Draft - Studiu Ea Puz PN-BMB

Studiu de Evaluare Adecvata.
Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATA
“PLANUL URBANISTIC ZONAL PARCUL

NATURAL BALTA MICA A BRAILEI”
2014
1
Studiu de Evaluare Adecvata. Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind
Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar aprobat prin Ord.19 din 13.01.2010 si pe aria de studiu bazata
exclusiv pe documentaţia primită de la beneficiar
CUPRINS
1. Informatii privind planul 4
1.1. Informatii generale privind planul 4
1.1.1 Denumirea planului 4
1.1.2 Descrierea generală a planului 4
1.1.3 Obiectivele planului 8
1.2 Localizare geografica si administrativa 9
1.3 Modificarile fizice ce decurg din plan 10
1.3.1 Etapa de construcţie. Echipare cu utilitati 10
1.3.2 Etapa de operare 20
1.3.3 Etapa de închidere 22
1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului 22
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi 22
utilizate la implementarea planului
1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a 22
acestora
1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului 26
1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului 32
1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului 32
1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 32
1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planului 32
1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact 33
cumulativ cu planul
1.13 Alte informatii relevante 34
2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de 34
implementarea planului
2.1 Date privind ariile naturale protejate afectate de implementarea planului 35
2.1.1 Prezentarea siturilor de importanta comunitara si a siturilor de protectie speciala 36
avifaunistica din zona Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural balta Mica a Brailei
(conform Formularului Standard Natura 2000)
2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar 52
afectate si relatia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si
distributia acestora
2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 52
2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 53
2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale 55
protejate de interes comunitar
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 65
2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes 65
comunitar
2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes 68
comunitar
2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 68
3. Identificarea si evaluarea impactului 68
3.1 Evaluarea impactului 68
3.1.1 Reducerea impactului asupra biodiversităţii 70
3.1.2 Evaluarea semnificatiei impactului 72
2
3.2 Masuri de reducere a impactului 73

3.2.1 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament 73
3.2.2 Măsuri pentru protejarea păsărilor 73
3.2.3 Măsuri pentru protejarea reptilelor 74
4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de 90
interes comunitar afectate
4.1 Materiale si metode 90
4.2 Echipa de elaborare a studiului 91
Bibliografie 91
3
1. Informatii privind planul
1.1.1. Denumirea planului

Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
1.1.2. Descrierea generala a planului

PUZ Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o documentaţie de amenajare a teritoriului la
nivel zonal inter-comunitar, de tip PATIC, detaliată printr-un regulament cadru de urbanism
pentru terenurile cuprinse în Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Caracterul complex al
documentaţiei este determinată de caracterul special al obiectului care a generat studiul,
respectiv zona protejată de nivel parc natural.
Teritoriu de referinţă al documentaţiei de amenajarea teritoriului este constituit din unităţile
administrativ- teritoriale ce deţin terenuri în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
Aria PNBMB, conform OMMD -1964/2007 este împărţită în următoarele Unitati administrativ
teritoriale (U.A.T.-uri) din judeţul Brăila:
- Municipiul Brăila – partea de sud (18%)
- Berteştii de Jos (38%)
- Chiscani (29%)
- Gropeni (13%)
- Măraşu ( 5%)
- Stăncuţa (35%).
Necesitatea documentaţiei este generată de creşterea presiunii asupra terenurilor în zona
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB) şi a zonelor sale de influenţă, în condiţiile
creşterii exigenţelor de protejare a patrimoniului natural.
Situarea PNBMB pe cursul inferior al Dunării, în segmentul navigabil fluvial şi în apropiere
de cel navigabil maritim, în vecinătatea municipiului Brăila cu dezvoltare economică şi
socială relativ importantă în regiune şi principală în judeţ, precum şi dinamismul dezvoltării
teritoriilor periurbane ale Brăilei crează presiuni antropice mari asupra acestei arii din
patrimoniul natural naţional şi european.
În istoria teritoriului actualului judeţ Brăila s-au păstrat puternice relaţii de condiţionare a
activităţilor economice de mediul natural specific: Dunărea, zonele de baltă şi câmpia. Astfel
activităţile de pescuit au fost şi rămân una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor zonei
adiacente Dunării- zona Băltăreţilor. Menţinerea unei stări de dezvoltare economică şi
socială scăzută în aceste localităţi crează ameninţări permanente asupra zonei protejate a
PNBMB prin tentaţia braconajului şi menţinerea unei atitudini nerespectuoase faţă de mediul
natural.
Concomitent cu aceasta creşte interesul valorificării prin turism a terenurilor deţinute sau
vizate din această zonă. Diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale se poate
realiza atît prin sprijinirea micii industrii prelucrătoare cât şi prin dezvoltarea turismului.
Condiţia de bază, însă este realizarea acelor forme de turism care să nu afecteze aria
PNBMB şi a teritoriiilor cu care aste este relaţionat.
Prezenţa PNBMB în teritoriul judeţului influenţează puternic vectorii de dezvoltare
economică şi socială, creînd în acelaşi timp nevoia protejării stricte a patrimoniului natural,
conform legislaţiei în vigoare şi exigenţelor vieţii contemporane. În acest sens dezvoltarea
teritoriului adiacent PNBMB este necesar să fie concepută într-o manieră integrată şi în
condiţiile implicării active ale comunităţilor locale.
Din aceste considerente scopul elaborării documentaţiei urmăreşte următoarele:
 stabilirea direcţiilor, priorităţilor de dezvoltare a teritoriului studiat pentru perioade
medii şi scurte de timp
4
 utilizarea raţională şi echilibrată a resurselor teritoriului PNBMB şi a teritoriilor

adiacente care interacţionează cu acesta
 corelarea intereselor colective cu cele individuale în stabilirea condiţiilor de ocupare a
teritoriului studiat
 integrarea în procesele de dezvoltare a potenţialului antropic şi natural, inclusiv
integrarea în contextul suprateritorial
 protecţia mediului natural şi a patrimoniului natural şi construit
 evaluarea riscurilor naturale asupra teritoriului studiat
 creşterea calităţii vieţii în localităţile aflate în apropiere PNBMB – îndeosebi prin
susţinerea dezvoltării serviciilor şi condiţiilor de locuire
 stabilirea reglementările de urbanism pentru teritoriul PNBMB
 fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică în teritoriul studiat
 asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire.
Documentaţia de amenajare a teritoriului şi elementele de reglementare urbanistice care o
vor însoţii sunt documente oficiale care se alătură planului de management al PNBMB,
pentru a asigura condiţiile necesare administrării sale în contextul teritorial şi legislativ
actual, după principiile dezvoltării durabile.
Documentaţia este structurată în trei faze de proiectare:
Varianta Initiala (Draft I)- descrie situatia la inceperea PUZ-lui aspectele cheie,
concluzii preliminare si eventuale propuneri.
Varianta de Progres: curprinde elemntele prezentate în prima fază completate cu
aspecte legate de opţiunile grupului de lucru şi observaţiile beneficiarului cu privire la
intenţiile de dezvoltare ale zonei de studiu.
Varianta Finală: se elaborează pe baza analizării şi finalizării împreună cu
beneficiarul a Variantei de Progres si dupa introducerea observatiilor si recomandarilor din
avize si/sau recomandari a propunerilor pertinente ale publicului, de catre comitetul
coordonator si grupul de lucru constituite conform HG 1076/2004.
Balta Mică a Brăilei este situată în sud-estul României, pe cursul inferior al Dunării, în regim
natural de inundaţie, în Ecoregiunea României nr. 20.
Administrativ PNBMB este situat în
judeţul Brăila, pe teritoriul UAT-urilor
(conform OMMD -1964/2007):
- Municipiul Brăila (18%)
- Chiscani (29%)
- Gropeni (13%)
- Măraşu ( 5%)
- Stăncuţa (35%).
Pe teritoriul PNBMB nu sunt aşezări
umane.
La sud se invecinează cu judeţul Ialomiţa - comunele Gura Ialomiţei şi Giurgeni- şi judeţul
Constanţa- oraşul Hârşova şi comuna Ciobanu.
5
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării,
între podul Giurgeni - Vadul Oii (km 237 în amonte) şi municipiul Brăila (km 175 în aval),
fiind delimitat astfel:
- la sud: ramificaţia Dunării în cele doua braţe (la 3 km de
Vadu Oii), Dunărea Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: bratul Vâlciu de la km 237 până la km 197, Dunărea
navigabilă de la km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul
Cravia (Bratusca sau Dunărea Veche) de la km 186 până
unde se întalneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);
- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea
Navigabilă (km174 lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long.
27°49’12.08’’E), braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea
navigabilă km 209 până la km 197, braţul Calia de la km 197
până la 180 şi bratul Arapu de la km 180 până la km 174.
Conform HG 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor
naturale şi constituirea administraţiilor acestora delimitarea
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este următoarea:
„Limita Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este
reprezentată de fluviul şi braţele Dunării la cotele maxime de
inundaţie între podul de la Giurgeni - Vadul Oii şi până la sud
de Brăila, la confluenţa braţului Cravia cu Dunărea”.
În interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea

ostroavelor şi insulelor aflate la sud de Brăila până la podul de la Giurgeni - Vadul Oii,
respectiv: Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mică a Brăilei, Ostrovul
Crăcănel, Insula Vărsăturii şi Braţul Arapu, Braţul Calia, Braţul Pasca, Braţul Cremenea,
Braţul Mănuşoaia, Braţul Vâlciu şi Braţul Cravia.
Principalele puncte de acces în PNBMB sunt :

drumul european 60, Bucuresti - Constanţa, prin punctul Broscoi Verde situat la
piciorul podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu ambarcaţiuni fluviale uşoare
individuale (caiace şi canoe) şi în grup (ambarcaţiuni cu motor), în aval către
PNBMB, în special pentru vizitarea cabanei şi zonei de protecţie integrală Egreta ;
municipiul Brăila, acces cu ambarcaţiuni fluviale pentru vizitarea zonei de conservare
specială de protecţie integrală Fundu Mare ;
comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul în Insula Mare a Brăilei şi cu
ambarcatiuni fluviale pe Dunărea Navigabilă în amonte şi în aval şi pe braţele Vâlciu
şi Calia, în insula Calia şi în Insula Mică a Brăilei.
Evoluţia Zonei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei
Zona umedă a Dunării în Romania, până în anul 1964, ocupa 3.322 km² şi formau o
autentică deltă. Grigore Antipa susţinea în 1910 că Dunărea de la intrarea în ţară şi până la
Marea Neagră avea o zonă inundabilă de 891.232 ha, din care dacă se scade suprafaţa
Deltei (404.748 ha), rezultă că Lunca Dunării ca formaţie geomerfologică distinctă, se
întindea pe 4.865 km².
Tot ce a creat aici natura în secole de evoluţie a fost distrus prin îndiguirile, desecările şi
defrişările din deceniile 6 şi 7 ale secolului trecut. Astfel zona umedă s-a redus de 5 ori, la
cele 17.529 ha protejate în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, suprafaţa care reprezintă
6
11% din fosta Baltă a Brăilei şi 0,5% din fosta Luncă Inferioară a Dunării (segmentul fluviului
de la Silistra până la confluenţa cu Prutul).
În trecut, la ape mari vasele pescăriei circulau pe canalul Filipoiu, astăzi undeva în mijlocul
Insulei Mari a Brăilei.În Balta Mare a Brăilei se desfăşura o înfloritoare activitate fără a
deranja situl natural. Dacă nu ar fi avut loc îndiguirile, la Brăila ar fi existat un bogat potenţial
pentru turism, vânătoare şi pescuit sportiv pe 149 mii ha.
Anual, pe terenurile mai înalte, fertilizate de malul adus de inundaţii, se obţineau recolte
însemnate de porumb şi zarzavaturi.
Toate asezările din zonă erau asigurate cu lemn de foc şi de construcţii rurale din pădurile
ce se aflau pe terenurile înalte. De asemenea pe aceste grinduri păşunau în regim semi
sălbatic mari turme de bovine, cabaline şi porcine fără a depăşi limitele capacităţii de suport
a ecosistemelor naturale.
Aşa cum precizează tratatul, realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare
a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă „Studii de etnografie şi folclor în zona
Brăilei”, ocupaţiile principale specifice aşezărilor din Balta Brăilei şi din zona adiacentă au
fost în egală masură: creşterea animalelor, pescuitul şi agricultura, apoi au urmat ca ocupaţii
creşterea albinelor şi a viermilor de mătase şi abia în ultimul rând cultivarea plantelor textile
cum ar fi cânepa şi inul. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o înflorire a
meşteşugurior feminine (covoare şi ţesături) şi masculine (împletituri din nuiele - coşuri,
garduri din papura şi stuf - acoperişuri şi rogojini).
Din categoria ţesăturilor specifice acestei zone semnalăm : foiţa, scoarţa, peliţarul, covorul,
velinta, feţe de pernă şi cearceafuri, ştergărele şi perdele de borangic. O notă aparte a
acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici şi lână
colorată în diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi : „orzişorul” şi „musculiţa”. Pentru
aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor
româneşti din diasporă, dar şi din partea tineretului din ţară care se arată deosebit de
interesat de valorile foclorice şi de originalitatea vestimentaţiei.
Dupa cel de al II-lea razboi mondial acestă dezvoltare prosperă a societăţii aflată în deplin
acord cu potenţialul natural oferit de Balta Brăilei, a fost curmat brusc. Aşa cum substituirea
a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu poldere agricole
a produs o degradare ierversibilă a mediului ambiant sub raport climatic, geografic,
pedologic şi peisagistic, industrializarea fortaţă pe care a cunoscut-o municipiul Brăila, pe
lângă o dezvoltare care în cele din urmă s-a dovedit a fi nedurabilă şi nefundamentată, a
produs şi o degenerare a calităţii mediului socio-economic în oraş. Drept urmare, majoritatea
italienilor, grecilor şi evreilor au emigrat în ţările de origine.
Societatea civilă braileană a avut rolul de a aduce pentru prima oară în conştiinţa clasei
politice locale şi naţionale, cât şi în atenţia opiniei publice la nivel mondial, a valorii
biodiversităţii existente în Balta Mică a Brăilei.
Reprezentând un vârf de exprimare a societăţii civile la nivelul organizaţiilor
neguvernamentale, în perioada 1993-1998, Fundaţia Naturalistă Alexandru Borza
organizează o serie de simpozioane internaţionale la Brăila care fac cunoscută în întreaga
lume valoarea habitatelor şi speciilor din Insula Mică a Brăilei.
Însă motorul acţiunilor care au dus la implementarea legislaţiei de protejare a Băltii Mici a
Brăilei a fost activitatea din perioada 1992-2002, a Departamentului de Ecologie Sistemică,
de elaborare a Planului de management integrat şi adaptativ pentru Balta Mică a Brăilei, în
cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finanţat de Comunitatea Europeană (75%) şi
Universitatea Bucureşti (25%).
Desecarea Băltii Brăilei, împreună cu lucrările hidrotehnice de amploare realizate ulterior în
amonte (barajele de la Portile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră) au declanşat
importante schimbări eco-socio-geografice în regiune :
7
a avut loc o transformare a Luncii Dunării, în sens geografic, prin reducerea de şase
ori a albiei majore ;
s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizându-se astfel echilibrul
dinamic al biotopului acvatic, componentă fundamentală a PNBMB ;
s-a dat o lovitura decisivă biodiversităţii existente în fosta Baltă a Brăilei prin
substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre, deţinătoare a
unui genofond şi ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze şi ligniculturi
uniclonale de plopi euramericani şi salcii selecţionate ;
s-au produs modificări ambientale esenţiale în sensul aridizării climatului din Câmpia
Română şi Podişul Dobrogei, această tendinţă culminând cu stepizarea
microclimatului de luncă;
au avut loc însemnate mutaţii sociale, în plan fizic, prin strămutări de aşezări umane
şi calitativ, prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor.
Demn de remarcat este faptul că la un interval de numai trei ani, Staţia Hidrologică Brailă a
înregistrat atât minimul istoric în anul 2003, cât şi maximul istoric în anul 2006. Iar acest
dezechilibru hidrologic se manifestă pe fondul unei tendinţe de aridizare severă a climei în
judeţul Brăila. Desigur că această combinaţie de excese climatice şi hidrologice au loc pe
fondul efectului global de seră, ce a produs modificări esenţiale în climatul european şi în
hidrologia celor 817 mii km2 cât măsoară bazinul dunărean, dar avem convingerea că
îndiguirea fostei bălti a Brăilei are o contribuţie însemnată în modificarea climatului şi
hidrologiei locale.
1.1.3 Obiectivele planului
Varianta de PUZ propusa rmareste reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse

în zona studiata, precum si stabilirea conditiilor de realizare si conformare a constructiilor si
amenajarilor urbanistice în Parcul Natural Balta Mica a Brailei.
Prin PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brailei, Judetul Braila se propun urmatoarele obiective:
Obiectivul nr. 1 – Zone cu protectie stricta - 418,2 ha (1,7% din suprafa_a PNBM):
Zona cu protectie stricta Vulpasu - 127,9 ha, din care : 20,9 ha ecosisteme forestiere
si 107,0 ha ecosisteme acvatice ;
Zona cu protectie stricta Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme forestiere si
107,0 ha ecosisteme acvatice;
ambele fiind incluse în zona de protectie integral Egreta;
Obiectivul nr. 2 – Zone de protectie integrala - 5.444,7 ha (22,2%).
Cele 8 zone de protective integrala sunt :
 Zona de protectie integrala Egreta - 4.035,5 ha, din care : 3.100,0 ha habitate
terestre, 1484,0 ha habitate acvatice, 2,3 ha constructii; 4,3 ha terenuri cu folosinta
agricola;
 Zona de protectie integrala Fundu Mare - 1.173,2 ha, din care: 316,0 ha habitate
terestre; 857,0 ha habitate acvatice;
 Zona de protectie integrala Colonia mixta Cucova - 60,5 ha, zona alcatuita în
totalitate din habitate terestre;
 Zona de protectie integrala Catinisul Cracanelu - 58,0 ha, habitate terestre;
 Zona de protectie integrala Catinisul Ciciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre;
 Zona de protectie integrala Renisul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre;
 Zona de protectie integrala Renisul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre;
 Zona de protectie integral Renisul Piscu Popii – 30,4 ha, habitate terestre.
Obiectivul nr. 3 – Zonele de management durabil (zone tampon) - 9.366,2 ha (47,6%),
[in numar de 11 sunt situate integral sau partial (alaturi de zonele cu protectie stricta si de
zonele de protectie integrala), în cele 7 insule mari si 4 ostroave mici.
8
Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval:
 Insula Mica a Brailei - 5.600,2 ha (reprezinta 58% din totalul insulei a carei suprafata
însumeaza 9.726,6 ha), din zona tampon :4121,3 ha habitate terestre si 1478,9 ha
habitate acvatice;
 Insula Varsatura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre si 41,6
ha habitate acvatice;
 Insula Cracanel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha;
 Ostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%),
 Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),;
 Insula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha);
 Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha);
 Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha),
 Ostrovul Chiciu Cucului - 20,1 ha (100%);
 Insula Harapu - 214,2 ha (100%);
 Oostrovul Ileana -15,2 ha (100%);
Obiectivul nr. 4 – Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane totalizeaza 9.323,6
ha (38,0%) din suprafata PNBMB si sunt reprezentate de :
a. Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ;
b. Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la rândul lor se împart în:
 Zona digmal a Câmpiei Bârâganului Nordic - 1.891,7 ha ;
 Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ;
 Zona digmal a Dobrogei – 966,6 ha.
Obiectivul nr. 5 – Zone de protectie perimetrale malului Dunarii pe teritoriul comunelor
Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta Bertestii de Jos si Tufesti, situate în afara teritoriului
PNBMB se vor stabili.
Obiectivul nr. 6 – Utilitati
 realizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila si pentru incendii;
 realizarea statiilor de epurare ;
 statii de pompare si retele de evacuare ape uzate în fluvial Dunarea; energie
electrica; telecomunicatii);
Obiectivul nr. 7 – Managementul deseurilor (puncte de colectare selectiva a gunoiului
menajer);
Obiectivul nr. 8 – Delimitarea si zonificarea noului teritoriu intravilan (infrastructura
turistica –ecoturism (inclusiv turism sportive); agroturism; turism stiintific; turism educational);
1.2. Localizare geografica si administrativa

Suprafaţa PN-BmB este de 24.555 ha1, în diverse forme de proprietate şi admi-nistrare,
situate [î lunca cu regim natural de inundaţe a fluviului Dunărea.
- Limitele parcului stabilite prin HG. 230/2003 cuprind insule şi ostroave, braţele Dunării şi
zone dig-mal, la cote maxime de inundaţie, între podul rutier Giurgeni - Vadul Oii în amonte
şi municipiul Brăila în aval, după cum urmează :
o limita nordică : confluenţa dintre Dunărea Navigabilă şi brţ\ul Cravia (km 175 în
aval), situată în dreptul municipiului Brăila ;
o limita estică : digul Insulei Mari a Brăilei, de la punctul de trecere a bacului IMB,
până la extremitatea sudică a Insulei Mari a Brăilei în dreptul localităţii Măgureni
(Strâmba), după care limita urmează digul dobrogean al Dunării din dreptul locului
unde se desparte Braţul Măcin (Dunărea Veche) de braţul Vâlciu până la podul ru-
tier Giurgeni - Vadul Oii ;
o limita sudică : podul rutier Giurgeni - Vadul Oii (km 237 în amonte) ;
limita vestică : digul dinspre Cîmpia Bărăganului Nordic, de la podul rutier Giurgeni -
Vadul Oii până la municipiul Brăila.
1
Suprafaţa PNBMB este în curs de modificare.
9
1.3. Modificarile fizice ce decurg din plan
Zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu
conditia respectarii tuturor normelor in vigoare, internationale si nationale, de protectie a
biodiversitatii si habitatelor componente. De asemenea, se impune respectarea
reglementarilor prevazute in planul de management aprobat la PNBMB. Orice investitie care
va duce la modificari fizice ale terenului vor fi analizate in momentul detaliere tehnice ale
proiectelor respective.
1.3.1 Etapa de constructie
Echipare cu utilitati
INFRASTRUCTURA TEHNICĂ TERITORIALĂ

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Reţeua rutieră
Municipiul Brăila este locul de convergenţă al reţelei rutiere majore din judeţ şi din zona de
studiu- DN 23, DN 22/ E87, DN 2B/ E87, DN 21/E 584 .
Comunele sunt situate de-a lungul arterelor rutiere de interes naţional şi judeţean, într-un
grup de localităţi ce pot forma un sistem teritorial- DN 21/E 584 şi DJ 212. De starea DC
depinde buna funcţionare a sistemului de localităţi rurale şi implicit accesul populaţiei rurale
la dotări, servicii de nivel superior. Excepţie face comuna Măraşu, situată între cursul
Dunării şi DJ 212 A, care asigură legătura între satele Insulei Mari, dar nu este accesibil pe
uscat.
Disfuncţionalităţile în reţeaua rutieră sunt următoarele:
- DN 21/E 584- nu are capacitatea de circulaţie necesară dezvoltării traficului pe axa
Brăila- Călăraşi,
- Municipiul Brăila nu are o arteră ocolitoare pentru preluarea traficului din reţeaua majoră,
- Legătura mun. Brăila cu judeţul Tulcea este dificilă din cauza lipsei unui pod peste
Dunăre, care să asigure fluenţa traficului,
- Accesul în comuna Măraşu este dificil în perioada de iarnă din cauza accesului doar pe
apă,
- Starea deficitară a DJ 212 a şi a DC 60, DC 62 restricţionează circulaţia dintre localităţile
din Insula Mare a Brăilei,
- Legătura localităţilor din comuna BerteştiI de Jos cu teritoriul judeţului este dificilă din
cauza stării de degradare a drumurilor comunale DC 15, DC 21,
- Legătura comunelor Tufeşti, Gropeni, Tichileşti cu DN 21 este dificilă din cauza stării de
viabilitate necorespunzătoare a DC 16, respectiv DJ 255A, DC 9,
- Distanţa mare şi starea proastă a reţelei rutiere determină comunele din partea de sud să
îşi orienteze deplasările spre judeţele vecine.
Reţeaua feroviară
Relaţia localităţilor din zonă cu reţeaua feroviară majoră se realizează indirect prin Municipiul
Brăila, deservit de o cale ferată dublă electrificată:
● sectorul Făurei – Brăila – Galaţi - magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila –
Galaţi.
10
Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică
a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h .Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de
căi ferate a zonei în studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10m şi
podeţe cu deschideri între 0,5 -10m.
Reţeaua de căi navigabile
Zona de studiu este situată adiacent cursului Dunării, ceea ce constituie un avantaj în
condiţiile explatării corecte şi eficiente a cursului navigabil al acesteia.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, după Volga, fiind singurul
fluviu european care curge de la vest la est străbătând 10 ţări şi patru capitale.
Construirea canalelor dintre Dunăre şi Marea Neagră şi Main-Rin, a legat Dunărea de
Olanda până la Rotterdam, iar prin reţeaua de canale din vestul Europei, cu celelalte ţări
vestice.
Cele trei sectoare ale Dunării sunt:
Dunărea de sus – 1072 km- de la izvoave până la Gonyu,
Dunărea de mijloc- 860 km- de la Gonyu până la Drobeta-Turnu-Severin
Dunarea de jos –930- de la Drobeta-Turnu-Severin până la Sulina
Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe
porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ
până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură
legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.
Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului
importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi
desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii
şi întreţinere a navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al
Dunării la extremitatea amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km
172+000 şi km 168+500. Zona din amonte a portului, km 175+000 şi km 172+500, este
destinată întreprinderilor industriale şi a spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar
este de circa 50 ha dintre care platforma amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila
dispune de o reţea rutieră de 9 km şi de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km.
Legătura cu Dobrogea spre localitatea Măcin din Judeţul Tulcea se realizează prin punctul
de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto, în zona Băi la km
168+700.
Legătura localiţilor din Insula Mare cu municipiul reşedinţă de judeţ Brăila şi restul teritoriului
judeţean se realizează prin punctele de trecere cu bacul de la Brăila şi de la Gropeni. Sudul
insulei utilizeză trecerea cu bacul spre Hârşova, judeţul Constanţa.. Fiind aproape de podul
Giurgeni- Vadu Oii şi implicit accesul la DN şi autostradă această direcţie este preferată
pentru navetism.
REŢELE ENERGETICE
Alimentarea cu energie electrică
Productia şi transportul energiei electrice
Municipiul Brăila deţine principalul furnizor de energie electrică din judeţ, termocentrala
Brăila, cu o vechime de peste 35 de ani.
Termocentrala are în componenţă trei grupuri de cate 200 MW iar în prezent este în curs de
extindere şi modernizare. Proiectul se realizează prin parteneriat incheiat între
Termoelectrica, Enel (Italia), EON (Germania) şi urmăreşte realizarea unei centrale care să
11
utilizeze huila. Centrala va fi dotată cu cele mai noi echipamente de captare şi difuzare a
bioxidului de carbon şi se va da în funcţiune în anul 2014
În 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseşte atât gaze naturale
cât şi păcură, putând funcţiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, în diverse
proporţii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat şi o creştere a puterii instalate de la
210 MW la 230 MW.
Teritoriul judeţului Brăila este străbătut magistrale de transport a energiei electrice, care
străbat teritoriul de studiu şi converg spre Brăila:
- linii de 400 kV (LEA 400 kV)
Gura Ialomiţei – Lacu Sărat (Brăila) – Isaccea
- linii de 220 kV (LEA 220 kV)
Lacu Sărat (Brăila) – Galaţi
Distribuţia energiei electrice se realizează prin:
Linii de 110 kV pe o lungime de 499,04 km
Brăila – Romanu – Măxineni
Brăila – Urleasca – Ianca – Făurei – Jugureanu – Colţea
Brăila – Însurăţei – Gura Ialomiţei – Bărăganu – Jugureanu – Ruşetu
Brăila – Chiscani – Lunca – Lebăda - Zatna
Volumul de instalaţii linii electrice aeriene de 110 kV
Reţele de distribuţie publică de medie tensiune
Reţelele de distribuţie publică de medie tensiune asigură alimentarea cu energie electrică
prin intermediul posturilor de transformare a reţelelor de joasă tensiune ce deservesc
consumatorii de diverse tipuri.
În judeţul Brăila reţelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare. Sunt prezente de
asemenea reţelele de 6 kV prin linii aeriene sau îngropate.
Reţele de distribuţie de joasă tensiune
În mediul rural şi parţial în mediul urban reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA
0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 4488,50 km.
În mediul urban, în zonele centrale / sistematizate, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv)
şi se întind pe o lungime de 543,74 km.
Staţii de transformare:
Staţii de transformare de sistem
Lacu Sărat – 400/220/110 kV – 400 MVA
Staţii de 110 Vv/20 kV
- în municipiul Brăila: Pisc, Brăiliţa, Port, Hipodrom, Brăila Sud.
- Gropeni, Spiru Haret, Lunca, Lebăda, Zatna, Lacu Sărat.
Disfuncţionalităţi în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice
- CET Brăila a înregistrat în anul 2007 o depăşire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adică a
eliberat peste raţia stabilită circa 17.000 tone de dioxid de carbon
- gradul ridicat de uzură fizică şi morală al echipamentelor;
12
- liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mică măsură de

reparaţii capitale;
- liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite, având depăşită vârsta medie de
funcţionare;
- menţinerea tensiunii de 6 kV în reţelele de medie tensiune;
- sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral, cu randamente luminoase scăzute la
consumuri energetice mari, în special în mediul rural;
- Linia de 110 kV Brăila – Chiscani – Lunca – Lebăda – Zatna traversează teritoriul
PNBMB.
Alimentarea cu energie termică

Conform datelor extrase din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, modul
de încălzire al locuinţelor din judeţul Brăila se prezintă procentual astfel:
 50 % sobe cu combustibil solid
 34 % alimentare cu căldură din surse centralizate
 7 % sobe funcţionând pe gaze naturale
 5 % centrale termice individuale pe gaze naturale
 4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe
combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.)
Sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) există doar în Municipiul
Brăila, fiind în prezent într-un proces de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de
distribuţie a gazelor naturale şi a montării de surse de energie termică care folosesc acest
combustibil, precum şi a creşterii preţului energiei termice livrată centralizat.
În Municipiul Brăila sursa de producere a energiei termice şi electrice CET II Brăila,
amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de
zona urbană, este echipată cu următoarele instalaţii principale:
4 cazane de abur viu de câte 150 t/h, 139 bar, 540oC, funcţionând pe gaze
naturale
3 grupuri turbogeneratoare de câte 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar şi priza
reglabilă la 11 bar.
CET Brăila poate debita:
o putere electrică nominală instalată: 75 MW
13
un debit total de abur viu instalat în cazane: 600 t/h

Centrala este în prezent în patrimoniul public al Municipiului Brăila, conform HG 1081/2001.
Staţia de reglare măsurare predare (SRMP) aferentă CET cu capacitatea SRMP de 20.000
m3N/h este racordată la reţeaua de transport gaze naturale aparţinând SNTGN TRANSGAZ
Mediaş.
În paralel este prevăzută o gospodărie de combustibil lichid greu compusă din 2 rezervoare
de 10.000 m3 şi 4 rezervoare de 3.000 m3, gospodărie care în prezent este în conservare.
Sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele
fiind amplasate atât suprateran, cât şi subteran, cu diametre între DN 50….900 mm.
Alimentarea oraşului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifică dintr-o reţea
de transport 2 DN 900 mm în lungime de circa 9 km care face legătura între CET şi oraş.
Conductele de transport a agentului termic au adeseori o vechime de peste 20 ani.
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al Municipiului Brăila este
compus din 58 puncte termice urbane şi din reţelele termice de agenţi termici (apă caldă de
încălzire şi apă caldă menajeră).
Capacitatea termică instalată în punctele termice este de 354,37 MW, iar cea în punctele
termice variază între 0,25…10 MW. Toate punctele termice sunt echipate cu schimbătoare
de căldură cu plăci (SCP) şi sunt prevăzute cu contoare de energie termică la ieşire.
În Municipiul Brăila sunt în funcţiune şi un număr de 12 centrale termice de cuartal şi o
centrală termică modulară, combustibilul folosit fiind gazele naturale. Capacitatea termică
instalată în aceste centrale termice este de 72,59 MW.
Numărul apartamentelor debranşate aflate în clădirile condominiale de locuit a scăzut
continuu, ca şi cantitatea de căldură livrată anual (aceasta scăzând de la circa 11,1
Gcal/an.apart. în 1995 la 9,3 Gcal/an.apart. în 2007 în principal datorită montării
„repartitoarelor de căldură” şi iernilor mai blânde).
In localităţile rurale încălzirea locuinţelor se realizeză în funcţie de racordarea la reţeaua de
gaze:
- localităţi unde sunt realizate distribuţii de gaze naturale care alimentează şi consumatorii
casnici (Chiscani) alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră se realizează folosind în
principal acest combustibil folosind sobele de teracotă sau utilizând centralele termice.
- în localităţile fără distribuţii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite
populaţiei, pentru încălzire sunt folosiţi combustibilii solizi (lemne şi cărbuni), iar la dotările
de interes public şi combustibilul lichid şi gazele petroliere lichefiate.
Alimentarea cu gaze naturale
Judeţul Brăila este racordat la Sistemului naţional de transport al gazelor naturale dezvoltat
iniţial în sistem radial şi unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării şi cele de gaze
asociate cu consumatorii de gaze. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 45 bari.
Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar,
conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz
sunt fabricate în totalitate din oţel, protejate 80-90%, catodic contra coroziunii.
Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile
petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.
În judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de
transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale :
Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de
transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport
gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre
14
Moldova şi Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care
primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN
800 mm – Jugureanu). Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi
dintr-o conductă DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Siliştea.
O conductă de înaltă presiune de la STC Siliştea cu DN 350 mm alimentează
municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP)
amplasată la km 1 al şoselei spre Focşani, la intersecţia cu DN 2B. Reţeaua de
repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector
(SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.
Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chiscani.
Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.
De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează
localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare
a gazelor).
Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a
lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare
predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.
În prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt :
Municipiul Brăila şi satele Cazasu, Chiscani, Vărsătura şi staţiunea Lacu Sărat.
În localităţile Tichileşti, Plopu, Urleasca, deţine sisteme de distribuţie pentru consumatori
izolaţi.
Conducta de transport gaze DN 600 mm de la Isaccea traversează PNBMB şi Insula Mare
ieşind din judeţ pe la Frecăţei.
Localităţile din zona PNBMB care beneficiză de racordarea la SNTGN în anul 2008 sunt:
- Brăila- reţea de 200 km,
- Chiscani - reţea 32 km,
- Gropeni- reţea de 4,3 km,
- Tichileşti- izolat 25 mc distribuţie DISTRIGAZ SUD.
Reţele de telecomunicaţii
telecomunicaţiile sunt realizate în teritoriul de studiu prin operatorul de telefonie
ROMTELECOM S.A. care acoperă cu reţea automată (digitala) toate localităţile judeţului şi
operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil).
Dintre traseele de fibre optice ce străbat judeţul, zona de studiu cuprinde:
Brăila – Galaţi ;
Brăila – Insurăţei – Slobozia- pe traseul DN 21;
Brăila – Ianca – Făurei – Cireşu – Ulmu – Ruşeţu- pe traseul DN 2B:
Brăila – Siliştea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Măxineni
Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului:
Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi;
Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia.
Acoperirea GSM nu este realizată în toate localităţile. Operatorul Cosmote nu are semnal în
localităţile Măraşu, Ţăcău, Băndoiu, Gropeni, Tufeşti, Berteştii de Sus.
15
GOSPODĂRIREA APELOR - RESURSELE DE APĂ- DATE GENERALE

Resursele de apă de suprafaţă
Zona studiată se află situată în administraţiile bazinale de apă: A.B. Buzău-Ialomiţa, A.B.
Dobrogea-Litoral, iar nordul municipiului Brăila în A.B. Prut- Bârlad.
Administraţia Bazinală Dobrogea- Litoral are în administrare:
Suprafaţa - 16.501 kmp(judeţele Constanţa, Tulcea şi parte a judetului Brăila), structurată
pe bazinele hidrografice Dunare şi Litoral.
Lungimea cursurilor de apă - 1.623 km cursuri de apa interioare, din care în bazinul
hidrografic Litoral 842 km iar în bazinul Dunare 781 km si 341,5 km de fluviu Dunăre
(fluviul Dunare, de la Ostrov la confluenta cu bratul Macin, fluviul Dunare, de la Giurgeni
la Brăila, braţele Măcin, Râu şi Dunărea maritimă).
Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa are în administrare:
Suprafata - 22.289 Kmp, din care:
· Buzău 5.264 Km2;
· Ialomiţa 10.350 Km2;
· Călmăţui 1.668 Km2;
· Mostiştea 1.758 Km2;
· Dunare şi Zona endoreica 7.165 Km2;
Lungimea cursurilor de apă - 5.424 Km, din care lungimea cursurilor principale:
· Buzău 308 Km;
· Ialomiţa 400 Km;
· Prahova 176 Km;
· Calmăţui 144 Km;
· Mostiştea 98 Km;
Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad are în administrare 7.778 km cursuri de apă
din care:
4.551 km în b.h. Prut
2.565 km în b.h. Bârlad
662 km afluenţi Siret
Zona este străbătută de fluviul Dunărea cu sistemul său de ramificaţii ce delimitează
teritoriile aflate în fosta Baltă a Brăilei, amenajate prin sisteme hidrotehnice sau lăsate în
regim natural- PNBMB.
Fluviul Dunărea este cea mai importantă resursă de apă a zonei. Lungimea pe teritoriul
naţional ( între Buziaş şi Sulina) este de 1 078 km, debitul multianual al Dunării este de 5390
mc/s, la intrarea în ţară, şi 6 340 mc/s la vărsarea în Marea Neagră. Dunărea este de
categoria a II – a , reprezentand un stoc anual de aproximativ 194,1 miliarde mc.
In comuna Berteştii de Jos Dunărea se află în confluenţă cu Râul Călmăţui la Gura
Călmăţui.
Râul Călmăţui, L=119km, Q=0,872m3/s tranzitează teritoriul judeţului numai între localitaţile
Jugureanu şi Gura Călmăţui pe o lungime L = 84 km, fiind practic utilizat numai pentru
irigaţii;
Lacurile existente în zonă , în principal lacuri fluviatile şi de luncă:
- Lacu Sărat - Brăila, lac de meandru părăsit al Dunării, acum complet izolat de aceasta
cu salinitate medie în jurul a 80 g/l. Caracteristicile fizico-chimice şi biotice au dus la
formarea nămolului mineralizat sapropelic, cu calităţi terapeutice fapt care a dus la
dezvoltarea la sfârşitul secolului XIX a unei staţiuni balneare legată de Brăila printr-o
linie de tramvai(an 1900);
16
- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o
constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.
Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în:
Depozitele aluvionare loessoide de luncă şi terasele Dunării (Câmpia Brăilei şi Câmpia
Călmăţuiului). Adâncimea variază între 0 m în raza de luncă şi 20 m, în câmpiile
acoperite cu nisipuri. Se caracterizează prin debite mici şi grad ridicat de mineralizare.
Apele freatice cu grad de potabilitate II şi III se întâlnesc în luncile Siretului şi Dunării,
dar şi în zona centrală a judeţului.
Acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" (arealul Bălţii Brăilei şi cursul inferior al
Călmăţuiului) şi "Nisipurilor de Mostiştea". Apele de adâncime din depozitele cuaternare
apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200 m, în pietrişurile de Frăteşti apele de
adâncime se găsesc între 20 – 50 m şi 50 – 100 m. Apa de adâncime se află cantonată
la adâncimi care variază între 20 – 200 m cu în câmpia Brăilei sunt lipsite de ape de
adâncime potabile.
Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime din depozitele nisipoase cu granulaţie
fină sunt în general nepotabile, cu mineralizaţii între 3 şi 8 g/l. Cele din pietrişurile de Frăteşti
prezintă calităţi potabile mai bune. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu
îndeplinesc condiţiile de potabilitate, şi din acest motiv sistemul de alimentare cu apă din
foraje de medie şi mare adâncime, nu este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran
sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate
(industrie şi ferme agricole).
Acviferul freatic din judeţul Brăila are o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală
potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă
ape nepotabile.
Prelevările de apă la nivel judeţean sunt de 189.000 mii m3, din care:
● suprafaţă: 185.000 mii m3;
● subteran: 3.935 mii m3.
Captări de suprafaţă din judeţ sunt situate pe teritoriul comunelor Chiscani şi Gropeni:
Denumire priză Curs de apă Utilizator/Localităţi alimentate Debit med. Pop.

3
(m /zi) deservită
Dunăre-Chiscani Dunăre R.A. APA/m.Brăila 90000(**) 222000
Dunăre - Gropeni Dunăre SC Judeţeană de Apă SA/Localităţi din judeţ 13284 31100
Dunăre-Chiscani Dunăre SC Celhart Donaris SA/m. Brăila, Chiscani (*) (*)
Sursă Date: CJ Brăila, 2008
(*) priza folosita doar în caz de necesitate

(**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani
Captarea din fluviul Dunărea asigură cerinţa curentă de apă pentru sistemul centralizat
judeţean constituit din:
 priză de apă şi staţie de tratare Gropeni;
 conductă de aducţiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm, L = 37,5 km;
 conductă de aducţiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm, L = 11,5km;
 conductă de aducţiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm, L = 20,5 km;
 conductă de aducţiune staţia de pompare Gropeni – sat Gropeni, Ф = 200mm şi L = 1,0
km.
17
Principalele lucrări hidrotehnice

Derivaţii şi aducţiuni
Asigurarea cerinţei de apă potabilă şi industrială a principalilor consumatori din
judeţul Brăila, se realizează avînd ca priză de apă fluviul Dunărea.
Cele mai importante aducţiuni sunt:
 aducţiunea Dunăre – Ianca, L = 37,5 km, Q = 270 l/s;
 aducţiunea Lieşti – Vadu Roşca – Brăila, L = 41 km, Q = 510 l/s (apă potabilă şi
industrială pentru consumatorii casnici şi industriali ai m.Brăila).
 aducţiune Urleasca – Movila Miresii, L = 11,5km;
 aducţiune Ianca – Faurei, L = 20,5 km;
 aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, L = 1,0 km.
Lucrări de îndiguiri şi regularizări
In condiţiile geomorfologice existente, pentru dezvoltarea comnunităţilor locale şi a
activităţilor social-economice a fost nevoie de măsuri de apărare impotriva inundaţiilor la
limitele de nord şi de est faţă de Siret şi Dunăre, sau faţă de Prut.
Dintre lucrările hidrotehnice existente care au ca destinaţie apărarea împotriva inundaţiilor
se află în zona de studiu:
Regularizări: pe râul Călmăţui- parţial.
Îndiguiri:
 pe fluviul Dunăre, sectoarele Brăila, Noianu-Chiscani, Vărsătura cu lungimea totală
6,8km;
 pe râul Călmăţui, sectoarele Călmăţui, Berteştii de Jos- parţial.
Insula Mare a Brăilei a fost integral indiguită, precum şi malul drept al Dunării în judeţul
Tulcea. Lungimea totală a digurilor este de 350km. In jurul Insulei Marii a Brăilei,
coronamentul digurilor este la cote de 8-10m pentru un grad de asigurare de 10%, realizand
o incintă cu suprafaţa de 72376 ha.
Indiguirile sunt cele mai frecvente măsuri de apărare impotriva inundaţiilor, dar crează
totodată o serie de conflicte pentru problemele de protecţie şi conservare a apei prin efectele
de bariera atât în cadrul circuitului apei cât şi pentru habitate şi specii acvatice.
ALIMENTAREA CU APĂ A LOCALITĂŢILOR
In judeţul Brăila sisteme centralizate de alimentare cu apă există în toate localităţile urbane,
precum şi în 36 din cele 40 de comune ale judeţului.
Sursa de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, reprezentând sursa principală de
alimentare cu apă. Aceasta alimentează cele două sisteme zonale, şi anume:
● sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani,
Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti).
Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în localitatea Chiscani,
pe canalul de aducţiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Brăila, pusă în
funcţiune în anul 2000.
Tratarea apei captate se realizează în două staţii de tratare, una la Chiscani cealaltă la
Brăila.
I) Staţia de tratare Chiscani cu capacitatea de 800 l/s, este amplasată pe teritoriul platformei
chimice Chiscani şi a fost pusă în funcţiune în anul 1987.
18
Apa tratată este pompată printr-o conductă de aducţiune Dn 1000 mm PREMO, cu 7,8 km
lungime în reţeaua de distribuţie a oraşului Brăila. Debitele de apă la intrarea în staţia de
tratare, debitul de apă potabilă şi debitul de apă brută trimis spre staţia de tratare Brăila, sunt
contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Supravegherea calităţii apei brute, cât şi pe fiecare
treaptă de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie – bacteriologie.
II) Staţia de tratare Brăila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasată în municipiul Brăila şi a
fost pusă în funcţiune în anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformări pe
linie tehnologică.
Apa brută necesară procesului tehnologic, este transportată de la staţia de tratare Chişcani
printr-o conductă PREMO cu DN 1000 mm şi aducţiunea veche alcatuită din două fire: Dn
600 mm, oţel şi Dn 800 mm, PREMO. Debitele intrate în staţia de tratare şi cele de apă
potabilă furnizată populaţie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete.
Sistemele de inmagazinare şi distribuţie locale au fost realizate din fonduri proprii ale
acestora şi până la formarea operatorului regional sunt administrate de acestea. Aceste
sisteme locale nu deservesc în prezent întreaga populaţie.
Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe, şi anume:
I) Staţia de înmagazinare - repompare RADU NEGRU
Staţia de înmagazinare Radu Negru are în componenţă un rezervor de 20.000 m3 şi o staţie
de repompare. Din acest rezervor se asigură necesarul de apă pentru zona de nord - est a
municipiului şi consumul de apă în orele de vârf ale sistemului. Staţia de înmagazinare se
alimentează cu apă din Staţia de tratare Chiscani.
II) Staţia de înmagazinare - repompare APOLLO
Complexul Apollo este situat în partea de nord a municipiului şi este compus din două
rezervoare cu capacitatea de 20.000 m3 şi o staţie de pompare. Alimentrea rezervoarelor cu
apă potabilă se face din Staţia de tratare Chişcani prin intermediul staţiei de repompare
Radu Negru. Din staţia Apollo apa este distribuită în oraş prin intermediul a trei conducte
magistrale: două conducte cu Dn 1000 mm şi o conductă cu DN 600 mm.
● sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul
Calia, în localitatea Gropeni cu capacitatea de 430 l/s. Apa captată este tratată în trei staţii
de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii, care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi
13 comune astfel:
1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti;
2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde,
Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare
Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.
Staţia de tratare Gropeni are o capacitate de 25 l/s şi deserveşte comunităţile Gropeni,
Tichileşti şi Tufeşti.
Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit.
Comunele cu sisteme de alimentare din sursă subterană sunt Stăncuţa şi Berteştii de Jos.
Comunele care nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă utilizează fântânile cu
alimentare din pânza de apă freatică: localităţile din comuna Măraşu
Consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat
de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare
sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de
alimentare cu apă, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:
19
Populaţie Populaţie branşată Volum de apă Consum

Pierderi
Localitate (loc) (loc)
3
(mii m /an) real
3
număr număr % furnizat facturat mii m % l/om zi
sistem zonal
218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35
Brăila
sistem
regional 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95
Ianca
Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul
2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost
dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru
animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.
Dotările infrastructurii de alimentare cu apă în municipiului Brăila sunt:
Municipiul Brăila are un sistem centralizat de alimentare cu apă datând de aproape o sută
de ani, iar primele staţii de tratare au fost construite în anul 1888 (o parte din acestea sunt şi
astăzi în funcţiune).
Captarea apei se face printr-o priză de mal, situată pe canalul de aducţiune al S.C.
TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Brăila, pusă în funcţiune în anul 2000.
Tratarea apei brute prelevată se face printr-un proces convenţional de tratare în cele două
staţii de tratare: Chiscani (pe platforma chimică Chiscani, având capacitatea de 800 l/s) şi
Brăila (situată în municipiu, având capacitatea de 600 l/s).
Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe: Radu Negru, care cuprinde un
rezervor de 20.000m3, o staţie de repompare şi Apollo, care cuprinde două rezervoare cu
capacitatea totală de 20.000m3, o staţie de pompare.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu o lungime de 484 km şi
diametre cuprinse între 50 şi 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115
ani.
Presiunea de serviciu în reţea este asigurată, indiferent de consumul de apă, cu ajutorul
staţiilor de pompare. Pentru clădiri cu un nivel, se asigură o presiune de lucru între 0,7 - 2,5
bari. Pentru clădiri cu regim înalt (P+11 nivele) apa este repompată cu ajutorul staţiilor de
hidrofor.
Din numărul total de locuitori, cca. 97% sunt racordaţi la sistemul de alimentare cu apă.
Consumatorii de tip industrie şi asociaţiile de proprietari sunt contorizaţi integral.
Din totalul de 23.293 consumatori casnici, 13.501 sunt contorizaţi, 7.000 sunt racordaţi
pauşal cu branşament, iar 2.100 sunt dependenţi de cişmelele stradale (pauşal).
Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat şi au ca surse de apă sursele
de suprafaţă sunt comunele Chiscani, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti,
Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat din sursele subterane de apă
sunt Berteştii de Jos şi Stăncuţa.
Comuna Măraşu nu beneficiază de sistem de alimetare cu apă.
1.3.2. Etapa de operare

Priorităţile de dezvoltare constituie liniile directoare ale dezvoltării teritoriului din perspectiva
utilizării terenurilor astfel încât să se asigure armonizarea nevoilor comunităţilor locale de
dezvoltare a unui cadru şi nivel de viaţă corespunzător pentru locuitori cu nevoile de
protejare a patrimoniului natural constitui de PNBMB.
20
Din acestă perspectiva priorităţile de dezvoltare sunt următoarele:

a). Crearea unor sisteme teritoriale de cooperare a localităţilor pentru potenţarea şanselor
de dezvoltare şi rezovarea în comun de proiecte de dezvoltare economică, de extindere şi
modernirae a infrastructurii. Grupe de cooperări între localităţi sunt:
- comunităţile din Insula Mare
- localităţile situate pe DJ 212 şi municipiul Brăila
- localităţile din sudul judeţului – comunele Berteştii de Jos şi Stăncuţa.
Intre aceste zone de cooperare şi restul teritoriului judeţean este necesară facilitarea
legăturilor îndeosebi în zona de sud, spre Insurăţei şi realizarea unei bune racordări la
reţaua majoră de trasport pentru creşterea accesibilităţii.
Pentru localităţile din Insula Mare este necesară reducerea nivelului de izolare prin
realizarea de noi legături rutiere şi reabilitarea celor existente, precum şi dezvoltarea în viitor
a unor legături fluente prin realizarea traversărilor rutiere ale Dunării.
Dezvoltarea economică în sisteme teritoriale de tip clustere pe teritoriul judeţului va contribui
la creşerea numărului locurilor de muncă în localităţi şi reducerea migraţiei, a navetismului
spre alte judeţe.
b). Creşterea accesibilităţii municipiului Brăila prin realizarea podului peste Dunăre spre
Măcin- Tulcea. Structurarea dezvoltării teritoriului din proximitatea PNBMB este necesar să
fie bine ancorată în strategia de dezvoltare a municipiului astfel încăt să nu existe
interferenţe stâjenitoare şi o dominare excesivă a acestuia asupra localităţilor vecine.
Accesul major în PNBMB este necesar să fie organizat prin Municipiul Brăila astfel încât să
poată beneficia de dotările existente portuare, culturale, turistice, finaciar-bancare care pot
asigura turistilor confortul necesar.
c). Controlul asupra acceselor în PNBMB este necesar să fie exprimat atît prin
Regulamentul propus prin Planul management cît şi prin regulamente de construire care să
restrictioneze dezvoltarea imobiliară în localităţile din proximitate. Este necesară de
asemenea stabilirea unei zone specială de protecţie perimetrală PNBMB pentru controlul
dezoltării construcţiilor de orice fel.
Regulamentele de construire vor avea în vederea realizarea unui regim de construire care
să nu modifice semnificativ peisajul natural, să nu agreseze mediul natural şi să creeze un
cadrului construit inspirat din specificulconstrucţiilor din zonele umede.ţ la realizarea
construcţiilor se va avea în vedere faptul că întreaga zonă ocupată de PNBMB este teren
inundabil.
d). Dotarea edilitară a localităţilor se va moderniza şi se va extinde pentru asigurarea
necesarului de apă potabilă al comunităţilor, evacuarea apelor pluviale şi a apelor uzate,
epurarea corespunzătoare a acestora conform legislaţiei în vigoare.
Pentru extinderea, modernizarea, executarea lucrărilor de întreţinere la infrastructura tehnică
ce interacţionează cu teritoriul PNBMB se vor respecte zonele de protecţie conform legilor şi
normativelor în vigoare.
e). Se vor stabili zonele de acostare pe ambele maluri, percum şi zonele destinate îmbăierii
astfel încât să nu fie agresat peisajul şi mediul natural. Amenajările de mal pentru acostare
vor fi executate din materiale naturale şi se vor prefera soluţiile cu caracter provizoriu.
f).Dotările turistice din localităţile rurale de tip pensiune turistică sau sat de vacanţă se vor
dezvolta într-un sistem de cooperare bazat pe complementaritate astfel încât să se evite
concurenţa şi să se utilizeze mai eficient specificul localităţilor rurale. In acest sistem
municipiul Brăila va deţine un rol major de asigurare a dotărilor de nivel superior şi a celor
care necesită investiţii mari.
21
g).Teritoriul pentru care se propune regulament de construire se referă la teritoriul PNBMB.

Pentru o dezvoltare coerentă şi armonioasă a este necesară crearea în cadrul PUG-urilor
comunelor şi municipiului Brăila a unor zone de adiacente parcului care să controleze
dezvolarea construcţiilor. Lăţimea acestor zone perimetrale PNBMB se va stabili în fucţie de
vizibilitatea şi condiţiile de teren.
1.3.3. Etapa de inchidere

Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata activitatile principale generate ca rezultat
al implementarii Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
vor fi cele legate de domeniul protectiei mediului, silvicol, piscicol, turism, agricol, industrie si
constructii s.a.
Considerând acest mod de utilizare a Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de
activităţi. Se ia totuşi în considerare posibilitatea scoaterii din funcţiune a unor elemente ale
acestuia prin: dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor construite; demolarea
constructilor etc.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, fara a
perturba mediul natural al zonei.
1.4. Resursele naturale necesare implementarii planului
Implementarea Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul
Braila nu va necesita utilizarea resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Braila:
resurse de sol -cernoziomuri, psamosoluri, soluri aluviale, solonceacuri s.a., resurse naturale
neregenerabile - ţiţei şi gaze naturale, argilă aluvionară, nămol sapropelic, ape geotermale
s.a. (Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila – PATJ).
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru
a fi utilizate la implementarea planului
Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi
utilizate la implementarea Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei,
judetul Braila, precum sunt: resursele pedologice (soluri); resursele naturale neregenerabile
(zacaminte de titei, gaze naturale; zăcăminte de argilă aluvionară; nămol sapropelic; ape
geotermale).
1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a

acestora
Canalizarea apelor uzate
Sisteme de canalizare a apelor uzate sunt slab dezvoltate la nivelul judeţului Brăila.
In zona de studiu beneficiază de sisteme de canalizare doar municipiul Brăila şi comuna
Gropeni.
Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul Municipiul Brăila
Sistemul de canalizare al municipiului Brăila este de tip mixt, configurat pe zone astfel:
 în sistem divizor: 7 cartiere şi zona industrială Sud;
 în sistem unitar: 14 cartiere şi zonele industriale Nord - Progresu, Vest.
Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub
presiune.
Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 278,2 km.
22
Volum ape
Surse de poluare Domeniu de activitate Emisar uzate Poluanţi specifici
Reţelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un
grad de uzură de cca. 20 – 70%. Reţea de canalizare nu există pe toate străzile municipiului.
Volumul evacuat: 12800 mii mc.(anul 2009).
Populaţia racordată: 181500 locuitori.
Sistemul este deservit de 9 staţii de pompare amplasate astfel încât să preia apele uzate din
colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisarul Dunare. Staţiile de
pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.
Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape pluviale.
Descărcarea se face direct în emisar.
Problemele majore pe care le are sistemul actual de canalizare sunt:
 neacoperirea întregii trame stradale a municipiului cu reţele de canalizare;
 consumul ridicat de energie cu care funcţionează staţiile de pompare a apelor uzate;
 apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre, neexistând o staţie de epurare;
 reţeaua de canalizare a apelor pluviale este subdimensionată şi nu acoperă toată trama
stradală.
Staţia de epurare care se va realiza prin fonduri ISPA va fi amplasată în zona de nord a
localităţii, pe malul stâng al Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva
inundaţiilor.
Comuna Chiscani este racordată la sistemul de canalizare din municipiul Brăila iar apele
uzate sunt transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.
Comuna Gropeni deţine reaţea de canalizare de mici dimesiuni.
Comunele Tichileşti, Tufeşti, Stăncuţa şi Berteştii de Jos desi au reţele de alimentare cu apă
nu beneficiază de sisteme de canalizare a apelor uzate.
Structura apelor uzate evacuate în anul 2009, din datele furnizate de către Compania de
Utilităţi Publice Brăila la nivelul anului 2009:
În judeţul Brăila, apele uzate generate în anul 2009 de agenţii economici monitorizaţi de
Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, pot fi structurate după cum urmează:
 ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse
din peşte;
 ape uzate provenite din industrie;
 ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentării
animalelor şi salubrizării crescătoriilor de animale.
Reţele de canalizare
Reţele de Apă Canalizare – Mediul Urban, din datele furnizate de către Compania de Utilităţi
Publice Brăila la nivelul anului 2009:
Volum
Primăria Sau Agentul Lungime Număr Populaţie
Evacuat
Economic Operator (KM) Localităţi Racordată
(mii mc)
Brăila 278,20 12.800 1 181.500
23
(mil. mc)
SC” Termoelectrica” Producerea de energie electrică Fluviul Dunăre 64,953 Materii în suspensie, CBO5,
SA – suc. – materii prime: păcura şi gazul CCOCr−, NO2−, NO3−, reziduu filtrat
Electrocentrale metan. la 105 0C, NH4
Chiscani
SC”Vegetal Creşterea suinelor Fluviul Dunăre 0,326 Materii în suspensie, CBO5,
Trading”SRL CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
1050C, Cl-
Creşterea suinelor Ferma
Baldovineşti – Materii în suspensie, CBO5,
SC” Complexul de
Fluviul Dunăre 1,156 CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
porci Brăila” SA
Ferma Tichileşti 1050C, NH4
– 0,321
SC”Hercules” Operaţiuni de încărcare- Fluviul Dunăre 0,023 Materii în suspensie, CBO5,
SA descărcare în port şi depozitare CCOCr −, NO2, NO3−, reziduu filtrat
mărfuri, reparaţii nave şi utilaje la 105 0C, NH4
portuare din dotare,
aprovizionare nave, remorcaj,
pilotaj
SC”Celhart Donaris Fabricarea de celuloză, sulfat Fluviul Dunăre 0,463 Materii în suspensie, CBO5,
„SA nealbită şi hârtie nealbită tip CCOCr −, P, NH4, reziduu filtrat la
kraft 105 0C, Cl -
SC” Tazz Trade” SRL Fabricare conserve şi Fluviul Dunăre 0,012 Materii în suspensie, CBO5,
semiconserve din carne şi peşte CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
1050C, NH4
Compania de Utilităţi Administrarea şi exploatarea Fluviul Dunăre Colectoare Materii în suspensie, CBO5,
Publice „Dunărea” patrimoniului Consiliului Brăila Sud – CCOCr −, N, P, NO2−, NO3−
Brăila Municipal Brăila – Captarea 1,667
apelor de suprafaţă, C.Petrescu –
înmagazinarea, potabilizarea şi 0,333
distribuţia apei captate, Târgovişte –
canalizarea, transportul şi 0,889
epurarea apelor uzate şi Ghermany –
pluviale 7,779
Rizerie – 0,222
Vadu Schelei –
0,222
Penitenciar Brăila Siguranţa naţională şi zootehnie Canal 0,033 Materii în suspensie, CBO5,
desecare CCOCr −, N, P, reziduu filtrat la
ANIF - Dunăre 1050C, NH4
Penitenciar de minori Reeducare minori şi tineri Canal 0,044 Materii în suspensie, CBO5,
şi tineri Tichileşti desecare CCOCr − ,N, P, reziduu filtrat la
ANIF - Dunăre 1050C, NH4
Sursa date: Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila
Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
În judeţul Brăila, apele uzate generate în anul 2009 de agenţii economici monitorizaţi de
Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, pot fi structurate după cum urmează:
 ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse
din peşte;
 ape uzate provenite din industrie;
 ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei în scopul alimentării
animalelor şi salubrizării crescătoriilor de animale.
24
Epurarea apelor uzate nu se realizează în prezent în niciuna din localităţile din zona de
studiu.
Directivele UE prevăd ca până în anul 2015 comunităţile cu mai mult de 10.000 locuitori să
dispună de staţie de epurare cu treaptă terţiară de epurare. Această obligativitate este
aplicabilă pentru sistemul zonal Brăila.
Din punct de vedere tehnic următoarele disfuncţionalităţi sunt de observat:
vechimea mare a conductelor reţelelor de distribuţie a apei potabile conduce la
infiltraţii în sistemul de canalizare;
grad avansat de uzură din cauza vechimii conductelor;
comportări nesatisfacatoare ale materialului (beton, azbociment, etc.) care duce la
neetanşeităţi ale sistemului de colectare (cămine şi îmbinări conducte) şi poluări
ale pânzei freatice;
lipsa reţelelor de colectare a apelor pluviale, stradale şi alte suprafeţe, în
majoritatea comunelor.
Normative şi acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:
 Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
uzate industriale şi orăşeneşti evacuate în resursele de apă, aprobat prin HG nr. 188/2002
modificat şi completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme în condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar în protecţia mediului.
Datele din tabelul următor au fost furnizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor
Brăila:
 Normativul NTPA 002/2002, privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţele de
canalizare ale localităţilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG
352/2005, şi cu HG 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
transpun acquisul-ul comunitar în protecţia mediului.
Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orǎşeneşti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat şi completat cu HG 352/2005 şi cu HG
210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul
comunitar în protecţia mediului.
Consumul şi distribuţia apei potabile în anul 2009 Tabel 1
Denumire Denumire Lungime Volum Categoria de Număr de Populaţie

localitate/ reţea reţea distribuit în calitate a localităţi racordată
Sursa de apa (km) 2009 apelor
(mii mc/zi) pentru
potabilizare
Brăila Dunăre 470,2 29,2 Categoria de 1 219. 981
Lacu Sărat Dunăre 6,0 0,08 calitate A2 1 1.218
Vărsătura Dunăre 2,6 0,17 1 215
Cazasu Dunăre 21,1 0,12 1 2. 663
Chiscani Dunăre 19,8 0,26 1 3. 992
Gropeni Dunăre 15,0 0,19 1 3.808
Tichileşti Dunăre 3,8 0,09 1 3.719
Tufeşti Dunăre 40,0 1,09 1 6.176
Sursa datelor: Compania de Utilităţi Publice „ Dunărea” – Brăila
25
1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului
La întocmirea prezentei documentatii pentru PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brailei s-a
avut în vederea structurarea teritoriului parcului în funcţie de regimul de protecţie împus de
Planul de management.
I. Zone cu protecţie strictă - 418,2 ha (1,7% din suprafaţa PNBM), ambele fiind
incluse în zona de protecţie integrală Egreta :
i. Zona cu protecţie strictă Vulpaşu - 127,9 ha, din care : 20,9 ha ecosisteme
forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice ;
ii. Zona cu protecţie strictă Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme
forestiere şi 107,0 ha ecosisteme acvatice.
II. Zone de protecţie integrală - 5.444,7 ha (22,2%). Cele 8 zone de protecţie integrală
sunt :
i. Zona de protecţie integrală Egreta - 4.035,5 ha, din care :
3.100,0 ha habitate terestre,
1484,0 ha habitate acvatice,
2,3 ha construcţii
4,3 ha terenuri cu folosinţă agricolă ;
ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare - 1.173,2 ha, din care:
316,0 ha habitate terestre
857,0 ha habitate acvatice ;
iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova - 60,5 ha, zonă alcătuită în
totalitate din habitate terestre ;
iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Cr`c`nelu - 58,0 ha, habitate terestre ;
v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Ciciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre ;
vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre ;
vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre ;
viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii – 30,4 ha, habitate terestre.
III. Zonele de management durabil (zone tampon) - 9.366,2 ha (47,6%), [n număr de
11 sunt situate integral sau parţial (alături de zonele cu protecţie strictă şi de zonele de
protecţie integrală), în cele 7 insule mari şi 4 ostroave mici . Cele 11 zone de management
durabil sunt prezentate în continuare, din amonte spre aval :
i. Insula Mică a Brăilei - 5.600,2 ha (reprezintă 58% din totalul insulei a cărei
suprafaţă însumează 9.726,6 ha), din zona tampon : 4121,3 ha habitate terestre
şi 1478,9 ha habitate acvatice ;
ii. Insula Vărsătura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre şi
41,6 ha habitate acvatice ;
iii. Insula Crăcănel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha
iv. Oostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%),
v. Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),;
vi. Iinsula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha),
vii. Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha),
26
viii. Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha),

ix. Oostrovul Chiciu Cucului - 20,1 ha (100%),
x. Insula Harapu - 214,2 ha (100%),
xi. Oostrovul Ileana - 15,2 ha (100%),
IV. Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane totalizează 9.323,6 ha
(38,0%) din suprafaţa PNBMB şi sunt reprezentate de :
i. Dunăre şi braţele fluviului - 5.221,0 ha ;
ii. Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la rândul lor seî[mpart în :
o Zona digmal a Câmpiei Bârâganului Nordic - 1.891,7 ha ;
o Zona digmal a Insulei Mari a Brăilei - 1.244,3 ha ;
o Zona digmal a Dobrogei – 966,6 ha.
Inafara teritoriului PNBMB se vor stabili zone de protecţie perimetrale malului Dunării pe
teritoriul comunelor Chiscani, Gropeni, Măraşu, Stăncuţa Berteştii de Jos şi Tufeşti.
POSIBILITĂŢI MAXIME DE UTILIZARE A TERNURILOR
Se interzice construirea de noi imobile destinate locuirii.
Sunt permise lucrări de întreţinere, reparaţii, schimbarea configuraţiei imobilelor existente în
scopul conformării la regulile impuse de prezentul regulament.
Conformarea clădirilor se va face astfel încât să nu depăşească nivelul de Parter.
Dimensiunile laturilor construcţiei nu vor depăşii 20m.
Sunt permise doar construcţii specifice zonelor inundabile.
Sunt permise doar materiale naturale- lemn, stuf, piatră.
Sunt permise lucrări la următoarele imobile existente.
Lista construcţiilor existente-2008
Specificaţii Suprafaţa
ha
A) in zona de protecţie integrală 6,6
a) Cantoane silvice 3,0
- cabana Egreta 1,0
- cantonul Egreta 0,5
- Gâsca 0,5
- Nicole]ti 0,5
- Vântoaia 0,5
b) Proprieăţ\i particulare 3,6
- Torexim SRL 3,0
- Contara SRL 0,3
- casa Tudorache
Eugeniu 0,3
B) in zona de management durabil 7,1
- Bratuşca 0,5
- Harapu 0,5
27
- Păioasa 0,5
- Bercaru 0,5
- Piscu Popii 0,5
- Mitricele 0,5
- Coitineasa 0,5
- Patap 0,5
- Grindul lui Vintilă 0,5
b) Alte construcţii 3,1
- fosta pescărie Hogioaia 0,3
- anexe unităţi militare 0,5
- fosta pescărie Năvodari 0,3
- casa şi gospodărie tradţională Nedeicu 2,0
C) in zona de dezvoltare durabilă a activiăţilor umane 32,0
- Cravia 0,5
- Misaila 0,5
- Piscu Lupului 0,5
- Daiu 0,5
- Tufeşti 0,5
- Zainea 0,5
- Vădoaia 0,5
- Muscăliţa 0,5
- Şoarecele 0,5
- Stăncu\a 0,5
- cabana Gura Gârluţei 0,5
b) Alte construcţii şi amenajări 26,5
- rampă descărcare lemn Chiscani 3,0
- portul Chiscani 5,0
- staţie plutitoare + bazin Gropeni 3,0
- rampă siloz Bălaia 3,0
- rampă trecere bac Gropeni 0,3
- rempă trecere bac IMB (Gropeni) 0,3
- bazin Bălaia 2,0
- rampă siloz Şeicuţa 2,0
- canal pompare Senca 0,3
- canal pompare km 203 0,5
- canal pompare km 209 0,3
- debarcarer Stăncuţa 0,3
- staţie plutitoare + bazin Stanca 5,0
- rampă cereale 0,5
Total construcţii 45,7
Anexele la Planul de Management al PNBMB
28
29
30
31
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea planului.
1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului

In documentatia propusa spre examinare nu sunt precizate date asupra duratei constructiei,
functionarii si dezafectarii obiectivelor specificate in Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei, judetul Braila
1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului
Activitatile principale generate ca rezultat al implementarii Planului Urbanistic Zonal

Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila vor fi cele legate de domeniul
protectiei mediului, silvicol, piscicol, turism, agricol, industrie si constructii s.a.
1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului
Prezenta documentatie este alcatuia si are la baza prevederile Planul de

management al PNBMB, pe care le delaliaza si le completeaza in functie de rezultatul
analizei situatiei existente din teritoriul de referinta al PUZ , precum si al vecinatatilor
sale imediate.
Planul de Management integrat şi adaptiv al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei anterior a
fost elaborat în perioada 1999 – 2002 de Departamentul de Ecologie Sistemică în cadrul
proiectului LIFE 99 Natura 006400, finanţat de Comunitatea Europeana (75%) şi
Universitatea Bucureşti (25%) conform legislatiei specifice privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei.
Suprafaţa PN-BmB este de 24.555 ha2, în diverse forme de proprietate şi admi-nistrare,
situate [î lunca cu regim natural de inundaţe a fluviului Dunărea.
Conform legislaţiei în vigoare teritoriul PNBMB este supus regimului de protejare specific
parcurilor naturale.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarat Zonă umedă de importanţă
internaţională sit Ramsar, fiind inclusă în 15 iunie 2001, la poziţia 1074 pe lista Convenţiei
Ramsar. Dupa Delta Dunării este al doilea sit Ramsar din Romania.
Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional,
zona inundabilă braileană este mentionată sub denumirea Balta Mică a Brăilei, în anexa I, în
lista Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale.
Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost
recunoscut Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi reconfirmat oficial şi statutul de Zonă
umedă de importanţp internaţională, obţinut în anul 2001.
In interiorul PNBMB activităţile se desfăşoară numai cu avizul Administraţiei parculuiP(AP)
Teritoriul parcului este împărţită în următoarele Unitati administrativ teritoriale (conform
OMMD -1964/2007) din judeţul Brăila:
- Municipiul Brăila – partea de sud(18%)
- Chiscani (29%)
- Gropeni (13%)
- Măraşu ( 5%)
2
Suprafaţa PNBMB este în curs de modificare.
32
- Stăncuţa (35%).
Amenajamentele silvice sunt în administrarea O.S. Brăila, Lacu Sărat, Slobozia şi Hârşova
1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu planul
Planul de amenajare a teritoriului zonal al teritoriului periurban al Municipiului Brăila
(PATZ Periurban Brăila), reprezintă o documentaţie de urbanism obligatorie pentru
fundamentarea întocmirii Planului Urbanistic General al Municipiului Brăila (PUG Brăila).
Totodată, acest plan preia elementele strategice prevăzute în Planul de Amenajare a
Teritoriului Judeţean (PATJ Brăila), plan de amenajare a teritoriului de nivel superior, dar şi
prevederi ale diferitelor Secţiuni alr Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN).
Totodată, PATZ Periurban Brăila reprezentând un plan care stabileşte direcţiile strategice
ale dezvoltării spaţile ale zonei luate în consideraţiie, are în vedere Strategiile sectoriale de
dezvoltare economico-sociala la nivelul zonei studiate, dar şi la nivelele spaţiale inferioare
(nivelul Unităţilor Administrativ-Teritoriale U.AT.) şi ale celor de nivel spaţial superior
(Judeţean, al Regiunii de Dezvoltare şi Naţional), incluzând şi elementele generale ale
proiectelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţionale.
PROIECTE REFERITOARE LA INVESTIŢIILE PUBLICE ŞI PRIVATE ÎN ZONA PUZ PNBMB (Sursa
datelor CJ Braila)
ADMINISTRATIA PARCULUI NATURAL BALTA MICA A BRAILEI
64. LIFE 06 NAT/RO/000172 – In executie 30.04.2011 978,4 mii Comisia

conservarea, restaurarea si eur Europeana =
managementul durabil in Balta 489,2 mii eur
Mica a Brailei RNP = 464,2
mii eur
Universitatea
Bucuresti = 25
mii eur
65. Managementul capitalului natural Propunere 2010-2013 12.319,567 POS Mediu
din Balta Mica a Brailei prin lei 8.392,6 mii lei –
abordare integrata, evaluare si contributie
constientizare europeana
Din proiectele derulate in domeniile agricol, silvic si piscicol (PATZ Periurban

Brăila), ce pot genera impact cumulativ cu Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta
Mica a Brailei, judetul Braila sunt: IMM-uri agricole în ZP Brăila, fermele familiale comerciale;
fonduri de vânătoare aparţinând Direcţiei Silvice Brăila (la nivelul ZP Brăila sunt amenajate 6
fonduri de vânătoare repartizate Ocoalelor Silvice aflate în subordine: Brăila şi Lacul Sărat,
fiecare administrând câte 3 fonduri de vânătoare); amenajări piscicole: Blasova (în Insula
Mare a Brăilei.
In domeniul turismului activitatile ce pot inregistra impact cumulativ cu planul
analizat sunt: turismul natural (Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Naţional Munţii
Măcinului; potenţialul turistic al lacurilor: Lacu Sărat Brăila, Lacul Blasova; potenţialul turistic
al altor zone naturale neocrotite de lege: Parcul dendrologic (Conacul Orezeanu) din Traian
Sat.); turismul antropic (municipiul Brăila); turismul religios (Cazasu, Chiscani, Gropeni,
Mărasu, Romanu, Silistea); turismul balneo-climateric (staţiunea Lacu Sărat); traditiile
etnofolclorice (microzona Balta Brăilei); potenţialul turistic al monumentelor istorice (urban şi
rural): municipiul Brăila; comuna Siliştea (satul Muchea); comuna Chiscani (satul Chiscani).
33
1.13. Alte informatii relevante

Principalele linii de forţă ale teritoriului studiat sunt.
- teritoriul ocupat de UAT cu terenuri în PNBMB sunt situate între axele majore de
trafic rutier E584 şi E 60 şi cursul navigabil al Dunării
- liniile de forţă generate de axele rutiere pe direcţiile Rîmnicu Sărat- Tulcea, Brăila-
Focşani, Brăila Bucureşti ocupă în prezent o poziţie mai puţin susţinută
- municipiul Brăila domină întreaga zonă prin dezvoltarea socio-economică şi rolul

administrativ
- comunele situate în proximitatea Brăilei sunt antrenate în dezvolare de vecinătatea

cu aceasta
- comunele din sud sunt mai relaţionate cu teritoriul judeţului, iar dezvoltarea lor socio-
economică este deficitară
- între localităţile zonei legăturile de colaborare nu sunt sufieicent de susţinute iar

acest lucru nu este în avantajul dezvoltării eficiente a a lor
- între comunele din zonă nu există suficientă coeziune cu privire la strategiile de

dezvoltare
- PNBMB este accesibil din cele două extremităţi- nord şi sud- iar zonele adiacente
acestor porţi de intrare par a fi sunt oarecum în concurenţă.
2. Informatii Privind Ariile Naturale Protejate De Interes Comunitar Afectate De

Implementarea Planului
In Romania ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea
regimului de arie protejată pentru noi zone.
Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene
în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 2009/147 privind
conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi
speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 si
Legea nr. 49/2011, are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a
strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă.
HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de
protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care
este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.
Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă
comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie
naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii
lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii
speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.
34
HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România
Astfel, in judetul Braila s-au desemnat situri de importanta comunitara (SCI): Balta
Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni; Balta Mică a Brăilei; Braţul Borcea; Valea
Călmăţuiului; situri de protectie speciala avifaunistica (SPA): Balta Albă-Amara-Jirlău; Balta
Mică a Brăilei; Balta Tătaru; Dunărea Veche-Braţul Măcin; Ianca-Plopu-Sărat; Lunca
Siretului Inferior; Măxineni.
2.1. Date privind Ariile Naturale Protejate afectate de implementarea planului
Dupa cum s-a mentionat anterior Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta
Mica Brailei, judetul Braila se desfasoara pe teritoriul ariilor protejate desemnate in
conformitate cu Programul Natura 2000, retea de arii natruale protejate din Uniunea
Europeana: situl de importanta comunitara – ROSCI0006 Balta Mica a Brailei, situl
de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0005 Balta Mica a Brailei, Parcul
Natural Balta Mica a Brailei.
Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale
sălbatice periclitate la nivel european.
In Romania, prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
din OUG nr. 154/2008 si Legea nr. 49/2011, este garantata conservarea şi utilizarea durabila
a patrimoniului natural existent.
Arii protejate din judetul Braila. În cadrul judeţului Brăila, pe baza elementelor de
biodiversitate au fost desemnate urmatoarele arii protejate:
- Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
- Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara
- Rezervaţia forestieră Pădurea Camniţa
- Rezervaţia geologică Popina Blasova
- Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău-Vişani
- Aria de Importanţă Avifaunistică Balta Tătaru
Toate aceste arii protejate au fost încadrade în Reţeaua Natura 2000, fie ca arii naturale
protejate de importanţă comunitară (SCI), fie ca arii de protecţie specială avifaunistică
(SPA):
- ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni
- ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei
- ROSCI0012 Braţul Borcea
- ROSCI0259 Valea Călmăţuiului
- ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău
- ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
- ROSPA0006 Balta Tătaru
- ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin
- ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat
- ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
- ROSPA0077 Măxineni
35
2.1.1 Prezentarea siturilor de importanta comunitara si a siturilor de protectie speciala

avifaunistica din zona Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei
(conform Formularului Standard Natura 2000)
In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale
acestor zone protejate.
În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, in zona
PATZ studiata s-au desemnat o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim
special de protecţie şi conservare.
Prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994 privind zonele naturale protejate şi monumentele naturii de
pe raza judeţului Brăila au fost declarate ca zone protejate: Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău,
Pădurile Camniţa şi Viişoara, precum şi Popina Blasova. Ulterior, primele trei au obţinut
statut de arie naturală protejată de interes naţional, fiind declarate prin Legea 5/2000 pentru
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, iar Pădurea Viişoara şi Popina
Blasova au în prezent statut de arii naturale protejate de interes judeţean.
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Amplasament
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie
a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20, fiind
delimitat astfel:
- la sud: ramificaţia Dunării în cele două braţe (la 3 km de Vadu Oii), Dunărea
Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: braţul Vâlciu de la km 237 până la km 197, Dunărea navigabilă de la km 197
la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratuşca sau Dunărea Veche) de la km 186
până unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);
- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174
lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E), braţul
Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km 197, braţul Calia de la
km 197 până la km180 şi braţul Arapu de la km 180 până la km 174.
Parcul integrează toate cele 10 ostroave situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O.
Popa, O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum
şi braţele adiacente ale Dunării.
Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării de Jos.
Suprafaţa
În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă
de 17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha, în diverse
forme de proprietate.
Valori naturale protejate
În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât
şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă
componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării.
Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după
îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula
Mare a Brăilei.
Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de
ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un
sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia ecologică în Sistemul
Dunării Inferioare.
36
Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84%
zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).
Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă -
sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii
Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă
de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se
situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de
Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile
de iernat din Africa. A fost observat un mare număr de păsări, dintre care, 169 specii
protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, acestea
reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României.
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a
Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta
Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă
internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte
semnatară.
În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială
avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.
Zonarea funcţională a fost detaliată în Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 privind
aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de
vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
Lipsa practicării unui turism pe scară largă şi acţiunile administraţiei parcului natural
de limitare a influenţelor antropice negative manifestate prin desfăşurarea de către
comunităţile locale limitrofe a unor activităţi tradiţionale (pescuit pe lacuri, păşunat în regim
semisălbatic, recoltarea ramurilor de salcie pentru împletituri din nuiele, recoltarea papurei şi
a stufului pentru amenajări rurale etc) au favorizat menţinerea unor condiţii favorabile pentru
complexul de ecosisteme acvatice şi terestre din aria naturală protejată.
Administrare
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării
sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
(PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” prin
contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a
Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.
Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi
regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt
elaborate de administratorii ariilor naturale protejate. Managementul parcului natural
urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
În cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a
celor ştiinţifice şi educaţionale.
Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizează conform planului de
management realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul
MAPM 1456/14.03.2003. Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale
protejate, din anul 2007 a început procesul de revizuire a planului de management, în cadrul
proiectului LIFE 06 NAT/RO000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în
Balta Mică a Brăilei” derulat de administraţia parcului natural. Planul de management a fost
revizuit şi avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi este înaintat
Ministerului Mediului în vederea aprobării.
37
Deoarece suprafaţa parcului natural are şi statut de zonă umedă de importanţă

internaţională, cât şi de sit Natura 2000, planul de management trebuie să conţină şi măsuri
pentru protecţia speciilor şi habitatelor care constituie obiectul declarării ca arie de interes
internaţional şi comunitar.
În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii
Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi
acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.
Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt
următoarele: Tabel 2
Nr. Procente din Nr. habitate Nr. specii
Suprafaţa
crt. Denumirea sitului unit.adm.teritoriale de interes de interes
totală (ha)
cuprinse în sit comunitar comunitar
1. ROSCI0005 Galbenu: 7% 3 (dintre care 5 3079,85
Balta Albă – Amara – Grădiştea: 11% unul prioritar)
Jirlău – Lacul Sărat Jirlău: 9%
Căineni Vişani: 17%
2. ROSCI0006 Berteştii de Jos: 8 16 21120,16
Balta Mică a Brăilei 38%
Brăila: 18%
Chişcani: 29%
Gropeni: 13%
Măraşu: 5%
Stăncuţa: 35%
3. ROSCI0012 Frecăţei: 10% 8 (dintre care 10 4672
Bratul Măcin Măraşu: 1% unul prioritar)
4. ROSCI0259 Bordei Verde: 7% 1 (prioritar) 1 8329,02
Valea Călmăţuiului Cireşu: 18%
Însurăţei: 12%
Surdila-Greci: 3%
Ulmu: 16%
Zăvoaia: 15%
În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor
fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Ariile de protecţie
specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:
Tabel 3
Denumirea sitului Procente din Nr. specii de Suprafaţa totală
Nr. unit.adm.teritoriale păsări de (ha)
cuprinse în sit interes
crt.
comunitar
1. ROSPA0004 Galbenu: 5% 58 1175,59
Balta Albă – Amara – Jirlău Jirlău: 7%
Vişani: 5%
2. ROSPA0005 Berteştii de Jos: 38% 25 21120,16
Balta Mică a Brăilei Brăila: 18%
Chiscani: 29%
Gropeni: 13%
Măraşu: 5%
Stăncuţa: 35%
3. ROSPA0006 Dudeşti: 2% 18 454,76
Balta Tataru Roşiori: 3%
4. ROSPA0040 Frecăţei: 14% 57 6392,4
38
Dunărea Veche – Braţul Măcin Măraşu: 1%

5. ROSPA0048 Ianca: 5% 19 2162,3
Ianca – Plopu - Sărat Movila Miresii: 13%
Traian < 1%
6. ROSPA0071 Măxineni: 4% 21 1795,84
Lunca Siretului Inferior Silistea: 4%
Vădeni: 5%
7. ROSPA0077 Măxineni: 11% 29 1469,93
Măxineni
Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura

2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor,
precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se
vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor
specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a
celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007, modificata si completata prin Legea nr.
49/2011).
Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în
România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a
habitatelor naturale specifice judeţului Brăila din Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 sau a
speciilor de interes comunitar din Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007, modificata si
completata prin Legea nr. 49/2011) şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii
biologice a ariei respective.
Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0005 Balta Mică a Brăilei

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei se găseşte în proporţie de 96 % pe teritoriul judeţului
Brăila şi doar 4 % în judeţul Ialomiţa. Aria protejată se suprapune peste teritoriul Parcului
Natural Balta Mică a Brăilei şi este formată din gruparea a 7 insule (din amonte spre aval):
- Insula Vărsătura
- Insula Chiciu
- Insula Mică a Brăilei
- Insula Orbului
- Insula Calia
- Insula Fundu Mare
- Insula Harapu
la are se adaugă braţele Dunării până la zona îndiguită.
Suprafaţa totală a ariei este de 25856 ha, dintre care lacurile şi fluviul Dunărea
însumează 19 %, restul fiind reprezentat de mlaştini (23 %), păşuni (11 %), terenuri arabile
(7 %), păduri de foioase (37 %) şi păduri în tranziţie (3 %).
Aria este importantă prin prezenţa unui număr de 25 specii de păsări de interes
comunitar incluse în Directiva Păsări Anexa I , precum şi a 72 de specii de păsări care
prezintă o migraţie regulată în zonă (a se vedea Formularul Standard anexat). De
asemenea, se menţionează importanţa ariei ca habitat de cuibărire prin prezenţa unor
colonii pentru Ardeidae, Threskiornithidae şi Phalacrocoracidae, dar şi a unor specii rare:
Aythya nyroca, Chlydonias hybridus, Haliaeetus albicilla şi Ixobrychus minutus. În perioada
de migraţie în aria protejată se găsesc aglomerări de peste 20.000 de exemplare de păsări
acvatice.
Aria este vulnerabilă datorită vecinătăţilor cu zonele locuite şi de activităţile umane
reprezentate de:
- intensificarea griculturii prin schimbarea metodelor clasice, tradiţionale de
cultivare cu cele moderne de tip intensiv
- schimbarea habitatelor seminaturale datorită încetării activităţilor tradiţionale de
exploatare
- braconaj
39
- desecarea zonelor umede

- comerţ cu cuiburi, ouă sau pui
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
- turismul peste capacitatea de suport
- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive
- defrişările şi tăierile selective ale arborilor
- înlocuirea zonelor naturale cu plantaţii forestiere
Informaţii detaliate privind Aria de protecţie specială ROSPA 0005 Balta Mică a
Brăilei sunt prezentate în Formularului Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe).
Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei este cuprinsa integral pe
teritoriul judeţului Brăila şi se suprapune peste teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.
Fig. 1. Harta ROSCI0006 Balta Mica Brailei (Formularul standard Natura 2000)
În cea mai mare parte situl de importanţă comuntară ROSCI 0006 Balta Mică a
Brăilei are aproximativ aceleaşi limite ca şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA
0005 Balta Mică a Brăilei. Suprafaţa totală a sitului este de 20872 ha, dintre care 24 % este
ocupată de luciul lacurilor şi a fluviului Dunărea, 28 % de mlaştini şi turbării, 32 % de păduri
de foioase, 14 % de păşuni naturale şi stepe, şi 2 % de păduri în tranziţie.
Importanţa sitului este dată de prezenţa a nouă habitate comunitare:
- 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la
cel montan şi alpin
- 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
- 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodium rubri şi Bidention
- 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinia
caeruleae)
- 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii
40
- 91F0 păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul malurilor de râuri (Ulmenion minoris)
- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
- 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
- 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetae
de unele specii de vertebrate enumerate în Anexa II Directiva Habitate:
peşti:
- Alosa tanaica
- Cobitis taenia
- Gobio albipinnatus
- Pelecus cultratus
- Rhodeus sericeus amarus
- Zingel zingel
- Gobio kessleri
- Alosa immaculata
- Gymnocephalus schraetzer
- Gymnocephalus baloni
- Misgurnus fossilis
- Zingel streber
- Aspius aspius
amfibieni:
- Bombina bombina
- Triturus dobrogicus
reptile:
- Emys orbicularis
mamifere:
- Lutra lutra,
precum şi de un număr de 101 de specii importante de floră (82) şi faună (18).
Vulnerabilitatea sitului de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei
este generată în principal de activităţile umane reprezentate de lucrările agricole, păşunat,
piscicultură:
- reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop
- reducerea pajiştilor prin înlocuirea cu plantaţii forestiere
- deteriorarea covorului vegetal prin păşunatul intensiv
- pescuitul selectiv
Informaţii detaliate privind Aria de protecţie specială ROSCI 0006 Balta Mică a
Brăilei sunt prezentate în Formularul Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe).
41
Parcul Natural Balta Mica a Brailei

Parcul Natural Balta Mica a Brailei (PN-BmB), zona umedă de interes international (declarat
sit RAMSAR în iunie 2001 ), este ultimul vestigiu ramas
in regim natural de inundatie pe cursul inferior al Dunarii,
dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si
Balta Ialomitei), care conserva in prezent complexe de
ecosisisteme acvatice si terestre intr-o forma apropiata
de cea initiala.
Parcul Natural Balta Mica a Brailei, avand o suprafata de
24555 ha, inclusiv bratele Dunarii si zonele dig-mal, este
situat in lunca inundabilă a Dunarii, între Campia Brailei
si Insula Mare a Brailei, fiind delimitate astfel:
- la nord: Extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare Km
175 pe Dunare in dreptul Municipiului Braila;
- la sud: Extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 pe
Dunare langa podul Giurgeni Vadu-Oii;
- la vest: Digul care protejeaza Campia Baraganului intre
municipiul Braila si Podul Giurgeni Vadu – Oii;
- la est: Digul care protejeaza Insula Mare a Brailei,
continuandu-se pe digul dobrogean de la podul
Giurgeni Vadu-Oii pana la locul unde se desparte bratul
Macin din bratul Valciu
Localizare
Principalele puncte de acces în PN-BmB sunt :
- drumul european 60, Bucureşti - Constanţa, prin punctul
Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadul
Oii, acces cu ambarcaţiuni fluviale uşoare individuale
(caiace şi canoe) şi în grup (ambarcaţiuni cu motor), în
aval către PN-BmB, în special pentru vizitarea cabanei şi
zonei de protecţie integrală Egreta ;
- municipiul Brăila, acces cu ambarcaţiuni fluviale pentru
vizitarea zonei de conservare specială de protecţie
integrală Fundu Mare ;
- comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul în Insula Mare a Brăilei şi cu
ambarcaţiuni fluviale pe Dunărea Navigabilă în amonte şi în aval şi pe braţele Vâlciu şi
Calia, în insula Calia şi în Insula Mică a Brăilei.
Mediul biotic
Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte. Dintr-un total de 847 de specii introduse în
baza de date a Administraţiei parcului ,72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale
directivelor europene, la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi
europene şi române (Convenţia de la Berna, Legea nr. 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor
din România). Precizăm că nivelul inventarului biodiversităţii completat până în prezent de
administraţia parcului este deficitar la unele categorii taxonomice (cum ar fi algele care cu
siguranţă în Balta Mică a Brăilei sunt reprezentate de mai mult de două specii). Valoarea
biodiversităţii va creşte pe măsură ce vor fi emise noi Directive ale Uniunii Europene pentru
nevertebrate.
42
Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Tabel 4

Numărul speciilor
Din care cu statut de
Specificaţii Sursa citată
Total conservare
Directive UE* Alte legi**
Total număr de specii 848 74 244 -
Păsări 207 61 137 (Onea, 2002)
Mamifere 11 1 9 (Vădineanu, 2002)
Peşti 65 10 9 (Florea, 1998)
Amfibieni + reptile 14 8 1 (Vădineanu, 2002)
Nevertebrate, din care 330 0 0 (Vădineanu, 2002)
Bentonice (Gasteropode + Bivalve) 160 0 0 (Vădineanu, 2002)
Planctonice (Protozoare + Crustacee) 120 0 0
Nectonice (Insecte) 1 0 0
Terestre (Insecte) 49 0 0
Plante superioare, din care: 215 0 97 (Vădineanu, 2002)
Plante lemnoase
8 0 3
arborescente
Plante lemnoase arbustive 11 0 0
Plante ierboase terestre 37 0 68
Plante ierboase acvatice 157 0 16
Plante inferioare, din care 9 0 1
Alge 3 0 1
Ciuperci 6 0 0
* Anexa 1 din Directivele „Păsări” şi „Habitate Floră şi Faună” ale Uniunii Europene
** Alte legi - Anexa 2 din Directivele „Păsări” şi „Habitate Floră şi Faună” ale Uniunii Europene, Convenţia de la
Berna, Legea nr. 462/2001 şi Lista roşie a plantelor din România
Flora şi comunităţile de plante

Deşi nu au fost efectuate foarte multe studii despre vegetaţia din PN-BmB, până în prezent
au fost identificate 216 specii de plante superioare (cormofite), încadrate în 42 de genuri.
Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un număr de
184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt plante
ierboase.
Dintre plantele superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele
inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, organisme specifice zonelor umede. Deşi în
literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, studiate au fost doar 3 specii de
alge. De asemenea, tot dintre plantele inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai
multe specii de ciuperci, fiind studiate doar 2 specii.
Vegetaţia lemnoasă
Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, arboretele devenind
principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al complexului de
ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi până la partea
superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există un permanent
schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie genetică între sol
şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului (Necula, Moisei,
1997).
Pătura erbacee
Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase, încadrate
sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales, Caryophillales,
Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.
43
Vegetaţia acvatică
Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii încadrate în 15 ordine
(Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zonă umedă, poate par
puţine specii acvtice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în plante acvatice
inferioare, dintre care dominante sunt algele. Sunt întâlnite alge verzi, albastre şi alge
silicioase.
Tabel 5
Principalele asociaţii fitosociologice (comunităţi de plante)
Nr. crt. Denumirea asociaţiei
1. Lemnetum minoris, Lemnetum trisulcae, Lemno-Spirodeletum, Wolffietum arrhizae
2. Potamogetonetum perfoliati, Potamogetonetum graminei, Elodeetum canadensis
3. Rumici obtusifoliae - Urticetum dioicae
Poetum pratensis, Ranunculo repentis - Alopecuretum pratensis, Agrostideto –
4.
Festucetum pratensis
5. Salicetum albae – fragilis
6. Fraxino danubialis – ulmetum
7. Bidenti - Polygonetum hydropiperis
8. Calamagrostio - Tamaricetum ramosissimae
9. Agrostietum stoloniferae
10. Myriophyllo – Nupharetum
11. Hydrocharitetum morsus-ranae
12. Salvinio – Spirodeletum polyrrhizae
13. Salicetum triandrae
14. Rubo caesii - Salicetum cinereae
15. Salicetum triandrae, subasociaţia amorphosum fruticosae
16. Eleocharitetum palustris
17. Oenanthum – Rorippetum
18. Scirpo – Phragmitetum
19. Typhetum angustifoliae, Typhetum latifolie
Fauna. Avifauna
După intervenţia omului prin îndiguirea şi desecarea Bălţii Brăilei, Balta Mică a Brăilei a
rămas singura zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul Dunării, ceea ce face ca acest
teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic din România
de pe Dunăre. Pe teritoriu tării noastre au fost identificate un număr de 389 de specii de
păsări, încadrate sistematic în 19 ordine şi 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul Parcului
Natural Balta Mică a Brăilei au fost semnalate un număr de 206 specii de păsări, încadrate
în 17 ordine şi 50 de familii, reprezentând 53% din avifauna României.
Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:
- păsări sedentare – 59 de specii, reprezentând 29% din avifauna PNBmB;
- păsări migratoare – 146 de specii, reprezentând 71% din avifauna PNBmB.
Fiecare dintre aceste grupe se împarte în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele
subgrupe fenologice:
- accidentale (AC) – 1%;
- sedentare (S) – 16%;
- parţial migratoare (MP) – 13%;
- oaspeţi de vară (OV) – 30%;
- oaspeţi de vară în pasaj (OV-P) – 24%;
- oaspeţi de vară în deplasare de hrănire (OV-DH) – 1%;
- oaspeţi de iarnă şi/sau în pasaj (OI-P)- 9%;
- pasaj (P) – 6%;
- specii în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară (POI-OV) – 0.5%.
44
Datorită specificităţii imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc

poate fi caracterizată şi după apartenenţa speciilor la unul din cele două tipuri de mediu:
acvatic şi terestru. Potrivit cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se pot
clasifica în: specii acvatice şi
specii terestre. În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de păsări care
prin cerinţele lor ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic. Astfel,
din numărul total de 206 specii semnalate în parc, din grupa păsărilor de apă fac parte un
număr de 98 de specii (47%), încadrate în 10 ordine şi 23 de familii, iar din grupa păsărilor
terestre un număr de 108 specii încadrate sistematic în 12 ordine şi 33 de familii.
Mamifere
Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus amprenta şi asupra
reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o prezenţă accidentală şi
aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost observate şi identificate un
număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii Toate cele 11
specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională (Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi
prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului,
şi prin Convenţia de la Berna (6 specii).
În afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile de
hrănire chiar când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc atunci când nivelul
apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării. Deşi întâlnesc condiţii destul de
favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei
le permite, preferă teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorită faptului că aici
presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.
Tabel 6
Nr. Denumirea OUG nr. Directiva Convenţia de
Denumirea ştiinţifică
crt. populară 57/2007 92/43 EC la Berna
1. Sus scrofa Mistreţ Anexa VB
2. Capreolus capreolus Căprior Anexa VB
3. Felis silvestris Pisică sălbatică Anexa III Anexa 4 Anexa 2
Nyctereustes
4. Câine Enot Anexa VB
procynoides
5. Lepus europaeus Iepure de câmp Anexa VB Anexa 3
6. Vulpes vulpes Vulpe Anexa VB
7. Mustela nivalis Nevăstuică Anexa VB Anexa 3
8. Mustela putorius Dihor Anexa VA Anexa 5 Anexa 3
9. Ondatra zibethica Bizam Anexa VB
10. Meles meles Bursuc/viezure Anexa VB Anexa 3
11. Lutra lutra Vidra Anexa III Anexa 2,4 Anexa 2
Amfibieni şi reptile
Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor
terestre, cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în
prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre acesta specii
aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.
45
Tabel 7
Nr. Denumirea OUG nr. Directiva Convenţia de la
Denumirea populară
crt. ştiinţifică 57/2007 92/43 EC Berna
Reptile
1. Natrix natrix Şarpe de casă Anexa 3
2. Natrix tesselata Şarpe de apă Anexa 4A Anexa 4 Anexa2
3. Emys orbicularis Ţestoasa de apă Anexa 3, 4A Anexa 2,4 Anexa 2
Amfibieni
1. Rana esculenta Brosca de lac mică Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3
2. Rana ridibunda Broasca de lac mare Anexa 5A Anexa 5 Anexa 3
3. Hyla arborea Brotăcelu Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2
Broasca roşie de
4. Rana dalmatina Anexa 4A Anexa 4 Anexa 2
pădure
5. Pelobates fuscus Broasca săpătoare Anexa 3, 4A Anexa 2, 4 Anexa 2
Buhaiul de baltă cu
6. Bombina bombina Anexa 3, 4A Anexa 2, 4 Anexa 2
burta roşie
7. Bufo bufo Broasca râioasă brună Anexa 4B Anexa 3
8. Triturus cristatus Triton cu creastă Anexa 3, 4A Anexa 2,4 Anexa 2
Ihtiofauna
Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre care 12
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate dintre care
menţionăm:
- Alosa pontica – scrumbie de Dunăre;
- Aspius aspius – avat;
- Cobitis taenia – zvârlugă;
- Gobio alipinnatus – porcuşor de nisip;
- Gobio kessleri – petroc;
- Zingel zingel – pietrar;
- Pelecus cultratus – sabiţă;
- Gymnocephalus baloni – ghiborţ de râu;
- Gymnocephalus schraetzer – răspăr.
Pentru speciile fitofage, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană
inepuizabilă. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric
este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în
urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult,
în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest lucru, coroborat cu temperaturile mari din timpul
verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care
contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de
prezenţa speciilor de răpitori.
46
Habitatele din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Tabel 8

Cod Cod
Nr. crt. Denumirea habitatului Palearctic Eunis
România Natura 2000
Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spyrodela polyrhiza
1. R 2202 3150 22.411 C1.221
şi Wolffia arrhiza
Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.
2. R 2206 3150 22.421 -
Lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium
3. R 5304 3150 53.143 C3.243
latifolium
Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi
4. R 3716 6510 37.263 E2.251
Alopecurus pratensis
5. Păduri daco-getice de plop negru (Poplus nigra) cu Rubus caesius R 4405 91E0 44.6612 G1.365
6. Păduri danubiano-pontice de luncă de Populus alba cu Rubus caesius R 4406 92A0 44.6611 G1.365
7. Păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius R 4407 92A0 44162 G1.1142
8. Păduri danubiene joase de Salix alba cu Lycopus exaltatus R 4408 92A0 44.1621 -
Păduri danubiano-pontice de luncă mixte de Quercus robur, Fraxinus
9. R 4404 91F0 44.434 G1.2234
sp., Ulmus sp.
Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galii
10. R 5312 3270 24.52 C3.52
şi Polygonum hydropiper
11. Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima) R 4422 92D0 44.8141 F9.3141
Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar
12. R 2207 3160 22.43111 -
luteum şi Potamogeton natans
13. Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera R 3715 - 37.263 E2.251
14. Tufişuri de răchită (Salix triandra) R 4416 - 44.121 F9.121
15. Tufişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius) R 4421 - 44.921 F9.21
16. Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa) R 4423 - - F9.1
17. Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris R 5302 - 53.14A C3.511
18. Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia R 5303 - 53.146 C.246
Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia C3.231
19. R 5305 - 53.13
C3.232
Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade de inundaţie şi unor perioade de retragere a apelor, cele 2 tipuri de
ecosisteme, terestre şi acvatice, sunt interdependente, creând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de ecosisteme nu există o delimitare
teritorială şi temporală strictă, existând o succesiune şi înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem
terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de unele terestre.
47
Distribuţia categoriilor de habitate în PN-BmB Tabel 9

2
Specificaţii Km %
Braţele Dunării 53,5 26
Lacuri permanente 31,6 15,4
Mlaştini şi smârcuri 12,1 5,9
Pădure aluvială 107,4 52,2
Păşuni inundabile 0,8 0,4
Construcţii 0,2 0,1
Total PN – BmB 205,6 100
a) Ecosistemele terestre
Se pot grupa în trei categorii: păduri, tufişuri, pajişti. Pădurile sunt reprezentate de păduri
tipice de zăvoi, alcătuite din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi negru, ulmul, frasinul,
glădiţa. Biotopul este alcătuit din relieful cel mai înalt, adică grindurile de mal, de prival şi
interioare, iar solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sărace, tocmai datorită
regimului insular al acestui teritoriu, precum şi datorită regimului de inundabilitate.
Pădurile din Balta Mică a Brăilei se împart în mai multe tipuri:
Păduri de sălcii – reprezintă elementul autohton al fondului forestier din parc. Fitocenoze
edificate de specii europene şi eurasiatice. Stratul arborilor este compus exclusiv din salcie
(Salix alba), sau cu amestec de plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba) şi mai rar
plop negru (Populus nigra). Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau lipseşte complet, mai
ales în arboretele tinere.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus
sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul.
Păduri de amestec – păduri naturale care fac trecerea între pădurile de sălcii şi şesurile
depresionare. Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor este
compus din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm (Ulmus foliacea), frasin
(Fraxinus angustifolia, F. pallisae), stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora), glădiţa
(Gleditsia triacanthos). Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Cornus
sanguinea, Sambucus nigra, Coryllus avelana, Crataegus monogyna, Rosa canina,
Amorpha fruticosa. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de
Rubus caesius.
Pădurile în regim de plantaţie – se găsesc pe locurile unde s-au efectuat defrişări ale
pădurilor naturale. Alături de speciile indigene au fost introduse specii de plop cu o creştere
rapidă a masei lemnoase, cum ar fi plopul euroamerican (Populus euramericana) şi anumite
clone selecţionate. Plantaţiile
de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternică eroziune,
deoarece sistemul radicular pivotant al plopului nu asigură stabilitatea malurilor faţă de
salcie, care prezintă un sistem radicular mult extins pe orizontală.
Tufărişurile: sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiştilor sau
izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase; se împart în două tipuri de
ecosisteme: tufărişuri interioare şi tufărişuri de maluri nisipoase.
Tufărişurile interioare – Fitocenoze alcătuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul
arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proporţie de 90%, alături de care se mai
întâlnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai
frecvent fiind întâlnită Urtica dioica, dar în tufărişurile rare dominante sunt gramineele:
Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera şi Elymus repens.
Tufărişurile de maluri nisipoase – Fitocenoze diferenţiate în insule de câteva sute de mp în
perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării, până la suprafaţa
apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eumezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix:
Salix triandra, Salix cinerea, Salix
fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apă, Urtica dioica, Artemisia
vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai întâlnesc
tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa), care formeaza stratul dominant, având
tendinţa să înlocuiască asociaţiile de Salix.
48
Aceste fitocenoze au valoare negativă, fiind un stadiu invaziv.

Pajiştile: în PN-BmB ocupă suprafeţe destul de mici, fiind caracteristice două tipuri de
ecosisteme : pajişti de luncă şi pajişti de stepă.
Pajişti de luncă - Se găsesc pe anumite porţiuni ale şesurilor depresionare sau ale
grindurilor interioare, la marginea sau între pădurile de amestec. Fitocenozele sunt dominate
de Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis. În
amestec cu acestea se dezvoltă Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum
dulcamara, Medicago falcata.
Pajişti de stepă : Sunt mult mai sărace din punct de vedere al compoziţiei fitocenozelor şi se
întâlnesc pe şesurile depresionare mai înalte. Aceste ecosisteme sunt într-un continuu
regres datorită păşunatului. Sunt formate în principal din Xanthium spinosum (holeră),
Eryngium campestre (scaiul dracului), Euphorbia palustris (alior), Cynodon dactylon (pir
gros), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului).
b) Ecosistemele acvatice
Ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt direct influenţate de regimul hidrologic al
Dunării. Alimentarea cu apă a bălţilor interioare se realizează prin intermediul inundaţiilor
sezoniere de primăvară sau toamnă. După retragerea apelor, nivelul apei din bălţi poate
scădea destul de mult, cu excepţia câtorva bălţi care au nivel optim de supravieţuire. Totuşi,
în anii foarte secetoşi, chiar şi aceste bălţi pot pierde toată apa, făcându-se trecerea de la
ecositemele acvatice la cele terestre specifice zonei de stepă. Ecosistemele acvatice se pot
împărţi în următoarele tipuri: bălţi, mlaştini, zone mlăştinoase, privaluri (canale).
Bălţile : În cadrul acestui tip de ecosistem întâlnim bălţi permanente şi bălţi temporare,
diferenţa între acestea fiind faptul că, în condiţii hidrice normale, bălţile permanente îşi
păstrează integral structura ecologică, în timp ce bălţile temporare se transformă în
ecosisteme semiacvatice de tip mlaştină, zonă
mlăştinoasă sau chiar terestre. Adâncimea bălţilor este destul de mică, ceea ce face ca
distribuţia asociaţiilor de organisme să fie relativ uniformă, atât pe fundul cuvetelor
(bentosul), în masa apei (pelagialul), cât şi la suprafaţa apei (neustonul). Fitocenozele sunt
bine dezvoltate şi cuprind atât macrofite, cât şi microfite.
La suprafaţa apei se întâlnesc comunităţi danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca,
Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus ranae. Asociaţiile vegetale încep
să se formeze primăvara, în timpul verii atingând densitatea maximă, de cele mai multe ori
acoperind în totalitate luciul apei.
Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase specii de plante submerse sau
natante. Cel mai adesea stratul natant este alcătuit din Nymphaea alba, Trapa natans,
Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Nymphoides
peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis. De
asemenea prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii, împreună cu palntele care se
dezvoltă la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în interiorul
bălţilor.
Cantonate la marginea bazinelor acvatice, ocupând ape cu adâncime mică (0.5 – 0.8 m), se
întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia, însoţite de Oenanthe aquatica, Iris
pseudacorus, Alisma plantago-aquatica.
Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai
numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge
albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind: Volvox, Closterium, Spyrogira,
Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.
Pentru bălţile temporare, structura ecosistemului este aceeaşi, doar în cazul când balta se
transformă în mlaştină sau chiar în ecosistem terestru apar diferenţe semnificative. Cu toate
acestea, în momentul în care condiţiile hidrice revin la normal (nivelul apelor Dunării creşte
suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apă a bălţilor), ecosistemele acvatice se
instalează din nou cu o rapiditate uimitoare.
Mlaştinile : Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentând o etapă de tranziţie între bălţi
şi ecosistemele terestre, determinate fie de scăderea accentuată a nivelului Dunării şi
scurgerea apei din bălţi, fie de evapotranspiraţia intensă din timpul verii. În cel de-al doilea
49
caz are loc o concentrare a tuturor substanţelor organice şi anorganice din apă, ceea ce va
duce la schimbări importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea
mai importantă dintre acestea este dezvoltarea explozivă a componentelor vegetale.
O problemă deosebit de importantă este fenomenul de eutrofizare al bălţilor, care se
accentuează în cazul mlaştinilor. Acesta se manifestă printr-un consum ridicat de oxigen şi o
acumulare crescută de CO2, ceea ce afectează întregul ecosistem. Unul dintre cele mai
importante efecte este colmatarea bălţilor, ducând în timp la dispariţia acestora, dacă nu se
iau măsuri.
Zonele mlăştinoase : Se întâlnesc la limita dintre uscat şi apă, fără să fie precis delimitate,
deoarece bălţile din PN-BmB au o adâncime destul de mică iar panta este lină, ceea ce face
ca limitele malurilor să varieze în funcţie de nivelul apei din bălţi. Astfel, zonele mlăştinoase
îşi pot mări sau micşora
suprafaţa în funcţie de evoluţia bălţilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca şi în
cazul mlaştinilor, sunt caracterizate de prezenţa unei vegetaţii palustre, făcând parte din
structura bălţii.
Privalurile : Acestea sunt canaluri care fac legătura între Dunăre şi bălţi, fiind modalitatea
prin care iezerele sunt alimentate cu apă în timpul viiturilor de primăvară sau toamnă. Şi
privalurile pot fi împărţite în permanente şi temporare, cele permanente fiind cele care,
atunci când nivelul Dunării scade destul de mult, încă mai păstrează apă, cele temporare, în
aceleaşi condiţii secând complet. Desigur, în condiţii hidrice extreme (ani foarte secetoşi),
chiar şi privalurile considerate permanente pot deveni nefuncţionale. În general, în interiorul
acestor canale au fost construite stăvilare, rolul acestora fiind de a menţine un timp mai
îndelungat apa în bălţi, atunci când nivelul apei din Dunăre scade. Aceste stăvilare au şi o
influenţă asupra dezvoltării biocenozelor de pe canale. Astfel, în prima parte a canalului, din
punctul de legătură cu Dunărea până la stăvilar, datorită curentului de apă destul de
puternic, dezvoltarea biocenozelor este destul de redusă, fiind localizată cu precădere în
zonele de mal. Dominante sunt lintiţa (Lemna minor, L. trisulca), ciulinul de baltă (Trapa
natans), iar pe mal Echinochloa crus-galii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita.
În a doua parte a privalurilor, influenţa curenţilor de apă scade semnificativ, fitocenozele
având o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunităţi de răchită, zălog, salcie
albă, cu substrat de mur, iar pe măsură ce ne apropiem de bălţi apar comunităţi de stuf şi
papură. Un alt tip de canale sunt gârlele, care fac legătura între bălţile de pe teritoriul
parcului. Aceste sunt canale temporare, fiind funcţionale mai ales în timpul viiturilor de
primăvară. Apoi, după scăderea nivelului apelor, se transformă pentru o perioadă în mlaştini,
ulterior secând complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezintă caracteristici comune
atât cu privalurile, în zona de mal, cât şi cu bălţile între care fac legătura.
Peisaj
Spre deosebire de delta fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere reprezintă 3,6%
(1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime 1,0% şi 1,4% păduri în
incinte îndiguite), în Balta Mică a Brăilei ecosistemele forestiere reprezintă 52% din
suprafaţa totală a ariei protejate.
Tocmai din proporţia diferită de participare a pădurii aluviale în cadrul complexelor de
ecosisteme acvatice şi terestre rezultă unicitatea structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În
vreme ce Delta impresionează prin nesfârşirea biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu
stuf (cea mai mare întindere stuficolă din lume), atracţia Bălţii Mici a Brăilei constă în
permanenta variaţie a priveliştii datorată alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele
acvatice.
Categorii de turism permise în PN-BmB
Dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice din zona de cooperare presupune
aplicarea acelui model de progres care să nu afecteze temelia capitalului natural din
PNBmB. Prin Planul de management integrat şi a adptativ al PN-BmB, în Balta Mică a
Brăilei sunt permise următoarele categorii de turism : ecoturismul, agroturismul, turismul
ştiinţific, turismul educaţional. În opinia Administraţiei PN-BmB, în cadrul categoriei de
ecoturism, cea mai rapidă dezvoltare pe termen scurt va fi înregistrată de birdwatching şi de
pescuitul sportiv. Deosebit de important este faptul că prin planul de management pescuitul
50
sportiv în PN-BmB este considerat o formă de ecoturism şi nu o modalitate de utilizare a

resurselor regenerabile (ihtiofaună) oferite de capitalul natural.
Conform Planului de management integrat şi adaptativ şi Regulamentului parcului în PN-
BmB sunt :
- turismul nautic practicat atât individual (cu caiacul), cât şi în grup (cu barca cu rame, sau cu
ambarcaţiuni cu motor);
- turismul ecvestru sau cu atelaje trase de cai ;
- cicloturismul;
- turismul pedestru.
Trasele turistice din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Tabel 10

Nr. Felul
Descrierea traseului Timp Observaţii
traseu traseului
Traeu principal Nord – Sud: Piscu Fundu Mare
1 Terestru - insula Calia – Piscu Popii – Gura Coitinesei – 22 Se traversează cu barca la
Stăvilar Milea – Casă tradiţională Nedeicu – Tichileşti şi Gropeni
Ostrovu Constantin
2. Terestru Gura Păioasei - Dârnea - Gura Păioasei 2 -
Gura Păioasei - obs. Misăilă - obs. Fundu Mare
3 Terestru 2 -
- Trecătoarea Tichileşti
Hogioaia - Chiriloaia - Dârnea - Misăilă (şi
4 Pe apă 8 -
retur)
5 Pe apă Tăbăcaru - Seicuţa - Tăbăcaru 2 -
6. Pe apă Năvodari - Cucova - Jepşile de Sus - Năvodari 6 -
Staţie de autobuz Marasu – Tarina Jepii – Inclusiv traversarea braţului
7. Terestru 3
cabana Egreta Vâlciu
Casă tradiţională Nedeicu - br. Mânuşoaia -
8 Terestru Nicoleşti - br. Cremenea - Stăvilar Chirchineţu - 5 -
Gura Coitinesei
Braţul Cremenea - Drumul Jigării - obs. Jigara -
9. Terestru 2 -
grindul Bejani - braţul Mânuşoaia
Stăvilar Milea - lacul Lupoiul - Puitoarea
Curcubeului - Japşa Hoţilor - cabana Egreta
Pachet turistic ce include o
(ziua I-a : 5 ore) - lacul
10. Pe apă 12 noapte de cazare la cabana
Sbenghiosul - iezerul Dobrele - Desăgeii Mari –
Egreta
Cojoacele Mici - prival Iapa - lacul Gâsca -
stăvilar Chirchineţu
11. Terestru Ostrovu Constantin - La Mărăcini 1 -
Stăvilar Milea - l. Lupoiul - Puitoarea
12. Pe apă Curcubeului - l. Curcubeul - l. Gâsca - stăvilar 5 -
Chirchineţu
cabana Egreta - Sbenghiosu - Dobrele -
Circuit în jurul cabanei
13. Pe apă Cojoacele Mici - Desăgeii Mari - Dobrele -
Egreta
cabana Egreta
Piscu Crăcănel - observator - mal navigabil - P.
14. Terestru 4
Crăcănel
Traseu principal Sud-Nord : Broscoi Verde –
Dunărea Navigabilă - Vadu Stăncuţei - br.
Cremenea (punct de campare Crăcănel) - br. Pentru canotori şi caiacişti,
Mânuşoaia - br. Vâlciu (punct de campare La legătură cu traseul 12,
15. Pe apă 14
Cotu Frumos) - punct de campare Piscu Calieie traseele 5 şi 6, legătură cu
- Dunărea Navigabilă - br. Cravia (punct de traseul 4
campare Paţiu ) – Baza nautică de agrement
Brăila
51
2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA
PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA
Mentionam, ca funcţiile ecologice ale speciilor de pasari de interes comunitar
afectate au fost prezentate în capitolul 2.2. În continuare concluzionam cele relatate mai sus.
Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zonele de amplasament a
obiectivelor de investitie a Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei,
judetul Braila au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri
speciale de conservare, doar unele din acestea inregistrand statut de protectie.
Tipurile de habitate si speciile de flora si fauna desemnate pentru situl de importanta
comunitara ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, la fel si speciile de păsări incluse în Anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, in majoritate păsări acvatice, au fost identificate in
perimetrele studiate, inclusiv fiind observate pe suprafetele invecinate.
Specificam, ca habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări sunt prezente
pe perimetrul cercetat, acestea intalnindu-se si in biotopurile invecinate. În majoritate aceste
specii au fost întâlnite în zonele de amplasament a obiectivelor de investitie în perioadele
reproductive şi migraţie.
Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament si vecinatati
a sitului de protecţie specială avifaunistică studiat.
În concluzie, speciile de pasari semnalate in perimetrele studiat si in vecinatatea
acestuia vor fi afectate nesemnificativ spre moderat de realizarea obiectivelor de
investitie propuse.
2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR
Informaţiile despre distribuţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar
sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului). Astfel, in situl de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei din Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei, judetul Braila speciile de pasari de interes comunitar inregistreaza
urmatoarele caracteristici de conservare:
Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic)

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.
Ciconia ciconia (barza albă)

Egretta garzetta (egreta mica)

Egretta alba (egreta mare)

52
Himantopus himantopus (piciorong)

Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
Platalea leucorodia (lopatar)

Plegadis falcinellus (tiganus)


Recurvirostra avosetta (ciocintors)
Branta ruficollis (gasca cu gat rosu)

Circus aeruginosus (erete de stuf)

2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII AFECTATE

In conformitate cu fisa siturilor de protecţie specială avifaunistică din aria Planului Urbanistic
Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila se prezinta informatii despre
structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate:
Phalacrocorax pygmeus (cormorant mic). In Romania este o specie oaspete de vara,

intalnita rar iarna. Obisnuit in Delta Dunarii, unde cuibareste cel mai important efectiv din
populatia europeana. Efectiv: 5.000 – 7.000 perechi. Cuibareste in colonii mixte cu starci si
egrete. Ierneaza in numar mic in sudul tarii. In aria de studiu a Planului Urbanistic Zonal
Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila este o specie de pasaj si cuibaritoare.
Ciconia ciconia (barza albă). Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000
perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la
periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. In aria de studiu a Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Ciconia ciconia este o
specie cuibaritoare.
Egretta garzetta (egreta mica). Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în
Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii
de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-
3.000 perechi. In aria de studiu a Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Egretta garzetta este o specie de pasaj si cuibaritoare.
53
Egretta alba (egretă mare). ntalnita in principal în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine
exemplare iernează în ţară. Efectiv: 300 – 400 perechi. În România este o specie oaspete
de vară. Cuiibăreste prin perechi puţine, alăturate coloniilor mixte de stârci. Bălţi şi lacuri
întinse, cu stufăriş puţin adâncă. Se hrăneşte în mlaştini şi bălţi. In aria de studiu Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Egretta alba este o specie
de pasaj si rar cuibaritoare.
Plegadis falcinellus (tigănuş). Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării.
Efectivul în scădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi. În România este o specie
oaspete de vară. Cuibăreste în colonii mixte de ardeide. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă,
cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate ş.a. In aria de studiu Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Plegadis falcinellus este o
specie de pasaj si rar cuibaritoare.
Platalea leucorodia (lopătar). Cuibăreşte în câteva nuclee izolate din estul ţării. Relativ mai
numeros doar în Delta Dunării. Efectiv: 500-600 perechi. În România este o specie oaspete
de vară. În România este o specie oaspete de vară. Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în
apropierea unor suprafeţe de apă liberă cu fund mocirlos. In aria de studiu PATZ Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Platalea leucorodia este o
specie de pasaj si rar cuibaritoare.
Himantopus himantopus (piciorong). Distribuţia geografică în România. Dobrogea, Delta

Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Murighiol, estul Munteniei, lunca Dunării
(Călăraşi). Efectiv: 100-250 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte
în mici colonii. Mlaştini eutrofe cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase sau mâloase şi
vegetaţie joasă; smârcuri pe ţărmurile apelor lent curgătoare. In aria de studiu Planului
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila Himantopus himantopus
este o specie cuibaritoare.
Recurvirostra avosetta (ciocîntors). In România intalnit in Dobrogea, Delta Dunării,

complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul
Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În România este o specie
oaspete de vară, rareori observată şi în lunile de iarnă. Cuibăreşte în mici colonii pe
bancurile mlăştinoase din apele puţin adânci. Lacuri salmastre, pe întinsuri cu apă mică şi
fund noroios, lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe litoralul mării,
pe ţărmurile joase nisipoase, de asemenea pe ţărmuri de ape dulci stagnante sau lent
curgătoare. In aria de studiu Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei,
judetul Braila Recurvirostra avosetta este o specie cuibaritoare.
Branta ruficollis (gasca cu gat rosu). In Romania apare la sfarsitul lunii octombire si poate fi
observata pana in luna martie. Principalul sit pentru migratie si pentru iernat il constituie
Dobrogea. Efectiv: 16.000-30.000 indivizi (observatii 2006-2008). În România este o specie
oaspete de iarna. In aria de studiu Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Himantopus himantopus este o specie de pasaj.
Circus aeruginosus (erete de stuf). In Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar
iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Abundenta maxima in
Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Larg raspandit. Cuibareste in stufarisuri intinse.
De obicei, poate fi vazut zburand jos deasupra stufarisului. Vaneaza de asemenea pe campii
si terenuri agricole. In aria de studiu Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila Himantopus himantopus este o specie cuibaritoare.
54
2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN

INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Integritatea ariilor naturale protejate din zona cercetata este conferita de buna
functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica
populationala a speciilor, in mod natural, se va mentine intre anumite limite. Doar in cazul in
care apar factori, interni sau externi care sa modifice structura calitativa si cantitativa a
populatiilor, acestea vor suferi o crestere sau o micsorare a efectivelor. Din acest motiv
monitorizarea permanenta a starii de sanatate a ecosistemelor este necesara pentru a
asigura integritatea acestor arii protejate.
Date despre prezenta si biologia speciilor din ariile naturale protejate din zona
periurbana Braila, date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin
integritatea acestora au fost prezentate in capitolele anterioare. Specificam unele aspecte
ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre
tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.
In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate din zona studiata, flora
microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de
protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare
ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi,
amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).
In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore
(larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii
zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul
consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai
ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele
decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de
nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),
acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de
alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi
asociaţii de plante acvatice superioare.
In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din
grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în
circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In
etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca:
ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre
coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.
Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât
şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage
(carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi
şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre
mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta
superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele
carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).
Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de
diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.
Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei
naturale protejate de inters comunitar (situl de importanta comunitara ROSCI0006 Balta
Mică a Brăilei, situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, au
fost prezentate in capitolele anterioare. Concluzionam prin a prezenta relatia dintre factorii
de mediu (relief, apa, sol, factori climatici), tipul de ecosistem, structura vegetatiei şi fauna
zonei studiate:
Relieful. Judeţul Brăila este situat în zona sud-estică a ţării. Teritoriul judeţului Brăila
aparţine în cea mai mare parte unităţii de câmpie şi anume părţii estice a Câmpiei Române.
55
În ansamblu, relieful este constituit din spaţii interfluviale netede şi întinse, din terase
fluviatile şi lunci cu o mare dezvoltare.
Câmpiile sunt cele care domină teritoriul judeţului Brăila, în ansamblu, relieful fiind
constituit din spaţii interfluviale netede şi întinse, din terase fluviatile şi lunci .
Se disting mai multe subregiuni, şi anume:
Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului);
Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei);
Câmpia Râmnicului;
Balta Brăilei;
Lunca Siretului;
Lunca Buzăului;
Lunca Călmăţuiului
Principalele resurse de apă. Principalele categorii ale resurselor de apă din judeţul
Brăila sunt apele subterane, apele de suprafaţă şi lacurile.
Resursele de ape subterane sunt constituite din depozitele de apă existente în
straturile acvifere freatice care dispune de o resursă totală de 8858,3 l/s şi în straturile de
mare adâncime care are o resursă totală calculată de 4543,3 l/s.
Reţeaua hidrografică este organizată pe cele 5 bazine hidrografice: Dunărea, Siret,
Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa, reprezintă resursele de ape de suprafaţă ale judeţului Brăila :
Nr. Lungime Debit

Denumire curs de apă 3
crt. (km) (m /s)
1. Fluviul Dunărea 222,5 6200
2. Râul Buzău 207 26,32
3 Râul Călmăţui 119 1,10
4 Râul Siret 55 220
Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clastocarstice, limanuri fluviatile şi
lacuri de luncă. Din prima categorie fac parte: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb,
Tătaru, Colţea, Plaşcu şi altele, iar din a doua: Jirlău, Ciulniţa şi Câineni, iar din a treia
lacurile din lunca Dunării. O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile
terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II Brăila, Câineni Băi,
Movila Miresii, Batogu. De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce şi amenajări
piscicole cum ar fi: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajările
piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.
Fig. 2. Harta hidrografica a judetului Braila
Clima. Brăila se află în zona climatică continentală, în ţinutul climei de câmpie, la contact cu
clima specifică Luncii Dunării. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer
continentale sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare (125 Kcal/cm2), iar iernile sunt
geroase, fiind marcate de viscole puternice fără strat de zăpadă stabil şi continuu.
56
Valorile temperaturii aerului, înregistrate în anul 2009, şi cantităţile de precipitaţii se

regăsesc în tabelul de mai jos:
Temperatura Cantitatea de
Temperatura medie Temperatura maximă
minimă precipitaţii
Normala 2009 2009 Normala
2009 absolută absolută 2009
climatologică climatologică
40,5°C 38.0°C -26,5°C -16.9°C 441,8 420.2
10,8°C 12,0°C
22.07.1943 24 .iulie 08.01.1947 22 dec. l/m² l/m²
Regimul precipitaţiilor are o mare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climat
continental. Pentru anul 2009 cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 141,75 l/mp,
cu o medie lunară de 25,87 l/mp, valorile din anii anteriori ne indică faptul că, în decursul
acestor ani nu s-au înregistrat precipitaţii acide.
Cantitatea Lunile anului

2
l/m I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2006 - 195,6 391 208,2 263,8 - 83,4 108,6 413,8 - - -
2007 - - - - 124,5 - - 249,6 102 243 83 -
2008 - - 99 190 227,5 39,5 - - 206 - 37,2 43,4
2009 126,6 104,6 72,8 28,0 160,1 156,6 161,7 76,0 259,1 151,1 115,4 289,1
Vântul predominant bate din direcţia NNE cu o frecvenţă medie anuală de 18,4 %, viteza
medie anuală ce însoţeşte această direcţie fiind de 3,5 m/s. În intervalul octombrie – aprilie
se înregistrează creşteri ale vitezei vântului. Astfel, în luna aprilie apare, în medie
plurianuală, un număr de 5,5 zile cu viteze ale vântului de 11,5 – 20,5 m/s.
Solul. Condiţiile pedoclimatice din judeţul Brăila au determinat apariţia şi evoluţia unei
cuverturi de soluri, diversă, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale,
soluri aluvionare, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc. Judeţul Brăila posedă
valoroase şi variate resurse de sol, distribuite deopotrivă pe cele două forme majore de
relief: câmpie şi luncă. Ponderea principală a terenurilor din judeţul Brăila o deţin terenurile
agricole (81,29%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, (5,96%). Alte
terenuri ocupă 12,75% (ape, drumuri şi căi ferate, curţi şi construcţii etc.).
Vegetatia. Pana in prezent in PN-BMB au fost identificate 216 specii de plante superioare
(cormofite), încadrate în 42 de genuri. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele
terestre, fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase,
iar 167 de specii sunt plante ierboase.
Dintre plantele superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele
inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, organisme specifice zonelor umede. Deşi în
literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, studiate au fost doar 3 specii de
alge. De asemenea, tot dintre plantele inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai
multe specii de ciuperci, fiind studiate doar 2 specii.
Vegetaţia lemnoasă. Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă,
arboretele devenind principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al
complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi
până la partea superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există
un permanent schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie
genetică între sol şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului
(Necula, Moisei, 1997).
Pătura erbacee. Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare
ierboase, încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales,
Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.
57
Vegetaţia acvatică. Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii încadrate
în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zonă
umedă, poate par puţine specii acvtice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în
plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele. Sunt întâlnite alge verzi,
albastre şi alge silicioase.
Fauna. Avifauna. După interventia omului prin îndiguirea si desecarea Băltii Brăilei, PN-
BmB a rămas cea mai mare zonă în regim liber de inundatie de pe cursul european al
Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important
refugiu ornitologic de pe Dunăre.
Pe teritoriul tării noastre au fost identificate un număr de 403 de specii de păsări, încadrate
sistematic în 19 ordine si 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PN-BmB au fost
semnalate un număr de 207 specii de păsări, încadrate în 18 ordine si 50 de familii
(reprezentând 51% din avifauna României), din care 68 de specii sunt înscrise pe Anexa I a
Directivei „Păsări” (79/409/CCE).
Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:
- păsări sedentare - 60 de specii, reprezentând 29% din avifauna PN-BmB;
- păsări migratoare - 147 de specii, reprezentând 71% din avifauna PN-BmB.
Fiecare dintre aceste grupe se împart în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele
subgrupe fenologice (Onea, 2002) :
OV
30%
MP
13%
OV-P
S 24%
16%
P OV-DH
AC 6% OI-P 1%
1%P-OI-OV 9%
0%
AC S MP
OV OV-P OV-DH
OI-P P P-OI-OV
Subgrupele fenologice de păsări din BmB Tabel 11

Simbol Subgrupa fenologică %
OV Oaspeti de vară 30
OV-P Oaspeti de vară în pasaj 24
S Sedentare 16
MP Partial migratoare 13
OI-P Oaspeti de iarnă si/sau în pasaj 9
P Specii în pasaj 6
AC Specii accidentale 1
OV-DH OV în deplasare de hrănire 1
58
Pentru ornitofauna semnalată în BmB ponderea cea mai mare o detin speciile de păsări
migratoare oaspeti de vară cu 30 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vară în pasaj cu
24% (OV-P), sedentarele cu 16% (S) si partial migratoare (13%). Celelalte categorii
fenologice au o pondere mai mică, sub 10% (oaspetii de iarnă si/ sau în pasaj - 9%; speciile
în pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii în pasaj si/sau oaspeti de iarnă si/sau
oaspeti de vară se află situate sub 1%).
Datorită specificitătii imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc
poate fi caracterizată si după apartenenta speciilor la unul din cele două tipuri de mediu:
acvtic si terestru. Potrivit cerintelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se pot
clasifica în:
- specii acvatice;
- specii terestre.
În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de păsări care prin cerintele lor
ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic. Astfel, din numărul total
de 208 specii semnalate în parc (vezi Anexe, Tab. 13), din grupa păsărilor de apă fac parte
un număr de 98 de specii (47%), încadrate în 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa
păsărilor terestre un număr de 109 specii (53%) încadrate sistematic în 12 ordine si 33 de
familii. Deşi din punct de vedere numeric (si procentual) speciile de păsări acvatice sunt sub
nivelul celor terestre, totusi, datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenta
ecosistemelor acvatice importanta acestora este foarte mare, fiind cele care garantează
statutul de Sit Ramsar.
OV
35% OV-P
19%
OV-DH
MP 2%
12% OI-P
S P 15%
AC 12%
2% P-OI-OV
2%
1%
AC S MP
OV OV-P OV-DH
OI-P P P-OI-OV
Fig. 3. Structura fenologică a avifaunei acvatice

Subrupele fenologice de păsări de apă în BmB Tabel 12
Simbol Subgrupa fenologică %
OV Oaspeti de vară 35
OV-P Oaspeti de vară în pasaj 19
S Sedentare 2
MP Partial migratoare 12
OI-P Oaspeti de iarnă si/sau în pasaj 15
P Specii în pasaj 12
AC Specii accidentale 2
OV-DH OV în deplasare de hrănire 2
59
P-OI-OV Pasaj si/sau OI si/sau OV 1

În cadrul păsărilor de apă întâlnim atât specii sedentare, cât si migratoare.
Din punct de vedere al încadrării fenologice, avifauna acvatică apartine la aceleasi subgrupe
fenologice care au fost desemnate pentru întreaga ornitofaună din PN-BmB (Figura 5 si
Tabelul 7). Astfel, cea mai mare contributie o au speciile oaspeti de vară cuibăritoare în
insulă cu un procent de 35 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vară în pasaj, care nu
cuibăresc în zonă (OV-P – 19 %) si de oaspetii de iarnă si/sau în pasaj (OI-P – 15 %). O
pondere egală, de 12 %, o au speciile aflate doar în pasaj (P, atât pentru zona BmB, cât si
pentru România), si speciile partial migratoare (MP). Speciile sedentare reprezintă doar 2 %
din numărul total de păsări de apă semnalate. De asemenea, grupa accidentalelor (AC – 2
%), a oaspetilor de vară aflati în deplasări de hrănire (OV-DH – 2 %) si a speciilor aflate în
pasaj si/sau oaspeti de iarnă si/sau oaspeti de vară (P-OI-OV – 1 %) au o pondere foarte
mică la formarea avifaunei acvatice.
Caracteristic pentru speciile acvatice din PN-BmB este faptul că pe o suprafată destul de
restrânsă (comparativ cu situatia din Delta Dunării), are loc o concentrare a tuturor tipurilor
zoogeografice prezente pe teritoriul tării (exceptie făcând doar tipul tibetan, specific zonelor
alpine). Astfel, pentru avifauna acvatică din Balta Mică a Brăilei avem următoarele tipuri
zoogeografice:
- arctic
- siberian
- transpalearctic
- mongol
- mediteranian
- european
- chinez
Proportia si distributia celor sapte tipuri zoogeografice de care apartin păsările de apă din
PN-BmB este direct conditionată de originea geografică a fiecărei specii în parte.
Succesiunea si prezenta lor în diferite anotimpuri pe parcursul unui an cores-punde
adaptărilor si cerintelor ecologice, pe care păsările caută să le găsească în habitatele pe
care le frecventează. Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar si terestre, este
semnalată în Insula Mică a Brăilei (în zona bălţilor Dobrele, Sbenghio-su, Lupoiu, Curcubeu,
Gâsca, Jigara, Vulpasu si Cucova) si în insula Fundu Mare.
Dintre speciile cuibăritoare, migratoare si sedentare, a căror prezentă poate fi considerată ca
deosebită (conform Directivei Păsări si Directivei Habitate), amintim: toate speciile de
corcodei: corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gât rosu (Podiceps
grisegena), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul cu gât negru (Podiceps
nigricollis), cormoranul mare si cormoranul mic (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax
pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul
de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul rosu (Ardea
purpurea), tigănusul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda de vară
(Cygnus olor), rata pestrită (Anas strepera), rata cârâitoare (Anas querquedula), rata rosie
(Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vânturelul de seară (Falco vespertinus),
crestetul pestrit (Porzana porzana), cristelul de câmp (Crex crex), chirighita cu obraji albi
(Chlidonias hybridus), chirighita neagră (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul
(Caprimulgus europaeus), pescărasul albastru (Alcedo atthis), lăstunul de mal (Riparia
riparia), dumbrăveanca (Coracias garrulus) etc.
Alte specii sunt prezente doar ca oaspeti de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic si cufundarul
polar (Gavia stellata, Gavia arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), pelicanul comun
60
si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), gârlita mare şi gârlita mică
(Anser albifrons, Anser erythropus), gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis), călifarul rosu
(Tadorna ferruginea), rata sulitar (Anas acuta), rata cu ciuf (Netta rufina), ferestrasul mic si
ferestrasul mare (Mergus albellus, Mergus merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca),
uliganul pescar (Pandion haliaetus), soimul dunărean (Falco cherrug), prundărasul de
sărătură (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare rosii (Tringa totanus), pescărusul
mic (Larus minutus), chira mică (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster) etc.
Numărul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu sigurantă mult mai mare.
Prezenta lor constantă în PN-BmB face ca această arie protejată să îsi merite statutul de
Parc Natural si de Sit Ramsar si cu sigurantă că după Rezervatia Biosferei Delta Dunării
reprezintă cea mai importantă zonă umedă de pe cursul european al Dunării unde se
concentrează un număr asa de mare de păsări acvatice si neacvatice.
Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul
parcului (Vulpasu, Cucova si Chiriloaia), în care se întâlnesc 10 specii acvatice încadrate
sistematic în 2 ordine si 3 familii (Tabelul 8). De asemenea importante sunt si coloniile
formate dintr-o singură specie, cum ar fi lăstunii de mal Riparia riparia, pe teritoriul PN-BmB
găsindu-se 7 colonii de lăstuni de mal care sunt populate periodic, în functie de nivelul
apelor Dunării.
Specii de păsări din coloniile mixte de pe teritoriul PN-BmB Tabel 13
Ordinul Familia Specia
1. Phalacrocorax carbo Cormoran mare
Pelecaniforme Phalacrocoracide
2. Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic
3. Egretta garzetta Egretă mică
4. Egretta alba Egretă mare
5. Ardeola ralloides Stârc galben
Ardeide
6. Ardea cinerea Stârc cenusiu
Ciconiiforme
7. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
8. Bubulcus ibis Stârc de cireadă
9. Plegadis falcinelus Ţigănus
Threskiornithide
10. Platalea leucorodia Lopătar
Se observă că 3/4 din avifauna înregistrată pe teritoriul parcului este alcătuită din specii
migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunărea este un reper
geografic usor de detectat si de urmat. Din observatiile făcute atât în timpul migratiei de
primăvară cât si a celei de toamnă, tronsonul dunărean este folosit de un număr foarte mare
de păsări, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunărean de migratie
avifaunistică. Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunărean de migratie se desprinde
din evantaiul de migratie caucazo – zambeziană, care reprezintă trunchiul comun din care
se ramifică pe parcurs toate rutele de migratie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-
Dunărean de migratie avifaunistică reprezintă doar un esantion din trunchiul comun de
migratie, care pe teritoriul României se suprapune în mare parte peste cursul Dunării de Jos.
Pentru toate speciile de păsări migratoare care folosesc acest culoar, această zonă oferă
trei mari avantaje :
- loc de popas atât pentru ospetii de vară cât si pentru oaspetii de iarnă ;
- loc de hrănire, indiferent de regimul trofic (vegetal, omnivor, animal) ;
- loc de reproducere pentru speciile încadrate în grupa fenologică a migratoarelor
oaspeti de vară.
61
Ca loc de popas, PN-BmB are o pozitie si un statut aparte, de care se folosesc toate
păsările, atât clocitoare, cât si neclocitoare (oaspeti de iarnă: specii oaspeti de iarnă si/sau
pasaj (OI – P), specii de pasaj si/sau oaspeti de iarnă si/sau oaspeti de vară (P – OI – OV),
specii accidentale (AC) si oaspeti de vară: specii oaspeti de vară (OV), specii oaspeti de
vară în pasaj (P – OV), specii migratoare de pasaj (P), specii oaspeti de vară în deplasare
de hrănire (OV – DH)).
Amplasată pe firul apei fluviului, între Silistra si Galati (Dunărea de Jos), PN-BmB este un
reper usor de detectat. Odată cu îndiguirea celor două mari bălti dunărene, Balta Ialomotei si
Balta Brăilei, BmB a rămas singura zonă umedă functionabilă în regim de inundabilitate de
pe cursul Dunării. În cele trei habitate existente în PN-BmB (acvatic, amfibiu si terestru)
păsările de apă găsesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerintele ecologice
ale fiecărei specii, pe care îi folosesc ca locuri de popas pe perioada cât se află în zonă.
Speciile strict acvatice căuta întotdeauna luciul băltilor, în timp ce speciile euritope se
orientează spre biotopii de la marginea apei sau spre cei terestri.
Alături de găsirea unor medii prielnice pentru odihnă si refacerea fortelor, de o importantă
majoră este si existenta unor surse bogate în hrană. Satisfacerea acestor două cerinte vitale
reprezintă pentru păsările acvatice migratoare aflate în pasaj conditiile esentiale pentru
stationarea într-o anumită zonă. Ca loc de hrănire, PN-BmB oferă prin mediile sale de viată
resurse aproape inepuizabile de hrănă, atât de origine animală, cât si de origine vegetală.
Pe parcursul unui an, reteaua hidrografică internă a insulei, reprezentată prin câteva tipuri
de ecosisteme acvatice (bălti de diferite mărimi, mlastini, canale), atrage o faună si o floră de
o diversitate care nu mai este întâlnită nicăieri în această structură de-a lungul fluviului până
în Delta Dunării. De asemenea, si mediul terestru învecinat oferă la fel de multe posibilităti
de hrănire pentru acele specii care sunt mai putin legate de mediul acvatic. Indiferent de
apartenenta lor la un anumit regim trofic (vegetal, omnivor, animal), toate speciile sunt
angrenate în realizarea unor lanturi trofice, a unei retele trofice complexe si, implicit a
circuitului materiei în zonă.
Dacă pentru speciile acvatice migratoare aflate doar în pasaj prin PN-BmB, găsirea unor
locuri propice de popas si hrănire sunt singurele conditii pe care le caută, pentru speciile
migratoare cuibăritoare oaspeti de vară (OV), se mai adaugă si necesitatea aflării unor
biotopuri optime în vederea realizării celei mai importante functii din lumea animală:
reproducerea. Observatiile noastre au relevat faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare în
Delta Dunării cuibăresc si în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, ceea ce denotă că aici
păsările acvatice găsesc aceleasi conditii prielnice de cuibărire si de crestere a puilor.
Una dintre principalele actiuni în cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 este D1
„Observarea dinamicii populatiilor de păsări si a cuiburilor utilizate între zona de protectie
integrală comparativ cu zona de management durabil”, dinamică este urmărită si analizată
pe o perioada de 25 de luni (mai 2007 - iunie 2009).
În continuare sunt necesare cercetări ornitologice, în PN-BmB, axate pe următoarele trei
directii :
1. identificarea speciilor si monitorizarea populatiilor de paseriforme (se bănuie că se
va îmbogăti, cu cel putin 10 – 15 specii, Baza de date unitară a PN-BmB) ;
2. identificarea si managementul speciilor de avifaună din PN-BmB, pe următoarele
trei categorii:
- specii de interes comunitar periclitate în PN-BmB,
- specii de interes national (conf. OUG.57/2007) periclitate în PN-BmB,
- alte specii de avifaună (de interes local) periclitate în PN-BmB ;
3. studiul ponderii celor 7 tipuri zoogeografice în cadrul Coridorului ecologic Est-
Dunărean de migratie avifaunistică.
62
Mamifere. Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus

amprenta şi asupra reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o
prezenţă accidentală şi aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost
observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine
şi 7 familii Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională
(Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3
specii prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la Berna (6 specii).
În afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile de
hrănire chiar când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc atunci când nivelul
apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării. Deşi întâlnesc condiţii destul de
favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei
le permite, preferă teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorită faptului că aici
presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.
Amfibieni şi reptile
Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor
terestre, cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în
prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre acesta specii
aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în cea europeană.
Ihtiofauna
Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre care 12
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate dintre care
menţionăm:
- Alosa pontica – scrumbie de Dunăre;
- Aspius aspius – avat;
- Cobitis taenia – zvârlugă;
- Gobio alipinnatus – porcuşor de nisip;
- Gobio kessleri – petroc;
- Zingel zingel – pietrar;
- Pelecus cultratus – sabiţă;
- Gymnocephalus baloni – ghiborţ de râu;
- Gymnocephalus schraetzer – răspăr.
Pentru speciile fitofage, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană
inepuizabilă. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric
este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în
urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult,
în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest lucru, coroborat cu temperaturile mari din timpul
verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care
contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de
prezenţa speciilor de răpitori.
Conform studiilor efectuate între anii 1960 - 1980 privind componenta faunei piscicole, în
PN-BmB au fost înregistrate circa 88 de specii de pesti. Desi nu s-au efectuat studii privind
ihtiofauna strict din Balta Mică a Brăilei, din studiile realizate de diversi autori se poate
contura o imagine destul de corectă asupra ihtiofaunei din această zonă.
În cele 52 de lacuri si bălti interioare, vegetatia submersă deosebit de bogată constituie o
sursă de hrană inepuizabilă pentru speciile fitofage. Totodată, o dezvoltare explozivă a
vegetatiei în perioadele când nivelul hidric este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru
toate vietuitoarele acvatice. Noaptea, în urma respiratiei organismelor vegetale si animale,
cantitatea de oxigen din apă scade mult, în timp ce cantitatea de CO 2 creste. Acest fapt,
coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a
organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la mentinerea echilibrului ecologic
în cadrul populatiilor de pesti este dat de prezenta speciilor de răpitori.
63
În studiile mai recente (începând din anii ’90) se observă reducerea numărului de specii
înregistrate, cel mai probabil factor determinant pentru această situatie fiind cel antropic, aici
încadrându-se îndiguirile din anii ’60, amenajările realizate pentru desfăsurarea activitătii de
pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor, braconajul piscicol, etc. Din cele 52 de
specii de pesti înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării 24
specii se regăsesc pe anexele directivelor europene si cele ale legislatiei nationale în
vigoare, fiind specii strict protejate.
Lista speciilor de pesti de interes comunitar si national din PN-BmB Tabel 14
Nr. Statutul de conservare
Denumirea stiintifică Denumirea populară
crt. OUG.57/2007 Directiva 92/43/CCE
1. Acipenser güldenstaedti Nisetru Anexa 5 A Anexa II
2. A. stellatus Păstrugă Anexa 5 A -
3. A. ruthenus Cegă Anexa 5 A -
4. Huso huso Morun Anexa 5 A -
5. Alosa pontica Scrumbie de Dunăre Anexa 3 Anexa II, V
6. A.caspia nordmanni Rizeafcă Anexa 5 A Anexa II, V
7. A. caspia tanaica Rizeafcă de Dunăre Anexa 5 A Anexa II, V
8. Gymnocephalus baloni Ghibort de râu Anexa 3 -
9. Gymnocephalus Răspăr Anexa 3 Anexa II, V
schraetzer
10. Aspius aspius Avat Anexa 3 Anexa II
11. Gobio albipinnatus Porcusor de nisip Anexa 3 -
12. Gobio kessleri Petroc, guvid de baltă Anexa 3 -
13. Chalcalburnus chalcoides Obletul mare - Anexa II
14. Pelecus cultratus Sabită Anexa 3 -
15. Rhodeus sericeus amarus Boartă Anexa 3 Anexa II
16. Carassius carassius Caracuda Anexa 4 B -
17. Misgurnus fossilis |ipar Anexa 3 Anexa II
18. Cobittis taenia Zvârlugă Anexa 3 Anexa II
19. Cobittis elongata - Anexa 3 -
20. Lota lota Mihaltul Anexa 4 B -
21. Stizostedion volgense Şalăul vărgat Anexa 4 B -
22. Proterorhinus marmoratus Moaca de brădis Anexa 4 B -
23. Barbus barbus Mreană Anexa 5 A -
24. Zingel zingel Pietrar Anexa 3 Anexa II, V
64
2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR
Dintre obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei, la fel si speciilor de păsări incluse în Anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005 Balta
Mică a Brăilei, ce urmaresc îmbunatatirea gestiunii patrimoniului natural, cultural, turistic etc.
al Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila, luate in calcul
urmare a implementarii obiectivelor de investitie propuse, specificam urmatoarele:
- Respectarea legislatiei nationale si internationale referitoare la protectia si

conservarea siturilor Natura 2000 in judetul Braila;
- Conservarea speciilor si a habitatelor ariilor naturale protejate din zona;
- Menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic al zonei;
- Realizarea activitatilor de refacere peisagistică a zonei in interes turistic sau de
agrement, de protejare şi conservare a biodiversităţii;
- Mentinerea şi dezvoltarea unor activităţi turistice, de agrement si balneare, care sa
garanteze conservarea mediilor naturale şi a peisajelor;
- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale;
- Realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, a reţelelor de canalizare ape uzate
menajere, epurarea apelor uzare menajere;
- Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale în punctele de
colectare special amenajate;
- Realizarea construcţiilor în mod unitar, conform specificului zonei;
- Încurajarea exploatatilor ecologice;
- Dezvoltarea exploatatiilor agricole în conditiile respectării normelor de protectie a

mediului;
- Lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziunea solului;
- Promovarea unui turism de calitate si durabil, inclusiv a turismului cultural, acesta
reprezentând un potensial economic important;
- Amenajări pentru recreere si agrement în apropierea aglomeratiilor urbane etc.
2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Prezentam o scurta caracterizare a starii actuale de conservare a ariilor protejate din

Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila (date din
Formularul sitului).
ROSCI0006 Balta Mica Brailei
Calitate şi importanţă: În ciuda modificarilor aparute atât în structura sistemelor ecologice
integratoare cât si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice,
fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat în amonte de
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa în regim hidrologic natural
(zona inundabila) dupa indiguirea în proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea
incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda în regim
hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale si zona tampon-
Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru
reconstructia ecologica în Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele
65
identificate-balti si paduri specifice din lunca inundabil_-sunt naturale, aceasta zona

conservând în cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50.
Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza
pe cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la
jumatatea rutelor de migratie între locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat
din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international prin
conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentând jumatate din speciile de pasari
migratoare caracteristice României. Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari
acvatice, în anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozi_ia 1074), al
doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele
umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice.
Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale, 35% seminaturale si 15% alte
tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse
în anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati
de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor
permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor
tipurilor de ecosisteme, având o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin
numeroase, atât ca numar de specii, cât si ca nuamar de indivizi.
Vulnerabilitate: 1. Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de
plop repede crscator. S-au redus (si chiar au disparut în unele zone): padurile aluviale de
anin negru (Alnus glutinosa) si frasin (Fraxinus excelsior), padurile grindurilor de mal, de
stejar ( Quercus robur), frasin si ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum si padurile de
salcie-crânguri si galerii de Salix alba si Populus alba. Înlocuirea salciei cu plop pe grindurile
de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bratele fluviului Dunarea si ca
urmare la surparea malurilor. 2. Reducerea paji_tilor prin înlocuire cu plantatii forestiere. 3.
Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajistile de stepa, prin pasunatul intensiv al
ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populatii de pesti.
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

Calitate şi importanţă: Situl este deosebit de important prin prezenţa unor colonii de
Ardeidae, Threskiornithidae şi Phalacrocoraciidae. De asemenea populaţiile cuibaritoare de:
Aythya nyroca, Chlidonias hybridus, Haliaeetus albicilla şi Ixobrychus minutus prezintă o
importanţă deosebită. În perioada de migratie şi iarna situl adăposteşte efective mari de
păsări acvatice. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare
de pasari acvatice, fiind sit RAMSAR.
Vulnerabilitate: - intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor
din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-
natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul -
braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în
turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului
(colonii) -arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal
- reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa -
amplasare de generatoare eoliene
- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care
au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a
unor specii 23. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor
naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare
de-a lungul râurilor, pe zone de şes 31. reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în
perioada de cuibărire - deschiderea de canale de navigatie.
66
Biodiversitatea Parcului Natural Balta Mica a Brailei

Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administraţiei parcului ,72
sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă
alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenţia de la Berna,
Legea nr. 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).
Până în prezent au fost identificate 216 specii de plante superioare (cormofite),
încadrate în 42 de genuri. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au plantele terestre,
fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167
de specii sunt plante ierboase.
Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase,
încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales,
Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales. Dintre plantele superioare
acvatice sunt descrise 32 de specii încadrate în 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales,
Najadales, Typhales, Myrtales).
Pe teritoriul PN-BmB au fost semnalate un număr de 207 specii de păsări, încadrate
în 18 ordine si 50 de familii (reprezentând 51% din avifauna României), din care 68 de
specii sunt înscrise pe Anexa I a Directivei „Păsări” (79/409/CCE). Din numărul total de 207
specii semnalate în parc, din grupa păsărilor de apă fac parte un număr de 98 de specii
(47%), încadrate în 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa păsărilor terestre un număr de
109 specii (53%) încadrate sistematic în 12 ordine si 33 de familii. Deşi din punct de vedere
numeric (si procentual) speciile de păsări acvatice sunt sub nivelul celor terestre, totusi,
datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice importanta
acestora este foarte mare, fiind cele care garantează statutul de Sit Ramsar.
Dintre speciile cuibăritoare, migratoare si sedentare, a căror prezentă poate fi
considerată ca deosebită (conform Directivei Păsări si Directivei Habitate), amintim:
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic
(Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola
ralloides), stârcul rosu (Ardea purpurea), tigănusul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea
leucorodia), rata rosie (Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vânturelul de seară
(Falco vespertinus), crestetul pestrit (Porzana porzana), cristelul de câmp (Crex crex),
chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chirighita neagră (Chlidonias niger), buha
(Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), pescărasul albastru (Alcedo atthis),
lăstunul de mal (Riparia riparia), dumbrăveanca (Coracias garrulus) etc.
Alte specii sunt prezente doar ca oaspeti de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic si
cufundarul polar (Gavia stellata, Gavia arctica), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus),
pelicanul comun si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), gârlita mare şi
gârlita mică (Anser albifrons, Anser erythropus), gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis),
călifarul rosu (Tadorna ferruginea), ferestrasul mic si ferestrasul mare (Mergus albellus,
Mergus merganser), acvila de câmp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus),
soimul dunărean (Falco cherrug) s.a.
Până în prezent au fost observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere,
încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate
atât prin legislaţia naţională (Ordonanţa nr. 57/2007), cât şi prin Directiva Habitate, în
anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la
Berna (6 specii).
Până în prezent au fost identificate 3 specii de reptile şi 8 specii de amfibieni 4 dintre
acesta specii aflându-se pe listele de protecţie strictă, atât în legislaţia naţională, cât şi în
cea europeană.
Componenţa faunei piscicole din PN-BmB cuprinde cca. 60 de specii de peşti, dintre
care 12 specii se regăsesc pe anexele directivelor europene, fiind specii strict protejate
67
2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Prin HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, la fel si prin HG nr.
971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România sunt prezentate ariile de protecţie specială avifaunistică
pentru Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila.
2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE

INTERES COMUNITAR
Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România si Ord. nr. 2387 din 29
septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt
declarate ca situri de importanţă comunitară o serie de areale naturale din Planul Urbanistic
Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila.
3.IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1 EVALUAREA IMPACTULUI
Dupa cum s-a specificat in studiul de fata, zonele in care se pot realiza constructii sunt: zona
de dezvoltare durabila si zona dig-mal, cu conditia respectarii tuturor normelor in vigoare,
internationale si nationale, de protectie a biodiversitatii si habitatelor componente. De
asemenea, se impune respectarea reglementarilor prevazute in planul de management
aprobat la PNBMB. Orice investitie care va duce la modificari fizice ale terenului vor fi
analizate in momentul detaliere tehnice ale proiectelor respective. Impactul asupra mediului
va putea fi evaluat numai o data discutarea proiectelor tehnice.
Se apreciaza ca impactul produs asupra biodiversităţii arealului studiat prin

Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila, prin realizarea
unor investiţii in zonele dig-mal si de dezvoltare durabila va avea o influenta locala,
doar pe suprafeţele destinate obiectivelor propuse, şi una indirecta asupra zonelor
învecinate. Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamente şi zonelor învecinate
se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de operare.
Impact pe termen scurt sau lung - Se consideră că impactul pe termen scurt va
apărea în fazele de construcţie, respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este
caracterizat de impactul generat în perioada de operare.
În faza de construcţie – Magnitudinea impactului se va aprecia punctual pentru
fiecare proiect de investitie in parte.
Impactul direct - Acest impact se va manifesta doar in situatia cand prin
implementarea obiectivelor propuse are loc un impact ireversibil de deteriorare a
biodiversitatii si habitatelor.
Astfel, in ceea ce priveste biodiversitatea, pot avea loc reduceri de suprafete de teren
utilizate de fauna pentru hranire, odihna si reproducere.
Eventualele pierderi de habitat, ca nişă de hrănire, se pot calcula în raport cu
suprafaţa totală a ariei protejate.
Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele
învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivelor de investitie.
Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj,
il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: autobasculante, betoniere,
excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se vor
68
retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece
o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va
reintra în parametrii normali de existenţă.
Specificam, in acest sens, ca deschiderea şantierelor de lucru va însemna, fără
îndoială, un deranj pentru toate speciile de animale din zona amplasamentelor obiectivelor
de investitie. Datorită mobilităţii acestora vor evita aria de şantier şi se vor stabili, pentru
hrană, odihnă si reproducere, în alte zone învecinate.
În faza de exploatare, o dată cu încetarea activităţilor de şantier, pentru zonele
amintite se va intra într-o nouă fază de echilibru, în care o parte din speciile care frecventau
zona vor reveni (şi aici ne referim mai ales la speciile de păsări terestre din cadrul
paseriformelor, care nu au cerinţe ecologice deosebite), iar altele vor rămâne în zonele
limitrofe amplasamentelor (ex. specii de pasari acvatice, ce constituie obiectul protecţiei lor
prin intermediul ariilor protejate desemnate in zona Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei, judetul Braila).
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică din
perimetrele si vecinatatea celor doua zone (dig-mal si de dezvoltare durabila) in care
sunt permise activitati de investitie, consideram că impactul asupra biodiversităţii va
fi moderat spre nesemnificativ.
In faza de operare. În această fază nu se pune problema unui impact major asupra
biodiversităţii de pe amplasamente, deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate
vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă
valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate
va reintra în ritmul normal de vieţuire.
Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vbratiile, respectiv
emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor
de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.
Zgomotul şi vibraţiile. Impactul zgomotului depinde de tipul/numărul de
echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, timpul în care aceste activităţi producătoare de
zgomot au loc. Amenajările au caracter de construcţii civile, dar vor trebui realizate şi
echipări sau dotări speciale. Nu sunt necesare alte măsuri speciale de protecţia mediului în
afara celor deja menţionate.
Aspecte deosebite pot apare în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
proiectate, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice
generatoare de zgomot etc. Zgomotele şi vibraţiile care pot genera un impact negativ asupra
biodiversităţii sunt cele produse, în special, în timpul fazei de execuţie. Activităţile de şantier
sunt producătoare de zgomote şi vibraţii care depăşesc limita admisibilă prevăzută de lege.
În astfel de situaţii, păsările, dar şi alte grupe de animale, sunt influenţate negativ, şi de
obicei evită aceste zone. În aceste situaţii impactul este negativ, direct şi temporar.
Pe timpul fazei de operare se preconizează emisii de zgomote şi vibraţii generate de
activităţile ce se vor desfăşura (social - recreatice) în limite normale. Se vor implementa
prevederile PUD şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr.
321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009-88. Acest lucru este posibil să fie redus mult
datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile
dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. Prin urmare impactul asupra speciilor şi
habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ.
Emisii în aer şi apă. Emisiile în aer şi în apă vor avea un efect indirect deoarece nu
sunt generate în interiorul ariilor protejate, şi prin aplicarea măsurilor tehnologice, legislaţia
în vigoare este respectată, aşadar impactul asupra mediului şi biodiversităţii va fi unul
nesemnificativ.
În faza de dezafectare. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a
obiectivelor de investitie se vor parcurge următoarele etape:
- dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor existente;
- demolarea clădirilor.
69
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii,

pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor şi a speciilor. La momentul
închiderii obiectivelor de investitie se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie.
Impactul rezidual. Studiile realizate pe amplasamentele si zonele invecinate au
demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ
asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza
protectiei siturilor Natura 2000: situri de importanta comunitara si situri de protecţie specială
avifaunistică.
Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra
biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia
respectiva.
Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia
mediului, cat şi a masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu
va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din Planul
Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila.
Impactul cumulativ. Pentru aprecierea impactelor investiţiilor asupra biodiversităţii a
fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, propus a fi realizat, cu celelalte activităţi
şi/sau investiţii din zonele amplasamentelor, pe durata existentei investitiilor.
Întrucât ariile protejate din zona (Parcul Natural Balta Mica a Brailei, ROSCI0006 Balta Mică
a Brăilei,ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei) ocupa suprafeţe mari, ne vom limita la aprecierea
impactului cumulativ în perimetrul Investitiei si vecinătatea acesteia în situaţia
actuală.
Astfel, in continuare sunt prezentate acele investitii si obiective propuse, ce ar putea
inregistra un impact cumulativ:
Din proiectele derulate in domeniile agricol, silvic si piscicol, ce pot genera impact
cumulativ cu Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila sunt:
IMM-uri agricole în ZP Brăila, fermele familiale comerciale; fonduri de vânătoare aparţinând
Direcţiei Silvice Brăila (la nivelul ZP Brăila sunt amenajate 6 fonduri de vânătoare repartizate
Ocoalelor Silvice aflate în subordine: Brăila şi Lacul Sărat, fiecare administrând câte 3
fonduri de vânătoare); amenajări piscicole: Blasova (în Insula Mare a Brăilei).
In domeniul turismului activitatile ce pot inregistra impact cumulativ cu planul
analizat sunt: turismul natural (Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Naţional Munţii
Măcinului; potenţialul turistic al lacurilor: Lacu Sărat Brăila, Lacul Blasova; potenţialul turistic
al altor zone naturale neocrotite de lege: Parcul dendrologic (Conacul Orezeanu) din Traian
Sat.); turismul antropic (municipiul Brăila); turismul religios (Cazasu, Chiscani, Gropeni,
Mărasu, Romanu, Silistea); turismul balneo-climateric (staţiunea Lacu Sărat); traditiile
etnofolclorice (microzona Balta Brăilei); potenţialul turistic al monumentelor istorice (urban şi
rural): municipiul Brăila; comuna Siliştea (satul Muchea); comuna Chiscani (satul Chiscani).
In aria Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila
trebuie mentionate si activităţile de protecţie şi conservare a habitatelor si speciilor de flora si
fauna desemnate pentru siturile Natura 2000, în conformitate cu legislaţia de mediu
existenta.
În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentelor Planului Urbanistic
Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila alte activităţi, prin urmare nu se
consideră că pe moment obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ, doar in
fazele in care acestea se vor implementa.
În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu
impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.
3.1.1 Reducerea impactului asupra biodiversităţii. În cazul biodiversităţii semnalate in

perimetrul si vecinatatea amplasamentelor obiectivelor de investitie, nu se pune problema
unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de
protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrele studiate sunt, in
majoritate, comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare.
70
Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea investitiilor in cadrul Planului

Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei, judetul Braila se poate aprecia ca va fi
moderat spre nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea
anumitor suprafeţe, zgomot etc.) pe perioada construcţiei, respectiv indirect prin emisii în aer
şi apă în faza de operare.
Dintre speciile de fauna, semnalate în zona de amplasament a obiectivului de
investiţie, o importanta speciala o au cele incluse în listele europene de protecţie şi
conservare (Directiva Habitate, Anexa IV şi Directiva Păsări, Anexa I):
Specia Anexa IV, Directiva Anexa I, Directiva

Habitate Păsări
Lacerta viridis (guster) +

Lacerta agilis (soparla cenusie) +
Phalacrocorax pygmeus (cormorant mic) +
Nycticorax nycticorax (starc de noapte) +
Egretta garzetta (egreta mica) +
Egretta alba (egreta mare) +
Ciconia ciconia (barza alba) +
Plegadis falcinellus (tiganus) +
Platalea leucorodia (lopatar) +
Himantopus himantopus (piciorong) +
Recurvirostra avosetta (ciocintors) +
Branta ruficollis (gasca cu gat rosu) +
Phalacrocorax pygmeus (cormorant mic) +
Circus aeruginosus (erete de stuf) +
Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) +
Pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari: egreta mica - Egretta
garzetta, egreta mare - Egreta alba, barza alba Ciconia ciconia, tiganusul - Plegadis
falcinellus, lopatarul - Platalea leucorodia; piciorongul - Himantopus himantopus, ciointorsul -
Recurvirostra avosetta, Branta ruficollis (gasca cu gat rosu), Circus aeruginosus (erete de
stuf), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) etc. sunt prevazute măsuri de reducere a impactului
(a se vedea Tab.14).
De asemenea, trebuie sa se aiba in vedere si speciile de păsări cu migratie regulata
nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (a se vedea Formularul
standard al sitului ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei), identificate in zonele invecinate
amplasamentelor.
Pentru restul speciilor de pasari, se impun respectarea urmatoarelor recomandari:
- Cu toate ca efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi timp, putem
invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi sa respectam masurile de protecţie
înaintate;
- În perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se vedea
dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;
- În cazul identificării de cuiburi de păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă a
acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de organizarea de
şantier;
Pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către o
instituţie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate: Societatea
Ornitologica Româna, Sucursala Braila, Agentia pentru Protectia Mediului Braila.
Specificam, ca speciile de păsări protejate, în special cele acvatice Phalacrocorax
pygmeus (cormorant mic); Nycticorax nycticorax (starc de noapte); Egretta garzetta (egreta
mica); Egretta alba (egreta mare); Ciconia ciconia (barza alba); Plegadis falcinellus
(tiganus); Platalea leucorodia (lopatar); Himantopus himantopus (piciorong); Recurvirostra
avosetta (ciocintors); au areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe
71
amplasament si în vecinatatea acestuia accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre

bazinele acvatice din vecinatate.
Menţiunile, cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul
compartimentului de biodiversitate, ne permit sa considerăm aceste situaţii putin probabile.
Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în situatiile de urgenta.
Masuri generale de reducere a impactului asupra biodiversitatii. În etapele de executie

a obiectivelor de investitie din cadrul Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei, judetul Braila sunt necesare si alte măsuri de reducere a impactului asupra
biodiversitatii:
- prevenirea deteriorarii suprafeţelor invecinate, pentru a evita pierderea şi/sau afectarea
habitatelor şi a speciilor de flora şi fauna;
- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de excavare;
- eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului, în scopul
evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;
- reconstrucţia terenurilor a caror suprafaţa a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea
lucrarilor de executie şi redarea terenurilor folosintelor initiale;
- utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silentioase, pentru a diminua zgomotul ce ar putea
deranja speciile de fauna, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi
retinere a plouantilor în atmosfera;
- excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate
legale;
- prevenirea şi inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona
prin scurgeri sau arderi;
- controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaţa amplasamentului;
- orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat
neutralizata şi va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;
Pentru evitarea în general a impactului asupra biodiversităţii se recomanda:

- respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile învecinate;
- a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului;
- respectarea graficului lucrarilor de constructie;
- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna
locală etc.
3.1.2 Evaluarea semnificaţiei impactului

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie
cuantificabili:
 procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut.

Se apreciaza ca pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din
siturile protejate - Parcul Natural Balta Mica a Brailei, ROSCI0006 Balta Mică a
Brăilei,ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, deoarece prin reglementarile prevazute in Planul
de Management (precum si legislatia in vigoare) se interzice construirea de obiective de
investitie in zonele cu habitate si fauna de importanta comuntara.
Astfel, realizarea obiectivelor de investitie nu va schimba semnificativ conditiile si
modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in
zona de amplasament se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata realizarii
Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a Brailei nu va deteriora substantial
ecosistemele existente din zonele de amplasament a investitiilor si vecinatati. Speciile de
fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Asadar, speciile de fauna vor avea suficienta
hrana in zona (ex. insecte, reptile, pasari, mamifere s.a.), gasindu-si conditii similare in
72
terenurile invecinate (ex. speciile de pasari acvatice se vor deplasa spre bazinele acvatice
din vecinatate pentru procurarea hranii, odihna si reproducere).
Dupa incheierea lucrarilor propuse suprafetele afectate vor fi readuse la starea lor
initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice
si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din
zona.
 procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar. La fel şi în cazul
habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters
comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora, deoarece speciile identificate în zonele
de amplasament (ex. specii de pasari acvatice aflate în trecere/pasaj, fara a se inregistra
stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere).
 fragmentarea habitatelor de interes comunitar. Nu vor fi permise fragmentari de
habitate de interes comunitar, conform reglementarilor legale in vigoare si incluse si in
Planul de Managemt al PNBMB.
 durata sau persistenta fragmentarii. Nu este cazul.
 durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. Se va analiza in
functie de localizarea investitiei si durata ei.
 schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa). Se va analiza in functie
de localizarea investitiei si durata ei..
 scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
planului/proiectului. Se va analiza in functie de localizarea investitiei si durata ei..
 indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa
sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar. Nu se vor produce modificari ale
functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.
3.2 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

3.2.1 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament
3.2.2 Măsuri pentru protejarea păsărilor. În zonele de amplasament si vecinatati s-au

identificat specii protejate de păsări (ex. egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta
alba, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia; piciorong - Himantopus
himantopus, ciointors - Recurvirostra avosetta etc.), specii incluse în Anexa I a Directivei
Păsări, în timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi, lacuri etc.) ce
nu s-au oprit pe amplasamentele studiate pentru hrănire sau înnoptat.
Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:
Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate. Măsurile se referă în principal

la perioada de executie a obiectivelor de investitii şi se referera la:
- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii
poluante prin implementarea si respectarea organizarii de santier, interzicerea depozitarilor
materialelor de constructie in afara surafetei destinate organizarii de santier ,depozitarea
deseurilor necontrolat, colectarea selectiva a deseurilor,utilizarea utilajelor cu reviziile
tehnice la zi si interzicerea reparatiilorsau a altor interventii asupra utilajelor care ar putea
produce o poluare accidentala, limitarea vitezei de trafic in vederea diminuarii cantitatii de
praf, stropirea drumurilor in vederea diminuarii cantitatii de praf, instruirea personalului;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari
de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: autobasculante,
betoniere, excavatoare) se vor monta panouri fonoabsorbante acolo unde zgomotul va avea
depasiri ale limitei standard,planificarea lucrarilor de constructie si amenajare in afara
perioadelor de cuibarit si crestere a puilor, incercand respectarea programului optim de
73
aactivitate 900-1700, etapizarea lucrarilor astfel incat sa se evite efectuarea a mai multor
lucrari cu caracter diferit simultan in vederea evitarii cumularii mai multor surse generaatoare
de zgomot,alegerea rutelor vehiculelor si utilajelor grele cat mai departe de receptorii
sensibili instruirea personalului ;
- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
păsări identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu
perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.).
Măsuri pentru păsări migratoare. Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de
operare/funcţionare a obiectivului de investitie şi se referă la:
- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de excavatie,

constructie) se vor monta panouri fonoabsorbante acolo unde zgomotul va avea depasiri
ale limitei standard,planificarea lucrarilor de constructie si amenajare in afara perioadelor de
cuibarit si crestere a puilor, incercand respectarea programului optim de aactivitate 900-1700,
etapizarea lucrarilor astfel incat sa se evite efectuarea a mai multor lucrari cu caracter diferit
simultan in vederea evitarii cumularii mai multor surse generaatoare de zgomot,alegerea
rutelor vehiculelor si utilajelor grele cat mai departe de receptorii sensibili instruirea
personalului ;
- Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de catre personalul
obiectivului de investitie;
păsări identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu
perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona invecinatata amplasamentului. Aceste

măsuri se referă în special la etapa de executie şi constau în:
- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-
montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere,
excavatoare) se vor monta panouri fonoabsorbante acolo unde zgomotul va avea depasiri
ale limitei standard,planificarea lucrarilor de constructie si amenajare in afara perioadelor de
cuibarit si crestere a puilor, incercand respectarea programului optim de aactivitate 900-1700,
etapizarea lucrarilor astfel incat sa se evite efectuarea a mai multor lucrari cu caracter diferit
simultan in vederea evitarii cumularii mai multor surse generaatoare de zgomot,alegerea
rutelor vehiculelor si utilajelor grele cat mai departe de receptorii sensibili instruirea
personalului ;
- Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de Păsări;
- Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie
spontana în vecinatate cu culturi agricole);
- Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate;
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc.).
3.2.3 Măsuri pentru protejarea reptilelor. Pe amplasamentele obiectivelor de investitii şi în

vecinatatea acestora s-au identificat specii de reptile protejate incluse în Anexa IV a
Directivei Habitate: Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis – guster.
Măsurile propuse se referă în principal la perioada de executie şi constau în:
74
- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari
de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: autobasculante,
betoniere, excavatoare);
- Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de
exploatare;
reptile identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;
- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.
75
Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 14

Etapa Grup de flora/ fauna posibil afectat Masuri propuse de reducere a Perioada de Responsabil Control/ Perioada
impactului implementare monitorizare
a masurilor
Faza de Flora si vegetatie. Specii importante de - deplasarea utilajelor si personalului Masuri Beneficiar / Contract de Pe toata
executie plante din Formularul standard al sitului trebuie sa se faca cu maxima atentie permanente constructor / lucrări/ durata fazei
ROSCI0006 Balta Mica Brailei pentru a nu transporta accidental responsabil Raport de executie
enumerate în anexa II a Directivei seminte si resturi vegetale in locuri de mediu monitorizare
Consiliului 92/43/CEE neafectate, in care se regaseste
vegetatie naturala nativa;
- evitarea degradarii habitatelor cu

vegetatie lemnoasa – evitarea
defrisarii speciilor arbustive;
- evitarea poluarii zonelor exploatate,

prin scurgeri de combustibili sau
substante uleioase provenite de la
functionarea si intretinerea utilajelor;
vor fi prevazute substante
absorbante, care vor fi utilizate in
cazul unor scurgeri accidentale, iar
apoi acestea vor fi eliminate/
depozitate/ reciclate in locuri special
destinate;
- controlul deseurilor generate –

colectarea selectiva si eliminarea din
amplasament de catre societati
specializate;
- deseurile menajere si de orice alta

natura vor fi colectate selectiv si
eliminate din amplasament prin
societati abilitate, pentru a evita
poluarea mediului, implicit a vegetatiei
si habitatelor;
- utilajele vor fi in stare perfecta de
76
functionare, cat mai nepoluante si cu

inspectia tehnica efectuata la zi
pentru a diminua zgomotul si vibratiile,
cantitatea de emisii de noxe in
atmosfera;
- se va evita realizarea de drumuri de

acces/ exploatare suplimentare, fiind
utilizate cele existente, pentru a nu
diminua si mai mult zonele afectate
deja sau altele noi prin eliminarea
vegetatiei;
- evitarea generarii unor cantitati mari

de praf, care se pot depune pe
vegetatie si o pot afecta, prin
utilizarea unor sisteme de stropit;
- evitarea extinderii zonelor afectate.
Ihtiofauna. Specii de peşti enumerate în - management riguros al lucrărilor, Pe toata

anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE gestionarea corespunzătoare a durata fazei
materialelor utilizate, ape uzate etc. cu de executie
impact asupra apei, patului albiei şi
biocenozelor;
- evitarea scurgerilor de reziduuri

petroliere sau alte substanţe organice
care pot conduce la depletia de oxigen
dizolvat. Calendarul de lurări trebuie să
tină cont de perioada de reproducere a
speciilor respectiv de reglementările
privind prohibitia;
- desfăsurarea lucrărilor în concordanţă
cu ordinele de prohibitie în vigoare;
- calendar al operatiunilor, lucrarilor,
aplicarea tehnologiilor performante de
exploatare/manipulare/transport
materii, materiale, deseuri etc care sa
77
diminueze gradul de risc asupra

ecosistemului;
- monitorizarea acustică a
amplasamentului şi adoptarea
măsurilor adecvate de reducere a
impactului acustic, dacă este cazul;
- managementul corespunzător al
materialelor, deseurilor, surselor de
poluanti, controlul emisiilor, căile de
evacuare a apelor uzate şi reziduale
astfel încât acestea să nu fie deversate
în rau;
- interzicerea depozitarii de deseuri
menajere si chimice in albia minora si
majora a luncii raului Siret;
- inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in

cursul raului ce impiedica
deplasarea/migrarea pestilor, ce pot
fragmenta populatiile speciilor de
ihtiofauna etc.;
- pastrarea vegetatiei ripariene de-a

lungul malurilor;
- pastrarea habitatelor speciilor de pesti

si a locurilor de depunere a icrelor;
Herpetofauna. Specii de amfibieni/reptile - verificarea terenului înainte de Pe toata

enumerate în anexa II a Directivei realizarea obiectivelor specifice ale durata fazei
Consiliului 92/43/CEE proiectului; de executie
- mutarea speciilor cu mobilitate redusa
sau a celor cu cerinte stricte de habitat
(ex. reptile) aparute în zona de lucru în
timpul operatiunilor. Se recomanda
translocarea tuturor indivizilor de reptile
intalnite in perioada lucrarilor, indiferent
de specie;
- pastrarea în zona din imediata
78
apropiere a zonei de impact a aceluiasi

sistem de management al habitatelor;
- reducerea suprafeţelor de sol
perturbate sau ocupate definitiv;
- reducerea perturbării mediului prin
emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape
uzate, deşeuri;
- reducerea emisiilor de zgomot şi
vibratii (zgomotul provenit de la
utilajele de lucru (ex: autobasculante,
excavatoare) pentru protejarea
speciilor de reptile;
- limitarea vitezei pe drumurile din
perimetrul proiectului pentru a nu
provoca mortalitatea directă a speciilor
de herpetofauna;
- folosirea de tehnologii şi echipamente
noi, conforme cu standardele de
zgomot acceptate;
- desfasurarea activităţilor din cadrul
perimetrului pe suprafeţele strict
necesare;
- respectarea căilor de acces stabilite
(existente sau nou create);
- reparaţia utilajelor în service-uri
specializate pentru evitarea scurgerilor
de carburanti, uleiuri etc.
Avifauna. Specii de pasari - desfăşurarea activităţilor din cadrul Pe toata durata

Din Formularul standard al sitului perimetrului pe suprafeţele strict fazei de
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei necesare pentru a nu perturba speciile executie:
incluse în Anexa I a Directivei Păsări; de păsări protejate; perioada
specii cu migratie regulata nementionate - respectarea căilor de acces stabilite pe migratiei de
în anexa I a Directivei Consiliului perimetrul obiectivului de investiţie; primavara:
2009/147/EC - reducerea poluării solului, apei şi a martie-mai;
aerului cu substanţe chimice, ape perioada de
uzate, praf şi emisii poluante; cuibarit: iunie-
- reducerea perturbării speciilor august;
protejate de păsări prin emisii de perioada
79
zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit migratiei de

de la utilaje (ex: autovehicule, toamna:
excavator); septembrie-
- folosirea de tehnologii şi echipamente octombrie
zgomot acceptate;
- interzicerea capturării, izgonirii şi
distrugerii speciilor de păsări protejate
de către personalul obiectivului de
investiţie;
- inspectarea periodică a
amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor speciilor de păsări
protejate identificate în zona;
Mammofauna. Specii de mamifere - se interzice capturarea/uciderea Pe toata durata
enumerate în anexa II a Directivei speciilor de mamifere identificate pe fazei de
Consiliului 92/43/CEE amplasamente/perimetrele obiectivelor executie
de investitii;
- interzicerea depozitarii de material
excavat in balti, canale, ochiuri de apa
etc. din vecinateta obiectivelor de
investitii;
- interzicerea asanarilor si desecarilor;
- interzicera amplasarii de capcane si
momeli otravite pe
amplasamente/perimetrele obiectivelor
de investitii si vecinatati;
- verificarea terenului înainte de
realizarea obiectivelor specifice ale
proiectului;
uzate, deşeuri;
80

zgomot acceptate;
Faza de Flora si vegetatie. Specii importante de - evitarea poluarii zonelor exploatate, Masuri Beneficiar / Contract de Pe toata
operare plante din Formularul standard al sitului prin scurgeri de combustibili sau permanente constructor / lucrări/ durata fazei
ROSCI0006 Balta Mica Brailei substante uleioase provenite de la responsabil Raport de operare
enumerate în anexa II a Directivei functionarea si intretinerea utilajelor; de mediu monitorizare
Consiliului 92/43/CEE vor fi prevazute substante
absorbante, care vor fi utilizate in
cazul unor scurgeri accidentale, iar
apoi acestea vor fi eliminate/
depozitate/ reciclate in locuri special
destinate;
- controlul deseurilor generate –

colectarea selectiva si eliminarea din
amplasament de catre societati
specializate;
- deseurile menajere si de orice alta

natura vor fi colectate selectiv si
eliminate din amplasament prin
societati abilitate, pentru a evita
poluarea mediului, implicit a vegetatiei
si habitatelor;
- utilajele vor fi in stare perfecta de

functionare, cat mai nepoluante si cu
inspectia tehnica efectuata la zi
pentru a diminua zgomotul si vibratiile,
cantitatea de emisii de noxe in
atmosfera;
- evitarea generarii unor cantitati mari

de praf, care se pot depune pe
vegetatie si o pot afecta, prin
utilizarea unor sisteme de stropit;
Ihtiofauna. Specii de peşti enumerate în - interzicerea depozitarii de deseuri Pe toata
81
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menajere si chimice in albia minora si durata fazei
majora a luncii raului Siret; de operare
- management riguros al lucrărilor,

gestionarea corespunzătoare a
materialelor utilizate, ape uzate etc cu
impact asupra apei, patului albiei şi
biocenozelor;
- evitarea scurgerilor de reziduuri

petroliere sau alte substanţe organice
care pot conduce la depleţia de
oxigen dizolvat. Calendarul de lurări
trebuie să ţină cont de perioada de
reproducere a speciilor respectiv de
reglementările privind prohibiţia;
- desfăsurarea lucrărilor în concordanţă
cu ordinele de prohibitie în vigoare;
- calendar al operatiunilor, lucrarilor,
aplicarea tehnologiilor performante
de exploatare/manipulare/transport
materii, materiale, deseuri, substante
periculoase etc care sa diminueze
gradul de risc asupra ecosistemului;
- desfasoara activitatilor de exploatare
a agregagtelor de rau pe fiecare
proiect astfel incit sa nu fie afectata
semnificativ capacitatea ecosistemului
de refacere/autoepurare;
- monitorizarea acustică a
amplasamentului şi adoptarea
măsurilor adecvate de reducere a
impactului acustic, dacă este cazul;
- managementul corespunzător al
materialelor, deseurilor, surselor de
poluanţi, controlul emisiilor, căile de
evacuare a apelor uzate şi reziduale
82
astfel încât acestea să nu fie

deversate în rau;
- prevederea situaţiilor de risc şi a
măsurilor de prevenire a impactelor
asupra mediului acvatic;
Herpetofauna. Specii de amfibieni/reptile - inspectarea periodica a Pe toata

enumerate în anexa II a Directivei amplasamentului pentru depistarea durata fazei
Consiliului 92/43/CEE exemplarelor speciilor de reptile de operare
identificate în zona;
- mutarea speciilor cu mobilitate redusa
sau a celor cu cerinte stricte de habitat
(ex. reptile) aparute în zona de lucru în
timpul operatiunilor. Se recomanda
translocarea tuturor indivizilor de reptile
intalnite in perioada lucrarilor, indiferent
de specie;
- reducerea suprafeţelor de sol
perturbate sau ocupate definitiv;
uzate, deşeuri;
vibratii (lucrari de construcţii-montaj,
zgomotul provenit de la utilajele de
lucru (ex: autobasculante,
- limitarea vitezei pe drumurile din
perimetrul proiectului pentru a nu
provoca mortalitatea directă a speciilor
de herpetofauna;
zgomot acceptate;
- desfasurarea activităţilor din cadrul
necesare;
83
(existente sau nou create);

- reparaţia utilajelor în service-uri
specializate pentru evitarea scurgerilor
de carburani, uleiuri etc.
- interzicerea asanarilor, desecarilor
baltilor, canalelor, a ochiurilor de apa
invecinate
amplasamentelor/perimetrelor
obiectivelor de investitii;
- interzicerea deversarii de substante
chimice, toxice in baltile, canalele,
ochiurile de apa etc. din vecinatatea
amplasamentelor/perimetrelor
obiectivelor de investitii;
- interzicerea capturarii/uciderii directa a
speciilor de herpetofauna;
Avifauna. Specii de pasari - reducerea poluării solului, apei şi a Pe toata durata
Din Formularul standard al sitului aerului cu substanţe chimice, ape fazei de
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei uzate, praf şi emisii poluante; operare:
incluse în Anexa I a Directivei Păsări; - reducerea perturbării speciilor perioada
specii cu migratie regulata nementionate protejate de păsări prin emisii de migratiei de
în anexa I a Directivei Consiliului zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit primavara:
2009/147/EC de la utilaje (ex: autovehicule, martie-mai;
excavator); perioada de
- folosirea de tehnologii şi echipamente cuibarit: iunie-
noi, conforme cu standardele de august;
zgomot acceptate; perioada
- interzicerea capturării, izgonirii şi migratiei de
distrugerii speciilor de păsări protejate toamna:
de către personalul obiectivului de septembrie-
investiţie; octombrie
- inspectarea periodică a
amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor speciilor de păsări
protejate identificate în zona;
- desfăşurarea activităţilor din cadrul
necesare pentru a nu perturba
speciile de păsări protejate;
84

pe perimetrul obiectivului de investiţie.
Mammofauna. Specii de mamifere - interzicerea depozitarii de material Pe toata
enumerate în anexa II a Directivei excavat in balti, canale, ochiuri de apa durata fazei
Consiliului 92/43/CEE etc. din vecinateta obiectivelor de de operare
investitii;
- interzicerea asanarilor si desecarilor;
- interzicera amplasarii de capcane si
momeli otravite pe
amplasamente/perimetrele obiectivelor
de investitii si vecinatati;
- verificarea terenului înainte de
realizarea obiectivelor specifice ale
proiectului;
uzate, deşeuri;
speciilor de mamifere;
zgomot acceptate;
- interzicerea capturarii/ uciderii directe
a speciilor de mamifere din zonele de
amplasament/perimtre si vecinatati a
obiectivelor de investitii.
Faza de Flora si vegetatie. Specii importante de - eliminarea din amplasament a Masuri speciale Beneficiar / Contract de Pe toata
dezafect plante din Formularul standard al sitului deseurilor generate de activitatile aplicabile constructor / lucrări/ durata fazei
are ROSCI0006 Balta Mica Brailei realizate prin planuri/proiecte; responsabil Raport de
enumerate în anexa II a Directivei de mediu monitorizare dezafectare
Consiliului 92/43/CEE - eliminarea deseurillor menajere din
amplasamente/perimetre pentru a
evita poluarea mediului, implicit a
vegetatiei si habitatelor;
85
- evitarea extinderii zonelor afectate’
- monitorizarea speciilor de flora si

vegetatie pe perioada lucrarilor de
dezafectare.
Ihtiofauna. Specii de peşti enumerate în - mentinerea cursurilor de apa existente; Pe toata

anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE durata fazei
- pastrarea vegetatiei ripariene de-a de
lungul malurilor; dezafectare
- inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in
cursul raului ce impiedica
deplasarea/migrarea pestilor, ce pot
fragmenta populatiile speciilor de
ihtiofauna etc.;
- reducerea extinderii si intensitatii

impactului antropic din zona studiata;
- pastrarea habitatelor speciilor de pesti

si a locurilor de depunere a icrelor;
- prevederea situaţiilor de risc şi a

măsurilor de prevenire a impactelor
asupra mediului acvatic;
- monitorizarea speciilor de ihtiofauna pe
perioada lucrarilor de dezafectare.
Herpetofauna. Specii de amfibieni/reptile - pastrarea în zona din imediata Pe toata
enumerate în anexa II a Directivei apropiere a zonei de impact a durata fazei
Consiliului 92/43/CEE aceluiasi sistem de management al de
habitatelor; dezafectare
- reducerea perturbării speciilor
protejate de herpetofauna urmare a
lucrarilor de dezafectare a obiectivului
de investitie;
emisii de praf, poluanţi atmosferici,
ape uzate, deşeuri, ezultate din
86
inchiderea perimetrului de investitie,

ce ar putea avea impact asupra
speciilor de herptofauna;
- monitorizarea speciilor de
herpetofauna pe perioada lucrarilor de
dezafectare.
Avifauna. Specii de pasari - reducerea perturbării speciilor Pe toata durata
Din Formularul standard al sitului protejate de păsări, urmare a lucrarilor fazei de
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei de dezafectare a obiectivului de dezafectare:
incluse în Anexa I a Directivei Păsări; investitie. perioada
specii cu migratie regulata nementionate - reducerea poluării solului, apei şi a migratiei de
în anexa I a Directivei Consiliului aerului cu substanţe chimice, ape primavara:
2009/147/EC uzate, praf şi emisii poluante, martie-mai;
rezultate din inchiderea perimetrului perioada de
de investitie, ce ar putea avea impact cuibarit: iunie-
asupra speciilor de pasari protejate. august;
- reducerea perturbării speciilor de perioada
avifauna in timpul migratiei si cuibarit, migratiei de
urmare a lucrarilor de dezafectare a toamna:
obiectivului de investitie; septembrie-
- monitorizarea speciilor de avifauna pe octombrie
Mammofauna. Specii de mamifere - pastrarea în zona din imediata Pe toata
enumerate în anexa II a Directivei apropiere a zonei de impact a aceluiasi durata fazei
Consiliului 92/43/CEE sistem de management al habitatelor; de
- verificarea terenului dupa realizarea dezafectare
obiectivelor specifice ale
planului/proiectului;
- monitorizarea speciilor de mamifere pe
87
In ceea ce priveste calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a

impactului pentru habitate si flora specificam urmatoarele aspecte: Monitorizarea zonelor de
vegetatie identificate se va desfasura prin:
Monitorizarea parametrilor care caracterizeaza starea ecosistemelor in zonele
de suprapunere a obiectivelor de investitii din zona pereurbana Braila cu
siturile naturale protejate;
Monitorizarea lucrarilor de aducere la starea initiala a zonelor afectate in
perioada de constructie;
Monitorizarea si cuantificarea efectelor lucrarilor de imbunatatire a conditiilor
de mediu din ecosistemele afectate in perioada de constructie;
Aceste activitati se vor desfasura ante, in timpul si dupa finalizarea planului si vor
implica atat beneficiarul, construcutorul cat si personalul specializat – biologi, care vor
asigura buna desfasurare a tuturor etapelor de lucru.
Monitorizarea biodiversitatii din zona studiata. Pentru evidenţierea efectelor pe care
realizarea obiectivelor de investitii le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat
monitorizarea asupra biodiversitatii
Plan de monitorizare a biodiversităţii Tabel 15

Factor de Parametrii monitorizaţi Scop
mediu
monitorizat
Monitoringul florei: Obţinerea de informatii cu privire la:
Date despre structura biocenozei: tip - conservarea unor specii si
de vegetatie, specii rare, plante conservarea habitatelor
Biodiversitate vasculare - evaluarea masurilor de conservare a
Date despre funcţiile biocenozei: unor specii precum si a habitatelor
dinamica populaţiilor, relaţie ierbivore/ lor
plante, fenologie, expansiune / - urmarirea evolutiei biodiversitatii in
regresie zonele protejate in vederea
Impactul asupra biocenozei: activităţi mentinerii integritatii lor ecologice.
antropice, factori climatic, măsuri de
conservare
Monitoringul faunei: Obţinerea de informatii cu privire la:
Date despre structura biocenozei: - conservarea unor specii si
comunităţi de animale, specii rare, conservarea habitatelor
Biodiversitate endemic, mod de distribuire, - evaluarea masurilor de conservare a
morfologie unor specii precum si a habitatelor
Date despre funcţiile biocenozei: lor
migraţiune, expansiune/ regresie, - urmarirea evolutiei biodiversitatii in
relaţie ierbivore/ plante, hibidrizare zonele protejate in vederea
Impactul asupra biocenozei: factori mentinerii integritatii lor ecologice.
climatici, poluare, resurse de hrană
Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru

evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi eficacitatea implementării
măsurilor de protectie. Monitorizarea include evaluări atat ale condiţiei de bază a
biodiversităţii din zonă, cat şi a impactului produs prin realizarea obiectivului de investitie.
Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de
asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.
Monitorizarea florei. Prin activitatea de monitorizare s-a propus identificarea tipurilor
de habitate, a comunitatilor/ asociatiilor vegetale si florei caracteristice zonei de vegetatie din
aria studiata, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 57/ 2007, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011.
Pentru ca timpul destinat monitorizarii este unul limitat, cercetarea aspectelor de
vegetatie, in sens larg, s-a limitat aproape la realizarea unui inventar floristic al zonei
investigate, datele colectate nefiind suficiente pentru realizarea unor statistici din care sa
88
reiasa o dinamica a elementelor de flora/asociatii sau comunitati vegetale (fitoindivizi/

fitocenoze) sau chiar habitate.
Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 16

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
/element de
monitorizare
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
Legendă:
Perioada favorabilă Perioada optimă
Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare,

ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a a zonei de amplasament a obiectivului de
investitie, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi
corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei
precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului,
funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt
prezente.
Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de
monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate,
respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se
impun a fi monitorizate.
Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de
Autoritatea de Mediu.
Avand in vedere ca zona studiata include situri de protecţie specială avifaunistică, o
atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarilor, in special al speciilor acvatice, rapitoare
s.a., desemnate pentru aceste arii protejate.
Metode de monitorizare a avifaunei
Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a
pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru
observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc
si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea
transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe
ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe
perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 0,3-2 km.
Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea
păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor
prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va
89
varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea
observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.
Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor
pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.
Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de
răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi), conform listei de specii din Planul
de Management.
4.METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE

ŞI /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
4.1 MATERIALE ŞI METODE
Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind flora,

vegetaţia şi habitatele naturale din aria Planului Urbanistic Zonal Parcul Natural Balta Mica a
Brailei.
Metode de lucru utilizate in studiul florei si vegetatiei zonei:
- inventarierea florei din zona vizată pentru exploatare şi împrejurimi;
- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;
- realizarea de fotografii ale plantelor în vederea verificării ulterioare a identităţii
taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul
determinatoarelor de specialitate;
- înregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare;
- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
- realizarea de fotografii care sa permită localizarea şi recunoaşterea tipului de habitat;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,
realizarea listei de plante.
Metode de cercetare a faunei. Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea –
metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staţiile de cercetare din perimetrele
analizate, cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat iarna (ianuarie-
februarie), in timpul migraţiei (martie-mai; octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) în staţii
din zonele de studiu. Metodele de evaluare a populaţiilor de păsări utilizate în studiu au fost:
punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor în migraţie, la cuibarit s.a. Speciile de
mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar
şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.
Studii avifaunistice (pasari). În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-
au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat
observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel
încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării
datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea
confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor
precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu. Observaţiile
de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea
sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor,
moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de
interes. Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de
monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare
de migraţie, comportament etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor
fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea
dinamicilor migraţionale. În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga
zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile
de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele
de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce
traversează zona de studiu.
90
Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică
(păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de
observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre
25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite.
Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise,
sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de păsări de talie mica şi mamifere.
Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii
Pentru prognozarea impactului produs de Planul Urbanistic Zonal Parcul Natural
Balta Mica a Brailei s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi
diminuarea impactului produs asupra mediului natural, fazele de executie, cât şi celei de
operare. Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care
au stat la baza desemnarii siturilor protejatedin zona, precum şi alte specii de floră şi faună
sălbatică întâlnite pe amplasamentele obiectivelor de investitie şi în vecinătatea acestora.
Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:
- distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în fişa
sitului;
- suprafaţa habitatelor afectate;
- habitate întâlnite în perimetrul studiat;
- calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul planului şi imediata vecinatate;
- numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat la
baza desemnarii siturilor protejate;
- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrele studiate, raportate
la populaţiile inventariate în siturile protejate;
- ecologia speciilor identificate în zonele investigate;
- activităţi antropice desfasurate în perimetrele studiate şi vecinatatea acestora;
- impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele
disponibile).
4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI
SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-

102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc
B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236
435 180, mobil: 0745 116 685;
Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare
adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ
de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în Galaţi,
str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail:
theodor_glavan@yahoo.com
Ing. Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM),
Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în
Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B,
Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651
BIBLIOGRAFIE
Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British

Trust for Ornithology, Thetford;
Botnariuc N., A.Vădineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti;
Doniţă N. şi colab. (2005) - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti;
91
Doniţă N. şi colab. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform

amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnică
Silvică, Bucureşti;
Feinsinger, P. (1999) - Designing Field Studies for Biodiversity Conservation, Island
Press, Washington;
Firă V., Năstăsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti;
Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie şi metodologii pentru studii ecologice,
Ovidius University Press, Constanta;
Hagemeijer W., Blair M. (1997) – The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their
Distribution and Abundance, T & A. D. Poyser, London;
Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for
conservation, vol. 2, Bird Life International, London;
Ionescu V. (1968) – Vertebratele din România, Ed. Acad. RSR, Bucureşti;
Ivan D., Doniţă N., Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Paucă M., Mititelu
D., Boşcaiu N. (1992) - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti;
Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenţei păsărilor, Publicaţiile
Societăţii Ornitologice Române nr. 10, Cluj;
Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii
Ornitologice Române, Cluj;
Onea N. (2002) - Ecologia şi etologia păsărilor de apă din Insula Mică a Brăilei, Ed.
Istros, Brăila;
Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mică ilustrată a României, Ed. Agro-Silvică,
Bucureşti;
Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E. (2005) - Bird Ecology and Conservation. A
Handbook of Techniques, Oxford University Press;
Răduleţ N. & Stănescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères
du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” ,
Bucureşti, 36: 373-384;
Rudescu L. (1958) - Migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila, 2010.
***Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea şi modificarea
OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului;
***HG nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri şi programme;
***HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informatia privind mediu;
***Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justitie in probleme
de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998;
***Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind Protectia Mediului,
publicat în Monitorul Oficial cu numarul 1196 din data de 30 decembrie 2005;
***OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
***Legea nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea şi modificarea
OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului;
***HG nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri şi programe;
***HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informatia privind mediu;
***Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justitie �n probleme
de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998;
***Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind Protectia Mediului,
publicat în Monitorul Oficial cu numarul 1196 din data de 30 decembrie 2005;
***OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
92
***HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000;
***HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
***Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România;
***Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România;
***Plan de amenajare a teritoriului judeţean Brăila (PATJ);
***PUG Braila, 2000;
*** (2008), Regulamentul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, anexa 1 din PATJ
Brăila;
*** (2009), Raport anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila;
*** Strategia de dezvoltare a municpiului Brăila, 2008-2013;
*** PROIECTE REFERITOARE LA INVESTIŢIILE PUBLICE ŞI PRIVATE ÎN ZONA
PUZ PNBMB (Sursa datelor CJ Braila), Anexa 2/2011;
*** Faza III Plan Urbanistic Zonal parcul Natural Balta Mica a Brailei, 2011.
*** Regulament/Draft. Regulament Local de Urbanism. Aferent PUZ PNBMB,
Halcrow Romania SRl, 2011.
93
ANEXE
94
95
96
97
98
99
100
101
102
Tabel nr. 13 Speciile de păsări semnalate în Parcul Natural Balta Mica a Brailei (Onea 2002)
Nr. Numele speciei Încadrare sistematică TipF TipE TipZoogeografic

crt. ştiinţific popular Familia Ordinul TipF A/T TipZ
1 Gavia stellata Cufundar mic Gaviidae Gaviiformes OIP Acv A
2 Gavia arctica Cufundar polar Gaviidae Gaviiformes OIP Acv S
3 Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Pidicipedidae Podicipediformes OV Acv* E
4 Podiceps cristatus Corcodel mare Pidicipedidae Podicipediformes OV Acv* TP
5 Podiceps grisegena Corcodel cu gât roşu Pidicipedidae Podicipediformes OV Acv* E
6 Podiceps auritus Corcodel de iarnă Pidicipedidae Podicipediformes AC Acv S
7 Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru Pidicipedidae Podicipediformes OV Acv* E
8 Phalacrocorax carbo Cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV Acv* TP
9 Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV Acv* M
10 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes OVDH Acv MO
11 Pelecanus crispus Pelican creţ Pelecanidae Pelecaniformes OVDH Acv MO
12 Botaurus stellaris Buhai de baltă Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* MO
13 Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* E
14 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* M
15 Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* M
16 Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* M
17 Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* CH
18 Bubulcus ibis Stârcul de cireadă Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* M
19 Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv* TP
20 Ardea purpurea Stârc roşu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv** M
21 Ciconia nigra Barză neagră Ciconiidae Ciconiiformes OVP Acv** E
22 Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv* E
23 Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes OV Acv* M
24 Platalea leucorodia Lopătar Threskiornithidae Ciconiiformes OV Acv* E
25 Cygnus olor Lebădă de vară Anatidae Anseriformes MP Acv* E
26 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anatidae Anseriformes OIP Acv S
27 Anser fabalis Gâscă de semănătură Anatidae Anseriformes OIP Acv A
103
28 Anser albifrons Gârliţă mare Anatidae Anseriformes OIP Acv A

29 Anser erythropus Gârliţă mică Anatidae Anseriformes AC Acv A
30 Anser anser Gâscă de vară Anatidae Anseriformes MP Acv* MO
31 Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu Anatidae Anseriformes OIP Acv A
32 Tadorna ferruginea Călifar roşu+ Anatidae Anseriformes OVP Acv** MO
33 Tadorna tadorna Călifar alb+ Anatidae Anseriformes OVP Acv** MO
34 Anas penelope Raţă fluierătoare+ Anatidae Anseriformes OIP Acv S
35 Anas strepera Raţă pestriţă+ Anatidae Anseriformes OV Acv* TP
36 Anas crecca Raţă mică+ Anatidae Anseriformes POIOV Acv* TP
37 Anas platyrhynchos Raţă mare+ Anatidae Anseriformes MP Acv* TP
38 Anas acuta Raţă suliţar+ Anatidae Anseriformes OIP Acv S
39 Anas querquedula Raţă cârâitoare Anatidae Anseriformes OV Acv* TP
40 Anas clypeata Raţă lingurar+ Anatidae Anseriformes OVP Acv** TP
41 Netta rufina Raţă cu ciuf+ Anatidae Anseriformes OVP Acv** M
42 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu+ Anatidae Anseriformes MP Acv* E
43 Aythya nyroca Raţă roşie+ Anatidae Anseriformes OV Acv* E
44 Aythya fuligula Raţă moţată+ Anatidae Anseriformes OIP Acv S
45 Aythya marila Raţă cu cap negru+ Anatidae Anseriformes OIP Acv A
46 Bucephala clangula Raţă sunătoare+ Anatidae Anseriformes OIP Acv S
47 Mergus albellus Ferestraş mic+ Anatidae Anseriformes OIP Acv S
48 Mergus merganser Ferestraş mare+ Anatidae Anseriformes OIP Acv TP
49 Milvus migrans Gaie neagră Accipitridae Falconiformes OVP Ter E
50 Milvus milvus Gaie roşie Accipitridae Falconiformes P Ter E
51 Haliaeetus albicilla Codalb Accipitridae Falconiformes MP Acv* TP
52 Circus aeruginosus Erete de stuf+ Accipitridae Falconiformes OV Acv* MO
53 Circus cyaneus Erete vânăt+ Accipitridae Falconiformes OIP Ter E
54 Accipiter gentilis Uliu porumbar+ Accipitridae Falconiformes MP Ter TP
55 Accipiter nisus Uliu păsărar+ Accipitridae Falconiformes MP Ter TP
56 Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes MP Ter* TP
57 Buteo lagopus Şorecar încălţat Accipitridae Falconiformes OIP Ter A
58 Aquila heliaca Acvilă de câmp Accipitridae Falconiformes MP Ter E
59 Hieraaetus pennatus Acvilă mică Accipitridae Falconiformes OVP Ter E
60 Pandion haliaetus Uligan pescar Pandionidae Falconiformes P Acv TP
104
61 Falco naumanni Vânturel mic+ Falconidae Falconiformes OVP Ter MO

62 Falco tinnunculus Vânturel roşu+ Falconidae Falconiformes MP Ter* TP
63 Falco vespertinus Vânturel de seară+ Falconidae Falconiformes OV Ter* MO
64 Falco subbuteo Şoimul rândunelelor Falconidae Falconiformes OV Ter* TP
65 Falco cherrug Şoim dunărean Falconidae Falconiformes MP Acv MO
66 Falco peregrinus Şoim călător Falconidae Falconiformes MP Ter TP
67 Perdix perdix Potârniche+ Phasianidae Galliformes S Ter* E
68 Coturnix coturnix Prepeliţă+ Phasianidae Galliformes OV Ter* E
69 Phasianus colchicus Fazan+ Phasianidae Galliformes S Ter* CH
70 Rallus aquaticus Cârstel de baltă Rallidae Gruiformes MP Acv* E
71 Porzana porzana Cresteţ pestriţ Rallidae Gruiformes OV Acv* E
72 Crex crex Cristel de câmp Rallidae Gruiformes OV Ter* E
73 Gallinula chloropus Găinuşă de baltă Rallidae Gruiformes OV Acv* E
74 Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes MP Acv* TP
75 Haematopus ostralegus Scoicar Haematopodidae Charadriiformes OVP Acv TP
76 Himantopus himantopus Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes OVP Acv MO
77 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes OVP Acv MO
78 Charadrius dubius Prundăraş gulerat mic+ Charadriidae Charadriiformes OVP Acv MO
79 Charadrius alexandrinus Prundăraş de sărătură+ Charadriidae Charadriiformes OVP Acv MO
80 Charadrius morinellus Prundăraş de munte+ Charadriidae Charadriiformes OVP Acv A
81 Pluvialis apricaria Ploier auriu+ Charadriidae Charadriiformes P Acv A
82 Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes OV Acv* MO
83 Calidris minuta Fugaci mic Scolopacidae Charadriiformes P Acv A
84 Calidris temminckii Fugaci pitic Scolopacidae Charadriiformes P Acv A
85 Calidris alpina Fugaci de ţărm Scolopacidae Charadriiformes P Acv A
86 Philomachus pugnax Bătăuş+ Scolopacidae Charadriiformes P Acv S
87 Lymnocryptes minimus Becaţină mică Scolopacidae Charadriiformes P Acv S
88 Gallinago gallinago Becaţină comună Scolopacidae Charadriiformes P Acv E
89 Scolopax rusticola Sitar de pădure Scolopacidae Charadriiformes OVP Ter E
90 Limosa limosa Sitar de mal+ Scolopacidae Charadriiformes OVP Acv MO
91 Numenius arquata Culic mare Scolopacidae Charadriiformes OVP Acv E
92 Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes P Acv S
93 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii Scolopacidae Charadriiformes OVP Acv MO
105
94 Tringa stagnatilis Fluierar de lac Scolopacidae Charadriiformes OVP Acv MO

95 Tringa nebularia Fluierar cu picioare verzi Scolopacidae Charadriiformes P Acv S
96 Tringa ochropus Fluierar de zăvoi Scolopacidae Charadriiformes P Acv S
97 Actitis hypoleucos Fluierar de munte Scolopacidae Charadriiformes OVP Acv TP
98 Larus minutus Pescăruş mic Laridae Charadriiformes P Acv S
99 Larus ridibundus Pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP Acv** TP
100 Larus canus Pescăruş sur Laridae Charadriiformes OIP Acv S
101 Larus fuscus Pescăruş negricios Laridae Charadriiformes OIP Acv A
102 Larus cachinnans Pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes S Acv** TP
103 Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes OV Acv* E
104 Sterna albifrons Chiră mică Sternidae Charadriiformes OVP Acv E
105 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi Sternidae Charadriiformes OV Acv* M
106 Chlidonias niger Chirighiţă neagră Sternidae Charadriiformes OV Acv* E
107 Chlidonias leucopterus Chirighiţă cu aripi albe Sternidae Charadriiformes OV Acv* E
108 Columba oenas Porumbel de scorbură Columbidae Columbiformes OV Ter* E
109 Columba palumbus Porumbel gulerat Columbidae Columbiformes OV Ter* E
110 Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter* M
111 Streptopelia turtur Turturică Columbidae Columbiformes OVP Ter E
112 Cuculus canorus Cuc+ Cuculidae Cuculiformes OV Ter* TP
113 Otus scops Ciuş Strigidae Strigiformes OVP Ter** E
114 Bubo bubo Buhă Strigidae Strigiformes S Ter** TP
115 Athene noctua Cucuvea Strigidae Strigiformes S Ter** MO
116 Strix aluco Huhurez mic Strigidae Strigiformes S Ter* E
117 Asio otus Ciuf de pădure Strigidae Strigiformes S Ter* TP
118 Asio flammeus Ciuf de câmp Strigidae Strigiformes OVP Ter** TP
119 Caprimulgus europaeus Caprimulg+ Caprimulgidae Caprimulgiformes OVP Ter** E
120 Apus apus Drepnea neagră Apodidae Apodiformes OVP Ter E
121 Alcedo atthis Pescăraş albastru Alcedinidae Coraciiformes MP Acv* E
122 Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes OVP Ter M
123 Coracias garrulus Dumbrăveancă Coraciidae Coraciiformes OV Ter* E
124 Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter* E
125 Jynx torquilla Capîntortură Picidae Piciformes OVP Ter** TP
126 Picus canus Ghionoaie sură+ Picidae Piciformes S Ter* E
106
127 Picus viridis Ghionoaie verde+ Picidae Piciformes S Ter* E

128 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră+ Picidae Piciformes S Ter* S
129 Ciocănitoare pestriţă Picidae Piciformes
Dendrocopos major mare+ S Ter* TP
130 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini+ Picidae Piciformes S Ter* M
131 Ciocănitoare pestriţă Picidae Piciformes
Dendrocopos minor mică+ S Ter* TP
132 Melanocorypha calandra Ciocârlie de Bărăgan Alaudidae Passeriformes MP Ter* M
133 Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter* MO
134 Lullula arborea Ciocârlie de pădure Alaudidae Passeriformes OVP Ter E
135 Alauda arvensis Ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter* MO
136 Eremophila alpestris Ciocârlie urechiată+ Alaudidae Passeriformes OVP Ter A
137 Riparia riparia Lăstun de mal Hirundinidae Passeriformes OV Ter* TP
138 Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter* TP
139 Delichon urbica Lăstun de casă Hirundinidae Passeriformes OVP Ter TP
140 Anthus campestris Fâsă de câmp Motacillidae Passeriformes OV Ter* MO
141 Anthus trivialis Fâsă de pădure Motacillidae Passeriformes OVP Ter E
142 Anthus pratensis Fâsă de luncă Motacillidae Passeriformes OVP Ter E
143 Motacilla flava flava Codobatură galbenă+ Motacillidae Passeriformes OV Ter* TP
144 Motacilla flava feldegg Codobatură cu cap negru Motacillidae Passeriformes OV Ter* TP
145 Motacilla alba Codobatură albă+ Motacillidae Passeriformes OV Ter* E
146 Bombycilla garrulus Mătăsar Bombycillidae Passeriformes OIP Ter S
147 Troglodytes troglodytes Ochiul boului Troglodytidae Passeriformes OV Ter* E
148 Prunella modularis Brumăriţă de pădure Prunellidae Passeriformes OVP Ter E
149 Erithacus rubecula Măcăleandru Turdidae Passeriformes OVP Ter** E
150 Luscinia luscinia Privighetoare de zăvoi Turdidae Passeriformes OVP Ter** E
151 Luscinia megarhynchos Privighetoare roşcată Turdidae Passeriformes OV Ter* E
152 Phoenicurus phoenicurus Codroş de pădure+ Turdidae Passeriformes OV Ter* E
153 Saxicola rubetra Mărăcinar mare+ Turdidae Passeriformes OVP Ter E
154 Saxicola torquata Mărăcinar negru+ Turdidae Passeriformes OVP Ter MO
155 Oenanthe oenanthe Pietrar sur+ Turdidae Passeriformes OV Ter* TP
156 Oenanthe pleschanka Pietrar negru+ Turdidae Passeriformes OVP Ter MO
157 Turdus torquatus Mierlă gulerată+ Turdidae Passeriformes OVP Ter E
158 Turdus merula Mierlă+ Turdidae Passeriformes MP Ter* E
107
159 Turdus pilaris Cocoşar Turdidae Passeriformes MP Ter S

160 Turdus philomelos Sturz cântător Turdidae Passeriformes OVP Ter E
161 Turdus viscivorus Sturz de vâsc Turdidae Passeriformes MP Ter E
162 Locustella luscinioides Greluşel de stuf Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
163 Locustella fluviatilis Greluşel de zăvoi Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
164 Acrocephalus schoenobaenus Lăcar mic Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
165 Acrocephalus palustris Lăcar de mlaştină Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
166 Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
167 Acrocephalus arundinaceus Lăcar mare Sylviidae Passeriformes OV Acv* E
168 Hippolais pallida Frunzăriţă cenuşie Sylviidae Passeriformes OVP Ter** M
169 Hippolais icterina Frunzăriţă galbenă Sylviidae Passeriformes OVP Ter** E
170 Sylvia curruca Silvie mică Sylviidae Passeriformes OV Ter* E
171 Sylvia communis Silvie de câmp+ Sylviidae Passeriformes OV Ter* E
172 Sylvia borin Silvie de zăvoi Sylviidae Passeriformes OVP Ter E
173 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru+ Sylviidae Passeriformes OV Ter* E
174 Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare Sylviidae Passeriformes OVP Ter** E
175 Phylloscopus collybita Pitulice mică Sylviidae Passeriformes OVP Ter* TP
176 Phylloscopus trochilus Pitulice fluierătoare Sylviidae Passeriformes OVP Ter E
177 Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes OV Ter* E
178 Ficedula hypoleuca Muscar negru+ Muscicapidae Passeriformes OVP Ter E
179 Panurus biarmicus Piţigoi de stuf+ Timaliidae Passeriformes S Acv* MO
180 Aegithalos caudatus Piţigoi codat Paridae Passeriformes S Ter* TP
181 Parus caeruleus Piţigoi albastru Paridae Passeriformes S Ter* E
182 Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes S Ter* E
183 Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes S Ter* TP
184 Certhia familiaris Cojoaică de pădure Certhiidae Passeriformes S Ter E
185 Remiz pendulinus Boicuş Remizidae Passeriformes MP Acv* MO
186 Oriolus oriolus Grangur+ Oriolidae Passeriformes OV Ter* E
187 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic+ Laniidae Passeriformes OV Ter* E
188 Sfrâncioc cu frunte Passeriformes
Lanius minor neagră+ Laniidae OV Ter* E
189 Nucifraga caryocatactes Alunar Corvidae Passeriformes MP Ter* S
190 Garrulus glandarius Gaiţă Corvidae Passeriformes S Ter* E
108
191 Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes S Ter* E

192 Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes S Ter* E
193 Corvus frugilegus Cioară de semănătură Corvidae Passeriformes S Ter* E
194 Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes S Ter* E
195 Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes MP Ter* E
196 Passer domesticus Vrabie de casă+ Passeridae Passeriformes S Ter* TP
197 Passer montanus Vrabie de câmp Passeridae Passeriformes S Ter* TP
198 Fringilla coelebs Cinteză+ Fringillidae Passeriformes MP Ter* E
199 Pyrrhula pyrrhula Mugurar+ Fringillidae Passeriformes OIP Ter S
200 Carduelis chloris Florinte+ Fringillidae Passeriformes S Ter* E
201 Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes S Ter* E
202 Carduelis cannabina Cânepar+ Fringillidae Passeriformes MP Ter* E
203 Coccothraustes Fringillidae Passeriformes
coccothraustes Botgros+ S Ter** E
204 Plectrophenax nivalis Pasărea omătului+ Emberizidae Passeriformes OIP Ter A
205 Emberiza citrinella Presură galbenă+ Emberizidae Passeriformes S Ter* E
206 Emberiza hortulana Presură de grădină+ Emberizidae Passeriformes OV Ter* E
207 Emberiza schoeniclus Presură de stuf+ Emberizidae Passeriformes MP Acv* TP
208 Miliaria calandra Presură sură Emberizidae Passeriformes MP Ter* E
109
110
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR
Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România
Telefon(oane) Mobil: 0755073761
Fax(uri) -
E-mail(uri) theodor_glavan@yahoo.com, sor_gl@yahoo.com
Naţionalitate(-tăţi) română
Data naşterii 05.09.1961
Sex masculin
Locul de muncă vizat / Elaborator de studii pentru protectia mediului
Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada 2008-2014
Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de
inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)
Activităţi şi Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta
responsabilităţi principale biodiversitate
Numele şi adresa GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.),
angajatorului Galaţi, România
Tipul activităţii sau Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie
sectorul de activitate – 7219 (CAEN)
Perioada 2005-2010
Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a
Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România
Activităţi şi Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea
responsabilităţi principale avifaunei Prutului Inferior
Numele şi adresa Societatea Ornitologică Română (SOR), România
angajatorului
Tipul activităţii sau Biodiversitate
sectorul de activitate
Perioada 2005-2007
Funcţia sau postul ocupat consilier
Activităţi şi Protecţia naturii, conservare, biodiversitate
responsabilităţi principale
Numele şi adresa Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România
angajatorului
Tipul activităţii sau Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului
111
Perioada 1997-2005
Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog
Activităţi şi Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice
Numele şi adresa Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România
angajatorului
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi
Perioada 1991-1997
Funcţia sau postul ocupat Cercetător
Activităţi şi Inventariere, Monitoring faună vertebrate
Numele şi adresa Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova
angajatorului
Tipul activităţii sau Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica
sectorul de activitate Moldova
Perioada 1989 -1991
Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog
Activităţi şi Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova
Numele şi adresa Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova
angajatorului
Tipul activităţii sau Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din
sectorul de activitate Republica Moldova
Perioada 1984 -1989
Funcţia sau postul ocupat Cercetător
Activităţi şi Cercetare, conservare colecţii ornitologice
Numele şi adresa Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica
angajatorului Moldova
Tipul activităţii sau Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală
sectorul de activitate Chişinău, Republica Moldova
Educaţie şi formare
Perioada 1978 -1984
Calificarea / diploma Diplomă de Licenţă
obţinută
Disciplinele principale Biologie, Geografie
studiate / competenţe Profesor de Biologie şi Geografie
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova
de învăţământ /
furnizorului de formare
Perioada 1997-2003
Calificarea / diploma Diplomă de Doctor în Biologie
obţinută
Disciplinele principale Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie
studiate / competenţe Doctorat în Biologie
112
Numele şi tipul instituţiei Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000
Calificarea / diploma Certificat „Bird surveys and monitoring”
obţinută
Disciplinele principale Ornitologie, Monitoring avifaună
studiate / competenţe
Numele şi tipul instituţiei de BirdLife International
învăţământ / furnizorului de
formare
Perioada 2001
Calificarea / diploma Certificat „Managementul proiectelor”
obţinută
Disciplinele principale Management proiecte
Numele şi tipul instituţiei de Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România
învăţământ / furnizorului de
formare
Perioada 2001
Calificarea / diploma Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”
obţinută
Disciplinele principale Muzeologie
studiate / competenţe Muzeograf grad I A
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi
de învăţământ / Management în Domeniul Culturii
Nivelul în clasificarea (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
naţională sau
internaţională
Perioada 2003
Calificarea / diploma Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică
obţinută
Disciplinele principale Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Culturii şi Cultelor România
Perioada 2008
Calificarea / diploma Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"
obţinută
Disciplinele principale Persoană Fizică Autorizată
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul
de învăţământ / Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi
Perioada 2008
113
Calificarea / diploma Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra
obţinută mediului
Disciplinele principale Expert Evaluator de Mediu
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor
de învăţământ / Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului
furnizorului de formare şi Bilanţuri de Mediu
Perioada 2011
Calificarea / diploma Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
obţinută protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011
Disciplinele principale Evaluator de Mediu
Numele şi tipul instituţiei Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Engleza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
B2 B1 B1 B1 B1
experimentat independent independent independent independent
Franceza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
C1 B2 C1 B2 B1
experimentat experimentat experimentat independent independent
Rusa Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
C2 C2 C2 C2 C1
experimentat experimentat experimentat experimentat experimentat
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale,
sociale echipe de lucru
Competenţe şi aptitudini Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu,
organizatorice biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor
Competenţe şi aptitudini  Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună
tehnice de vertebrate (ornitologie);
 Expertiză impact de mediu (biodiversitate);
 Consultanţă pe probleme de mediu;
 Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică
Competenţe şi aptitudini Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)
de utilizare a
calculatorului
Competenţe şi aptitudini Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri
artistice etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)
Alte competenţe şi Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto
aptitudini
Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)
114
Informaţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

Referinţe favorabile:
 Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,
Republica Moldova;
 Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova;
 Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova;
 Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie;
 Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România;
 Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România;
 Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;
 Societatea Ornitologică Română (SOR);
 Asociatia Terranostra Galati;
 SC Blue Terra Consulting SRL Constanta;
 Blom Romania;
 RSK Environment LTD Romania
Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, Sucursala SOR Galaţi,
România;
Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din
1989;
Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995
115

Draft - Studiu Ea Puz PN-BMB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Draft - Studiu Ea Puz PN-BMB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Evaluare Adecvata.

“PLANUL URBANISTIC ZONAL PARCUL

3.2 Masuri de reducere a impactului 73

1. Informatii privind planul

1.1.1. Denumirea planului

1.1.2. Descrierea generala a planului

 utilizarea raţională şi echilibrată a resurselor teritoriului PNBMB şi a teritoriilor

În interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea

Principalele puncte de acces în PNBMB sunt :

1.1.3 Obiectivele planului

Varianta de PUZ propusa rmareste reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse

1.2. Localizare geografica si administrativa

1.3. Modificarile fizice ce decurg din plan

1.3.1 Etapa de constructie

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ TERITORIALĂ

- liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mică măsură de

Alimentarea cu energie termică

un debit total de abur viu instalat în cazane: 600 t/h

GOSPODĂRIREA APELOR - RESURSELE DE APĂ- DATE GENERALE

Denumire priză Curs de apă Utilizator/Localităţi alimentate Debit med. Pop.

(*) priza folosita doar în caz de necesitate

Principalele lucrări hidrotehnice

Populaţie Populaţie branşată Volum de apă Consum

1.3.2. Etapa de operare

Din acestă perspectiva priorităţile de dezvoltare sunt următoarele:

g).Teritoriul pentru care se propune regulament de construire se referă la teritoriul PNBMB.

1.3.3. Etapa de inchidere

1.4. Resursele naturale necesare implementarii planului

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a

Structura apelor uzate evacuate în anul 2009

Consumul şi distribuţia apei potabile în anul 2009 Tabel 1

Denumire Denumire Lungime Volum Categoria de Număr de Populaţie

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului

viii. Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha),

Lista construcţiilor existente-2008

Anexele la Planul de Management al PNBMB

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului

1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului

Activitatile principale generate ca rezultat al implementarii Planului Urbanistic Zonal

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului

Prezenta documentatie este alcatuia si are la baza prevederile Planul de

1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

64. LIFE 06 NAT/RO/000172 – In executie 30.04.2011 978,4 mii Comisia

Din proiectele derulate in domeniile agricol, silvic si piscicol (PATZ Periurban

1.13. Alte informatii relevante

- municipiul Brăila domină întreaga zonă prin dezvoltarea socio-economică şi rolul

- comunele situate în proximitatea Brăilei sunt antrenate în dezvolare de vecinătatea

- între localităţile zonei legăturile de colaborare nu sunt sufieicent de susţinute iar

- între comunele din zonă nu există suficientă coeziune cu privire la strategiile de

2. Informatii Privind Ariile Naturale Protejate De Interes Comunitar Afectate De

HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

2.1. Date privind Ariile Naturale Protejate afectate de implementarea planului

2.1.1 Prezentarea siturilor de importanta comunitara si a siturilor de protectie speciala

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Deoarece suprafaţa parcului natural are şi statut de zonă umedă de importanţă

Dunărea Veche – Braţul Măcin Măraşu: 1%

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0005 Balta Mică a Brăilei

- desecarea zonelor umede

Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 Balta Mică a Brăilei

Parcul Natural Balta Mica a Brailei

Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Tabel 4