Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATA
2014
1
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind
Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar aprobat prin Ord.19 din 13.01.2010 si pe aria de studiu bazata
exclusiv pe documentaţia primită de la beneficiar
CUPRINS
1. Informatii privind planul 4
1.1. Informatii generale privind planul 4
1.1.1 Denumirea planului 4
1.1.2 Descrierea generală a planului 4
1.1.3 Obiectivele planului 8
1.2 Localizare geografica si administrativa 9
1.3 Modificarile fizice ce decurg din plan 10
1.3.1 Etapa de construcţie. Echipare cu utilitati 10
1.3.2 Etapa de operare 20
1.3.3 Etapa de închidere 22
1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului 22
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi 22
utilizate la implementarea planului
1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a 22
acestora
1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului 26
1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului 32
1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului 32
1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 32
1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planului 32
1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact 33
cumulativ cu planul
1.13 Alte informatii relevante 34
2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de 34
implementarea planului
2.1 Date privind ariile naturale protejate afectate de implementarea planului 35
2.1.1 Prezentarea siturilor de importanta comunitara si a siturilor de protectie speciala 36
avifaunistica din zona Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural balta Mica a Brailei
(conform Formularului Standard Natura 2000)
2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar 52
afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si
distributia acestora
2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 52
2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 53
2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale 55
protejate de interes comunitar
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 65
2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes 65
comunitar
2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes 68
comunitar
2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 68
3. Identificarea si evaluarea impactului 68
3.1 Evaluarea impactului 68
3.1.1 Reducerea impactului asupra biodiversităţii 70
3.1.2 Evaluarea semnificatiei impactului 72
2
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
3
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
4
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
5
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării,
între podul Giurgeni - Vadul Oii (km 237 în amonte) şi municipiul Brăila (km 175 în aval),
fiind delimitat astfel:
- la sud: ramificaţia Dunării în cele doua braţe (la 3 km de
Vadu Oii), Dunărea Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: bratul Vâlciu de la km 237 până la km 197, Dunărea
navigabilă de la km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul
Cravia (Bratusca sau Dunărea Veche) de la km 186 până
unde se întalneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);
- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea
Navigabilă (km174 lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long.
27°49’12.08’’E), braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea
navigabilă km 209 până la km 197, braţul Calia de la km 197
până la 180 şi bratul Arapu de la km 180 până la km 174.
Conform HG 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor
naturale şi constituirea administraţiilor acestora delimitarea
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este următoarea:
„Limita Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este
reprezentată de fluviul şi braţele Dunării la cotele maxime de
inundaţie între podul de la Giurgeni - Vadul Oii şi până la sud
de Brăila, la confluenţa braţului Cravia cu Dunărea”.
Tot ce a creat aici natura în secole de evoluţie a fost distrus prin îndiguirile, desecările şi
defrişările din deceniile 6 şi 7 ale secolului trecut. Astfel zona umedă s-a redus de 5 ori, la
cele 17.529 ha protejate în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, suprafaţa care reprezintă
6
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
11% din fosta Baltă a Brăilei şi 0,5% din fosta Luncă Inferioară a Dunării (segmentul fluviului
de la Silistra până la confluenţa cu Prutul).
În trecut, la ape mari vasele pescăriei circulau pe canalul Filipoiu, astăzi undeva în mijlocul
Insulei Mari a Brăilei.În Balta Mare a Brăilei se desfăşura o înfloritoare activitate fără a
deranja situl natural. Dacă nu ar fi avut loc îndiguirile, la Brăila ar fi existat un bogat potenţial
pentru turism, vânătoare şi pescuit sportiv pe 149 mii ha.
Anual, pe terenurile mai înalte, fertilizate de malul adus de inundaţii, se obţineau recolte
însemnate de porumb şi zarzavaturi.
Toate asezările din zonă erau asigurate cu lemn de foc şi de construcţii rurale din pădurile
ce se aflau pe terenurile înalte. De asemenea pe aceste grinduri păşunau în regim semi
sălbatic mari turme de bovine, cabaline şi porcine fără a depăşi limitele capacităţii de suport
a ecosistemelor naturale.
Aşa cum precizează tratatul, realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare
a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă „Studii de etnografie şi folclor în zona
Brăilei”, ocupaţiile principale specifice aşezărilor din Balta Brăilei şi din zona adiacentă au
fost în egală masură: creşterea animalelor, pescuitul şi agricultura, apoi au urmat ca ocupaţii
creşterea albinelor şi a viermilor de mătase şi abia în ultimul rând cultivarea plantelor textile
cum ar fi cânepa şi inul. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o înflorire a
meşteşugurior feminine (covoare şi ţesături) şi masculine (împletituri din nuiele - coşuri,
garduri din papura şi stuf - acoperişuri şi rogojini).
Din categoria ţesăturilor specifice acestei zone semnalăm : foiţa, scoarţa, peliţarul, covorul,
velinta, feţe de pernă şi cearceafuri, ştergărele şi perdele de borangic. O notă aparte a
acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici şi lână
colorată în diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi : „orzişorul” şi „musculiţa”. Pentru
aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor
româneşti din diasporă, dar şi din partea tineretului din ţară care se arată deosebit de
interesat de valorile foclorice şi de originalitatea vestimentaţiei.
Dupa cel de al II-lea razboi mondial acestă dezvoltare prosperă a societăţii aflată în deplin
acord cu potenţialul natural oferit de Balta Brăilei, a fost curmat brusc. Aşa cum substituirea
a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu poldere agricole
a produs o degradare ierversibilă a mediului ambiant sub raport climatic, geografic,
pedologic şi peisagistic, industrializarea fortaţă pe care a cunoscut-o municipiul Brăila, pe
lângă o dezvoltare care în cele din urmă s-a dovedit a fi nedurabilă şi nefundamentată, a
produs şi o degenerare a calităţii mediului socio-economic în oraş. Drept urmare, majoritatea
italienilor, grecilor şi evreilor au emigrat în ţările de origine.
Societatea civilă braileană a avut rolul de a aduce pentru prima oară în conştiinţa clasei
politice locale şi naţionale, cât şi în atenţia opiniei publice la nivel mondial, a valorii
biodiversităţii existente în Balta Mică a Brăilei.
Reprezentând un vârf de exprimare a societăţii civile la nivelul organizaţiilor
neguvernamentale, în perioada 1993-1998, Fundaţia Naturalistă Alexandru Borza
organizează o serie de simpozioane internaţionale la Brăila care fac cunoscută în întreaga
lume valoarea habitatelor şi speciilor din Insula Mică a Brăilei.
Însă motorul acţiunilor care au dus la implementarea legislaţiei de protejare a Băltii Mici a
Brăilei a fost activitatea din perioada 1992-2002, a Departamentului de Ecologie Sistemică,
de elaborare a Planului de management integrat şi adaptativ pentru Balta Mică a Brăilei, în
cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finanţat de Comunitatea Europeană (75%) şi
Universitatea Bucureşti (25%).
Desecarea Băltii Brăilei, împreună cu lucrările hidrotehnice de amploare realizate ulterior în
amonte (barajele de la Portile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră) au declanşat
importante schimbări eco-socio-geografice în regiune :
7
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
a avut loc o transformare a Luncii Dunării, în sens geografic, prin reducerea de şase
ori a albiei majore ;
s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizându-se astfel echilibrul
dinamic al biotopului acvatic, componentă fundamentală a PNBMB ;
s-a dat o lovitura decisivă biodiversităţii existente în fosta Baltă a Brăilei prin
substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre, deţinătoare a
unui genofond şi ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze şi ligniculturi
uniclonale de plopi euramericani şi salcii selecţionate ;
s-au produs modificări ambientale esenţiale în sensul aridizării climatului din Câmpia
Română şi Podişul Dobrogei, această tendinţă culminând cu stepizarea
microclimatului de luncă;
au avut loc însemnate mutaţii sociale, în plan fizic, prin strămutări de aşezări umane
şi calitativ, prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor.
Demn de remarcat este faptul că la un interval de numai trei ani, Staţia Hidrologică Brailă a
înregistrat atât minimul istoric în anul 2003, cât şi maximul istoric în anul 2006. Iar acest
dezechilibru hidrologic se manifestă pe fondul unei tendinţe de aridizare severă a climei în
judeţul Brăila. Desigur că această combinaţie de excese climatice şi hidrologice au loc pe
fondul efectului global de seră, ce a produs modificări esenţiale în climatul european şi în
hidrologia celor 817 mii km2 cât măsoară bazinul dunărean, dar avem convingerea că
îndiguirea fostei bălti a Brăilei are o contribuţie însemnată în modificarea climatului şi
hidrologiei locale.
8
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval:
Insula Mica a Brailei - 5.600,2 ha (reprezinta 58% din totalul insulei a carei suprafata
însumeaza 9.726,6 ha), din zona tampon :4121,3 ha habitate terestre si 1478,9 ha
habitate acvatice;
Insula Varsatura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre si 41,6
ha habitate acvatice;
Insula Cracanel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha;
Ostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%),
Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),;
Insula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha);
Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha);
Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha),
Ostrovul Chiciu Cucului - 20,1 ha (100%);
Insula Harapu - 214,2 ha (100%);
Oostrovul Ileana -15,2 ha (100%);
Obiectivul nr. 4 – Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane totalizeaza 9.323,6
ha (38,0%) din suprafata PNBMB si sunt reprezentate de :
a. Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ;
b. Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la rândul lor se împart în:
Zona digmal a Câmpiei Bârâganului Nordic - 1.891,7 ha ;
Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ;
Zona digmal a Dobrogei – 966,6 ha.
Obiectivul nr. 5 – Zone de protectie perimetrale malului Dunarii pe teritoriul comunelor
Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta Bertestii de Jos si Tufesti, situate în afara teritoriului
PNBMB se vor stabili.
Obiectivul nr. 6 – Utilitati
realizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila si pentru incendii;
realizarea statiilor de epurare ;
statii de pompare si retele de evacuare ape uzate în fluvial Dunarea; energie
electrica; telecomunicatii);
Obiectivul nr. 7 – Managementul deseurilor (puncte de colectare selectiva a gunoiului
menajer);
Obiectivul nr. 8 – Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan (infrastructura
turistica –ecoturism (inclusiv turism sportive); agroturism; turism stiintific; turism educational);
9
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu
conditia respectarii tuturor normelor in vigoare, internationale si nationale, de protectie a
biodiversitatii si habitatelor componente. De asemenea, se impune respectarea
reglementarilor prevazute in planul de management aprobat la PNBMB. Orice investitie care
va duce la modificari fizice ale terenului vor fi analizate in momentul detaliere tehnice ale
proiectelor respective.
Echipare cu utilitati
10
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică
a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h .Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de
căi ferate a zonei în studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10m şi
podeţe cu deschideri între 0,5 -10m.
Reţeaua de căi navigabile
Zona de studiu este situată adiacent cursului Dunării, ceea ce constituie un avantaj în
condiţiile explatării corecte şi eficiente a cursului navigabil al acesteia.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, după Volga, fiind singurul
fluviu european care curge de la vest la est străbătând 10 ţări şi patru capitale.
Construirea canalelor dintre Dunăre şi Marea Neagră şi Main-Rin, a legat Dunărea de
Olanda până la Rotterdam, iar prin reţeaua de canale din vestul Europei, cu celelalte ţări
vestice.
Cele trei sectoare ale Dunării sunt:
Dunărea de sus – 1072 km- de la izvoave până la Gonyu,
Dunărea de mijloc- 860 km- de la Gonyu până la Drobeta-Turnu-Severin
Dunarea de jos –930- de la Drobeta-Turnu-Severin până la Sulina
Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe
porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ
până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură
legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.
Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului
importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi
desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii
şi întreţinere a navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al
Dunării la extremitatea amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km
172+000 şi km 168+500. Zona din amonte a portului, km 175+000 şi km 172+500, este
destinată întreprinderilor industriale şi a spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar
este de circa 50 ha dintre care platforma amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila
dispune de o reţea rutieră de 9 km şi de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km.
Legătura cu Dobrogea spre localitatea Măcin din Judeţul Tulcea se realizează prin punctul
de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto, în zona Băi la km
168+700.
Legătura localiţilor din Insula Mare cu municipiul reşedinţă de judeţ Brăila şi restul teritoriului
judeţean se realizează prin punctele de trecere cu bacul de la Brăila şi de la Gropeni. Sudul
insulei utilizeză trecerea cu bacul spre Hârşova, judeţul Constanţa.. Fiind aproape de podul
Giurgeni- Vadu Oii şi implicit accesul la DN şi autostradă această direcţie este preferată
pentru navetism.
REŢELE ENERGETICE
Alimentarea cu energie electrică
Productia şi transportul energiei electrice
Municipiul Brăila deţine principalul furnizor de energie electrică din judeţ, termocentrala
Brăila, cu o vechime de peste 35 de ani.
Termocentrala are în componenţă trei grupuri de cate 200 MW iar în prezent este în curs de
extindere şi modernizare. Proiectul se realizează prin parteneriat incheiat între
Termoelectrica, Enel (Italia), EON (Germania) şi urmăreşte realizarea unei centrale care să
11
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
utilizeze huila. Centrala va fi dotată cu cele mai noi echipamente de captare şi difuzare a
bioxidului de carbon şi se va da în funcţiune în anul 2014
În 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseşte atât gaze naturale
cât şi păcură, putând funcţiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, în diverse
proporţii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat şi o creştere a puterii instalate de la
210 MW la 230 MW.
Teritoriul judeţului Brăila este străbătut magistrale de transport a energiei electrice, care
străbat teritoriul de studiu şi converg spre Brăila:
- linii de 400 kV (LEA 400 kV)
Gura Ialomiţei – Lacu Sărat (Brăila) – Isaccea
- linii de 220 kV (LEA 220 kV)
Lacu Sărat (Brăila) – Galaţi
Distribuţia energiei electrice se realizează prin:
Linii de 110 kV pe o lungime de 499,04 km
Brăila – Romanu – Măxineni
Brăila – Urleasca – Ianca – Făurei – Jugureanu – Colţea
Brăila – Însurăţei – Gura Ialomiţei – Bărăganu – Jugureanu – Ruşetu
Brăila – Chiscani – Lunca – Lebăda - Zatna
Volumul de instalaţii linii electrice aeriene de 110 kV
Reţele de distribuţie publică de medie tensiune
Reţelele de distribuţie publică de medie tensiune asigură alimentarea cu energie electrică
prin intermediul posturilor de transformare a reţelelor de joasă tensiune ce deservesc
consumatorii de diverse tipuri.
În judeţul Brăila reţelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare. Sunt prezente de
asemenea reţelele de 6 kV prin linii aeriene sau îngropate.
Reţele de distribuţie de joasă tensiune
În mediul rural şi parţial în mediul urban reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA
0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 4488,50 km.
În mediul urban, în zonele centrale / sistematizate, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv)
şi se întind pe o lungime de 543,74 km.
Staţii de transformare:
Staţii de transformare de sistem
Lacu Sărat – 400/220/110 kV – 400 MVA
Staţii de 110 Vv/20 kV
- în municipiul Brăila: Pisc, Brăiliţa, Port, Hipodrom, Brăila Sud.
- Gropeni, Spiru Haret, Lunca, Lebăda, Zatna, Lacu Sărat.
Disfuncţionalităţi în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice
- CET Brăila a înregistrat în anul 2007 o depăşire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adică a
eliberat peste raţia stabilită circa 17.000 tone de dioxid de carbon
- gradul ridicat de uzură fizică şi morală al echipamentelor;
12
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
13
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
14
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Moldova şi Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care
primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN
800 mm – Jugureanu). Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi
dintr-o conductă DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Siliştea.
O conductă de înaltă presiune de la STC Siliştea cu DN 350 mm alimentează
municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP)
amplasată la km 1 al şoselei spre Focşani, la intersecţia cu DN 2B. Reţeaua de
repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector
(SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.
Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chiscani.
Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.
De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează
localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare
a gazelor).
Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a
lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare
predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.
În prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt :
Municipiul Brăila şi satele Cazasu, Chiscani, Vărsătura şi staţiunea Lacu Sărat.
În localităţile Tichileşti, Plopu, Urleasca, deţine sisteme de distribuţie pentru consumatori
izolaţi.
Conducta de transport gaze DN 600 mm de la Isaccea traversează PNBMB şi Insula Mare
ieşind din judeţ pe la Frecăţei.
Localităţile din zona PNBMB care beneficiză de racordarea la SNTGN în anul 2008 sunt:
- Brăila- reţea de 200 km,
- Chiscani - reţea 32 km,
- Gropeni- reţea de 4,3 km,
- Tichileşti- izolat 25 mc distribuţie DISTRIGAZ SUD.
Reţele de telecomunicaţii
telecomunicaţiile sunt realizate în teritoriul de studiu prin operatorul de telefonie
ROMTELECOM S.A. care acoperă cu reţea automată (digitala) toate localităţile judeţului şi
operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil).
Dintre traseele de fibre optice ce străbat judeţul, zona de studiu cuprinde:
Brăila – Galaţi ;
Brăila – Insurăţei – Slobozia- pe traseul DN 21;
Brăila – Ianca – Făurei – Cireşu – Ulmu – Ruşeţu- pe traseul DN 2B:
Brăila – Siliştea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Măxineni
Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului:
Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi;
Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia.
Acoperirea GSM nu este realizată în toate localităţile. Operatorul Cosmote nu are semnal în
localităţile Măraşu, Ţăcău, Băndoiu, Gropeni, Tufeşti, Berteştii de Sus.
15
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
16
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o
constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.
Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în:
Depozitele aluvionare loessoide de luncă şi terasele Dunării (Câmpia Brăilei şi Câmpia
Călmăţuiului). Adâncimea variază între 0 m în raza de luncă şi 20 m, în câmpiile
acoperite cu nisipuri. Se caracterizează prin debite mici şi grad ridicat de mineralizare.
Apele freatice cu grad de potabilitate II şi III se întâlnesc în luncile Siretului şi Dunării,
dar şi în zona centrală a judeţului.
Acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" (arealul Bălţii Brăilei şi cursul inferior al
Călmăţuiului) şi "Nisipurilor de Mostiştea". Apele de adâncime din depozitele cuaternare
apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200 m, în pietrişurile de Frăteşti apele de
adâncime se găsesc între 20 – 50 m şi 50 – 100 m. Apa de adâncime se află cantonată
la adâncimi care variază între 20 – 200 m cu în câmpia Brăilei sunt lipsite de ape de
adâncime potabile.
Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime din depozitele nisipoase cu granulaţie
fină sunt în general nepotabile, cu mineralizaţii între 3 şi 8 g/l. Cele din pietrişurile de Frăteşti
prezintă calităţi potabile mai bune. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu
îndeplinesc condiţiile de potabilitate, şi din acest motiv sistemul de alimentare cu apă din
foraje de medie şi mare adâncime, nu este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran
sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate
(industrie şi ferme agricole).
Acviferul freatic din judeţul Brăila are o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală
potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă
ape nepotabile.
Prelevările de apă la nivel judeţean sunt de 189.000 mii m3, din care:
● suprafaţă: 185.000 mii m3;
● subteran: 3.935 mii m3.
Captări de suprafaţă din judeţ sunt situate pe teritoriul comunelor Chiscani şi Gropeni:
17
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
18
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Apa tratată este pompată printr-o conductă de aducţiune Dn 1000 mm PREMO, cu 7,8 km
lungime în reţeaua de distribuţie a oraşului Brăila. Debitele de apă la intrarea în staţia de
tratare, debitul de apă potabilă şi debitul de apă brută trimis spre staţia de tratare Brăila, sunt
contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Supravegherea calităţii apei brute, cât şi pe fiecare
treaptă de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie – bacteriologie.
II) Staţia de tratare Brăila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasată în municipiul Brăila şi a
fost pusă în funcţiune în anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformări pe
linie tehnologică.
Apa brută necesară procesului tehnologic, este transportată de la staţia de tratare Chişcani
printr-o conductă PREMO cu DN 1000 mm şi aducţiunea veche alcatuită din două fire: Dn
600 mm, oţel şi Dn 800 mm, PREMO. Debitele intrate în staţia de tratare şi cele de apă
potabilă furnizată populaţie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete.
Sistemele de inmagazinare şi distribuţie locale au fost realizate din fonduri proprii ale
acestora şi până la formarea operatorului regional sunt administrate de acestea. Aceste
sisteme locale nu deservesc în prezent întreaga populaţie.
Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe, şi anume:
I) Staţia de înmagazinare - repompare RADU NEGRU
Staţia de înmagazinare Radu Negru are în componenţă un rezervor de 20.000 m3 şi o staţie
de repompare. Din acest rezervor se asigură necesarul de apă pentru zona de nord - est a
municipiului şi consumul de apă în orele de vârf ale sistemului. Staţia de înmagazinare se
alimentează cu apă din Staţia de tratare Chiscani.
II) Staţia de înmagazinare - repompare APOLLO
Complexul Apollo este situat în partea de nord a municipiului şi este compus din două
rezervoare cu capacitatea de 20.000 m3 şi o staţie de pompare. Alimentrea rezervoarelor cu
apă potabilă se face din Staţia de tratare Chişcani prin intermediul staţiei de repompare
Radu Negru. Din staţia Apollo apa este distribuită în oraş prin intermediul a trei conducte
magistrale: două conducte cu Dn 1000 mm şi o conductă cu DN 600 mm.
● sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul
Calia, în localitatea Gropeni cu capacitatea de 430 l/s. Apa captată este tratată în trei staţii
de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii, care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi
13 comune astfel:
1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti;
2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde,
Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare
Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.
Staţia de tratare Gropeni are o capacitate de 25 l/s şi deserveşte comunităţile Gropeni,
Tichileşti şi Tufeşti.
Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit.
Comunele cu sisteme de alimentare din sursă subterană sunt Stăncuţa şi Berteştii de Jos.
Comunele care nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă utilizează fântânile cu
alimentare din pânza de apă freatică: localităţile din comuna Măraşu
Consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat
de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare
sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de
alimentare cu apă, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:
19
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
sistem zonal
218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35
Brăila
sistem
regional 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95
Ianca
Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul
2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost
dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru
animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.
Dotările infrastructurii de alimentare cu apă în municipiului Brăila sunt:
Municipiul Brăila are un sistem centralizat de alimentare cu apă datând de aproape o sută
de ani, iar primele staţii de tratare au fost construite în anul 1888 (o parte din acestea sunt şi
astăzi în funcţiune).
Captarea apei se face printr-o priză de mal, situată pe canalul de aducţiune al S.C.
TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Brăila, pusă în funcţiune în anul 2000.
Tratarea apei brute prelevată se face printr-un proces convenţional de tratare în cele două
staţii de tratare: Chiscani (pe platforma chimică Chiscani, având capacitatea de 800 l/s) şi
Brăila (situată în municipiu, având capacitatea de 600 l/s).
Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe: Radu Negru, care cuprinde un
rezervor de 20.000m3, o staţie de repompare şi Apollo, care cuprinde două rezervoare cu
capacitatea totală de 20.000m3, o staţie de pompare.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu o lungime de 484 km şi
diametre cuprinse între 50 şi 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115
ani.
Presiunea de serviciu în reţea este asigurată, indiferent de consumul de apă, cu ajutorul
staţiilor de pompare. Pentru clădiri cu un nivel, se asigură o presiune de lucru între 0,7 - 2,5
bari. Pentru clădiri cu regim înalt (P+11 nivele) apa este repompată cu ajutorul staţiilor de
hidrofor.
Din numărul total de locuitori, cca. 97% sunt racordaţi la sistemul de alimentare cu apă.
Consumatorii de tip industrie şi asociaţiile de proprietari sunt contorizaţi integral.
Din totalul de 23.293 consumatori casnici, 13.501 sunt contorizaţi, 7.000 sunt racordaţi
pauşal cu branşament, iar 2.100 sunt dependenţi de cişmelele stradale (pauşal).
Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat şi au ca surse de apă sursele
de suprafaţă sunt comunele Chiscani, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti,
Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat din sursele subterane de apă
sunt Berteştii de Jos şi Stăncuţa.
Comuna Măraşu nu beneficiază de sistem de alimetare cu apă.
20
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
21
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Implementarea Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul
Braila nu va necesita utilizarea resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Braila:
resurse de sol -cernoziomuri, psamosoluri, soluri aluviale, solonceacuri s.a., resurse naturale
neregenerabile - ţiţei şi gaze naturale, argilă aluvionară, nămol sapropelic, ape geotermale
s.a. (Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila – PATJ).
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru
a fi utilizate la implementarea planului
Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi
utilizate la implementarea Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei,
judetul Braila, precum sunt: resursele pedologice (soluri); resursele naturale neregenerabile
(zacaminte de titei, gaze naturale; zăcăminte de argilă aluvionară; nămol sapropelic; ape
geotermale).
22
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Volum ape
Surse de poluare Domeniu de activitate Emisar uzate Poluanţi specifici
Reţelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un
grad de uzură de cca. 20 – 70%. Reţea de canalizare nu există pe toate străzile municipiului.
Volumul evacuat: 12800 mii mc.(anul 2009).
Populaţia racordată: 181500 locuitori.
Sistemul este deservit de 9 staţii de pompare amplasate astfel încât să preia apele uzate din
colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisarul Dunare. Staţiile de
pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.
Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape pluviale.
Descărcarea se face direct în emisar.
Problemele majore pe care le are sistemul actual de canalizare sunt:
neacoperirea întregii trame stradale a municipiului cu reţele de canalizare;
consumul ridicat de energie cu care funcţionează staţiile de pompare a apelor uzate;
apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre, neexistând o staţie de epurare;
reţeaua de canalizare a apelor pluviale este subdimensionată şi nu acoperă toată trama
stradală.
Staţia de epurare care se va realiza prin fonduri ISPA va fi amplasată în zona de nord a
localităţii, pe malul stâng al Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva
inundaţiilor.
Comuna Chiscani este racordată la sistemul de canalizare din municipiul Brăila iar apele
uzate sunt transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.
Comuna Gropeni deţine reaţea de canalizare de mici dimesiuni.
Comunele Tichileşti, Tufeşti, Stăncuţa şi Berteştii de Jos desi au reţele de alimentare cu apă
nu beneficiază de sisteme de canalizare a apelor uzate.
Structura apelor uzate evacuate în anul 2009, din datele furnizate de către Compania de
Utilităţi Publice Brăila la nivelul anului 2009:
În judeţul Brăila, apele uzate generate în anul 2009 de agenţii economici monitorizaţi de
Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, pot fi structurate după cum urmează:
ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse
din peşte;
ape uzate provenite din industrie;
ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentării
animalelor şi salubrizării crescătoriilor de animale.
Reţele de canalizare
Reţele de Apă Canalizare – Mediul Urban, din datele furnizate de către Compania de Utilităţi
Publice Brăila la nivelul anului 2009:
Volum
Primăria Sau Agentul Lungime Număr Populaţie
Evacuat
Economic Operator (KM) Localităţi Racordată
(mii mc)
Brăila 278,20 12.800 1 181.500
23
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
(mil. mc)
SC” Termoelectrica” Producerea de energie electrică Fluviul Dunăre 64,953 Materii în suspensie, CBO5,
SA – suc. – materii prime: păcura şi gazul CCOCr−, NO2−, NO3−, reziduu filtrat
Electrocentrale metan. la 105 0C, NH4
Chiscani
SC”Vegetal Creşterea suinelor Fluviul Dunăre 0,326 Materii în suspensie, CBO5,
Trading”SRL CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
1050C, Cl-
Creşterea suinelor Ferma
Baldovineşti – Materii în suspensie, CBO5,
SC” Complexul de
Fluviul Dunăre 1,156 CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
porci Brăila” SA
Ferma Tichileşti 1050C, NH4
– 0,321
SC”Hercules” Operaţiuni de încărcare- Fluviul Dunăre 0,023 Materii în suspensie, CBO5,
SA descărcare în port şi depozitare CCOCr −, NO2, NO3−, reziduu filtrat
mărfuri, reparaţii nave şi utilaje la 105 0C, NH4
portuare din dotare,
aprovizionare nave, remorcaj,
pilotaj
SC”Celhart Donaris Fabricarea de celuloză, sulfat Fluviul Dunăre 0,463 Materii în suspensie, CBO5,
„SA nealbită şi hârtie nealbită tip CCOCr −, P, NH4, reziduu filtrat la
kraft 105 0C, Cl -
SC” Tazz Trade” SRL Fabricare conserve şi Fluviul Dunăre 0,012 Materii în suspensie, CBO5,
semiconserve din carne şi peşte CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
1050C, NH4
Compania de Utilităţi Administrarea şi exploatarea Fluviul Dunăre Colectoare Materii în suspensie, CBO5,
Publice „Dunărea” patrimoniului Consiliului Brăila Sud – CCOCr −, N, P, NO2−, NO3−
Brăila Municipal Brăila – Captarea 1,667
apelor de suprafaţă, C.Petrescu –
înmagazinarea, potabilizarea şi 0,333
distribuţia apei captate, Târgovişte –
canalizarea, transportul şi 0,889
epurarea apelor uzate şi Ghermany –
pluviale 7,779
Rizerie – 0,222
Vadu Schelei –
0,222
Penitenciar Brăila Siguranţa naţională şi zootehnie Canal 0,033 Materii în suspensie, CBO5,
desecare CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
ANIF - Dunăre 1050C, NH4
Penitenciar de minori Reeducare minori şi tineri Canal 0,044 Materii în suspensie, CBO5,
şi tineri Tichileşti desecare CCOCr − ,N, P, reziduu filtrat la
ANIF - Dunăre 1050C, NH4
Sursa date: Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila
În judeţul Brăila, apele uzate generate în anul 2009 de agenţii economici monitorizaţi de
Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, pot fi structurate după cum urmează:
ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse
din peşte;
ape uzate provenite din industrie;
ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentării
animalelor şi salubrizării crescătoriilor de animale.
24
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Epurarea apelor uzate nu se realizează în prezent în niciuna din localităţile din zona de
studiu.
Directivele UE prevăd ca până în anul 2015 comunităţile cu mai mult de 10.000 locuitori să
dispună de staţie de epurare cu treaptă terţiară de epurare. Această obligativitate este
aplicabilă pentru sistemul zonal Brăila.
Din punct de vedere tehnic următoarele disfuncţionalităţi sunt de observat:
vechimea mare a conductelor reţelelor de distribuţie a apei potabile conduce la
infiltraţii în sistemul de canalizare;
grad avansat de uzură din cauza vechimii conductelor;
comportări nesatisfacatoare ale materialului (beton, azbociment, etc.) care duce la
neetanşeităţi ale sistemului de colectare (cămine şi îmbinări conducte) şi poluări
ale pânzei freatice;
lipsa reţelelor de colectare a apelor pluviale, stradale şi alte suprafeţe, în
majoritatea comunelor.
Normative şi acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:
Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
uzate industriale şi orăşeneşti evacuate în resursele de apă, aprobat prin HG nr. 188/2002
modificat şi completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme în condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar în protecţia mediului.
Datele din tabelul următor au fost furnizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor
Brăila:
Normativul NTPA 002/2002, privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţele de
canalizare ale localităţilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG
352/2005, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
transpun acquisul-ul comunitar în protecţia mediului.
Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orǎşeneşti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG 352/2005 şi cu HG
210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul
comunitar în protecţia mediului.
25
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
La întocmirea prezentei documentatii pentru PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brailei s-a
avut în vederea structurarea teritoriului parcului în funcţie de regimul de protecţie împus de
Planul de management.
I. Zone cu protecţie strictă - 418,2 ha (1,7% din suprafaţa PNBM), ambele fiind
incluse în zona de protecţie integrală Egreta :
i. Zona cu protecţie strictă Vulpaşu - 127,9 ha, din care : 20,9 ha ecosisteme
forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice ;
ii. Zona cu protecţie strictă Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme
forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice.
II. Zone de protecţie integrală - 5.444,7 ha (22,2%). Cele 8 zone de protecţie integrală
sunt :
i. Zona de protecţie integrală Egreta - 4.035,5 ha, din care :
3.100,0 ha habitate terestre,
1484,0 ha habitate acvatice,
2,3 ha construcţii
4,3 ha terenuri cu folosinţă agricolă ;
ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare - 1.173,2 ha, din care:
316,0 ha habitate terestre
857,0 ha habitate acvatice ;
iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova - 60,5 ha, zonă alcătuită în
totalitate din habitate terestre ;
iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Cr`c`nelu - 58,0 ha, habitate terestre ;
v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Ciciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre ;
vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre ;
vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre ;
viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii – 30,4 ha, habitate terestre.
III. Zonele de management durabil (zone tampon) - 9.366,2 ha (47,6%), [n număr de
11 sunt situate integral sau parţial (alături de zonele cu protecţie strictă şi de zonele de
protecţie integrală), în cele 7 insule mari şi 4 ostroave mici . Cele 11 zone de management
durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval :
i. Insula Mică a Brăilei - 5.600,2 ha (reprezintă 58% din totalul insulei a cărei
suprafaţă însumează 9.726,6 ha), din zona tampon : 4121,3 ha habitate terestre
şi 1478,9 ha habitate acvatice ;
ii. Insula Vărsătura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre şi
41,6 ha habitate acvatice ;
iii. Insula Crăcănel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha
iv. Oostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%),
v. Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),;
vi. Iinsula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha),
vii. Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha),
26
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Inafara teritoriului PNBMB se vor stabili zone de protecţie perimetrale malului Dunării pe
teritoriul comunelor Chiscani, Gropeni, Măraşu, Stăncuţa Berteştii de Jos şi Tufeşti.
POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERNURILOR
Se interzice construirea de noi imobile destinate locuirii.
Sunt permise lucrări de întreţinere, reparaţii, schimbarea configuraţiei imobilelor existente în
scopul conformării la regulile impuse de prezentul regulament.
Conformarea clădirilor se va face astfel încât să nu depăşească nivelul de Parter.
Dimensiunile laturilor construcţiei nu vor depăşii 20m.
Sunt permise doar construcţii specifice zonelor inundabile.
Sunt permise doar materiale naturale- lemn, stuf, piatră.
Sunt permise lucrări la următoarele imobile existente.
Specificaţii Suprafaţa
ha
A) in zona de protecţie integrală 6,6
a) Cantoane silvice 3,0
- cabana Egreta 1,0
- cantonul Egreta 0,5
- Gâsca 0,5
- Nicole]ti 0,5
- Vântoaia 0,5
b) Proprieăţ\i particulare 3,6
- Torexim SRL 3,0
- Contara SRL 0,3
- casa Tudorache
Eugeniu 0,3
B) in zona de management durabil 7,1
a) Cantoane silvice 4,0
- Bratuşca 0,5
- Harapu 0,5
27
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
- Păioasa 0,5
- Bercaru 0,5
- Piscu Popii 0,5
- Mitricele 0,5
- Coitineasa 0,5
- Patap 0,5
- Grindul lui Vintilă 0,5
b) Alte construcţii 3,1
- fosta pescărie Hogioaia 0,3
- anexe unităţi militare 0,5
- fosta pescărie Năvodari 0,3
- casa şi gospodărie tradţională Nedeicu 2,0
C) in zona de dezvoltare durabilă a activiăţilor umane 32,0
a) Cantoane silvice 5,5
- Cravia 0,5
- Misaila 0,5
- Piscu Lupului 0,5
- Daiu 0,5
- Tufeşti 0,5
- Zainea 0,5
- Vădoaia 0,5
- Muscăliţa 0,5
- Şoarecele 0,5
- Stăncu\a 0,5
- cabana Gura Gârluţei 0,5
b) Alte construcţii şi amenajări 26,5
- rampă descărcare lemn Chiscani 3,0
- portul Chiscani 5,0
- staţie plutitoare + bazin Gropeni 3,0
- rampă siloz Bălaia 3,0
- rampă trecere bac Gropeni 0,3
- rempă trecere bac IMB (Gropeni) 0,3
- bazin Bălaia 2,0
- rampă siloz Şeicuţa 2,0
- canal pompare Senca 0,3
- canal pompare km 203 0,5
- canal pompare km 209 0,3
- debarcarer Stăncuţa 0,3
- staţie plutitoare + bazin Stanca 5,0
- rampă cereale 0,5
- rampă cereale 0,5
- rampă cereale 0,5
Total construcţii 45,7
28
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
29
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
30
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
31
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
32
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
- Stăncuţa (35%).
Amenajamentele silvice sunt în administrarea O.S. Brăila, Lacu Sărat, Slobozia şi Hârşova
33
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
- teritoriul ocupat de UAT cu terenuri în PNBMB sunt situate între axele majore de
trafic rutier E584 şi E 60 şi cursul navigabil al Dunării
- liniile de forţă generate de axele rutiere pe direcţiile Rîmnicu Sărat- Tulcea, Brăila-
Focşani, Brăila Bucureşti ocupă în prezent o poziţie mai puţin susţinută
- comunele din sud sunt mai relaţionate cu teritoriul judeţului, iar dezvoltarea lor socio-
economică este deficitară
- PNBMB este accesibil din cele două extremităţi- nord şi sud- iar zonele adiacente
acestor porţi de intrare par a fi sunt oarecum în concurenţă.
In Romania ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea
regimului de arie protejată pentru noi zone.
Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene
în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 2009/147 privind
conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi
speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 si
Legea nr. 49/2011, are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a
strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă.
HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de
protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care
este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.
Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă
comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie
naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii
lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii
speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.
34
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Dupa cum s-a mentionat anterior Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta
Mica Brailei, judetul Braila se desfasoara pe teritoriul ariilor protejate desemnate in
conformitate cu Programul Natura 2000, retea de arii natruale protejate din Uniunea
Europeana: situl de importanta comunitara – ROSCI0006 Balta Mica a Brailei, situl
de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0005 Balta Mica a Brailei, Parcul
Natural Balta Mica a Brailei.
Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale
sălbatice periclitate la nivel european.
In Romania, prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
din OUG nr. 154/2008 si Legea nr. 49/2011, este garantata conservarea şi utilizarea durabila
a patrimoniului natural existent.
Arii protejate din judetul Braila. În cadrul judeţului Brăila, pe baza elementelor de
biodiversitate au fost desemnate urmatoarele arii protejate:
- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
- Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara
- Rezervaţia forestieră Pădurea Camniţa
- Rezervaţia geologică Popina Blasova
- Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău-Vişani
- Aria de Importanţă Avifaunistică Balta Tătaru
Toate aceste arii protejate au fost încadrade în Reţeaua Natura 2000, fie ca arii naturale
protejate de importanţă comunitară (SCI), fie ca arii de protecţie specială avifaunistică
(SPA):
- ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni
- ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei
- ROSCI0012 Braţul Borcea
- ROSCI0259 Valea Călmăţuiului
- ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău
- ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
- ROSPA0006 Balta Tătaru
- ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin
- ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat
- ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
- ROSPA0077 Măxineni
35
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
36
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84%
zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).
Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă -
sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii
Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă
de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se
situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de
Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile
de iernat din Africa. A fost observat un mare număr de păsări, dintre care, 169 specii
protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, acestea
reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României.
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a
Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta
Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă
internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte
semnatară.
În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială
avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.
Zonarea funcţională a fost detaliată în Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 privind
aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de
vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
Lipsa practicării unui turism pe scară largă şi acţiunile administraţiei parcului natural
de limitare a influenţelor antropice negative manifestate prin desfăşurarea de către
comunităţile locale limitrofe a unor activităţi tradiţionale (pescuit pe lacuri, păşunat în regim
semisălbatic, recoltarea ramurilor de salcie pentru împletituri din nuiele, recoltarea papurei şi
a stufului pentru amenajări rurale etc) au favorizat menţinerea unor condiţii favorabile pentru
complexul de ecosisteme acvatice şi terestre din aria naturală protejată.
Administrare
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării
sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
(PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” prin
contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a
Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.
Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi
regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt
elaborate de administratorii ariilor naturale protejate. Managementul parcului natural
urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
În cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a
celor ştiinţifice şi educaţionale.
Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizează conform planului de
management realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul
MAPM 1456/14.03.2003. Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale
protejate, din anul 2007 a început procesul de revizuire a planului de management, în cadrul
proiectului LIFE 06 NAT/RO000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în
Balta Mică a Brăilei” derulat de administraţia parcului natural. Planul de management a fost
revizuit şi avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi este înaintat
Ministerului Mediului în vederea aprobării.
37
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor
fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Ariile de protecţie
specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:
Tabel 3
Denumirea sitului Procente din Nr. specii de Suprafaţa totală
Nr. unit.adm.teritoriale păsări de (ha)
cuprinse în sit interes
crt.
comunitar
1. ROSPA0004 Galbenu: 5% 58 1175,59
Balta Albă – Amara – Jirlău Jirlău: 7%
Vişani: 5%
2. ROSPA0005 Berteştii de Jos: 38% 25 21120,16
Balta Mică a Brăilei Brăila: 18%
Chiscani: 29%
Gropeni: 13%
Măraşu: 5%
Stăncuţa: 35%
3. ROSPA0006 Dudeşti: 2% 18 454,76
Balta Tataru Roşiori: 3%
4. ROSPA0040 Frecăţei: 14% 57 6392,4
38
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
39
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Fig. 1. Harta ROSCI0006 Balta Mica Brailei (Formularul standard Natura 2000)
În cea mai mare parte situl de importanţă comuntară ROSCI 0006 Balta Mică a
Brăilei are aproximativ aceleaşi limite ca şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA
0005 Balta Mică a Brăilei. Suprafaţa totală a sitului este de 20872 ha, dintre care 24 % este
ocupată de luciul lacurilor şi a fluviului Dunărea, 28 % de mlaştini şi turbării, 32 % de păduri
de foioase, 14 % de păşuni naturale şi stepe, şi 2 % de păduri în tranziţie.
Importanţa sitului este dată de prezenţa a nouă habitate comunitare:
- 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la
cel montan şi alpin
- 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
- 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodium rubri şi Bidention
- 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinia
caeruleae)
- 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii
40
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
- 91F0 păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul malurilor de râuri (Ulmenion minoris)
- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
- 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
- 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetae
de unele specii de vertebrate enumerate în Anexa II Directiva Habitate:
peşti:
- Alosa tanaica
- Cobitis taenia
- Gobio albipinnatus
- Pelecus cultratus
- Rhodeus sericeus amarus
- Zingel zingel
- Gobio kessleri
- Alosa immaculata
- Gymnocephalus schraetzer
- Gymnocephalus baloni
- Misgurnus fossilis
- Zingel streber
- Aspius aspius
amfibieni:
- Bombina bombina
- Triturus dobrogicus
reptile:
- Emys orbicularis
mamifere:
- Lutra lutra,
precum şi de un număr de 101 de specii importante de floră (82) şi faună (18).
Vulnerabilitatea sitului de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei
este generată în principal de activităţile umane reprezentate de lucrările agricole, păşunat,
piscicultură:
- reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop
- reducerea pajiştilor prin înlocuirea cu plantaţii forestiere
- deteriorarea covorului vegetal prin păşunatul intensiv
- pescuitul selectiv
Informaţii detaliate privind Aria de protecţie specială ROSCI 0006 Balta Mică a
Brăilei sunt prezentate în Formularul Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe).
41
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Localizare
Principalele puncte de acces în PN-BmB sunt :
- drumul european 60, Bucureşti - Constanţa, prin punctul
Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadul
Oii, acces cu ambarcaţiuni fluviale uşoare individuale
(caiace şi canoe) şi în grup (ambarcaţiuni cu motor), în
aval către PN-BmB, în special pentru vizitarea cabanei şi
zonei de protecţie integrală Egreta ;
- municipiul Brăila, acces cu ambarcaţiuni fluviale pentru
vizitarea zonei de conservare specială de protecţie
integrală Fundu Mare ;
- comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul în Insula Mare a Brăilei şi cu
ambarcaţiuni fluviale pe Dunărea Navigabilă în amonte şi în aval şi pe braţele Vâlciu şi
Calia, în insula Calia şi în Insula Mică a Brăilei.
Mediul biotic
Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte. Dintr-un total de 847 de specii introduse în
baza de date a Administraţiei parcului ,72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale
directivelor europene, la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi
europene şi române (Convenţia de la Berna, Legea nr. 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor
din România). Precizăm că nivelul inventarului biodiversităţii completat până în prezent de
administraţia parcului este deficitar la unele categorii taxonomice (cum ar fi algele care cu
siguranţă în Balta Mică a Brăilei sunt reprezentate de mai mult de două specii). Valoarea
biodiversităţii va creşte pe măsură ce vor fi emise noi Directive ale Uniunii Europene pentru
nevertebrate.
42
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Vegetaţia lemnoasă
Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, arboretele devenind
principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al complexului de
ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi până la partea
superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există un permanent
schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie genetică între sol
şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului (Necula, Moisei,
1997).
Pătura erbacee
Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase, încadrate
sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales, Caryophillales,
Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.
43
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Vegetaţia acvatică
Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii încadrate în 15 ordine
(Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zonă umedă, poate par
puţine specii acvtice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în plante acvatice
inferioare, dintre care dominante sunt algele. Sunt întâlnite alge verzi, albastre şi alge
silicioase.
Tabel 5
Principalele asociaţii fitosociologice (comunităţi de plante)
Nr. crt. Denumirea asociaţiei
1. Lemnetum minoris, Lemnetum trisulcae, Lemno-Spirodeletum, Wolffietum arrhizae
2. Potamogetonetum perfoliati, Potamogetonetum graminei, Elodeetum canadensis
3. Rumici obtusifoliae - Urticetum dioicae
Poetum pratensis, Ranunculo repentis - Alopecuretum pratensis, Agrostideto –
4.
Festucetum pratensis
5. Salicetum albae – fragilis
6. Fraxino danubialis – ulmetum
7. Bidenti - Polygonetum hydropiperis
8. Calamagrostio - Tamaricetum ramosissimae
9. Agrostietum stoloniferae
10. Myriophyllo – Nupharetum
11. Hydrocharitetum morsus-ranae
12. Salvinio – Spirodeletum polyrrhizae
13. Salicetum triandrae
14. Rubo caesii - Salicetum cinereae
15. Salicetum triandrae, subasociaţia amorphosum fruticosae
16. Eleocharitetum palustris
17. Oenanthum – Rorippetum
18. Scirpo – Phragmitetum
19. Typhetum angustifoliae, Typhetum latifolie
Fauna. Avifauna
După intervenţia omului prin îndiguirea şi desecarea Bălţii Brăilei, Balta Mică a Brăilei a
rămas singura zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul Dunării, ceea ce face ca acest
teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic din România
de pe Dunăre. Pe teritoriu tării noastre au fost identificate un număr de 389 de specii de
păsări, încadrate sistematic în 19 ordine şi 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul Parcului
Natural Balta Mică a Brăilei au fost semnalate un număr de 206 specii de păsări, încadrate
în 17 ordine şi 50 de familii, reprezentând 53% din avifauna României.
Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:
- păsări sedentare – 59 de specii, reprezentând 29% din avifauna PNBmB;
- păsări migratoare – 146 de specii, reprezentând 71% din avifauna PNBmB.
Fiecare dintre aceste grupe se împarte în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele
subgrupe fenologice:
- accidentale (AC) – 1%;
- sedentare (S) – 16%;
- parţial migratoare (MP) – 13%;
- oaspeţi de vară (OV) – 30%;
- oaspeţi de vară în pasaj (OV-P) – 24%;
- oaspeţi de vară în deplasare de hrănire (OV-DH) – 1%;
- oaspeţi de iarnă şi/sau în pasaj (OI-P)- 9%;
- pasaj (P) – 6%;
- specii în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară (POI-OV) – 0.5%.
44
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Mamifere
Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus amprenta şi asupra
reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o prezenţă accidentală şi
aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost observate şi identificate un
număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii Toate cele 11
specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională (Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi
prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului,
şi prin Convenţia de la Berna (6 specii).
În afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile de
hrănire chiar când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc atunci când nivelul
apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării. Deşi întâlnesc condiţii destul de
favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei
le permite, preferă teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorită faptului că aici
presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.
Tabel 6
Nr. Denumirea OUG nr. Directiva Convenţia de
Denumirea ştiinţifică
crt. populară 57/2007 92/43 EC la Berna
1. Sus scrofa Mistreţ Anexa VB
2. Capreolus capreolus Căprior Anexa VB
3. Felis silvestris Pisică sălbatică Anexa III Anexa 4 Anexa 2
Nyctereustes
4. Câine Enot Anexa VB
procynoides
5. Lepus europaeus Iepure de câmp Anexa VB Anexa 3
6. Vulpes vulpes Vulpe Anexa VB
7. Mustela nivalis Nevăstuică Anexa VB Anexa 3
8. Mustela putorius Dihor Anexa VA Anexa 5 Anexa 3
9. Ondatra zibethica Bizam Anexa VB
10. Meles meles Bursuc/viezure Anexa VB Anexa 3
11. Lutra lutra Vidra Anexa III Anexa 2,4 Anexa 2
Amfibieni şi reptile
Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor
terestre, cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în
prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre acesta specii
aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.
45
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Tabel 7
Nr. Denumirea OUG nr. Directiva Convenţia de la
Denumirea populară
crt. ştiinţifică 57/2007 92/43 EC Berna
Reptile
1. Natrix natrix Şarpe de casă Anexa 3
2. Natrix tesselata Şarpe de apă Anexa 4A Anexa 4 Anexa2
3. Emys orbicularis Ţestoasa de apă Anexa 3, 4A Anexa 2,4 Anexa 2
Amfibieni
1. Rana esculenta Brosca de lac mică Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3
2. Rana ridibunda Broasca de lac mare Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3
3. Hyla arborea Brotăcelu Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2
Broasca roşie de
4. Rana dalmatina Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2
pădure
5. Pelobates fuscus Broasca săpătoare Anexa 3, 4A Anexa 2, 4 Anexa 2
Buhaiul de baltă cu
6. Bombina bombina Anexa 3, 4A Anexa 2, 4 Anexa 2
burta roşie
7. Bufo bufo Broasca râioasă brună Anexa 4B Anexa 3
8. Triturus cristatus Triton cu creastă Anexa 3, 4A Anexa 2,4 Anexa 2
Ihtiofauna
Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre care 12
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate dintre care
menţionăm:
- Alosa pontica – scrumbie de Dunăre;
- Aspius aspius – avat;
- Cobitis taenia – zvârlugă;
- Gobio alipinnatus – porcuşor de nisip;
- Gobio kessleri – petroc;
- Zingel zingel – pietrar;
- Pelecus cultratus – sabiţă;
- Gymnocephalus baloni – ghiborţ de râu;
- Gymnocephalus schraetzer – răspăr.
Pentru speciile fitofage, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană
inepuizabilă. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric
este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în
urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult,
în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest lucru, coroborat cu temperaturile mari din timpul
verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care
contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de
prezenţa speciilor de răpitori.
46
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade de inundaţie şi unor perioade de retragere a apelor, cele 2 tipuri de
ecosisteme, terestre şi acvatice, sunt interdependente, creând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de ecosisteme nu există o delimitare
teritorială şi temporală strictă, existând o succesiune şi înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem
terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de unele terestre.
47
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
a) Ecosistemele terestre
Se pot grupa în trei categorii: păduri, tufişuri, pajişti. Pădurile sunt reprezentate de păduri
tipice de zăvoi, alcătuite din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi negru, ulmul, frasinul,
glădiţa. Biotopul este alcătuit din relieful cel mai înalt, adică grindurile de mal, de prival şi
interioare, iar solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sărace, tocmai datorită
regimului insular al acestui teritoriu, precum şi datorită regimului de inundabilitate.
Pădurile din Balta Mică a Brăilei se împart în mai multe tipuri:
Păduri de sălcii – reprezintă elementul autohton al fondului forestier din parc. Fitocenoze
edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor este compus exclusiv din salcie
(Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba) şi mai rar
plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau lipseşte complet, mai
ales în arboretele tinere.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus
sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul.
Păduri de amestec – păduri naturale care fac trecerea între pădurile de sălcii şi şesurile
depresionare. Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor este
compus din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm (Ulmus foliacea), frasin
(Fraxinus angustifolia, F. pallisae), stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora), glădiţa
(Gleditsia triacanthos). Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Cornus
sanguinea, Sambucus nigra, Coryllus avelana, Crataegus monogyna, Rosa canina,
Amorpha fruticosa. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de
Rubus caesius.
Pădurile în regim de plantaţie – se găsesc pe locurile unde s-au efectuat defrişări ale
pădurilor naturale. Alături de speciile indigene au fost introduse specii de plop cu o creştere
rapidă a masei lemnoase, cum ar fi plopul euroamerican (Populus euramericana) şi anumite
clone selecţionate. Plantaţiile
de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternică eroziune,
deoarece sistemul radicular pivotant al plopului nu asigură stabilitatea malurilor faţă de
salcie, care prezintă un sistem radicular mult extins pe orizontală.
Tufărişurile: sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiştilor sau
izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase; se împart în două tipuri de
ecosisteme: tufărişuri interioare şi tufărişuri de maluri nisipoase.
Tufărişurile interioare – Fitocenoze alcătuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul
arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proporţie de 90%, alături de care se mai
întâlnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai
frecvent fiind întâlnită Urtica dioica, dar în tufărişurile rare dominante sunt gramineele:
Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera şi Elymus repens.
Tufărişurile de maluri nisipoase – Fitocenoze diferenţiate în insule de câteva sute de mp în
perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării, până la suprafaţa
apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eumezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix:
Salix triandra, Salix cinerea, Salix
fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apă, Urtica dioica, Artemisia
vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai întâlnesc
tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa), care formeaza stratul dominant, având
tendinţa să înlocuiască asociaţiile de Salix.
48
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
49
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
caz are loc o concentrare a tuturor substanţelor organice şi anorganice din apă, ceea ce va
duce la schimbări importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea
mai importantă dintre acestea este dezvoltarea explozivă a componentelor vegetale.
O problemă deosebit de importantă este fenomenul de eutrofizare al bălţilor, care se
accentuează în cazul mlaştinilor. Acesta se manifestă printr-un consum ridicat de oxigen şi o
acumulare crescută de CO2, ceea ce afectează întregul ecosistem. Unul dintre cele mai
importante efecte este colmatarea bălţilor, ducând în timp la dispariţia acestora, dacă nu se
iau măsuri.
Zonele mlăştinoase : Se întâlnesc la limita dintre uscat şi apă, fără să fie precis delimitate,
deoarece bălţile din PN-BmB au o adâncime destul de mică iar panta este lină, ceea ce face
ca limitele malurilor să varieze în funcţie de nivelul apei din bălţi. Astfel, zonele mlăştinoase
îşi pot mări sau micşora
suprafaţa în funcţie de evoluţia bălţilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca şi în
cazul mlaştinilor, sunt caracterizate de prezenţa unei vegetaţii palustre, făcând parte din
structura bălţii.
Privalurile : Acestea sunt canaluri care fac legătura între Dunăre şi bălţi, fiind modalitatea
prin care iezerele sunt alimentate cu apă în timpul viiturilor de primăvară sau toamnă. Şi
privalurile pot fi împărţite în permanente şi temporare, cele permanente fiind cele care,
atunci când nivelul Dunării scade destul de mult, încă mai păstrează apă, cele temporare, în
aceleaşi condiţii secând complet. Desigur, în condiţii hidrice extreme (ani foarte secetoşi),
chiar şi privalurile considerate permanente pot deveni nefuncţionale. În general, în interiorul
acestor canale au fost construite stăvilare, rolul acestora fiind de a menţine un timp mai
îndelungat apa în bălţi, atunci când nivelul apei din Dunăre scade. Aceste stăvilare au şi o
influenţă asupra dezvoltării biocenozelor de pe canale. Astfel, în prima parte a canalului, din
punctul de legătură cu Dunărea până la stăvilar, datorită curentului de apă destul de
puternic, dezvoltarea biocenozelor este destul de redusă, fiind localizată cu precădere în
zonele de mal. Dominante sunt lintiţa (Lemna minor, L. trisulca), ciulinul de baltă (Trapa
natans), iar pe mal Echinochloa crus-galii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita.
În a doua parte a privalurilor, influenţa curenţilor de apă scade semnificativ, fitocenozele
având o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunităţi de răchită, zălog, salcie
albă, cu substrat de mur, iar pe măsură ce ne apropiem de bălţi apar comunităţi de stuf şi
papură. Un alt tip de canale sunt gârlele, care fac legătura între bălţile de pe teritoriul
parcului. Aceste sunt canale temporare, fiind funcţionale mai ales în timpul viiturilor de
primăvară. Apoi, după scăderea nivelului apelor, se transformă pentru o perioadă în mlaştini,
ulterior secând complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezintă caracteristici comune
atât cu privalurile, în zona de mal, cât şi cu bălţile între care fac legătura.
Peisaj
Spre deosebire de delta fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere reprezintă 3,6%
(1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime 1,0% şi 1,4% păduri în
incinte îndiguite), în Balta Mică a Brăilei ecosistemele forestiere reprezintă 52% din
suprafaţa totală a ariei protejate.
Tocmai din proporţia diferită de participare a pădurii aluviale în cadrul complexelor de
ecosisteme acvatice şi terestre rezultă unicitatea structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În
vreme ce Delta impresionează prin nesfârşirea biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu
stuf (cea mai mare întindere stuficolă din lume), atracţia Bălţii Mici a Brăilei constă în
permanenta variaţie a priveliştii datorată alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele
acvatice.
Categorii de turism permise în PN-BmB
Dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice din zona de cooperare presupune
aplicarea acelui model de progres care să nu afecteze temelia capitalului natural din
PNBmB. Prin Planul de management integrat şi a adptativ al PN-BmB, în Balta Mică a
Brăilei sunt permise următoarele categorii de turism : ecoturismul, agroturismul, turismul
ştiinţific, turismul educaţional. În opinia Administraţiei PN-BmB, în cadrul categoriei de
ecoturism, cea mai rapidă dezvoltare pe termen scurt va fi înregistrată de birdwatching şi de
pescuitul sportiv. Deosebit de important este faptul că prin planul de management pescuitul
50
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
51
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
52
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Ciconia ciconia (barza albă). Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000
perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la
periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. In aria de studiu a Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Ciconia ciconia este o
specie cuibaritoare.
Egretta garzetta (egreta mica). Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în
Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii
de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-
3.000 perechi. In aria de studiu a Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Egretta garzetta este o specie de pasaj si cuibaritoare.
53
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Egretta alba (egretă mare). ntalnita in principal în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine
exemplare iernează în ţară. Efectiv: 300 – 400 perechi. În România este o specie oaspete
de vară. Cuiibăreste prin perechi puţine, alăturate coloniilor mixte de stârci. Bălţi şi lacuri
întinse, cu stufăriş puţin adâncă. Se hrăneşte în mlaştini şi bălţi. In aria de studiu Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Egretta alba este o specie
de pasaj si rar cuibaritoare.
Plegadis falcinellus (tigănuş). Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării.
Efectivul în scădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi. În România este o specie
oaspete de vară. Cuibăreste în colonii mixte de ardeide. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă,
cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate ş.a. In aria de studiu Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Plegadis falcinellus este o
specie de pasaj si rar cuibaritoare.
Platalea leucorodia (lopătar). Cuibăreşte în câteva nuclee izolate din estul ţării. Relativ mai
numeros doar în Delta Dunării. Efectiv: 500-600 perechi. În România este o specie oaspete
de vară. În România este o specie oaspete de vară. Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în
apropierea unor suprafeţe de apă liberă cu fund mocirlos. In aria de studiu PATZ Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Platalea leucorodia este o
specie de pasaj si rar cuibaritoare.
Branta ruficollis (gasca cu gat rosu). In Romania apare la sfarsitul lunii octombire si poate fi
observata pana in luna martie. Principalul sit pentru migratie si pentru iernat il constituie
Dobrogea. Efectiv: 16.000-30.000 indivizi (observatii 2006-2008). În România este o specie
oaspete de iarna. In aria de studiu Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Himantopus himantopus este o specie de pasaj.
Circus aeruginosus (erete de stuf). In Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar
iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Abundenta maxima in
Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Larg raspandit. Cuibareste in stufarisuri intinse.
De obicei, poate fi vazut zburand jos deasupra stufarisului. Vaneaza de asemenea pe campii
si terenuri agricole. In aria de studiu Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Himantopus himantopus este o specie cuibaritoare.
54
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Integritatea ariilor naturale protejate din zona cercetata este conferita de buna
functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica
populationala a speciilor, in mod natural, se va mentine intre anumite limite. Doar in cazul in
care apar factori, interni sau externi care sa modifice structura calitativa si cantitativa a
populatiilor, acestea vor suferi o crestere sau o micsorare a efectivelor. Din acest motiv
monitorizarea permanenta a starii de sanatate a ecosistemelor este necesara pentru a
asigura integritatea acestor arii protejate.
Date despre prezenta si biologia speciilor din ariile naturale protejate din zona
periurbana Braila, date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin
integritatea acestora au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte
ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre
tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.
In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din zona studiata, flora
microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de
protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare
ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi,
amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).
In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore
(larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii
zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul
consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai
ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele
decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de
nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),
acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de
alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi
asociaţii de plante acvatice superioare.
In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din
grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în
circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In
etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca:
ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre
coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.
Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât
şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage
(carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi
şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre
mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta
superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele
carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).
Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de
diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.
Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei
naturale protejate de inters comunitar (situl de importanta comunitara ROSCI0006 Balta
Mică a Brăilei, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, au
fost prezentate in capitolele anterioare. Concluzionam prin a prezenta relatia dintre factorii
de mediu (relief, apa, sol, factori climatici), tipul de ecosistem, structura vegetatiei şi fauna
zonei studiate:
Relieful. Judeţul Brăila este situat în zona sud-estică a ţării. Teritoriul judeţului Brăila
aparţine în cea mai mare parte unităţii de câmpie şi anume părţii estice a Câmpiei Române.
55
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
În ansamblu, relieful este constituit din spaţii interfluviale netede şi întinse, din terase
fluviatile şi lunci cu o mare dezvoltare.
Câmpiile sunt cele care domină teritoriul judeţului Brăila, în ansamblu, relieful fiind
constituit din spaţii interfluviale netede şi întinse, din terase fluviatile şi lunci .
Se disting mai multe subregiuni, şi anume:
Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului);
Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei);
Câmpia Râmnicului;
Balta Brăilei;
Lunca Siretului;
Lunca Buzăului;
Lunca Călmăţuiului
Principalele resurse de apă. Principalele categorii ale resurselor de apă din judeţul
Brăila sunt apele subterane, apele de suprafaţă şi lacurile.
Resursele de ape subterane sunt constituite din depozitele de apă existente în
straturile acvifere freatice care dispune de o resursă totală de 8858,3 l/s şi în straturile de
mare adâncime care are o resursă totală calculată de 4543,3 l/s.
Reţeaua hidrografică este organizată pe cele 5 bazine hidrografice: Dunărea, Siret,
Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa, reprezintă resursele de ape de suprafaţă ale judeţului Brăila :
Clima. Brăila se află în zona climatică continentală, în ţinutul climei de câmpie, la contact cu
clima specifică Luncii Dunării. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer
continentale sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare (125 Kcal/cm2), iar iernile sunt
geroase, fiind marcate de viscole puternice fără strat de zăpadă stabil şi continuu.
56
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Temperatura Cantitatea de
Temperatura medie Temperatura maximă
minimă precipitaţii
Normala 2009 2009 Normala
2009 absolută absolută 2009
climatologică climatologică
40,5°C 38.0°C -26,5°C -16.9°C 441,8 420.2
10,8°C 12,0°C
22.07.1943 24 .iulie 08.01.1947 22 dec. l/m² l/m²
Regimul precipitaţiilor are o mare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climat
continental. Pentru anul 2009 cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 141,75 l/mp,
cu o medie lunară de 25,87 l/mp, valorile din anii anteriori ne indică faptul că, în decursul
acestor ani nu s-au înregistrat precipitaţii acide.
Vântul predominant bate din direcţia NNE cu o frecvenţă medie anuală de 18,4 %, viteza
medie anuală ce însoţeşte această direcţie fiind de 3,5 m/s. În intervalul octombrie – aprilie
se înregistrează creşteri ale vitezei vântului. Astfel, în luna aprilie apare, în medie
plurianuală, un număr de 5,5 zile cu viteze ale vântului de 11,5 – 20,5 m/s.
Solul. Condiţiile pedoclimatice din judeţul Brăila au determinat apariţia şi evoluţia unei
cuverturi de soluri, diversă, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale,
soluri aluvionare, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc. Judeţul Brăila posedă
valoroase şi variate resurse de sol, distribuite deopotrivă pe cele două forme majore de
relief: câmpie şi luncă. Ponderea principală a terenurilor din judeţul Brăila o deţin terenurile
agricole (81,29%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, (5,96%). Alte
terenuri ocupă 12,75% (ape, drumuri şi căi ferate, curţi şi construcţii etc.).
Vegetatia. Pana in prezent in PN-BMB au fost identificate 216 specii de plante superioare
(cormofite), încadrate în 42 de genuri. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele
terestre, fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase,
iar 167 de specii sunt plante ierboase.
Dintre plantele superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele
inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, organisme specifice zonelor umede. Deşi în
literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, studiate au fost doar 3 specii de
alge. De asemenea, tot dintre plantele inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai
multe specii de ciuperci, fiind studiate doar 2 specii.
Vegetaţia lemnoasă. Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă,
arboretele devenind principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al
complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi
până la partea superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există
un permanent schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie
genetică între sol şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului
(Necula, Moisei, 1997).
Pătura erbacee. Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare
ierboase, încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales,
Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.
57
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Vegetaţia acvatică. Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii încadrate
în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zonă
umedă, poate par puţine specii acvtice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în
plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele. Sunt întâlnite alge verzi,
albastre şi alge silicioase.
Fauna. Avifauna. După interventia omului prin îndiguirea si desecarea Băltii Brăilei, PN-
BmB a rămas cea mai mare zonă în regim liber de inundatie de pe cursul european al
Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important
refugiu ornitologic de pe Dunăre.
Pe teritoriul tării noastre au fost identificate un număr de 403 de specii de păsări, încadrate
sistematic în 19 ordine si 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PN-BmB au fost
semnalate un număr de 207 specii de păsări, încadrate în 18 ordine si 50 de familii
(reprezentând 51% din avifauna României), din care 68 de specii sunt înscrise pe Anexa I a
Directivei „Păsări” (79/409/CCE).
Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:
- păsări sedentare - 60 de specii, reprezentând 29% din avifauna PN-BmB;
- păsări migratoare - 147 de specii, reprezentând 71% din avifauna PN-BmB.
Fiecare dintre aceste grupe se împart în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele
subgrupe fenologice (Onea, 2002) :
OV
30%
MP
13%
OV-P
S 24%
16%
P OV-DH
AC 6% OI-P 1%
1%P-OI-OV 9%
0%
AC S MP
OV OV-P OV-DH
OI-P P P-OI-OV
58
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Pentru ornitofauna semnalată în BmB ponderea cea mai mare o detin speciile de păsări
migratoare oaspeti de vară cu 30 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vară în pasaj cu
24% (OV-P), sedentarele cu 16% (S) si partial migratoare (13%). Celelalte categorii
fenologice au o pondere mai mică, sub 10% (oaspetii de iarnă si/ sau în pasaj - 9%; speciile
în pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii în pasaj si/sau oaspeti de iarnă si/sau
oaspeti de vară se află situate sub 1%).
Datorită specificitătii imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc
poate fi caracterizată si după apartenenta speciilor la unul din cele două tipuri de mediu:
acvtic si terestru. Potrivit cerintelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se pot
clasifica în:
- specii acvatice;
- specii terestre.
În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de păsări care prin cerintele lor
ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic. Astfel, din numărul total
de 208 specii semnalate în parc (vezi Anexe, Tab. 13), din grupa păsărilor de apă fac parte
un număr de 98 de specii (47%), încadrate în 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa
păsărilor terestre un număr de 109 specii (53%) încadrate sistematic în 12 ordine si 33 de
familii. Deşi din punct de vedere numeric (si procentual) speciile de păsări acvatice sunt sub
nivelul celor terestre, totusi, datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenta
ecosistemelor acvatice importanta acestora este foarte mare, fiind cele care garantează
statutul de Sit Ramsar.
OV
35% OV-P
19%
OV-DH
MP 2%
12% OI-P
S P 15%
AC 12%
2% P-OI-OV
2%
1%
AC S MP
OV OV-P OV-DH
OI-P P P-OI-OV
59
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
60
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), gârlita mare şi gârlita mică
(Anser albifrons, Anser erythropus), gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis), călifarul rosu
(Tadorna ferruginea), rata sulitar (Anas acuta), rata cu ciuf (Netta rufina), ferestrasul mic si
ferestrasul mare (Mergus albellus, Mergus merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca),
uliganul pescar (Pandion haliaetus), soimul dunărean (Falco cherrug), prundărasul de
sărătură (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare rosii (Tringa totanus), pescărusul
mic (Larus minutus), chira mică (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster) etc.
Numărul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu sigurantă mult mai mare.
Prezenta lor constantă în PN-BmB face ca această arie protejată să îsi merite statutul de
Parc Natural si de Sit Ramsar si cu sigurantă că după Rezervatia Biosferei Delta Dunării
reprezintă cea mai importantă zonă umedă de pe cursul european al Dunării unde se
concentrează un număr asa de mare de păsări acvatice si neacvatice.
Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul
parcului (Vulpasu, Cucova si Chiriloaia), în care se întâlnesc 10 specii acvatice încadrate
sistematic în 2 ordine si 3 familii (Tabelul 8). De asemenea importante sunt si coloniile
formate dintr-o singură specie, cum ar fi lăstunii de mal Riparia riparia, pe teritoriul PN-BmB
găsindu-se 7 colonii de lăstuni de mal care sunt populate periodic, în functie de nivelul
apelor Dunării.
Specii de păsări din coloniile mixte de pe teritoriul PN-BmB Tabel 13
Ordinul Familia Specia
1. Phalacrocorax carbo Cormoran mare
Pelecaniforme Phalacrocoracide
2. Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic
3. Egretta garzetta Egretă mică
4. Egretta alba Egretă mare
5. Ardeola ralloides Stârc galben
Ardeide
6. Ardea cinerea Stârc cenusiu
Ciconiiforme
7. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
8. Bubulcus ibis Stârc de cireadă
9. Plegadis falcinelus Ţigănus
Threskiornithide
10. Platalea leucorodia Lopătar
Se observă că 3/4 din avifauna înregistrată pe teritoriul parcului este alcătuită din specii
migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunărea este un reper
geografic usor de detectat si de urmat. Din observatiile făcute atât în timpul migratiei de
primăvară cât si a celei de toamnă, tronsonul dunărean este folosit de un număr foarte mare
de păsări, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunărean de migratie
avifaunistică. Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunărean de migratie se desprinde
din evantaiul de migratie caucazo – zambeziană, care reprezintă trunchiul comun din care
se ramifică pe parcurs toate rutele de migratie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-
Dunărean de migratie avifaunistică reprezintă doar un esantion din trunchiul comun de
migratie, care pe teritoriul României se suprapune în mare parte peste cursul Dunării de Jos.
Pentru toate speciile de păsări migratoare care folosesc acest culoar, această zonă oferă
trei mari avantaje :
- loc de popas atât pentru ospetii de vară cât si pentru oaspetii de iarnă ;
- loc de hrănire, indiferent de regimul trofic (vegetal, omnivor, animal) ;
- loc de reproducere pentru speciile încadrate în grupa fenologică a migratoarelor
oaspeti de vară.
61
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Ca loc de popas, PN-BmB are o pozitie si un statut aparte, de care se folosesc toate
păsările, atât clocitoare, cât si neclocitoare (oaspeti de iarnă: specii oaspeti de iarnă si/sau
pasaj (OI – P), specii de pasaj si/sau oaspeti de iarnă si/sau oaspeti de vară (P – OI – OV),
specii accidentale (AC) si oaspeti de vară: specii oaspeti de vară (OV), specii oaspeti de
vară în pasaj (P – OV), specii migratoare de pasaj (P), specii oaspeti de vară în deplasare
de hrănire (OV – DH)).
Amplasată pe firul apei fluviului, între Silistra si Galati (Dunărea de Jos), PN-BmB este un
reper usor de detectat. Odată cu îndiguirea celor două mari bălti dunărene, Balta Ialomotei si
Balta Brăilei, BmB a rămas singura zonă umedă functionabilă în regim de inundabilitate de
pe cursul Dunării. În cele trei habitate existente în PN-BmB (acvatic, amfibiu si terestru)
păsările de apă găsesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerintele ecologice
ale fiecărei specii, pe care îi folosesc ca locuri de popas pe perioada cât se află în zonă.
Speciile strict acvatice căuta întotdeauna luciul băltilor, în timp ce speciile euritope se
orientează spre biotopii de la marginea apei sau spre cei terestri.
Alături de găsirea unor medii prielnice pentru odihnă si refacerea fortelor, de o importantă
majoră este si existenta unor surse bogate în hrană. Satisfacerea acestor două cerinte vitale
reprezintă pentru păsările acvatice migratoare aflate în pasaj conditiile esentiale pentru
stationarea într-o anumită zonă. Ca loc de hrănire, PN-BmB oferă prin mediile sale de viată
resurse aproape inepuizabile de hrănă, atât de origine animală, cât si de origine vegetală.
Pe parcursul unui an, reteaua hidrografică internă a insulei, reprezentată prin câteva tipuri
de ecosisteme acvatice (bălti de diferite mărimi, mlastini, canale), atrage o faună si o floră de
o diversitate care nu mai este întâlnită nicăieri în această structură de-a lungul fluviului până
în Delta Dunării. De asemenea, si mediul terestru învecinat oferă la fel de multe posibilităti
de hrănire pentru acele specii care sunt mai putin legate de mediul acvatic. Indiferent de
apartenenta lor la un anumit regim trofic (vegetal, omnivor, animal), toate speciile sunt
angrenate în realizarea unor lanturi trofice, a unei retele trofice complexe si, implicit a
circuitului materiei în zonă.
Dacă pentru speciile acvatice migratoare aflate doar în pasaj prin PN-BmB, găsirea unor
locuri propice de popas si hrănire sunt singurele conditii pe care le caută, pentru speciile
migratoare cuibăritoare oaspeti de vară (OV), se mai adaugă si necesitatea aflării unor
biotopuri optime în vederea realizării celei mai importante functii din lumea animală:
reproducerea. Observatiile noastre au relevat faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare în
Delta Dunării cuibăresc si în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, ceea ce denotă că aici
păsările acvatice găsesc aceleasi conditii prielnice de cuibărire si de crestere a puilor.
Una dintre principalele actiuni în cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 este D1
„Observarea dinamicii populatiilor de păsări si a cuiburilor utilizate între zona de protectie
integrală comparativ cu zona de management durabil”, dinamică este urmărită si analizată
pe o perioada de 25 de luni (mai 2007 - iunie 2009).
În continuare sunt necesare cercetări ornitologice, în PN-BmB, axate pe următoarele trei
directii :
1. identificarea speciilor si monitorizarea populatiilor de paseriforme (se bănuie că se
va îmbogăti, cu cel putin 10 – 15 specii, Baza de date unitară a PN-BmB) ;
2. identificarea si managementul speciilor de avifaună din PN-BmB, pe următoarele
trei categorii:
- specii de interes comunitar periclitate în PN-BmB,
- specii de interes national (conf. OUG.57/2007) periclitate în PN-BmB,
- alte specii de avifaună (de interes local) periclitate în PN-BmB ;
3. studiul ponderii celor 7 tipuri zoogeografice în cadrul Coridorului ecologic Est-
Dunărean de migratie avifaunistică.
62
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Amfibieni şi reptile
Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor
terestre, cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în
prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre acesta specii
aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.
Ihtiofauna
Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre care 12
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate dintre care
menţionăm:
- Alosa pontica – scrumbie de Dunăre;
- Aspius aspius – avat;
- Cobitis taenia – zvârlugă;
- Gobio alipinnatus – porcuşor de nisip;
- Gobio kessleri – petroc;
- Zingel zingel – pietrar;
- Pelecus cultratus – sabiţă;
- Gymnocephalus baloni – ghiborţ de râu;
- Gymnocephalus schraetzer – răspăr.
Pentru speciile fitofage, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană
inepuizabilă. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric
este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în
urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult,
în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest lucru, coroborat cu temperaturile mari din timpul
verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care
contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de
prezenţa speciilor de răpitori.
Conform studiilor efectuate între anii 1960 - 1980 privind componenta faunei piscicole, în
PN-BmB au fost înregistrate circa 88 de specii de pesti. Desi nu s-au efectuat studii privind
ihtiofauna strict din Balta Mică a Brăilei, din studiile realizate de diversi autori se poate
contura o imagine destul de corectă asupra ihtiofaunei din această zonă.
În cele 52 de lacuri si bălti interioare, vegetatia submersă deosebit de bogată constituie o
sursă de hrană inepuizabilă pentru speciile fitofage. Totodată, o dezvoltare explozivă a
vegetatiei în perioadele când nivelul hidric este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru
toate vietuitoarele acvatice. Noaptea, în urma respiratiei organismelor vegetale si animale,
cantitatea de oxigen din apă scade mult, în timp ce cantitatea de CO 2 creste. Acest fapt,
coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a
organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la mentinerea echilibrului ecologic
în cadrul populatiilor de pesti este dat de prezenta speciilor de răpitori.
63
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
În studiile mai recente (începând din anii ’90) se observă reducerea numărului de specii
înregistrate, cel mai probabil factor determinant pentru această situatie fiind cel antropic, aici
încadrându-se îndiguirile din anii ’60, amenajările realizate pentru desfăsurarea activitătii de
pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor, braconajul piscicol, etc. Din cele 52 de
specii de pesti înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării 24
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene si cele ale legislatiei nationale în
vigoare, fiind specii strict protejate.
Lista speciilor de pesti de interes comunitar si national din PN-BmB Tabel 14
Nr. Statutul de conservare
Denumirea stiintifică Denumirea populară
crt. OUG.57/2007 Directiva 92/43/CCE
1. Acipenser güldenstaedti Nisetru Anexa 5 A Anexa II
2. A. stellatus Păstrugă Anexa 5 A -
3. A. ruthenus Cegă Anexa 5 A -
4. Huso huso Morun Anexa 5 A -
5. Alosa pontica Scrumbie de Dunăre Anexa 3 Anexa II, V
6. A.caspia nordmanni Rizeafcă Anexa 5 A Anexa II, V
7. A. caspia tanaica Rizeafcă de Dunăre Anexa 5 A Anexa II, V
8. Gymnocephalus baloni Ghibort de râu Anexa 3 -
9. Gymnocephalus Răspăr Anexa 3 Anexa II, V
schraetzer
10. Aspius aspius Avat Anexa 3 Anexa II
11. Gobio albipinnatus Porcusor de nisip Anexa 3 -
12. Gobio kessleri Petroc, guvid de baltă Anexa 3 -
13. Chalcalburnus chalcoides Obletul mare - Anexa II
14. Pelecus cultratus Sabită Anexa 3 -
15. Rhodeus sericeus amarus Boartă Anexa 3 Anexa II
16. Carassius carassius Caracuda Anexa 4 B -
17. Misgurnus fossilis |ipar Anexa 3 Anexa II
18. Cobittis taenia Zvârlugă Anexa 3 Anexa II
19. Cobittis elongata - Anexa 3 -
20. Lota lota Mihaltul Anexa 4 B -
21. Stizostedion volgense Şalăul vărgat Anexa 4 B -
22. Proterorhinus marmoratus Moaca de brădis Anexa 4 B -
23. Barbus barbus Mreană Anexa 5 A -
24. Zingel zingel Pietrar Anexa 3 Anexa II, V
64
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
65
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
66
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
67
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România si Ord. nr. 2387 din 29
septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt
declarate ca situri de importanţă comunitară o serie de areale naturale din Planul Urbanistic
Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila.
Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona
de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu conditia respectarii tuturor normelor in vigoare,
internationale si nationale, de protectie a biodiversitatii si habitatelor componente. De
asemenea, se impune respectarea reglementarilor prevazute in planul de management
aprobat la PNBMB. Orice investitie care va duce la modificari fizice ale terenului vor fi
analizate in momentul detaliere tehnice ale proiectelor respective. Impactul asupra mediului
va putea fi evaluat numai o data discutarea proiectelor tehnice.
68
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece
o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va
reintra în parametrii normali de existenţă.
Specificam, in acest sens, ca deschiderea şantierelor de lucru va însemna, fără
îndoială, un deranj pentru toate speciile de animale din zona amplasamentelor obiectivelor
de investitie. Datorită mobilităţii acestora vor evita aria de şantier şi se vor stabili, pentru
hrană, odihnă si reproducere, în alte zone învecinate.
În faza de exploatare, o dată cu încetarea activităţilor de şantier, pentru zonele
amintite se va intra într-o nouă fază de echilibru, în care o parte din speciile care frecventau
zona vor reveni (şi aici ne referim mai ales la speciile de păsări terestre din cadrul
paseriformelor, care nu au cerinţe ecologice deosebite), iar altele vor rămâne în zonele
limitrofe amplasamentelor (ex. specii de pasari acvatice, ce constituie obiectul protecţiei lor
prin intermediul ariilor protejate desemnate in zona Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei, judetul Braila).
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din
perimetrele si vecinatatea celor doua zone (dig-mal si de dezvoltare durabila) in care
sunt permise activitati de investitie, consideram că impactul asupra biodiversităţii va
fi moderat spre nesemnificativ.
In faza de operare. În această fază nu se pune problema unui impact major asupra
biodiversităţii de pe amplasamente, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate
vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă
valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate
va reintra în ritmul normal de vieţuire.
Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vbratiile, respectiv
emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor
de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.
Zgomotul şi vibraţiile. Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de
echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de
zgomot au loc. Amenajările au caracter de construcţii civile, dar vor trebui realizate şi
echipări sau dotări speciale. Nu sunt necesare alte măsuri speciale de protecţia mediului în
afara celor deja menţionate.
Aspecte deosebite pot apare în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
proiectate, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice
generatoare de zgomot etc. Zgomotele şi vibraţiile care pot genera un impact negativ asupra
biodiversităţii sunt cele produse, în special, în timpul fazei de execuţie. Activităţile de şantier
sunt producătoare de zgomote şi vibraţii care depăşesc limita admisibilă prevăzută de lege.
În astfel de situaţii, păsările, dar şi alte grupe de animale, sunt influenţate negativ, şi de
obicei evită aceste zone. În aceste situaţii impactul este negativ, direct şi temporar.
Pe timpul fazei de operare se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de
activităţile ce se vor desfăşura (social - recreatice) în limite normale. Se vor implementa
prevederile PUD şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr.
321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult
datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile
dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. Prin urmare impactul asupra speciilor şi
habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ.
Emisii în aer şi apă. Emisiile în aer şi în apă vor avea un efect indirect deoarece nu
sunt generate în interiorul ariilor protejate, şi prin aplicarea măsurilor tehnologice, legislaţia
în vigoare este respectată, aşadar impactul asupra mediului şi biodiversităţii va fi unul
nesemnificativ.
În faza de dezafectare. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a
obiectivelor de investitie se vor parcurge următoarele etape:
- dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor existente;
- demolarea clădirilor.
69
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
70
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari: egreta mica - Egretta
garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza alba Ciconia ciconia, tiganusul - Plegadis
falcinellus, lopatarul - Platalea leucorodia; piciorongul - Himantopus himantopus, ciointorsul -
Recurvirostra avosetta, Branta ruficollis (gasca cu gat rosu), Circus aeruginosus (erete de
stuf), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) etc. sunt prevazute măsuri de reducere a impactului
(a se vedea Tab.14).
De asemenea, trebuie sa se aiba in vedere si speciile de păsări cu migratie regulata
nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (a se vedea Formularul
standard al sitului ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei), identificate in zonele invecinate
amplasamentelor.
Pentru restul speciilor de pasari, se impun respectarea urmatoarelor recomandari:
- Cu toate ca efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi timp, putem
invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi sa respectam masurile de protecţie
înaintate;
- În perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se vedea
dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;
- În cazul identificării de cuiburi de păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă a
acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de
şantier;
Pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către o
instituţie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate: Societatea
Ornitologica Româna, Sucursala Braila, Agentia pentru Protectia Mediului Braila.
Specificam, ca speciile de păsări protejate, în special cele acvatice Phalacrocorax
pygmeus (cormorant mic); Nycticorax nycticorax (starc de noapte); Egretta garzetta (egreta
mica); Egretta alba (egreta mare); Ciconia ciconia (barza alba); Plegadis falcinellus
(tiganus); Platalea leucorodia (lopatar); Himantopus himantopus (piciorong); Recurvirostra
avosetta (ciocintors); au areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe
71
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
72
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
terenurile invecinate (ex. speciile de pasari acvatice se vor deplasa spre bazinele acvatice
din vecinatate pentru procurarea hranii, odihna si reproducere).
Dupa incheierea lucrarilor propuse suprafetele afectate vor fi readuse la starea lor
initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice
si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din
zona.
- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii
poluante prin implementarea si respectarea organizarii de santier, interzicerea depozitarilor
materialelor de constructie in afara surafetei destinate organizarii de santier ,depozitarea
deseurilor necontrolat, colectarea selectiva a deseurilor,utilizarea utilajelor cu reviziile
tehnice la zi si interzicerea reparatiilorsau a altor interventii asupra utilajelor care ar putea
produce o poluare accidentala, limitarea vitezei de trafic in vederea diminuarii cantitatii de
praf, stropirea drumurilor in vederea diminuarii cantitatii de praf, instruirea personalului;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari
de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: autobasculante,
betoniere, excavatoare) se vor monta panouri fonoabsorbante acolo unde zgomotul va avea
depasiri ale limitei standard,planificarea lucrarilor de constructie si amenajare in afara
perioadelor de cuibarit si crestere a puilor, incercand respectarea programului optim de
73
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
aactivitate 900-1700, etapizarea lucrarilor astfel incat sa se evite efectuarea a mai multor
lucrari cu caracter diferit simultan in vederea evitarii cumularii mai multor surse generaatoare
de zgomot,alegerea rutelor vehiculelor si utilajelor grele cat mai departe de receptorii
sensibili instruirea personalului ;
- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
păsări identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu
perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.).
Măsuri pentru păsări migratoare. Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de
operare/funcţionare a obiectivului de investitie şi se referă la:
74
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
75
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
76
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
77
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
78
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
79
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
80
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
81
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menajere si chimice in albia minora si durata fazei
majora a luncii raului Siret; de operare
82
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
83
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
84
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
85
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
86
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
87
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
88
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
Legendă:
89
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea
observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.
Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor
pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.
Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de
răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi), conform listei de specii din Planul
de Management.
90
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică
(păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de
observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre
25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite.
Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise,
sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de păsări de talie mica şi mamifere.
Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii
Pentru prognozarea impactului produs de Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi
diminuarea impactului produs asupra mediului natural, fazele de executie, cât şi celei de
operare. Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care
au stat la baza desemnarii siturilor protejatedin zona, precum şi alte specii de floră şi faună
sălbatică întâlnite pe amplasamentele obiectivelor de investitie şi în vecinătatea acestora.
Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:
- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în fişa
sitului;
- suprafaţa habitatelor afectate;
- habitate întâlnite în perimetrul studiat;
- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul planului şi imediata vecinatate;
- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat la
baza desemnarii siturilor protejate;
- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrele studiate, raportate
la populaţiile inventariate în siturile protejate;
- ecologia speciilor identificate în zonele investigate;
- activităţi antropice desfasurate în perimetrele studiate şi vecinatatea acestora;
- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele
disponibile).
Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare
adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ
de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în Galaţi,
str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail:
theodor_glavan@yahoo.com
Ing. Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM),
Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în
Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B,
Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651
BIBLIOGRAFIE
91
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
92
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
93
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
ANEXE
94
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
95
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
96
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
97
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
98
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
99
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
100
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
101
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
102
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Tabel nr. 13 Speciile de păsări semnalate în Parcul Natural Balta Mica a Brailei (Onea 2002)
103
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
104
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
105
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
106
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
107
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
108
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
109
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
110
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR
Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România
Telefon(oane) Mobil: 0755073761
Fax(uri) -
E-mail(uri) theodor_glavan@yahoo.com, sor_gl@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 05.09.1961
Sex masculin
Locul de muncă vizat / Elaborator de studii pentru protectia mediului
Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada 2008-2014
Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de
inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)
Activităţi şi Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta
responsabilităţi principale biodiversitate
Numele şi adresa GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.),
angajatorului Galaţi, România
Tipul activităţii sau Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie
sectorul de activitate – 7219 (CAEN)
Perioada 2005-2010
Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a
Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România
Activităţi şi Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea
responsabilităţi principale avifaunei Prutului Inferior
Numele şi adresa Societatea Ornitologică Română (SOR), România
angajatorului
Tipul activităţii sau Biodiversitate
sectorul de activitate
Perioada 2005-2007
Funcţia sau postul ocupat consilier
Activităţi şi Protecţia naturii, conservare, biodiversitate
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România
angajatorului
Tipul activităţii sau Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului
sectorul de activitate
111
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Perioada 1997-2005
Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog
Activităţi şi Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România
angajatorului
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi
sectorul de activitate
Perioada 1991-1997
Funcţia sau postul ocupat Cercetător
Activităţi şi Inventariere, Monitoring faună vertebrate
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova
angajatorului
Tipul activităţii sau Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica
sectorul de activitate Moldova
Perioada 1989 -1991
Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog
Activităţi şi Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova
angajatorului
Tipul activităţii sau Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din
sectorul de activitate Republica Moldova
Perioada 1984 -1989
Funcţia sau postul ocupat Cercetător
Activităţi şi Cercetare, conservare colecţii ornitologice
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica
angajatorului Moldova
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală
sectorul de activitate Chişinău, Republica Moldova
Educaţie şi formare
Perioada 1978 -1984
Calificarea / diploma Diplomă de Licenţă
obţinută
Disciplinele principale Biologie, Geografie
studiate / competenţe Profesor de Biologie şi Geografie
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova
de învăţământ /
furnizorului de formare
Perioada 1997-2003
Calificarea / diploma Diplomă de Doctor în Biologie
obţinută
Disciplinele principale Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie
studiate / competenţe Doctorat în Biologie
profesionale dobândite
112
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
113
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Calificarea / diploma Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra
obţinută mediului
Disciplinele principale Expert Evaluator de Mediu
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor
de învăţământ / Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului
furnizorului de formare şi Bilanţuri de Mediu
Perioada 2011
Calificarea / diploma Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
obţinută protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011
Disciplinele principale Evaluator de Mediu
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare
de învăţământ /
furnizorului de formare
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Engleza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
B2 B1 B1 B1 B1
experimentat independent independent independent independent
Franceza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
C1 B2 C1 B2 B1
experimentat experimentat experimentat independent independent
Rusa Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
C2 C2 C2 C2 C1
experimentat experimentat experimentat experimentat experimentat
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale,
sociale echipe de lucru
Competenţe şi aptitudini Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu,
organizatorice biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor
Competenţe şi aptitudini Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună
tehnice de vertebrate (ornitologie);
Expertiză impact de mediu (biodiversitate);
Consultanţă pe probleme de mediu;
Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică
Competenţe şi aptitudini Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)
de utilizare a
calculatorului
Competenţe şi aptitudini Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri
artistice etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)
Alte competenţe şi Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto
aptitudini
Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)
114
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
115