TITANUL

Generalitati Titanul face parte din subgrupa a patra a sistemului lui Mendeleev impreuna cu thoriul , hafniul si zirconiul, avand numarul de ordine 22 si o greutata atomica de 4 ,!"# $esi este unul din cele mai raspandite elemente in scoarta terestra , mult timp a fost putin studiat, considerandu%se ca este un metal dur si casant si ca nu poate fi utilizat in tenica decat in calitate de dezo&idant# A fost gasit in ' (( sub forma de bio&id si s%a e&tras sub forma unei pulberi in '(2) impurificata cu nitrura,iar pentru a obtine un metal de puritate corespunzatoare a trebuit sa treaca '"" de ani pana in '!2)# Literatura de specialitate a inceput sa se ocupe e&cesiv de mult de titan si alia*ele sale abia din anul '!4", cand sunt comuniocate rezultatele obtinute la prelucrarea titanului maleabil ,e&tras prin descompunerea iodurii#Ulterior, s%a raspandit pe scara industriala metoda reduceri magneziotermice a tetraclorurii in atmosfera neutral sau in vid ,realizandu%se buretele de titatn care aliat cu alte metale si elaborate in cuptoare elecrtice cu vid cu electrozi consumabili a dat posibilitatea realizari alia*elor acestui metal+',# Titanul este unul dintre principali componenti ai scoartei panantului adica in procent de -" .#datorita dificultatilor procurari acestuia din minereuri a fost considerat un metal rar# /uloarea tiatnului este alba argintie ,prezinta rezistenta la rupere intre )"" si ((" M0a, are temperature de topire de '11(2 /si temperature de fierbere de -"2 2 /, greutatea este specifica titanului 4,) 3 '" la - 4g pe m la a - ,alunigirea este cuprinsa intre 4 si 2( .si duritatea de '("%21" 56# La incalzire titanul se dilate de 2,) ori mai putin decat aluminiul,iar rezistivitatea sa electrica este de ) ori mai mare decat cea a fierului si de 2" de ori decat cea a aluminiului# Titanul prezinta doua stari alotropice#Ti7 stabil pana la ((22 / si Ti8 stabil de la aceasta temperature pana la temperature de topire#Titanul prezinta o transformare similara celei martensitice fiind tratat termic datorita transformari alotropice# 0rin calire la temperature superioare temperaturii de transformare alotropica se obtine o structura fina aciculara asemanatoare cu martensita, iar dupa revenire inalta la temperature imediat sub punctual alotropic structura se globulizeaza#

Influena elementelor de aliere asupra proprietilor titanului

9irconul :i hafniul ; metale asem<n<toare cu titanul ; formeaz< serii continue de solu=ii solide cu ambele modifica=ii alotropice, a:a cum se constat< din diagramele de echilibru prezentate >n figura ', a, b# La c<lire, >n alia*ele bogate >n titan din sistemul Ti%9r, Ti%5f, >n domeniul de temperatur< corespunz<tor fazei 8Ti, se produce transformarea martensic< a fazei 8 >n faza 7? ca :i la titanul pur# Numai la c<lirea alia*elor care con=in peste 2". 9r se poate fi&a o oarecare cantitate de faz< 8# Aceste dou< elemente de aliere sunt folosite, deoarece m<resc refractaritatea :i rezisten=a le flua* a metalului# @n afar< de aceasta, ziconiul >n alia*ele Ti%Al conduce la >mbun<t<=irea plasticit<=ii la fel ca elementele 8 stabilizatoare# Mobibdenul, vanadiul, niobiul, tantalul sau reniul formeaz< cu titanul sisteme de alia*e binare cu diagrame de stare aproape de zirconiu Afig '#2, a, b, c, dB, >ntru%cCt ele fac parte din grupa a )%a a sistemului lui Mendeleev, iar diamentrele atomilor lor difer< de cel al titanului

cu mai pu=in de '"#####')., avCnd re=ea cristalin< izomof< cu faza 8# Dpre deosebire de ziconiu :i hafniu, solubilitatea lor 7Ti este limitat< ca urmare a deferen=elor >n construc=ia re=elelor cristaline# La c<lirea >n domeniul 8 se paote fi&a aceast< structur< >n propor=ie de '"". >n alia*e binare care con=in '". Mo, ').E, -1.Nb, 1".Ta# $ac< aceste elemente sunt ad<ugate >n cantit<=i mici, >n timpul c<lirii are loc procesul de transformare martensitic< a fazei 8 >n faza 7?# $ac< >ns< c<lirea se efectueaz< la temperaturi de domeniul A7F8B se poate fi&a faza 8 chiar la con=inuturi mai mici ale elementelor de aliere pe baz< de titan, contribuind la >mbun<t<=irea simultan< a diferitelor propriet<=i inclusiv a rezisten=ei la coroziune# $up< solubilitatea lor n 7Ti ele se pot dispune >n urm<toarea ordineG ",(. Mo, '###-,).E, -###4.Nb, 1#####'2,).Ta# $in studiul diagramelor de echilibru se constat< lipsa fazelor intermetalice, reac=iilor eutectoide :i peritectice, fapt ce determin< superioritatea lor fa=< de alte elemente de aliere# 9r, . masice 5f, . atomice

9r, . atomice 5f, .masice a b Hig# ' $iagrama de echilibru a sistemuluiG a ; titan%zirconiuI b ; titan%hafniu Mo, . atomice Ti, .masice

Mo, . masice a E, .masice

Ti, . atomice c Ta, . atomice

E, . atomice Ta, . masice b d Hig# '#2 $iagrama de echilibru a sistemelorG a ; titan%olibdenI b ; titan%vanadiuI c ; titan%niobiuI d ; titan%tantal /romul fiind izomorf cu 8Ti formeaza seria continua de solutii solide Afig# '#-B# Doluibilitatea lui 7Ti este mica Asub "#).B, iar faza sufera o transformare eutectoida cu separarea fazei 7 si acompusului intermetalic Ti/r2# 0rin calire domeniul 8 in alia*ele care contin peste . /r se poate fi&a aceasta faza#$escompunerea ei eutectoida se produce la incalzirea indelungata a alia*ului calit in domeniul de temperature -)" / ; temperature de transformare# Alia*ele pe baza sistemului Ti ; /r sunt caracterizate prin proprietati mecanice foarte bune, cromul fiind considerat alaturi de molibden ca cel mai bun element de aliere# In ultimul timp, insemnetatea lui s%a redus deoarece se constata aparitia fragilitatii datorita transformarii eutectoide# Manganul, fierul, cobaltul, nichelul, staniul, magneziul, aurul, paldiul, argintul sdi sisciliul formeaza cu titanul diagrame de echilibru cu reactii eutectice si eutectoide Afig# '#4 a, b, c,d, e, f, g, h, i, *B# $intre aceste elemente, manganul are cea mai mare importanta, intru%cat este accesibil si ieftin# Dimilar cromului el poate inlocui elementele din grupa 8 stabilizatoare, intr%o serie de alia*e# Eiteza dedesfasurare a reactiei eutectoide este mult mai mica decat in cazul alia*elor cu crom, ceea ce limiteaza aparitia fragilitatii# Hierul ; urmatorul element de aliere important dupa mangan se foloseste ca si cromul in alia*e de titan comple&e avand influenta pozitiva asupra caracteristicilor mecanice#

Alia*ele sistemului Ti ; /u au fost studiate din punctual de vedere al particularitatii structurii si al posibilitatii durificarii prin tratament termic# La aceste alia*e, nu este posibil sa ses fi&eze faza 8 prin calire, ele avand la temperature mediului ambient o structura 7 si o oarecare cantitate de faza intermetalica# Influenta staniului asupra proprietatilor titanului a fost studiata de diversi cercetatori# Nu e&ista o parere asupra constructiei diagramei de echilibru, /ele mai recente lucrari indica formarea unui eutectoid# De constata o diferenta neinsemnata inte temperature reactiei eutectoide si temperature de tranformare alotropica A' /B, precum si intre continutul solutiei solide saturate 7 si cancentratia eutectoidului A'. atB# Dtaniul este unul dintre cele mai bune lemente de aliere pentru ali*ele 7# In cocentratii mari Apeste '" .B, are o comportare asemanatoare cu a cuprului formand alia*e cu compusi intermetalici# Mecanismul transformarii eutectoide in sistemul Ti ; Dn a fost putin studiat, deoarece faza 8 nu se fi&eaza prin calire, iar temperature transformarii eutectoide este inalta A(1) /B si se poate presupune ca viteza reactiei este foarte mare#

Hig# '#-# $iagrama de echilibrua sistemului titan % crom Argintul are solubilitate destul de mare in titanul 7 Ama&imum '2#) . la ("" /B, putand forma faze intermetalice cu plasmacitate mare, fapt ce determina ca alia*ele din acest sistem sa fie utilizate in calitate de materiale metalice de lipit# Adaosul de siliciu Ade odinul zecimilor de procenteB conduce la cresterea refractaritatii alia*elor de tiatn in special cele cu structura 7&8# Aceasta actiune favorabila a siliciului se e&plica prin aparitia in structura a siliciurilor de titan sau a elementelor de aliere# 6orul, ceriul, lantanul si scandiul formeaza cu titanul sisteme binare, a caror diagrama de stare prezinta eutect si reactii teritectice Afig# '#) a, b, c, dB# Dingurul folosit pana in present i* structura alia*elor de titan este borul care favorizeaza finisarea structurii# /elelalte au fost folosite sub forma de mischmetal, el contribuind la realizarea unor materiale pe baza de titan cu refractaritate inalta# Aluminiul este unul dintre putinele elemente de aliere care conduc la cresterea temperratirii de transformare alotropica a titanului#

Hig# '#4 $iagramele de echilibru ale sistemelor a ; mangan ; titan b ; fier % titan c ; cobalt ; titan d ; titan % staniu

Mg, .masice f Au, .atomice

Au, .masice g 0d, .atomice

0d, .masice (

h Ag, .atomice

Ag, .masice i Ti, .masice

Ti,.atomice *

6, .atomice a

/e, .masice b

La, .masice c

Dc, .masice d Hig# ' #) $iagramele de echilibru ale sistemelorG a ; titan % bor b ; titan ; ceriu c ; titan ; lantan d ; titan ; scandiu

Hig '#1 $iagrama de echilibru a sistemului aluminiu ; titan+',

ALIAJK 0K 6A9A $K TITAN

Titanul constituie in present unul din metalele foarte utilizate ca baza pentru obtinerea de materiale metalice cu proprietati deosebite# 0oliformismul, capacitatea buna de aliere cu multe elemente din sistemul lui Mendeleev, formarea unui domeniu larg de solute solide sau faze intermetalice cu solubilitate variata,temperaturainalta de topire si o e&celenta rezistenta la

'"

coroziune creeaza conditi favorabile pentru a realize o diversitate vasta de structuri si proprietati#+',#

/lasificarea alia*elor de Titan

$upa microstructura alia*ele de titan sunr monofazice si difazice #Klementele de aliere maresc sau coboara temperatura transformari de faza 7 8, facand astfel sa varieze atat domeniul 7 cat si domeniul 8 al alia*ului#Astfel se deosebescG aB elemente 7%gene AAl,L,N,6,/ BI bB elemente 8%gene izomorfe AE,Mo,Ta B care maresc domeniul 8I cB elemente izomorfe neutre A9n,Dn B care nu modifica nici un domeniu+-,# /lasificarea alia*elor de titan folosite in practica se poate face avand la baza mai multe criteriG modul de prelucrare, proprietatie A in special rezistenta la rupereB,structura si domeniile de utilizare# aB $upa modul de prelucrare alia*ele de titan se impart in doua mari categoriGalia*e deformabile si alia*e pentru turnatorii#Dpre deosebire de alte metale in cazul alia*elor pe baza de titan nu e&ista deosebiri esentiale intre compozitiile acelor doua tipuri de materialeI bB $upa proprietati se impart in alia*e cu plasticitate mare si rezistenta medie, suficient de plastice si cu rezistenta mare, cu rezistenta fosrte buna la coroziune,cu proprietati mecanice deosebite la temperature sub "2 /, super plastice, supraconductoare, amorfe, cu memorie etc# cB $upa domeniile de utilizare , aceste materiale metalice pot fi grupate in urmatoarele categoriG alia*e pentru constructi sudate,alia*e utilizate in constructia de autovehicule, aviatie, tehnica spatiala, industria chimica, navala, in criogenie si cu destinati speciale# dB $upa structura alia*ele se impart in trei categoriG 7 Aelementele de aliere se dizolva in 7 titanBI 8 Aelementele de aliere determina stabilizarea acestei structuri la temperature mediului ambientB si 7F8 AbifaziceB la randul lor,alia*ele bifazice se impart in trei subgrupeGalia*e bifazice tipice, pseudo 7 si pseudo 8#/ele pseudo 7 sunt alia*e 7 care contin in structura cantitati mici de faza 8 A-M'".B# Kle isi pastreaza toate caracteristicile de baza ale alia*elor 7, dar prezenta fazei 8 contribuie la imbunatatirea propietatilor tehnologice si mecanice# Alia*ele pseudo 8 sunt alia*e 8 care contin in structura cantitati mici de faza 7 care indeplineste rolul de durificator in procesul de calire si imbatranire#+',

Alia*e cu propietati speciale

In aceaasta categorie pot fi incluse toate materialele metalice pe baza de titan care au larga utilizare in tehnologiile de varf printe care se pot amintiG alia*e supra conductoare, alia*e destinate industriei electronice, alia*e super plastice, alia*e amorfe, alia*e cu memorie# Alia*ele cu memorie sunt materiale metalice care in anumite conditii au proprietatea de a%si modifica dimensiunile# $upa suprimarea factorilor e&terni au capacitatea de a reveni la forma initiala Alia*ele superplastice sint materialele metalice care in anumite domenii de temperaturi au valori pentru alungiri mai mari de '"".# Aceste materiale metalice permit, daca prelucrarea se efectueaza la o temperatura inclusa in acest domeniu sa se obtina prin modelare produse cu configuratie e&trem de variata# In aceasta categorie pot fi incluse alia*ele de Ti cu structura 7 si 7F8, doua fiind compozitiile mai studiateG 1.Al, 4.H la !)"N/, respectiv ).Al, 2,).Dn, rest la . Ti la !""N/# Alia*ele supraconductoare, sunt materiale care la temperaturi scazute devin supraconductoare# Alia*ele amorfe sunt materiale metalice cu o structura amorfa Asticla metalicaB, care se obtin prin viteze de racire cu propieetati deosebite, in special cea ce priveste capacitatea de concentrare a surselor de lumina# Aceste alia*e au gasit de*a aplicatii in industria electronica, pentru depuneri de straturi subtiri in bateriile solare#+4,

''

Eiteza de o&idare a titanului si a alia*elor de titan

Titanul si alia*ele sale sunt incluse in grupa metalelor care asemenea zincului formeaza ca strat de o&id un semiconductor de tip On?# Dtudiul efectului atmosferei gazoase prezinta o insemnatate deosebita deoarece titanul are o mare capacitate de a dizolva gaze in special 52, L2, N2# Dolubilitatea gazelor in titan limiteaza folosirea titanului si a alia*elor de titan la temperature mai mari daca nu se iau masuri speciale pentru diminuarea efectelor nedorite, cum ar fi cresterea in duritate si descresterea ductilitati#+-,

Influenta tratamentului termomecanic asupra microstructurii si proprietatilor aliajelor de Ti

Inginerii constructori includ alia*ele de titan in categoria alia*elor cu un comportament neadecvat din punctul lor de vedere, datorita variatilor foarte mari ale caracteristicilor si comportamentale ale semifabricatelor supuse unui regim de for*are sau tratament termic identic# Aceste variatii apar deoarece proprietatile alia*elor de titan sunt foarte sensibile la caracteristici precum te&tura, marimea de graunte, transformarea fazei 8# Matritarea se poate efectua numai in domeniul monofazic 8, sau 7, sau in cel bifazic A7F8B, sau Adeoarece temperatura de matritare nu se mentine de regula la acelasi nivelB in diferite domenii fazice corespunzatoare diferitelor etape ale procesului de matritare# $eoarece tratamentul termic ulterior poate fi efectuat in orice domeniu fazic indicat, potential, se poate aplica un numar mare de regimuri de tratamente termimecanice# Insa de%a lungul diferitelor etape de tratament termomecanic este necesar un control foarte riguros, orientat nu numai pentru asigurarea unei uniformitati microstructurale avansate in sectiuni de diferite grosimi, fapt ce va duce implicit la o variatie minima a proprietatilor ali*elor#+),#

Matritare in domeniul
Matritare in domeniul 8 se poate realiza izoterm, la temperaturi corespunzatoare domeniului de e&istenta a fazei 8, cu terminarea matritarii in domeniul A7F8B, prin procesul de racire normala din timpul acestei operatii# Astfel, in procesul de matritare din domeniul 8, mai mult de ). din comprimare se realizeaza de fapt in domeniul A7F8B# 0rincipalul avanta* al matritarii in domeniul 8 consta in faptul ca procesul de deformare se poate efectua intr%un interval mai larg de temperaturi decat in cazul matritarii in domeniul A7F8B cand intervalul de temperaturi permisiv pentru matritare este mult mai ingust# Acest avanta* permite efectuare matritarii intr%un numar mai mic de comprimari si reincalziri pentru obtinerea formei finale# In plus datorita unor valori mult mai scazute ale rezistentelor de curgere apare posibilitatea matritarii unor piese cu un adaos de material mult mai mic le dimensiunile finale, deci cu o utilitate economica de material# Legat de faptul ca la scurgere a fazei 8 este intr%o mare masura sensibila la viteza de deformare apare avanta*ul posibilitatii de matritare la viteze mici de deformare, proces mai lesne de realizat in conditii izoterme, in care piesa poate fi matritat intr%o singura operatie#+),#

'2

Matritarea in domeniul (+)

Matritarea in domeniul A7F8B se poate efectua in stadiile initiale in domeniul 8, dar pentru obtinerea unei struturi bifazice A7F8B omogene este important ca toate zonele semifabricatului sa fie deformate in acest domeniu, in caz contrar, zonele de metal mort vor avea o microstrutura aciculara caracteristica matritarii sau prelucrarii termice in domeniul 8# In procesul izotermic de matritare in domeniul A7F8B se pot utiliza proprietatile de supraplasticitate ale microstructurii fine A7F8B# Ma*oritatea alia*elor industriale de titan cu structura A7F8B pot fi aduse in stare supraplastica prin deformare la cald cu rate mari de comprimare realizata in domeniul A7F8BG astfel, amestecul grosolan de faze stabilizeaza dimensiunea de garunte, care, prin recristalizarea ulterioara, se va micsora# $e e&emplu, pentru cazul alia*ului Ti%1Al%4E s%a aratat ca prin incercarile le intindere cu viteze de deformare de '"%)%'"%- in intervalul de temperaturi !""%!)"N/, se atinge marimea coeficientului de sensibilitate a vitezei de deformare de ",() si alungireaP'""".# +),#

$eterminari e&perimentale
In prezent se prefera ca in locul titanului tehnic sa se utilizeze alia*e pe baza de titan, aceasta, deoarece pliorfismul titanului ,solubilitatea buna pe care el o permite pentru numeroase elemente ,formarea compusilor chimici cu stabilitate variabila permit obtinerea unui numar mare de alia*e cu structuri se proprietati diferite+-,# /ercetarile autorilor s%au efectuat folosind titan metallic de provinienta ruseasca si englezeasca# Titanul metallic de provinienta ruseasca are urmatoarele impuritati analizate spectograficG ",'".Al, ",2".He, ",'".Di, ","'.Ni, ","'./u, ","").E, ","2./, ",").N2 ,"'!.L2# Titanul englezesc provine de la firma QoodfelloR Metals A/ambridgeB, este de puritate !!,". si consta in epruvete de grosime ",2) mm# 0robele de titan utilizate in e&periente au avut forma de placute de dimensiuni -"&')&",-" mm si respectiv '"&'"&",2) mm+-,#

'-

BIBLIOG !"I#

$%&' #la(orarea si turnarea aliajelor neferoase speciale Moise Ienciu )etru Moldo*an +icolae )anait #ditura ,idactica si )eda-o-ica. Bucuresti. %/01 $2&' 3tudiul Materialelor *ol' I I Marioara !(rudeanu #ditura 4ni*ersitati )itesti. %/// $5&' O6idarea Titanului si a unor aliaje de Titan 3eria 3tudi si 7ercetari Ma-dalena Momirlan 8iorel Badescu #ditura !-ir Bucuresti. 299% $:&' Metalur-ie Generala 3il*ia 8acu Ioan ,ra-omir 3anda Oprea #ditura ,idactica si )eda-o-ica Bucuresti. $1&' Metalur-ia +oci*in !nna Ion 7iuca )u(licatia #dituri 3tiintifice "'M' ' nr';<2999

'4

/U0SIND

=TITANUL# Qeneralitati#################################################################################################pag 2 =Influen=a elementelor de aliere asupra propriet<=ilor titanului#######################################pag =ALIAJK 0K 6A9A $K TITAN# /lasificarea alia*elor de titan#####################################pag '' =Alia*e cu propietati speciale###########################################################################################pag '2 =Eiteza de o&idare a titanului si a alia*elor de titan#########################################################pag '2 =Influenta tratamentului termomecanic asupra microstructurii si proprietatilor alia*elor de Ti############################################################################################pag '= $eterminari e&perimentale############################################################################################pag'4 =6ibliografie####################################################################################################################pag ')

')