Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nisip
Prin nisip se întelege o roca sedimentara neconsolidata, provenita din sfarâmarea unor minerale,
roci sau organisme si care se prezinta sub forma unei acumulari de granule fine (0–4 mm) sortat
si spalat. Componentul principal al nisipului este cuartul. Mai rar contine minerale ca: monazit,
casiterit, diamant, safir, granat, zircon, apatit, magnetit, aur, diamante etc. Nisipul este utilizat ca
material de constructie, ca materie prima pentru industria sticlei, portelanului si pentru extragerea
mineralelor din compozitia sa.
Pietris roca sedimentara, provenita din sfarâmarea unor minerale, roci sau organisme. Se
formează, mai ales, în albiile râurilor. Spalate si sortate in intervalul 8-16 mm sunt cunoscute sub
numele de pietris. Pietrisul este utilizat ca material de constructie, tratament de drumuri,
terasamente, imbracaminte din beton de ciment, betoane de inalta performanta, etc.
Piatra roca sedimentara, provenita din sfarâmarea unor minerale, roci sau organisme. Sortate
peste 31 mm sunt cunoscute sub numele de refuz de ciur. Refuzul de ciur este utilizat ca material
de constructie, tratament de drumuri, terasamente de drumuri, fundatii, plarforme, amenajari de
parcari etc.
Agregate concasate roca sedimentara, provenita din sfarâmarea unor minerale, roci sau
organisme. Spalate, concasate si sortate. Sunt cunoscute sub numele de agregate concasate. Piatra
concasata este utilizat ca material de constructie, tratament de drumuri, terasamente, inbracaminte
din beton prepararea betoanelor, ca material de pietruire a drumurilor etc.
Balast 0-63 mm
Balast optimizat este un amestec de pietris cu nisip, de obicei de natura sedimentara utilizat în
constructii pentru terasamente,umplutura sau ca agregat pentru betoane.
Balast compactabil 0-70 mm
Balastul compactabil este un amestec de pietris, nisip, liant, de obicei de natura sedimentara
utilizat în constructii pentru umplutura, terasamente, drumuri, platforme, amenajari parcari, hale,
etc.
Nisip prafos
Nisipul prafos este folosit in constructii pentru umpluturi pentru acoperirea tevilor de apa, a celor
de canalizare, a cablurilor electrice etc.
Piata locala a agregatelor s-a mentinut pe un trend descrescator constant in ultimii ani,
majoritatea companiilor din domeniu inregistrand scaderi semnificative ale cifrelor de afaceri
Piata locala de agregate este caracterizata printr-o stabilitate a cererii, care, alaturi de alte trasaturi
specifice, poate favoriza aparitia intelegerilor anticoncurentiale
Din 2009 pana in prezent, cererea de agregate a fost reprezentata, in principal, de intreprinderile
care desfasoara activitati de executie a lucrarilor de drumuri si autostrazi pe pietele geografice
relevante, de dimensiune locala, iar beneficiarul final este reprezentat de stat, prin programele de
investitii in infrastructura de transport. Deoarece informatiile privind lucrarile de constructii de
drumuri ce se vor executa sunt cunoscute, cea mai mare parte din necesarul de materiale de
constructie este determinat sau determinabil, fapt similar existentei unei cereri stabile de agregate
minerale
Piata româneasca a agregatelor se afla în continua expansiune, existând suficiente firme care sa
acopere cererea interna atât din punct de vedere calitativ, cât si cantitativ, reprezentand unul din
elementele utilizate cu preponderenta în constructii
in ceea ce priveşte Europa (Fig. 3), circa 90% din producția totală de agregate provine din cariere
de roci masive şi balastiere de nisip & pietriş. Restul de 10% a producției europene de agreagate
provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, ca zguri şi cenuşi, şi reciclarea
deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW).
. Agregatele minerale de balastiera sunt produse finite - nisipuri si pietrisuri - ce se obtin prin
prelucrarea balastului de rau extras din albia sau terasa raurilor. Pentru a desfasura activitati
specifice de extractie/ prelucrare, o intreprindere trebuie sa obtina, pentru fiecare perimetru de
exploatare concesionat, un permis/ licenta din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
aviz privind pretul maximal practicat eliberat de Ministerul Finantelor Publice, avize privind
respectarea conditiilor de mediu eliberate de catre Agentia pentru Protectia Mediului, precum si
avizul prevazut de legislatia in vigoare in domeniul gospodaririi apelor. Agregatele minerale de
cariera se obtin prin sfaramarea rocilor in bucati mici, obtinute prin concasare, granulare si
selectionare, cu ajutorul unor utilaje specifice, in fractii cu dimensiuni standard. Agregatele de
cariera sunt produse cu caracteristici fizico-mecanice net superioare agregatelor de balastiera.
Pretul acestora este mai mare comparativ cu cel al agregatelor de balastiera, inclusiv din cauza
costului mai mare de productie. Totodata, echipamentele si procesul de productie in cazul
agregatelor de cariera sunt diferite fata de instalatiile de sortare folosite la producerea agregatelor
de balastiera.
Transportul și eficiența resurselor Agregate naturale poate proveni numai din cariere și
balastiere plasate unde condițiile geologice au dus la depozite adecvate. Obținerea accesului la
aceste depozite din ce în ce mai critice devine tot mai dificilă din cauza utilizării concurente a
terenurilor în întreaga Europă, în particular în cele mai dezvoltate şi dens populate regiuni. În
general, o distanță economică de transport este limitată la 30‐50 km. Această distanță este, de
asemenea, bazată pe considerente de mediu (emisii de CO2). Deoarece agregatele sunt grele şi
volu‐ minoase, este de dorit, din mai multe perspective, ca acestea să fie obținute în apropiere de
punctul de utilizare, în special în cazul în care transportul feroviar sau naval nu este posibil (cum
este cazul de obicei). Prin urmare, accesul la resursele locale de agregate este o problemă‐cheie,
fundamentală şi critică. Accesul la surse locale poate ajuta la atenuarea presiunilor economice şi
de mediu semnificative, impuse de transportul agregatelor de la locațiile miniere la
consumator/piață.
Pe piaţa lucrărilor de construcții de drumuri există următorii factori economici care, potrivit
literaturii de specialitate26 , favorizează apariţia înţelegerilor anticoncurenţiale: 1) interacţiunile
frecvente între concurenţi – acestea apar atât în cadrul procedurilor de licitaţie prin care sunt
atribuite majoritatea contractelor pe această piaţă, cât şi în cadrul acordurilor de asociere dintre
constructori în vederea participării la licitaţii; 2) transparenţa pieţei – sunt cunoscute bugetele
anuale ce vor fi alocate pentru programele de construcţii de drumuri, iar lucrările sunt atribuite
prin proceduri de licitaţie publică; 3) cererea stabilă – lucrările de întreţinere şi de reparaţie a
infrastructurii rutiere au caracter permanent; 4) gradul ridicat de concentrare a pieţei la nivel
regional – calculat pe baza informaţiilor obţinute în cadrul investigaţiei sectoriale; 5) bariere la
intrarea pe piaţa licitaţiilor – în special, prin condiţiile de eligibilitate impuse de autoritatea
contractantă prin caietele de sarcini – cifră de afaceri, experienţă similară, grad de lichiditate; 6)
integrarea pe verticală – unii constructori deţin capacităţi de producţie pe pieţele din amonte –
piaţa producerii de mixturi asfaltice, pieţele de extracţie şi prelucrare a agregatelor minerale şi îşi
pot doza producţia de astfel de materii prime, destinată terţilor, în funcţie de prioritățile lor de
afaceri şi nu de cerere; 7) omogenitatea produsului – cu precădere la lucrările de întreţinere si de
reparație a infrastructurii rutiere; 8) numeroase acorduri de asociere – încheiate în vederea
participării la licitaţii şi la executarea lucrărilor, care limitează posibilitatea părţilor de a concura
una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de întreprinderi independente. De asemenea, în cadrul
acestor acorduri, capacitatea părţilor de a lua decizii în mod independent este diminuată în mod
considerabil; 9) blocarea pieţei prin acorduri de întreţinere multianuală – încheiate de către
administratorii de drumuri. Aceste acorduri au restrâns concurenţa având în vedere 26 Dr.
Christopher DECKER, Economics and the enforcement of European Competition Law (Edward
Elgar, Cheltenham, 2009, XXII+288p.). Raport privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri
şi autostrăzi 2013 2 - Piaţa – structură, trăsături, cerere, ofertă, bariere la intrarea pe piaţă,
posibile definiri ale pieței relevante, dimensiune, evoluţie 41 faptul că, se încheiau pe o perioadă
relativ mare, respectiv de 4 ani. Datorită complexităţii acestor lucrări, ponderea sumelor alocate
în totalul bugetelor este semnificativă, iar acest lucru face ca execuţia lucrărilor de întreținere
multianuală să fie atractivă pentru prestatori. Începând cu anul 2010, perioada pentru care sunt
încheiate acordurile de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale s-a redus la 2 ani.
http://www.sarmaproject.eu/uploads/media/SARMa_Manual_Resource_Efficiency_RO.pdf
http://apmnt-old.anpm.ro/upload/76308_EA%20Balastiera%20Rotunda%20SC%20DUTU&LUCIA
%20SRL.pdf
http://www.sarmaproject.eu/uploads/media/SARMa_Manual_SARM_SSM_RO.pdf