Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Specializarea:Inginerie si protectia mediului in Industrie

Prevenirea si controlul integrat al poluarii

Tema proiectului: Prevenirea si controlul integrat al poluarii in industria
acoperirilor metalice

ndrumtor: Asistent Dr. Biol. Camelia Smaranda

Studeni: Ailinci Maricela
Dasclu Andreea-Georgiana
Grupa: 2409

2015

Cuprins:
Cap1. Prezentare generala a industriei:
1.1.

Scurta introducere despre industrie

1.2.

Prezentarea dimensiunii si distributiei

1.3.

Caracterizarea pietei si productiei

1.4.

Tendintele economice

Cap. 2. Descrierea procesului industrial

2.1. Principalele etape ale procesului
2.2 Prezentarea instalatiei si echipamentelor/infrastructura
2.3.Schema bloc a procesului/Scheme ale fluxurilor tehnologice
2.4. Prezentarea fluxurilor tehnologice

Cap 3. Materii prime, emisii, deseuri:

3.1. Materii prime folosite in industrie
3.2. Emisiile rezultate din process:ape uzate,deseuri
3.3. Deseuri/pierderi caracteristici
3.4.Inventarul substantelor toxice

Cap.4. Posibilitati de prevenire si control al poluarii:

4.1. Posibilitati de prevenire a poluarii
4.2. Posibilitati de control al poluarii

Cap.5. Cele mai bune tehnici disponibile pentru industrie.

Cap.6. Beneficiile aplicarii prevenirii poluarii.
Cap.7. Reglementari nationale si international privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii respective
reglementari specific ale industriei.

2012

Capitolul 1. Prezentare generala a industriei

1.1.Introducere
In epoca contemporana de intensa dezvoltare industriala, cand consumul de metale i
utilaje este in continua crestere apare ca deosebit de importanta, in special pentru cele feroase,
preocuparea pentru protejarea acestora impotriva distrugerii prin coroziune.
Pierderile de metale i aliaje produse de coroziune reprezinta aproximativ o treime din
producia mondial. Chiar dac se considera ca o parte din metal se reintoarce in circuit prin
retopire, totusi aceste pierderi totalizeaza in cazul fierului cel puin 10-15% din metalul obtinut
prin topire.
Pagubele provocate de coroziune sunt legate nu numai de pierderile de metal, ci si de
faptul ca utilajele, constructiile, piesele, distruse de coroziune au un cost mult mai mare decat al
materialului

din care sunt confectionate. Daca la acestea se adauga si chelutielile pentru

repararea pagubelor

provocate de coroziune, montarea aparaturii de inlocuire, utilizarea

materialelor anticorozive scumpe, aplicarea metodelor de protectie anticoroziva, cat si faptul c

aproape in toate domeniile industriei se pune problema protectiei anticorozive, ne dam seama de
importanta economica pe care o prezinta coroziunea.
Coroziunea metalelor si aliajelor se defineste ca fiind procesul de distrugere spontana a
acestora, in urma interactiunilor chimice, electrochimice si biochimice cu mediul de existenta.
In practica fenomenele de coroziune sunt de obicei extrem de complexe si apar sub cele
mai diferite forme, motiv pentru care, o clasificare riguroasa a tuturor acestor fenomene nu este
posibila, intre diferite clase existand intrepatrunderi.
Otelurile aliate si materialele neferoase sunt in majoritatea cazurilor scumpe si destul de
greu accesibile. Pentru reducerea procesului de coroziune adesea se recurge la acoperirea
suprafetei metalice cu straturi rezistente de natura anorganica sau organica si uneori cu straturi
combinate.Acoperirea se face cu materiale rezistente la coroziune, materiale depuse sub forma de

pelicule, cu foi subtiri, cu folii de elastomeri, cu materiale plastice sau cu rasini armate. Efectul
lor consta in izolarea materialului metalic de mediul agresiv sau in incetinirea interactiunii dintre
metal i mediul agresiv.Alegerea unei anumite acoperiri se face n functie de agresivitatea
mediului si de particularitatile functionale ale suprafetei ce urmeaza a fi protejate. Conditia de
baza este de a se forma un strat uniform, lipsit de pori. Daca nu se obtine un astfel de strat
protector, solutia de electrolit va patrunde prin pori, determinand coroziunea metalului acoperit.
Pe lang rezistenta la coroziune si aspectul placut, acoperirea metalica confera suportului
proprietatile termice si mecanice ale stratului depus.
Metalul protejat, acoperirea metalica si mediul agresiv formeaza o pila in care are loc
dizolvarea metalului cu rol de pol negativ.
Mecanismul de protectie a straturilor metalice depinde de raportul in care se gaseste
potentialul metalului protector fata de potentialul materialului suport. In functie de acest criteriu
se deosebesc doua categorii de acoperiri metalice: acoperiri anodice si acoperiri catodice.
Acoperirile anodice,sunt acele acoperiri la care potentilul materialului de baza este mai
electronegativ. Este cazul protectiei tablei de fier prin zincare, a otelului prin cadmiere.In cazul
existentei unor discontinuitati in stratul protector (pori, fisuri, zgarieturi, exfolieri) se pot forma
elemente locale in care stratul metalic depus , fiind mai electronegative, joaca un rol de anod i
se dizolva, protejand piesa impotriva coroziunii.
Un dezavantaj al straturilor anodice este ca in timp, aspectul lor se inrautateste prin
acoperirea cu produsi de coroziune.
Acoperirile catodice, in care stratul metalic depus este mai electropozitiv sunt protectoare
numai daca nu prezinta o porozitate excesiva. De aceea ele se realizeaza in straturi destul de
groase pentru a se evita formarea de micropile, in care metalul piesei fiind anod s-ar consuma in
procesul de coroziune.Cresterea excesiva a grosimii stratului nu reduce intr-o masura
considerabila porozitatea. De aceea, straturi mai groase de 50 m nu sunt justificate din punct de
vedere economic.
Caracterul anodic sau catodic al stratului de protectie este influentat puternic de mediul
agresiv si de conditiile de exploatare ale pieselor. Metalele cu care se protejeaza otelul carbon
sunt in general mai electronegative. Cand intervin schimbari majore de temperatura sau de pH
metalele protectoare isi deplaseaza potentialul de electrod spre valori mai electropozitive si la un
moment dat otelul incepe sa se dizolve. Astfel, zincul inceteaza sa mai protejeze otelul la

temperaturi mai mari de 70C.Protectia cu acoperiri metalice in afara de rezistenta la coroziune

si aspect placut confera metalului de baza si proprietatile termice si mecanice ale stratului depus.
1.2 Prezentarea dimensiunii si distributiei
Distributia la nivel national:
ROMEXTIL- Timisoara.Romextil se ocupa in Timisoara cu productia de piese si accesorii
metalice din zamac turnate centrifugal. Zamacul, un aliaj de zinc se preteaza foarte bine la
acoperiri metalice deosebite prin galvanizare si anume acoperiri cu zinc lucios, cupru, nichel,
alama, argint.
BUSECRIST-CONSTRUCT.SRL-specializata in executarea montajului pentru structuri
metalice precum: Hale metalice,inchideri si acoperiri metalice, montare panouri termoizolante.
INDUSTRIALCHIM-Bucuresti- (sulfati, azotati, cloruri, anhidrida cromica); agenti de luciu
pentru acoperiri metalice ( zincare, cuprare, cromare, stanare, nichelare, cadmiere , aurire,
argintare; pasivari,fosfatari).
METEXGRUP.SRL-Iasi- lucrari mecanice pe strung CNC, presaj la rece, indoiri, ambutisari,
stantari, confectii metalice, acoperiri metalice: zincare electrochimica acida si bazica, vopsire in
camp electrostatic, turnare aluminiu.
UPA-CARPATI.S.A.-Bucuresti-confectii metalice, turnatorie neferoase, acoperiri galvanice,
prelucrari mecanice, vopsit in camp electrostatic, tamplarie lemn, lampi, presare la rece. Produse unicat sau de serie mica. Acoperiri galvanice,electrostatic.
MIDMET- SibiuS.R.L - acoperiri metalice,productie de mobilier la comanda .
Distributia la nivel mondial:
S.U.A.-CP FILMS
Este unic productor al foliilor LLumar, iar sediul societii este n Statele Unite ale Americii. CP
Films este cel mai mare productor de folii pentru suprafee vitrate i ofer o gam deosebit de
larg de folii auto cu o varietate bogat de nuane i culori.
Foloseste, de asemenea, diverse tehnologii de colorare : vopsire, metalizare, acoperire ceramic,
laminare a mai multor straturi de folie executate cu tehnologii diferite. Aceast diversitate se
datoreaz dorinei de a acoperi o palet ct mai larg de nevoi i cerine, specifice fiecrei regiuni
de pe glob.

ROMNIA-LINDAB.
Compania promoveaz sisteme metalice complete, de ventilaie i climatizare pentru construc ii.
A nregistrat anul trecut o cifr de afaceri de 38 milioane de euro, n crestere cu 26% fa de
2005. La nivel mondial, Lindab Group i-a majorat cifra de afaceri n 2006 cu 22%, pn la
valoarea de 805 milioane de euro.
n luna martie, Lindab Romnia a demarat producia local de grinzi u oare, un segment de pia
estimat de analiti s ating 28 milioane de euro n acest an.
Prin introducerea unei noi linii de producie local, investiiile companiei vor ajunge la
aproximativ 9 milioane de euro.
Segmentul grinzilor uoare a nregistrat anul trecut, conform aprecierilor specialitilor, valoarea
de 22 milioane de euro. Pentru 2007, aceleai surse estimeaz c segmentul va crete cu 30%.
GERMANIA- KAMPHOLT SRL.
Este o societate cu capital privat, avnd experien pentru construcii metalice i pr i
componente ale structurilor metalice.
Ofer produse i servicii precum : construcii metalice i pri componente ale structurilor
metalice pentru depozite, magazine i hale industriale.
BELGIA-WP STEEL ASSEMBLY.
WP STEEL reprezint rspunsul la nevoile dumneavoastr n materie de structuri
metalice din otel n ceea ce priveste calitatea i preul competitiv. Ideal situat n centrul Europei,
aceast fabric de ultim generaie, poate produce elemente structurale i arhitecturale din oel,
de foarte bun calitate, precum stlpi, ferme metalice, contravntuiri, armturi pentru beton,
elemente de susinere pentru instalaii de climatizare i ventilaie, scri, balustrzi, platforme
metalice mezanin si poate satisface de asemenea toate cerintele dumneavoastra arhitecturale.
Constructii hale industriale pe structura metalica.

ROMNIA-S.C. FAUR S.A.

FAUR S.A. produce i livreaz, pentru clieni externi i interni, utilaje i piese de schimb
din gama sa de fabricaie, incluznd combinaii pariale sau complete de construcii metalice
sudate, piese turnate/prelucrate, piese forjate/prelucrate, prelucrri mecanice simple i complexe,
tratamente termice, ablare, vopsire, montaj, probe de funcionare i ambalare n vederea
expedierii.

1.3.Caracterizarea pieei i produciei industriei

rile productoate de metale sunt :
-Austria:
-Belgia:
-Franta
-:Grecia;
-Italia;
-Luxembourg;
-Marea Britanie;
-Portugalia.

Tabel.1.productia de tabla si ECCTS in anul 2000

ara

Producia (kt) de
tabl n anul 2000

Austria
Belgia
Frana
Germania
Grecia
Italia
Luxembourg
Portugalia
Marea Britanie

281
886
802
69
283
76
588

Producia (kt) de
ECCTS n anul
2000
12
207
147
67
147

Figura1:Evolutia productiei de table si de ECCTS intre anii 1990-2000

Figura nr.2.Anodizarea profilelor de aluminiu din anii 1996-2000

Figura nr.3 Producia european de anodizare i alte acoperiri pe bobine din anii 19962000
Din anii 1970, producia de zinc i tabl zincat din oel aliat a crescut n mod
semnificativ. Acest lucru a fost n mare parte valabil pentru industria de automobile, ca rspuns
la cererea de garanii anti-coroziune i prelungirea vieii vehiculelor.

Figura nr.4.Producia de zinc electrolitic i nichel-zinc n Uniunea European n anii 19922001(n mii tone)

1.4.Tendinte economice
Pentru colectarea statisticilor economice, galvanizarea, placarea, lustruirea, anodizarea i
colorarea sunt clasificate n conformitate cu Standardul Clasificarea Industrial (SIC) cod 3471,
acest lucru incluznd unitile angajate n toate tipurile de metal de finisare.
Procesele de linii sunt, de obicei, modulare, si pot fi asamblate cu uurin ca o serie de
tancuri.
Cu toate acestea, marile linii automatizate i modulele din aceste instalaii de manipulare pe o
scar larg, sau a componentelor mari, cum ar fi pri din aripile avioanelor, sunt de obicei
specializate observndu-se o cretere intensiv a capitalului.
Tratarea suprafeelor metalelor se desfoar n mai mult de 18300 instalaiilor n Europa,
variind de la societi mici private la spaii aflate n proprietatea corporaiilor multinaionale.
Marea majoritate a ntreprinderile sunt mici sau mijlocii, n Germania, numrul de
angajai fiind cuprins ntre 10 80 de persoane. n total, industria pentru tratarea suprafeelor
metalelor are aproximativ 440 de mii de oameni din Europa.

Tendinte zincare
Cererea pentru resursele mondiale scoate in evidenta cerinta ca toate companiile sa
revizuiasca modul in care gestioneaza industria si sa reduca efectul asupra mediului. De
asemenea atentia acordata competitivitatii in raport cu pietele alternative si de a controla
costurile, niciodata nu a fost mai mare. Procedurile de zincare durabila nu trebuie sa presupuna
costuri mai ridicate, calitate inferioara si procese tehnologice mult mai complicate. Noile
tehnologii necesita o regandire a vechilor procese pentru a face pre-tratamentele chimice mai
durabile. Pentru a continua cu procedurile vechi nu este o obtiune pe termen lung. Schimbarea
trebuie sa aiba loc fie acum sau fortat pentru a se conforma legislatiei de mediu si unor costuri
superioare de operare. Schimbarile atunci cand sunt impuse prin forta sunt intotdeauna mai
scumpe decat schimbarile planificate care sunt o investitie in viitor.
Principala regula in regandirea noilor tehnologii presupune urmarirea urmatoarelor cerinte :
reducere, reutilizare si reciclare. Zincarea performanta implica luarea in consideratie a
urmatoarelor aspecte:
-Produsele chimice utilizate
-Exploatarea de procese si substante chimice
-Eliminarea deseurilor prin reciclare
-Inchiderea buclei prin producerea deseurilor cu valoare pentru terte parti pentru a fi refolosite in
alte industrii
-Reducerea costurilor cu deseuri, energie si uzura de constructie
Zincarea la cald a diferite piese este si va ramane pentru perioadele urmatoare una dintre
cele mai importante metode de protectie anticoroziva. In ciuda acestui fapt, tehnologia de
zincare, in multe cazuri este extrem de invechita. Dupa fluxare, piesele umede din otel sunt
scufundate in zinc topit creand stropi extreme de periculosi cat si fum si cenusa. Consumul de
energie este ridicat si productivitatea cuptoarelor este mica, deoarece piesele sunt incalzite in
zinc topit la o temperatura in jur de 450 grade C( 840 grade F). In cele mai multe cazuri
acoperirile cu zinc contin plumb, care dupa ce este dizolvat in apa gaseste drumul sau in corpul
uman si se acumuleaza cu rezultate daunatoare.
Adevarata dezvoltare a cunoscut-o procesul de zincare in ultimii 30 de ani, odata cu
imersia la cald si la rece dezvoltata pe scara larga, in urma caruia atat procesul de zincare cat si

echipamentele utilizate au facut progrese substantiale. In ultima perioada, industria zincarii a

cunoascut numeroase modificari la nivel tehnologic.