Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Tema 22

Acoperiri protectoare si
decorative

Student
Suliman Seher
Grupa 531E

2017

1
 Cuprins

1. Domenii de utilizare cu exemple

2
Acoperiri protectoare si vopsele
2. Materiale strat substrat intalnite
4
Placarea bijuteriilor
Cu Rodiu
Cu Aur
Pardoseli Epoxidice
3. Tehnologii de realizare
8
Metalizarea prin pulverizare
Placarea metalelor
Placarea prin turnare
Depunerea fizic din vapori

4. Rezistenta mecanica si la coroziune

10
Coroziunea
Rezistenta la coroziune
Aplicarea de straturi metalice protectoare

Bibliografie
15

2
1. Domenii de utilizare
Acoperiri protectoare si vopsele
Acoperiri protectoare si decorative sunt folosite in domenii vaste, ca de exemplu pentru bijuterii,
ceasuri, pereti de toate tipurile de materiale, cat si lemn si metale .

Domenii de utilizare :

Placare bijuterii
Acoperiri metalice
Sisteme de pardoseli prin vopsele poliuretanice si epoxidice
Protectii anticorozive pentru beton si metal

O acoperire este o acoperire care se aplic pe suprafaa unui obiect, de obicei mentionat ca
substrat. Scopul aplicrii acoperirii poate fi decorativ, funcional, sau ambele. Acoperirea n sine
poate fi un strat complet, care acoper complet substratul, sau poate acoperi doar pri ale
substratului. Un exemplu de toate aceste tipuri de acoperire este reprezentat de o etichet de
produs pe mai mult sticle de bauturi de o parte are un strat funcional (adeziv), iar pe cealalt
parte are una sau mai multe acoperiri decorative ntr-un model adecvat (tiprirea) care cuprinde
cuvintele i imaginile.

Vopselele si lacurile sunt acoperiri care au cea mai mare parte utilizari duale de protectie a
substratului fiind si decorative in acelasi timp, desi unele picturi cu vopsea sunt doar de decor asa
cum sunt vopsite conductele industriale mari numai pentru functia de prevenire a coroziunii.

Acoperirile funcionale pot fi aplicate pentru a modifica proprietile de suprafa ale

substratului, cum ar fi aderena, rezistenta la apa, rezistenta la coroziune, sau rezisten la uzur.
In alte cazuri, de exemplu, fabricarea dispozitivelor semiconductoare (n cazul n care substratul
este o plachet), acoperirea adaug o nou proprietate, cum ar fi un rspuns magnetic sau
conductivitate electric i formeaz o parte esenial a produsului finit.

Un element major pentru majoritatea proceselor de acoperire este c acoperirea va fi aplicat la o

grosime controlat, i un numr de diferite procese sunt utilizate pentru a realiza acest control,
variind de la o perie simpla pentru vopsirea unui perete, la unele maini foarte scumpe pentru
aplicarea acoperirii n industria electronic.

3
 Acoperirile pot fi aplicate sub form de lichide, gaze sau solide. Acestea au rol de
protecie. Cele mai multe vopsele sunt ntr-o oarecare msur de protejare a substratului, etanare
i impermeabilizare beton, zidrie i lemn; echipamente de conservare, oel i beton structural de
la atac chimic
Rezistenta la uzura ;strat tare anti-zgrieturi pe materiale plastice i alte materiale de exemplu de
nitrur de titan, pentru a reduce zgarierea, pentru a mbunti rezistena la uzur, etc.
Acoperirile de tip barier pe beton, metale i aliaje supuse eroziunii / atac abraziv.
Grundurile sunt produse de acoperire cu proprietati anticorozive folosite ca prim strat
in sisteme de vopsire, asigurand aderenta intre suprafata metalica si urmatorul strat din sistemul
de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv - grund anticoroziv pe baza de rasini alchidice,
grundziv-grund anticoroziv pe baza de rasini alchido-melaminice, grund anticoroziv alchido-
acrilic seria 5620, grund epoxidic bicomponent, grund clorcauciuc).

Vopselele sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final in sistemele
de vopsire, formand pelicule protectoare si decorative lucioase, aderente si foarte rezistente in
timp (pe baza de uleiuri vegetale, alchidice klass, epoxidice, vopsea intermediara epoxidica,
clorcauciuc, pentru marcaj rutier vopsea de marcaj rutier).

Emailurile sunt produse de acoperire care confera proprietatile de luciu si de rezistenta

la conditiile de mediu, folosite ca strat final (alchidice, alchido-melaminice, alchido-acrilice,
epoxidice bicomponente email epoxidic, clorcauciuc email clorcauciuc).

Lacurile sunt produse utilizate pentru lacuirea obiectelor situate la interior sau la
exterior formand pelicule incolore sau colorate, cu aspect placut, transparente, foarte lucioase,
aderente si foarte rezistente in timp (lac pentru parchet, lac alchido-melaminic, lac pentru lemn,
lac electroizolant, lac epoxidic bicomponent).

2. Materiale strat substrat intalnite

Placarea bijuteriilor
Cu rodiu

Rodiul este un metal rar, de culoare alb-cenusie, cu un puternic effect reflectant, ce face parte
din grupa metalelor platinice. Denumirea rodiului provine din cuvantul grec rhodron ce
inseamna trandafir. Este un metal nobil, rezistent la coroziune, descoperit la inceputul
secolului al XIX-lea. Rodiul are rezistenta 6 pe scara Mohs in comparatie cu aurul sau
argintul care au 2,5.

Rodiul este un metal dur, rar, argintiu deschis, din familia platinei din tabelul periodic. Are
reflectii puternice si se distinge prin faptul ca este unul dintre cele mai scumpe metale
pretioase din lume. Intrucat este un metal inactive sau nobil adica este rezistent la coroziuni
si oxidare in aer umed, rodiul creste durabilitatea oricarei bijuterii pe care o placheaza avand
rezistenta 6 pe scara Mohs.

De obicei, bijuteriile din aur alb sau argint sunt placate cu rodiu (proces cunoscut si sub
numele de galvanizare sau rodinare) pentru a obtine un plus de stralucire, de lustru si o

4
durabilitate crescuta. De asemenea, metalul devine mai rezistent la zgarieturi, iar atunci cand este
vorba despre bijuteriile de argint, acestea nu mai innegresc la fel de rapid. Unul dintre cele mai
mari avantaje ale placarii cu rodiu este faptul ca nu contine nichel, piesele astfel obtinute fiind
hipoalergenice.

Cu aur

Aur galben: 12.5% argint - 75% aur pur - 12.5% cupru

Aur roz: 6% argint - 19% cupru - 60% aur pur - 10% paladium - 5% nichel
Aur rosu: 5.5 % cupru - 94.5% aur pur
Aur alb: 10% cupru - 10% paladium - 5% nichel - 75% aur pur
Aur albastru: un aliaj de aur si fier. Prin tratamentul termic, moleculele de fier de la suprafata
metalului se oxideaza, astfel culoarea devenind albastru.
Aur verde: un aliaj ce contine aur, argint si cupru.
Aur negru: obtinut prin depunere chimica a vaporilor (tehnica asemanatoare PVD-ului) de aur,
carbon si alte metale. Stratul de culoare neagra are o grosime de cativa microni. Un alt tratament
poate fi electrodepunerea de rodiu, crom si impuritati foarte inchise la culoare

5
Aur maro: obtinut prin tratament termic.

Binecunoscuta compania de smartphone-uri de lux Gresso, a lansat un nou model exclusivist, n

cadrul coleciei Regal Collection, numit Regal Gold. Coelcia include trei modele, diferen iate
dup tipurile de materiale folosite. Astfel, este un smartphone realizat eminamente din titaniu, iar
acestea vin cu o combinaie de titaniu cu placare PVD (inserii de aur de 18 carate, placarea PV
este folosit de productorii elveieni de ceasuri de lux deoarece ofer rezisten sporit n caz de
zgrieturi)

Pardoseli epoxidice

Vopselele epoxidice fara solvent sunt cele mai utilizate atat pentru spatiile comerciale cat si
industriale, deoarece confera durabilitate si rezistente bune. Ele in schimb au costuri mai mari
per m2 si sunt aplicate in general de firme specializate deoarece se pot aplica la grosimi mai mari

6
(1-5mm) comparativ cu vopsele epoxidice in solvent care se aplica la grosimi mici de
aproximativ 200m.

Vopselele epoxi de pardoseala pot acoperi crapaturile foarte fine ale betonului, insa pentru
crapaturile mari, acestea trebuiesc umplute cu un chit special pentru crapaturi.

Vopseaua este in cele mai multe cazuri un material lichid, care dupa ce este aplicat pe o
suprafata formeaza un film (strat) compact si aderent. Vopselele sunt formulate utilizand un
numar mare de materii prime. Materiile prime de baza din compozitia unei vopsele sunt:

Liant (Rasina): reprezinta acel vechicul care inglobeaza toate celelalte componente atat
inainte cat si dupa formarea filmului de vospsea. Rasinile pot fi naturale sau sintetice si
au capacitatea de a forma un film subtire, continuu si cu aderenta la substrat. In acelasi
timp rasina este cea care da numele generic pentru tipurile de vopsele. Exemplu: vopsele
alchidice, vopsele epoxidice, vopsele poliuretanice etc Tot rasina este aceea care
determina tipul uscarii si modalitatea de uscare a vopselelor. Din acest punct de vedere se
pot distinge trei tipuri de uscare si formare (intarire) a peliculei de vopsea:
Uscare fizica: pentru aceste tipuri de vopsea formarea
filmului(uscarea) se realizeaza doar prin evaporarea solventului si
se redizolva atunci cand sunt expuse la solventul utilizat in
formulare. Exemple de rasini utilizate pentru vopsele cu uscare
fizica sunt: acrilice, nitro-celulozice, vinilice, clorcauciuc etc;.
Formare film prin reactii de oxidare: pentru aceste vopsele, pe
linga evaporarea solventului, au loc si reactii chimice cu oxigenul
din aer (aceasta reactie este continua si aproape nu se termina
niciodata). Exemple de rasini: rasinile alchidice, rasinile alchidice
modificate, vopsele pe baza de uleiuri sicative (ricin, tung etc);
Formarea film prin reactii chimice: aceste tipuri de vopsele sunt
in general livrate in doi componenti: baza si intaritor. Inainte de
utilizare cei doi componenti se amesteca astfel incat in procesul de
formare a filmului de vopsea pe linga evaporarea solventului, are
loc si reactia dintre grupele reactive ale bazei si intaritorului.
Pigmentii: reprezinta o grupa de materii prime pulverulente utilizate in vopsele, pentru a
obtine culoarea, opacitatea vopselei sau pentru anumite functii speciale (pigmenti
anticorozivi, pigmenti inhibitori de coroziune).
Aditivii: sunt utilizati din diferite motive. Exemple ale functiilor acestora in vopsea sunt:
acceleratori de reactie, antispumanti, agenti de dispersie, antioxidanti, pentru a nu forma
pielita in ambalaj etc.
Solventii: sunt substante lichide utilizate pentru dizolvarea rasinii fara insa a reactiona cu
aceasta. Formularea de vopsele care nu contin solventi este de asemenea posibila. Aceste
tipuri de vopsele care nu contin solvent sau acesta este in cantitate foarte mica se numesc
vopsele fara solvent (solvent free) sau vopsele ce au un continut mic de solvent (solvent
less).

7
 3. Tehnologii de realizare
Acoperirea este metoda de aplicare a unui strat de material pe alt obiect sau in jurul unui alt
obiect, pentru a-l imbraca total sau partial, pentru a-l proteja sau pentru a-i modifica aspectul.

Acoperirea unui obiect se poate face cu materiale metalice sau nemetalice.

Acoperirea cu materiale metalice poarta denumirea de metalizare.

Metalizarea urmareste:
imbunatatirea unor proprietati mecanice ale suprafetei (duritate,
rezistenta la uzura, durabilitate);
imbunatatirea unor proprietati fizice;
imbunatatirea unor proprietati chimice;
protectia anticoroziva;
realizarea unui aspect exterior placut;

Acoperirea cu materialele metalice este precedata de operatia de pregatire a suprafetei in

scopul obtinerii unei aderente bune. Acestea pot fi mecanice (sablare, polizare) sau chimice
(decapare).

Procedeele de metalizare sunt:

1. Pulverizare.
2. Placare.
3. Cufundare in metale topite.
4. Amalgamarea.
5. Spoirea.

8
 6. Electro-chimica.
7. Electro-frecare.
Metalizarea prin pulverizare

Metalizarea prin pulverizare se efectueaza proiectand metale sau aliaje topite, ori
pulverizate din stare topita pe suprafete metalice cu ajutorul unui pistol de metalizat.

Prin solidificare particulele proiectate pe suprafata de metalizat se sudeaza intre ele

formand o pelicula aderenta datorita in special tensiunii superficiale.

Un aparat de metalizat trebuie sa contina trei categorii de subansambluri care sa asigure

realizarea urmatoarelor operatii:
1. Topirea metalului de aport.
2. Pulverizarea metalului topit.
3. Antrenarea particulelor formate de catre un curentul de aer comprimat catre
suprafata de metalizat.

Avantajele metalizarii prin pulverizare

piesa metalizata nu se incalzeste peste 400 K si deci nu se produc modificari
structurale;
se pot realiza pelicule de grosimi variabile;
timp de executie mic;
cost scazut;

Dezavantaje pulverizarii sunt :

rezistenta slaba la incovoiere si tractiune a peliculei;
rezilienta redusa;
piesele metalizate nu se pot supune deformatiilor plastice;

Domenii de aplicare ale metalizarii prin pulverizare sunt :

reconditionari;
remedierea defectelor de suprafata ale pieselor turnate;
protectia contra coroziunii;
realizarea unor suprafete refractare;
metalizarea materialelor nemetalice;

Placarea metalelor

Prin placare se intelege imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe materiale
metalice sub forma de straturi prin intermediul fortelor de coeziune. Piesa stratificata realizata
prin placare se comporta atat la rece cat si la cald ca un singur obiect, insumand sau cumuland
proprietatile straturilor componente.

9
 Straturile metalizate nu depasesc 2-3% din grosimea totala a obiectului pe cand cele
placate ajung si la 20%. Placarea poate fi bistrat sau multistrat din materiale metalice de diferite
naturi.

Alegerea straturilor ca grosime si natura se face in functie de proprietatile care se

urmaresc (mecanice, fizice, chimice, etc.) a le obtine. Suprafetele de placat se curata dupa care se
placheaza.

Placarea prin turnare

Se realizeaza turnand metalul de placat pe suprafata pregatita. Piesa de placat se

incalzeste la 1100 - 1300 K. Aderenta se realizeaza prin difuziune.

Fazele placarii prin turnare sunt :

pregatirea suprafetelor de placat;
turnarea metalului de placat;
prelucrarea stratului placat (prin aschiere);

Placarea prin turnare se poate executa prin:

1. Turnarea simultana sau succesiva a otelurilor de baza si a celui de placare,
printr-un perete despaartitor care se scoate la momentul oportun.
2. Turnarea otelului lichid peste placi din otelul de placare introduse in prealabil
in lingotiera. Aderenta obtinuta nu este suficienta si se imbunatateste prin
presare sau laminare.

Depunerea fizic din vapori

Physical Vapour Deposition (PVD) este metoda prin care straturile subiri (de 1 - 10 m) se obin
prin condensarea pe suprafaa substratului a unor specii atomice sau moleculare aflate n faz de
vapori.

Procesele PVD pot fi mprite dup metodele de formare a vaporilor primari n: procese
de vaporizare (termice) i procese de pulverizare (cinetice). In timpul depunerii PVD materialul
care urmeaz s fie depus este vaporizat sau pulverizat, se amestec cu un gaz i apoi se
condenseaz din starea de vapori sub forma unui strat (film) subire pe piese.

Depunerile de straturi prin PVD presupun obinerea de straturi subiri pe suprafaa

pieselor metalice prin evaporare termic, pulverizare catodic sau implantare ionic. Se obin
straturi subiri, cu grosimi de 2 - 10 m, prin condensarea unor fluxuri gazoase de atomi sau
molecule pe suprafaa pieselor, fluxuri produse prin mecanismele fizice de evaporare termic sau
pulverizare catodic a materialului de depunere.

Un avantaj important este acela c pot fi obinute straturi complexe de tipul

multicomponent i multistrat cu proprieti deosebite de natur mecanic, electronic, optic,
termic etc.

10
 4.Rezistenta mecanica si la coroziune
Coroziunea

Coroziunea este un proces de alterare, datorat atacurilor chimice sau electrochimice asupra
metalelor, sub aciunea substanelor de natur acid i bazic. Coroziunea oelului se produce sub
aciunea umezelii i a oxigenului, fiind accelerat de aciunea srurilor. Coroziunea atac stratul
superficial de "vopsea" de la suprafaa metalului, trecnd cu timpul la straturile urmtoare, viteza
cu care acestea sunt atacate depinznd de o multitudine de factori cum ar fi: frecvena expunerii
i durata ei, umiditatea, viteza i direcia vntului, praful, soarele, gradul de poluare a mediului n
care se gsete piesa respectiv. De exemplu, se tie c dioxidul de sulf favorizeaz puternic
corodarea zincului, motiv pentru care n lunile de iarn intensitatea coroziunii este maxim,
deoarece combustibilii folosii la ncalzire degaj cantiti mari de dioxid de sulf.

Consecinele coroziunii:

Afecteaz funcionalitatea i aspectul

Costuri mai mari pentru recondiionarea suprafeelor.

S-a demonstrat, de-a lungul timpului, ca protectia anticoroziva prelungeste considerabil viata
cladirilor de birouri, halelor de productie si depozitare, podurilor, navelor, avioanelor, asa cum s-
a remarcat ca in lipsa sau insuficienta acesteia, duce n scurt timp la deteriorarea materialelor
folosite n constructii, provocand daune importante. Astfel, tratarea suprafetelor pentru
prevenirea coroziunii este esentiala pentru asigurarea longevitatii acoperirilor metalice.

Acoperirea termica a suprafetelor prin zincare termica.

Acoperirea suprafetelor prin galvanizare.

Acoperirea suprafetelor prin pulverizarea metalelor.

Rezistenta la coroziune

Aliajul de zinc depus prin zincare termica, protejeaza suprafata pieselor att prin bariera ce se
formeaza ntre otel si mediu ct si prin realizarea unei protectii catodice (zincul avnd potentialul
electrochimic mult mai mic dect al fierului, devine anod n timp ce fierul devine catod). Se stie
ca stratul de zinc este compus din substraturile: eta, zeta, delta, gama, alfa, care au duritati
diferite si care sunt atacate succesiv de coroziune. Stratul eta fiind primul, este atacat n
urmatoarele ore ce au trecut dupa procesul de zincare termica. Produsii rezultati din coroziune
sunt invizibili la nceput, dar cu trecerea timpului ei devin evideti deoarece sunt de culoarea alba,
sunt solubili si ncep sa fie spalati de ploaie. Coroziunea trece cu timpul la straturile urmatoare,
viteza cu care sunt atacate depinznd de o multitudine de factori cum ar fi, frecventa expunerii si
durata ei, gradul de umezeala, viteza si directia vntului, praful, soarele, gradul de poluare al

11
mediului n care se gaseste piesa respectiva. De exemplu se stie ca bioxidul de sulf favorizeaza
puternic corodarea zincului, motiv pentru care n lunile de iarna intensitatea coroziunii este
maxima, deoarece combustibilii folositi la ncalzire degaja cantitati mari de bioxid de sulf.

Aplicarea de straturi metalice protectoare

Depunerea electrolitica (galvanica) - obiectul de acoperit constituie catodul si se

leaga la polul pozitiv al sursei de curent. Anodul poate fi executat dintr-un metal
neatacabil n conditiile de lucru (electroliza cu anod insolubil) cum este la cromare.
Alteori anodul este alcatuit din metalul acoperirii si se dizolva n timpul electrolizei
(metoda cu anod solubil), depunndu-se pe catod cum se ntmpla la cuprare,
nichelare, zincare.

Electrolitul (baia de electroliza) contine un compus al metalului care se depune (n

concentratie bine determinata), substante tampon (pentru mentinerea constanta a
aciditatii solutiei), substante anorganice pentru marirea conductivitatii precum si adaosuri
speciale pentru a mbunatati porozitatea, aderenta, luciul sau structura stratului protector.
Calitatea acoperirii depinde de finisarea suprafetei si de parametrii de lucru: compozitia
electrolitului, densitatea de curent, temperatura, agitarea solutiei si miscarea electrozilor.
Regimul de lucru odata stabilit trebuie respectat riguros deoarece exista o
interdependenta ntre diferiti factori care influenteaza procesul de electrod.

Durata procesului de depunere depinde de grosimea stratului impus si se calculeaza

cu relatia: t = 0,6d. / Km.I.Rc unde: t- durata depunderii n minute; d - grosimea stratului
metalic, n m; - greutatea specifica a metalului depus, n g/cm 3; Km - echivalentul
electrochimic al metalului (cantitatea de 555j92f metal depusa de unitatea de cantitate de
electricitate, n g/Ah; I - densitatea de curent, n A/dm 2; Rc - randamentul de curent
(raportul dintre cantitatea de metal depusa la catod si cantitatea de metal care ar trebui
sa se depuna, conform legii lui Faraday), n %.

Acoperirile de zinc se depun pe piese din otel pentru a le proteja n conditiile

coroziunii atmosferice, n prezenta umezelii si a gazelor de ardere, n contact cu produsele
petroliere sau cu solutii alcaline de concentratie mica si medie. Electrolitii cu cianuri
asigura o microstructura cristalina fina a depunerii si o grosime uniforma a stratului dar
pot fi nlocuiti cu electroliti pe baza de zincat care au o putere de patrundere apropiata.

Acoperirile de cadmiu au proprietati asemanatoare celor de zinc . Au o rezistenta

buna la coroziune n atmosfera umeda, n apa de mare, n prezenta bioxidului de

carbon, a hidrogenului sulfurat si a gazelor de ardere. Depunerile de cadmiu se efectueaza

n electroliti acizi si cianurici.

Acoperirile de nichel se utilizeaza pentru aspectul decorativ si al rezistentei la

coroziune atmosferica. Depunerile de nichel sunt puternic atacate de acidul clorhidric,

12
sulfuric, azotic, de clor si compusii sulfului. Acoperirile de nichel se depun din electroliti de
sulfat, clorura si fluoroborati.

Acoperirile de crom se caracterizeaza prin rezistenta nalta la coroziune, coeficient

mic de frecare, duritate mare si rezistenta la uzura. Cromarea decorativ protectoare
reprezinta un sistem de acoperire cu mai multe straturi depuse galvanic pe suprafete de
otel: cupru-nichel-crom. Cromul se depune catodic din solutii ale combinatiilor cromului
hexavalent, prin electroliza cu anozi insolubili fabricati dintr-un aliaj plumb-stibiu.

Acoperirea prin imersare la cald - este metoda cea mai economica pentru
obtinerea unei depuneri relativ groase. Obiectul de acoperit, dupa o pregatire
preliminara (sablare, decapare, degresare) se imerseaza ntr-o baie cu metal topit si
dupa scurt timp se scoate si se raceste n aer. n timpul procesului, stratul
superficial al metalului de acoperit formeaza o serie de aliaje cu metalul protector
ce asigura aderenta stratului depus. Pe aceasta cale se obtin straturi din metale
usor fuzibile: Zn, Sn, Cd, Al, Pb. Dezavantajele procesului sunt legate de obtinerea
unor depuneri neuniforme ca grosime, nu se pot prelucra piese de dimensiuni mari,
repere cu orificii nguste sau cu filet precum si piese din oteluri ce se modifica
structural la temperatura de imersare.

Metalizarea prin pulverizare - se realizeaza prin pulverizarea metalului protector,

sub forma de particule fine, pe suprafata fierbinte a obiectului cu ajutorul aerului
comprimat. Metalul pulverizat este retinut mecanic pe suprafata piesei sub forma
unor depuneri aderente, grosiere si lipsita de pori. nainte de acoperire, piesele se
degreseaza si se sableaza pentru a retine particulele fine de metal. Metoda are
avantajul ca se poate aplica si pe teren.

Placarea - se realizeaza prin aplicarea de foi de metal rezistent la coroziune pe

suprafata ce trebuie protejata, aderenta dintre cele doua metale se asigura prin
presare, laminare sau sudare. nainte de placare, suprafetele de contact trebuie
degresate si decapate. Sub influenta presiunii si temperaturii, aderarea celor doua
suprafete este ridicata datorita difuziei celor doua metale. Uneori placarea se face
pe ambele parti ale obiectului (placare tip sandwich). Placarea este unul dintre cele
mai eficace procedee de protectie, deoarece stratul metalic este neporos si asigura o
buna rezistenta mecanica si la coroziune. Ansamblul placat poate fi prelucrat
ulterior.

Acoperirea prin difuzie (cementarea) - se face prin tratarea termochimica a

suprafetelor metalice , modificndu-se compozitia chimica a metalului de baza prin
difuzia unui element oarecare. (a se vedea tr. tch. de la stiinta Metalelor).

Straturi protectoare pe baza de compusi anorganici - procedeul se bazeaza

pe conversia stratului metalic superficial n produsi greu solubili ai metalului (oxizi,
fosfati, cromati, nitruri) sau prin placarea constructiilor metalice cu produse

13
 ceramice. Aceste straturi asigura o buna rezistenta la coroziune si cresc
proprietatile fizico-mecanice ale suportului.

Oxidarea metalelor feroase pe cale chimica (brunarea)- se realizeaza prin

reactia dintre aliaj si hidroxidul de sodiu, n prezenta unui oxidant (NaNO 2sau MnO2).
Durata oxidarii este cu att mai scurta cu ct continutul de carbon este mai mare.
n urma tratamentului, pe suprafata pieselor se formeaza o pelicula uniforma,
aderenta si continua, constituita din oxizi din care predominant este Fe 3O4. Pe otelul
carbon pelicula este de culoare neagra, pe fonta si otelurile cu Si este maronie iar
pe otelurile aliate are nuante violet roscat. Piesele brunate se pasiveaza prin imersie
ntr-o solutie diluata de anhidrida cromica (1-2g/lCrO 3).

Straturi protectoare obtinute prin fosfatare - se aplica pe otel, zinc,

cadmiu, magneziu si aluminiu pentru:

- obtinerea unei pelicule protectoare;

- ca substrat pentru vopsire;

- pentru realizarea unei finisari decorative;

Acoperirea se realizeaza prin imersare, pulverizare sau pe cale electrochimica. Stratul

obtinut este stabil, are duritate mare, este fragil si rezista la temperaturi de 200 oC. Se
fosfateaza cilindrii, segmentii si fusurile de arbori de la autovehicule si avioane.

Straturile de email - sunt acoperiri ceramice foarte eficace. Emailul este o masa
sticloasa, deseori opaca, obtinuta prin topirea la 1200-1300 oC a rocilor naturale
(nisip, argila, feldspat) cu fondanti si oxizi metalici (de Cu, Ni, Cr) pentru culoarea
dorita. Stratul de email este rezistent la gaze fierbinti, acizi minerali si organici,
solutii de saruri si solventi organici. Se emaileaza piese de tipul: autoclave,
reactoare, schimbatoare de caldura pentru sulfonare, carbonatare, clorurari,
polimerizari, etc. Stratul de email este casant, nerezistent la socuri mecanice si
termice, sub actiunea carora se fisureaza. Tehnologic, se aplica mai nti un strat de
email de baza (grund) care adera perfect la stratul metalic suport si suporta bine
diferenta dintre coeficientii de dilatare. Peste acesta se aplica un strat de email de
acoperire, care asigura culoarea, rezistenta chimica si rezistenta la uzura.
Compozitia sa este diferita de cea a grundului: 60-69% SiO 2, max. 5% B2O3, diverse
fluoruri si TiO2 pentru abtinerea culorii iar ca fondanti se adauga oxizi alcalini si
alcalino-pamntosi.

Straturi protectoare pe baza de compusi organici -

Acoperiri cu materiale peliculogene - din punct de vedere al compozitiei sunt:

uleiuri vegetale, derivati celulozici, rasini naturale si sintetice, cauciucuri si

14
 elastomeri. Lacurile sunt derivati celulozici, rasini naturale sau sintetice n solventi
organici volatili. Sunt incolore sau slab colorate care dupa uscare dau pelicule
transparente si lucioase. Vopselele sunt sisteme disperse de pigmenti si materiale
de umplutura n diferite substante peliculogene. Dupa natura lor pigmentii pot fi:

- anorganici naturali (roci sau minereuri ca baritina, creta, etc.);

- pigmenti metalici (oxid de zinc, TiO2, galben de crom, albastru de fier, miniu de
plumb, pulbere de aluminiu sau bronz, etc.);

- pigmenti organici naturali si sintetici (indigo, pigmenti azoici, etc.).

Solventii sunt substante organice lichide si volatile care dizolva substanta peliculogena si
se evapora n timpul formarii peliculei.

Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura n uleiuri sau lacuri. Ele
formeaza straturile de baza care realizeaza aderenta dintre suport si celelalte straturi ale
peliculei aplicate. Tehnica de aplicare cea mai moderna a acestor materiale este
"pulverizarea n cmp electrostatic". Aceasta se bazeaza pe ionizarea n cmp electrostatic
a pulberii si proiectarea ei pe suprafata metalica ncarcata cu sarcina electrica de semn
contrar. n a doua faza, stratul pulverulent aderent depus este topit si rigidizat ntr-un
cuptor de ardere si formeaza un strat de material plastic omogen.

Captuseli din materiale plastice - sunt folosite folii, placi sau blocuri, care se
aplica pe suprafata metalica cu ajutorul unor adezivi cu ntarire la cald sau rece.
Materialele plastici sunt: policlorura de vinil, polietilena, polieter clorurat,
polipropilena, rasini fenolice, siliconice , teflon, etc. Captuselile trebuie sa respecte
urmatoarele conditii:

- buna aderenta la metalul suport;

- suprafata neteda si rezistenta la abraziune;

- sa nu contamineze materialul sau substanta din recipient;

- durata ndelungata de functionare;

- cost de aplicare redus.

Foliile din policlorura de vinil sunt cele mai utilizate deoarece asigura o buna rezistenta
chimica si durabilitate la atacul acizilor, alcoolilor, sarurilor dar o slaba rezistenta la
solventi.

15
Bibliografie

1. http://www.scritub.com/stiinta/chimie/PROTECTIA-ANTICOROSIVA95596.php
2. http://www.ablogtowatch.com/ask-watch-experts/what-is-the-difference-between-pvd-
gold-and-gold-plating/
3. http://pardoseliepoxi.ro/servicii/
4. http://www.connect.ro/2015/06/03/gresso-prezinta-modelul-regal-gold-un-nou-
smartphone-de-lux/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Protec%C8%9Bie_anticoroziv
%C4%83#Rezistenta_la_coroziune

16