Cet 1

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006
MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR

AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269,Bacau
Telefon: 0234-512750; 0234-512708; Fax: 571056; email : office@arpmbc.ro
ARPM BACAU
Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78; Mun. Bacau, Jud. Bacau
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU
Numarul de inregistrare al autorizatiei : 9/10.05.2006

Operatorul instalatiei: S.C. CET IASI S.A. / CET IASI 1
Locatia activitatii: Iasi, Calea Chisinaului nr. 25
Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005 , aprobata prin legea
84/2006:
- 1. Industrii energetice
- 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;
Codul CAEN:
- 4011- producia de energie electric
- 4012- transportul i distribuia energiei electrice
- 4031- producerea aburului i apei calde
- 4032- transportul i distribuia aburului i a apei calde
- 4100- gospodrirea resurselor de ap, captarea, aduciunea i tratarea apei
- alte coduri CAEN privind activiti secundare
Codul Nose-P:
- pentru procese de combustie > 300 Mw 101.01
- pentru procese de combustie > 50 Mw i < 300 Mw 101.02
Codul SNAP:
- 01-0301
Emisa de : Ing. Toba Ion ; Consilier la Serviciul ACC ARPM BACAU
Data emiterii: 10.05.2006
Director Executiv
Ing. Iulian Movila
1
CUPRINS
DECIZIE
PREVEDERI GENERALE
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII
2. TEMEIUL LEGAL
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
CONDITII DE FUNCTIONARE
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
5.1. Tehnici de management si control
5.2. Obligatii
6. MATERII PRIME SI AUXILIARE
6.1. Materii prime
6.2. Materii auxiliare
6.3. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare
6.4. Substante periculoase, activitati cu precursori
7. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE
7.1. Apa
7.2. Utilizarea eficienta a energiei
7.3. Gaze naturale
8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE
AMPLASAMENT
8.1. Activitatea desfasurata
8.2. Descrierea activitatii
8.3. Fluxurile tehnologice
8.4. Instalatii si dotari
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA
POLUANTILOR IN MEDIU
9.1. Aer
9.2. Apa
9.3. Sol
9.4. Alte dotari
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL
INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT
10.1. Aer
10.2. Apa
10.3. Sol
10.4. Zgomot si vibratii
11. GESTIUNEA DESEURILOR
11.1. Deseuri produse, colectate, stocate temporar
11.2. Deseuri refolosite
11.3. Deseuri comercializate
11.4. Depozitarea definitiva a deseurilor
11.5. Obligatii
12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL
SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI
13. MONITORIZAREA ACTIVITATII
13.1. Aer
13.2. Apa
2
pag. 4
pag. 5
pag. 5
pag. 5
pag. 7
pag. 7
pag. 8
pag. 8
pag. 8
pag. 10
pag. 10
pag. 10
pag. 13
pag. 14
pag. 14
pag. 15
pag. 15
pag. 19
pag. 21
pag. 22
pag. 22
pag. 22
pag. 24
pag. 24
pag. 31
pag. 31
pag. 33
pag. 35
pag. 35
pag. 36
pag. 36
pag. 48
pag. 50
pag. 51
pag. 52
pag. 52
pag. 54
pag. 54
pag. 54
Pag. 55
pag. 55
pag. 59
pag. 59
pag. 61
13.3. Sol
13.4. Deseuri
13.5. Zgomot
13.6. Mirosuri
14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA
14.1. Raportari
14.2. Instiintari
15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII
15.1. Obligatii
15.2. Programul pentru conformare si programul de modernizare
16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL
REZIDUURILOR
16.1. Lucrari si masuri specifice de protectia mediului
16.2. Conditii generale privind gestionarea deseurilor
17. DISPOZITII FINALE
18. GLOSAR DE TERMENI
Prezenta autorizatie contine 76 pagini si este valabila pana la 31.12.2012
pag. 63
pag. 64
pag. 66
pag. 66
pag. 66
pag.66
pag.68
pag. 69
pag. 69
pag. 71
pag. 73
pag. 73
pag. 73
pag. 74
pag. 75
DECIZIE
AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 9 in 10/05./2006
Ca urmare a cererii adresate de S.C. CET IASI S.A./ CET IASI 1 cu sediul n
jud. IASI, loc. IASI, Calea Chisinaului nr. 25, nregistrat la A.R.P.M. Bacau cu
nr.5386-I/24.11.2005,
in urma analizarii documentelor transmise, a evaluarii conditiilor de operare, a
respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, aprobata prin legea 84/2006,
in baza OUG nr.195/2005, a Hotaririi Guvernului nr.408/2004 privind
organizarea si funcionarea Ministerului Mediului i Gospodririi modificata si
completata de HG 308/2005, in conditiile in care orice emisie rezultata in urma
activitatii va fi in conformitate si nu va depasi cerintele legislatiei de mediu din Romania
si prevederile prezentei autorizatii,
se emite :
AUTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU

pentru:
S.C. CET IASI S.A./ CET IASI 1
PREVEDERI GENERALE
1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII
1.1. Numele titularului de activitate: S.C. CET Iai S.A.
1.2. Adresa sediului social : Iai, Calea Chiinului nr.25
1.3. Telefon: 0232-237990
1.4. Fax: 0232-237992
1.5. e-mail: secretariat@cet-iasi.ro
1.6. Data nfiinrii societatii: S.C.CET Iai S.A. a luat fiin n anul 2002 ( data PIF
1964)
1.7. Numr de nmatriculare: J22/677/26.06.2002
1.8. Cod Fiscal: R14718982
1.9. Nume operator: S.C. CET Iai S.A. / CET Iasi 1
1.10.Obiectul autorizarii:
1. Centrala electrica de termoficare, cu trei instalatii mari de ardere, inclusiv instalatiile
auxiliare, direct legate sub aspect tehnic de instalatiile principale si aflate pe
acelasi amplasament:
IMA 1-instalatie mare de ardere de tip I cu functionare pe pacura si gaz metan cu
o putere termica nominala de 282 MW t .
2. Reeaua de termoficare (transport energie termic) formata din:
- Sistemul de transport;
- Punctele termice;
- Sistemul de distributie;
1.11. CET Iai 1 funcioneaz n regim continuu, activitatea se desfoar n schimburi
de 8 ore / 3 schimburi pe zi, 7 zile/sptmn, 365 zile/an.
1.12. Proprietarul terenului:
Terenul pe care se afla amplasat CET Iai 1 este proprietate de stat.
Construcia CET Iai 1 cu funcionare pe combustibil lichid (pcur) i gazos ( gaz
metan) a fost aprobat prin :
- Decretul Consiliului de Stat DCS nr. 45/18.02.1963
- Decizia Sfatului Popular Regional Iai nr. 1932/30.11.1962
- Decizia Consiliului de Minitri nr. 38/20.02.1963
- Decizia Consiliului Popular Judeean Iai nr.576/23.11.1971
1.13. Amplasarea activitii:
Adresa: Calea Chiinului nr. 25, Iai
Harta de amplasare este anexata n copie la documentatie.
2. TEMEIUL LEGAL
i.
ARPM se asigura prin prezentul act ca orice instalatie IPPC este operata
corespunzator, prin utilizarea exclusiva a procedeelor tehnologice si a metodelor
de functionare care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici
disponibile, BAT) in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau.
Activitile specifice societii se vor desfura obligatoriu

n
conformitate cu prevederile urmtoarelor acte normative care sunt n
5
concordan cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile

Directivelor corespunztoare:
O.U.G. 152/2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin

legea 84/2006 ;
O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE
(modificat prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE;
DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC
2002/3/CE; DC91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;
DC75/439/CEE; DC91/157/CEE; RC 259/93; DC92/43/CEE; DC79/409/CEE;
Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecia
atmosferei care transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE;
DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;
Hotrrea de Guvern nr. 541/17.05.2003 (M. Of. nr. 365/29.05.2003) modificata
si completata prin HG nr. 322/ 14.04.2005 privind stabilirea unor masuri pentru
limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluani provenii din instalaii mari de
ardere care transpune DPEC 2001/81/CE;
Legea nr. 24/06.05.1994 (M. Of. nr. 119/12.05.1994) pentru ratificarea Convenieicadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice, semnata la Rio de Janeiro
la 5 iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE i DC 93/389/CEE
modificata de DC 99/296/CEE;
Hotrrea de Guvern nr. 142/06.02.2003 (M. Of. nr. 112/21.02.2003) modificata
de HG 598/2004 privind limitarea coninutului de sulf din combustibilii lichizi care
transpune DC 99/32/CE;
Ordin MAPM nr. 592 din 06/25/2002 privind aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si
ozonului in aerul nconjurtor;
STAS 10009/1988 privind acustica urban limite admisibile ale nivelului de
zgomot;
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru
aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al
populaiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului
2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu;
Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice
periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93;
Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanei nr. 78/2000 privind regimul
deeurilor care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC
96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE.
Legea nr. 465/ 2001 de aprobare a Ordonanei nr.16/2001 privind gestionarea
deeurilor industriale reciclabile;
Legea nr. 431/27 10 2003 privind aprobarea OUG nr. 61/ 2003 pentru
modificarea alin. 2 al art. 7 din OUG nr. 16/ 2001 privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile.
Hotarire nr. 662 din 07/12/2001-gestionarea uleiurilor uzate
HG nr.1159/2003 (M. Of. 715/14.10.2003) pentru modificarea HG nr. 662/2001
privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata
de DC87/101/CEE i de DC 91/692/CEE).
Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor n
conformitate cu Catalogul European al Deeurilor care transpune Decizia nr.
6
ii.
iii.
2000/532/CE,amendat de Decizia nr. 2001/119 privind lista deeurilor; Ordinul

MAPM nr. 1190/2002 M.O. 02/07.01.2003 privind procedura de raportare a
deeurilor i deeurilor de ambalaje;
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 (a valorilor de referin pentru urme de elemente
chimice n soluri prin punctele de msurare indicate de inspectorul de control);
Legea nr. 196/2005 privind fondul de mediu;
HG nr. 352 /21.04.2005 (M.Of. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea HG nr.
188/28.02.2002 (M. Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate - Directiva Consiliului
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva
98/15/CE;
HG 124/2003 privind prevenirea , reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest.
HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor
HG 351/2005 pentru modificarea HG 118 /2002 privind aprobarea programului
de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane
cauzate de evacuarea unor substante periculoase.
nclcarea prevederilor legislaiei de mai sus atrage rspunderea civil,
contravenional sau penal, dup caz.
Nerespectarea celor prevzute n prezenta autorizaie de mediu conduce la
suspendarea acesteia i la ncetarea activitii dup caz, conform art.17(3) din
HG 195 precum i la sancionarea celor vinovai.
3. CATEGORIA DE ACTIVITATE
Categoria de activitate n conformitate cu:
Anexa 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:
1. Industrii energetice
1.1. Instalaii de ardere cu capaciti de combustie mai mari de 50 MW;
Cod CAEN:
- 4011- producia de energie electric
- 4012- transportul i distribuia energiei electrice
- 4031- producerea aburului i apei calde
- 4032- transportul i distribuia aburului i a apei calde
- 4100- gospodrirea resurselor de ap, captarea, aduciunea i tratarea apei
- alte coduri CAEN privind activiti secundare
Cod SNAP conform Ordin 1144/2002 privind Registrul Naional al Poluanilor Emii
- pentru industrii energetice codul SNAP este 01-0301
Cod NOSE-P conform Ordin 1144/2002 privind Registrul Naional al Poluanilor
Emii
- pentru procese de combustie > 300 Mw 101.01
- pentru procese de combustie > 50 Mw i < 300 Mw 101.02
Anexa 1.1. din Ordin 860/2002
3. Industria energetica
3.1. Termocentrale i alte instalaii de ardere, inclusiv instalaii industriale pentru
producerea electricitii, cldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel puin 50
MW
4. DOCUMENTATIA SOLICITARII
7
1. Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu SC CET IASI SA / CET

IASI 1
2. Raport de amplasament SC CET IASI SA / CET IASI 1
3. Raport la Bilant de mediu Nivel II SC CET IASI SA / CET IASI 1 ANEXA19.
4. Raport de Securitate SC CET IASI SA / CET IASI 1- ANEXA 14.
5. Plan de Urgenta Interna SC CET IASI SA / CET IASI 1-ANEXA 12.
6. Plan de Interventie PSI SC CET IASI SA / CET IASI 1 ANEXA11.
7. SC CET IASI SA / CET IASI 1 Producator de energie electrica si termica.
- Proiect de program de masuri SC CET IASI SA / CET IASI 1
- Plan de automonitorizare SC CET IASI SA / CET IASI 1
- Program de reducere progresiva a emisiilor. SC CET IASI SA / CET IASI 1
- Sistem de Management de Mediu.
8. Anexa 1- Plan de ansamblu
9. Anexa 2- Schita
10. Anexa 3- Decizia nr. 576; nr. 1032; nr.153602/25.02.1963;
11. Anexa 4- Certificat de inregistrare.
12. Anexa 5- Autorizatie de mediu nr. 2183/11.10.2002
13. Anexa 6- Plan Schema.
14. Anexa 7- Statia pacura I; Statia pacura II;
15. Anexa 8- Schema instalatiei de tratare chimica a apei.
16. Anexa 9- Retele de apa potabila, apa industriala si inelul de incendiu CET IASI I
17. Anexa 10- Lista substantelor periculoase prezente pe teritoriul unitatii economice
CET IASI I.
18. Anexa 13- Decizia nr. 705/19.10.2005- Componenta colectivului pentru combaterea
poluarilor accidentale si a echipelor de interventie.
19. Anexa 15-Analiza nivelului de zgomot produs de instalatiile din SC CET IASI SA
20. Anexa 16- Parcul auto al SC CET IASI SA
21. Anexa 17- Instalatii de masura , comanda si automatizare.
22. Anexa 18- Cartograma terenurilor ocupate definitiv de obiectivele energetice la CET
IASI I
23. Anexa 20- Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor in anul 2004
24. Anexa 21- Notificare privind activitatile in care sunt implicate substante periculoase
la CET IASI I.
25. Anexa 22- Analize fizico-chimice la ape uzate si aer.
26. Anexa 23- Laborator de mediu- Raport de incercari Masurari emisii poluante la
cosul de fum nr.1 din CET IASI I
27. Anexa 24- Tabel masuratori monitorizare continua la cosul nr. 2
28. Anexa 25-Raport anual privind Urmarirea Comportarii Constructiilor la CET IASI I
pe anul 2004.- Contracte.
29.Anexa 43-Evaluarea impactului asupra mediului a celor doua centrale CET IASI 1
si CET IASI 2.
Avize de functionare pentru operatiuni cu precursori.
CONDITII DE FUNCTIONARE
5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII
5.1 TEHNICI DE MANAGEMENT SI CONTROL
5.1.1. Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem
eficient de management de mediu care sa respecte urmatoarele cerinte BAT:
8
structura clara de management si responsabilitati alocate ;

identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului;
conformarea cu cerintele legislative ;
stabilirea unei politici de mediu a obiectivelor si tintelor ;
programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele
stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul
semnificativ asupra mediului;
programe de intretinere preventiva;
planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor;
monitorizarea si masurarea caracteristicilor principale ale activitatilor cu impact
semnificativ de mediu;
sisteme de monitorizare si control;
instruire, constientizare, competente;
comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si
reclamatii ;
auditarea interna si externa;
actiuni corective pentru a analiza avariile si pentru a preveni reaparitia ;
revizuirea si raportarea performantei de mediu;
administrarea documentatiei si inregistrarilor;
5.1.2. Aspecte procedurale

5.1.2.1. Documentatia
Titularul Autorizaiei trebuie s stabileasc i s menin un sistem propriu de
management al documentelor de mediu. care va fi comunicat ctre Agenia
Regional de Protecie a Mediului Bacau.
5.1.2.2. Actiunea corectiva
Titularul Autorizaiei trebuie s stabileasc i s menin proceduri pentru a asigura
faptul c sunt luate aciuni corective n cazul n care cerinele impuse de prezenta
Autorizaie nu sunt ndeplinite. n cazul raportrii unei neconformri cu condiiile
prezentei Autorizaii, trebuie declarate responsabilitatea i autoritatea pentru iniierea
de investigaii i aciuni corective suplimentare.
Se va respecta managementul de mediu, prin implementarea cruia au fost
ntocmite i adoptate:
- programul de management de mediu n societate;
- Instruciunea tehnic interna de protecie a mediului la S.C. CET Iai S.A care
cuprinde lista posibilelor incidente cu impact asupra mediului i modul de aciune
i remediere a acestora;
- sarcinile specifice i atribuiile de serviciu ale ntregului personal de exploatare
din centrala termic pentru prevenirea evenimentelor cu impact asupra mediului
i stabilirea de lucrri specifice de protecia mediului la fiecare loc de munc.
5.1.2.3. Constientizare si instruire
Titularul Autorizaiei trebuie s asigure instruiri adecvate pe teme de protecia
mediului pentru tot personalul din unitate. Inregistrarile adecvate privind instruirile
trebuie pstrate.
Personalul trebuie sa fie calificat conform specificului instalaiei pe baz de studii,
instruiri i/sau experien adecvat.
Titularul Autorizaiei trebuie s transmit cte o copie a prezentei Autorizaii tuturor
angajailor ale cror sarcini sunt legate de oricare din condiiile prezentei Autorizaii.
5.1.2.4. ResponsabilitatiI
Titularul Autorizaiei trebuie s asigure cu decizie o persoan responsabil cu
probleme de protecia mediului care n orice moment va fi disponibil pentru a se
ntlni cu reprezentanii ARPM Bacau.
9
5.1.2.5. Reclamatii si sesizari

Operatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare referitoare la mediu,
pe care o primeste. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare,
investigarea facuta actiunea intreprinsa pentru rezolvare.
5.2.OBLIGATII
Conform declaratiei de politica in domeniul mediului conducerea societatii SC CET
IASI SA promoveaza o politica de mediu axata pe protejarea mediului, angajandu-se
ferm la prevenirea si combaterea poluarii .
SC CET IASI SA este certificata ca are implementat si mentine un sistem de
management al calitatii conform conditiilor din standardul SR EN ISO 9001:2000
pentru urmatoarele activitati:
- Producere si furnizare energie electrica;
- Producere, furnizare, transport si distributie energie termica;
- Activitati de reparatii si prestari servicii;
SC CET IASI SA a implementat sistemul de mediu conform conditiilor impuse de
standardul SR EN ISO 14001:2005
Titularul autorizatiei va planifica anual analiza de mediu pentru a determina
aspectele de mediu cu impact semnificativ, a le putea controla prin stabilire de
obiective, operatii si activitati , responsabili si termene.
Sunt intocmite manualul calitatii si proceduri operationale dupa cum urmeaza:
- Manualul de management integrat calitate-mediu;
- PO- Aspecte de mediu;
- PO- Metodologia de stabilire a impactului asupra mediului;
- PO- Monitorizarea si masurarea performantelor de mediu;
- PO- Stabilirea programuluii de management de mediu;
- PO- Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns;
- PO- Comunicarea in domeniul mediului;
- PO- Identificarea si accesul la prevederile legale aplicabile aspectelor de
mediu
- PO- Controlul operational;
Titularul autorizatiei va intocmi si mentine un Sistem de management al

autorizatiei, prin care se va urmari modul de actiune pentru realizarea
conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare esalonata a masurilor din
Programul pentru conformare.
6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

6.1. MATERII PRIME
Intrrile la nivelul anului 2004 sunt:
Tabel 6.1
Materiale utilizate
Cantitatea
-ap industrial consumat
1974 mii mc
-ap potabil consumat
31 mii mc
-pcur
39600 tone
-gaz metan
174084 mii Nmc
-reactivi chimici:
- acid clorhidric
234 tone
- leie de soda
146 tone
- var
231 tone
10
-sulfat feros
- amoniac
- sare
39 tone
2120 litri
280 tone
Pacura
i. Pcura se aprovizioneaza pe Calea Ferata n cisterne.
Exist dou rampe de descrcare a pcurii:
- o ramp prevzut cu 24 guri de descrcare pentru etapa I cu o lungime de
90 m, ce poate prelua 16 vagoane
- o ramp prevzut cu 56 guri de descrcare pentru etapa a II-a cu o lungime
de 100 m, care poate prelua 32 de vagoane.
ii.
Pcura ajuns la temperatura de fluidizare 60 grd.C se descarc prin cdere
liber n:
- etapa I : oricare din cele trei rezervoare, dup ce mai nti a fost filtrat.
- etapa a II-a: un rezervor intermediar de 600 mc ngropat
iii.
Centrala are n dotare urmtoarele rezervoare de pcur:
- pentru etapa I- un rezervor de 4000 mc ngropat i dou a cte 5600 mc semi
ngropate.
- -pentru etapa a II-a : 5 rezervoare de 4500 tone fiecare supraterane
iv. Din rezervoare prevzute cu serpentine de abur pentru meninerea pcurii n
stare fluid, pcura este preluat de pompele principale de pcur, la etapa I o
singur treapt de pompare, iar la etapa a II-a dou trepte de pompare i
refulat n circuitul de alimentare cu pcur al cazanelor.
v. Staiile de pompare cuprind:
- pentru cazanele din etapa I :
o 3 pompe centrifuge i 5 pompe elicoidale cu un debit de 40 t/h i o
presiune de 40 bar.
- pentru cazanele din etapa a II-a :
o treapta I: - 4 pompe volumetrice cu un debit de 30 t/h i o presiune
de 20 bar
o treapta a II-a: 4 pompe centrifuge de 40 t/h i o presiune de 40 bar
vi.
Compozitia pacurii utilizate incepand cu octombrie 2005.
Tabel 6.2
Component
Carbon
Hidrogen
Sulf
Oxigen
Azot
Umiditate
Cenusa
Putere calorifica
Sodiu
Vanadiu
Valoare
83
11
0,58
1.8
0.1
0,3
0,07
9600
13,5
11,5
UM
% masa
% masa
% masa
% masa
% masa
% masa
% masa
kcal/kg
ppm
ppm
Conform HG 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii

lichizi CET IASI 1 are obligativitatea ca incepand cu 1 ianuarie 2007 sa
introduca pe piata si/sau sa utilizeze numai pacura in care continutul de sulf,
exprimat in sulf , sa nu depaseasca 1% in greutate.
Gazul metan
11
i.
ii.
iii.
iv.
Alimentarea cu gaze naturale a CET Iai 1 se face din reeaua municipal de

distribuie printr-o staie de reducere i msurare a gazului, amplasat pe
teritoriul centralei.
Statia asigur un debit de 66000 Nmc/h, presiunea gazului la intrare fiind de 5,5
ata iar la ieire de 1,26 ata.
Staia funcioneaz n 2 trepte de reglare:
- treapta I de la 5.5 ata la 3 ata fiind alctuit din trei regulatori de presiune
- -treapta a II-a de la 3 ata la 1.26 ata fiind alctuit din 4 regulatori de presiune
Din staia de reducere i msurare a gazului metan, pornete o conduct ctre
central, care se ramific n alte dou conducte, una ce alimenteaz cazanele
din etapa I i cealalt cazanele etapei a II-a.
Not:- etapa I- cazanele de abur nr.1,2,3 de 120 t/h iar etapa a II-a- cazanele de
abur nr. 4 i 5 de 420 t/h.
Reactivi chimici
i. Acid clorhidric industrial
HCl este utilizat la regenerarea maselor schimbtoare de cationi din filtrele
H-cationice
HCl n concentraie de 32% este transportat n cisterne CF protejate n
interior cu cauciuc, se descarc pe la partea superioar printr-un sistem
de sifoane, utiliznd ap sau acid dintr-o cistern stoc.
Din cisternele CF cu ajutorul pompelor de transvazare, HCl este trecut n
cisternele stoc- 3 buci.
Cisternele stoc sunt recipiente din oel protejate interior cu cauciuc
vulcanizat la cald.
Caracteristicile acestor recipiente sunt:
-diametrul 3400 mm, volumul 40 mc, H= 6650 mm
ii.
Lesie de soda
- Se utilizeaz leie de sod 50 % conform STAS 3068/80 care prevede dou
sorturi:
-tip E obinut prin electroliza cu catod de Hg
-tip D obinut prin electroliza cu diafragm
- Leia de sod este folosit pentru regenerarea maselor schimbtoare de ioni
din filtrele anionice (OH1,OH2,OH3).
- Cisternele CF de sod sunt golite prin partea inferioar cu ajutorul pompelor
de transvazare, n patru cisterne de stocare de la instalaiile de
demineralizare 1 dedurizare. Legtura dintre pompe i cisternele stoc se
realizeaz prin dou conducte din oel amplasate pe estacada exterioar i
care au nsoitoare de abur i sunt izolate termic.
- ncperea i postamentele pompelor ct i platforma de descrcare a
cisternelor CF, cu HCl i leie sunt protejate cu crmizi i chituri anticorozive
de natur organic.
iii.
Var
- Varul praf este stocat n trei silozuri de 50 t fiecare. El este adus n aceste
silozuri prin transvazare pneumatic din containere CF. In silozuri, prin
dozatoare este trecut n vasele de consum. n vasele de consum se dozeaz
varul praf i apa coagulat ce se introduc concomitent. Varul este prevzut cu
un agitator n funcionare continu. Suspensia este pompat cu patru pompe
centrifuge sau cu ajutorul a trei ejectoare, n decantori.
iv. Sulfat feros
- In stare solida este depozitat n depozitul de sulfat, unde sunt amplasate i
gurile de dizolvare aferente vaselor de dizolvare. n vasele de dizolvare
12
v.
vi.
sulfatul feros se dizolv n apa coagulat prin barbotare cu aer comprimat.

Pompele de transvazare n numr de trei recircul soluia la vasele de
consum pentru amestecare dizolvare i o introduc n vasele de consum cu
agitatori 3 buci care au rol de stocare. Pompele dozatoare transport
soluia de la vasele de consum la decantoare.
- Se prezint sub form solid ca un produs hidratat(FeSO 4.7 H2O) cu
urmtoarele caracteristici fizico chimice conform STAS 2089/81:
Un produs cristalizat de culoare verzuie
FeSO4.7 H2O % = 97,50 pentru calitatea I si 95 % calitatea II a
Insolubile 0,2 %
Aspect microcristale
Amoniac
Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate, in scopul evitarii
coroziunii elementelor metalice ale cazanelor.
Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport
auto.
Depozitarea se face la magazia Sectiei Chimice
Sare
- Sarea ( clorura de sodiu ) necesar instalaiei de dedurizare este o substan
solid cristalizat sub form mcinat corespunznd STAS ului 2906/76 care
prevede:
- NaCl minim 97,5%
- CaCl2 maxim 0.2%
- MgCl maxim 0.1%
- CaSO4 maxim 1%
- Umiditate maxim 0,15 %
- Sarea este dizolvat n ap i folosit n instalaia de dedurizare pentru
regenerarea filtrelor Na cationice care produc apa pentru adaos n circuitul
de termoficare.
6.2. MATERII AUXILIARE

Consumuri materii auxiliare la nivelul anului 2004:
Tabel 6.3.
Materia auxiliar
Oxigen
Acetilen
Argon
Hidrogen
CO2
i.
ii.
iii.
iv.
Cantitatea consumat
3276 mc
1008 kg
200 mc
1805,2 mc
2713 kg
Hidrogenul este utilizat la rcirea rotoarelor generatoarelor de 50 Mw.

Generatoarele de 25 Mw sunt rcite cu aer.
Bioxidul de carbon este utilizat pentru scoaterea aerului din generator i
introducerea de H2 la pornirea generatorului.
Oxigenul tehnic, argon, acetilen i carbid- se utilizaz pentru diverse operaii de
sudur.
Alte materiale auxiliare:
Tabel 6.4.
Materia auxiliar
-uleiuri diverse
-unsori diverse
-benzin
Cantitatea consumat
22,8 tone
1,054 tone
28,7 tone
13
-motorin
-petrol
v.
vi.
161,5 tone
0,7 tone
Uleiuri diverse ( turbin, transformatori) se utilizeaz pentru raciri si ungeri la

agregatele menionate.
Apa de rcire lagre se folosete la :
rcirea lagrelor de la :
- ventilatoarele de aer
- ventilatoarele de gaze
rcitoarele de ulei
rcitoarele de aer
6.3. CONDITII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.

i. Titularul de activitate, n condiiile prezentei autorizaii, va folosi materiile prime
descrise n documentaie, conforme cu cele mai bune practici atat in ce priveste
cantitatile cat si modul de depozitare.
ii.
Materialele prime necesare proceselor de productie vor fi descarcate si
depozitate in magazii special amenajate.
iii.
Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate,
transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice
de Protectie a Muncii- corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu
prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002
iv. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice, in vigoare.
v. Traseele, pompele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale
materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.
6.4. SUBSTANTE PERICULOASE, ACTIVITATI CU PRECURSORI
i. Aceste substante vor intra n unitate pe baza de facturi.
ii.
Gestiunea lor se va face pe fise de magazie.
iii.
Materialele se vor elibera din magazia de substante chimice pe baza de bon de
consum si vor fi folosite numai de personal special instruit privind normele de
transport, depozitare, si utilizare specifice fiecarei clase de substante.
iv.
Pentru fiecare categorie de produse si substante vor fi amenajate spatii de
depozitare adecvate si inscriptionate.
v. n laboratorul chimic pentru efectuarea unor analize chimice se utilizeaz
substante toxice. Manipularea acestor materiale se va face de catre personalul
instruit corespunzator si cu echipament de protectie adecvat, conform N.T.S.M.
vi.
Substantele toxice se vor depozita sub cheie, n dulapuri speciale, n ambalaje
corespunzatoare, etichetate cu denumirea toxicului si cu semnul specific
pericol, cu meniunea otrava.
vii.
Urmarirea consumurilor si intrarilor substanelor toxice se va realiza printr-un
Registru pentru Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice.
viii.
Unitatea deine avize de funcionare eliberate de Agenia Naional pentru
Substane i Preparate Chimice Periculoase (Autorizaie de utilizare a
precursorilor).
n conformitate cu prevederile cuprinse n Legea 300/2002 (M.Of. nr. 109/2002) privind
regimul juridic al precursorilor folosii la fabricarea ilicit a drogurilor i HG 1121/10.10.2002
(M.Of. nr. 722/2002) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002,
,,Pentru utilizarea unor cantiti mai mari de 2 litri de acid clorhidric i acid sulfuric - precursori
de categoria a III-a este necesar obinerea avizului de funcionare pentru operaiuni cu
precursori din aceast categorie, emis de Ministerul Economiei i Comerului.
14
ix.
x.
xi.
xii.
xiii.
Se va respecta Planul de interventie rapida pentru prevenirea unui eventual

accident si a urmarilor acestuia.
La documentatie sunt atasate fisele tehnice de securitate ale substantelor
periculoase utilizate.
Sunt interzise orice deversari de substante chimice periculoase sau scurgeri n
reateaua de canalizare a societatii sau contaminare a solului.
Conform HG nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de
accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, potrivit art.6 este
prevazut faptul ca documentatia pentru autorizatie va fi insotita de o notificare
care va fi completata conform Ordinului 1084/2003 . Se vor respecta prevederile
acestei notificari prezentate in Anexa 21 din documentatie.
Pentru utilizarea substantelor chimice periculoase, cuprinse in notificarea
intocmita conform HG nr.95/2003,( Anexa 21 la documentatie), se vor respecta
prevederile legislatiei in vigoare:
- OUG 200/2000 privind clasificarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice aprobata si modificata prin Legea 451/2001;
- HG 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG
nr 200/2000 privind clasificarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice periculoase;
- Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
- HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;
HG 1374/2000 pentru aplicarea Normelor privind aplicarea etapizata in
traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul
substantelor si preparatelor chimice periculoase (A.D.R), incheiat la Geneva
la 30 sept.1957, la care Romania a aderat prin Legea 31/1994;
- Ordinul nr. 22 /2003 pentru stabilirea metodologiei de declarare a
substantelor si preparatelor chimice periculoase de catre agentii economici
din industrie;
- Ordinul nr.221/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind proceduraa
de omologare a ambalajelor destinate transportului substantelor si
preparatelor chimice periciloase;
Legea 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea
ilicita a drogurilor modificata si completata de Legea 505/2004 si HG
1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 300/2002
privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care
sunt implicate substante periculoase;
- HG 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente
majore in care sunt implicate substante periculoase.
Se va avea in vedere prevederile Legii nr. 263/05.10.2005 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si
preparatelor chimice periculoase.
7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE.

7.1. APA
7.1.1. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa potabila si industriala a unitatii este asigurata din reteaua
municipala, aflata in administrarea R.A.J.A.C. Iasi, prin intermediul a doua racorduri Dn
15
300 mm pentru apa potabila si respectiv trei bransamente pentru apa industriala Dn 300,
400 si 500 mm, conform contractului de prestari servicii nr. U 80 / 2004, incheiat intre cele
doua parti.
A. Alimentarea cu ap potabil
A.1. Surse : din reteaua RAJAC Iai
A.2. Volume i debite de ap autorizate:
- Q zi max. = 113,5 mc/zi
- Q zi med.= 96,06 mc/zi
- Q zi min. = 70,70 mc/zi
- Q orar max.= 4,79 mc/h.
Funcionarea este: permanent: 365 zile /an i 24 ore/zi
A.3. Instalaii de aduciune a apei: din conducta public de ap potabil a RAJAC Iai
conducta de 300 2 racorduri
A.4. Reeaua de distribuie a apei potabile: alimentarea cu ap potabil a punctelor
de consum din incinta CET Iai I este n sistem ramificat, cu eav din oel zincat i
PVC de nalt densitate PEHD cu Dn 25 Dn 100.
Obiectivele principale din incinta CET Iai I sunt prevzute cu contorizare local.
B. Alimentarea cu ap tehnologic (industriala)
B.1. Surse:din reeaua RAJAC Iai
B.2. Volume i debite de ap autorizate:
- Q zi max. = 5160 mc/zi
- Q zi med.= 5063 mc/zi
- Q zi min. = 4138 mc/zi
- Q orar max.= 215 mc/h.
Funcionarea este: permanent: 365 zile /an i 24 ore/zi
Funcionarea centralei termice este n circuit nchis, prin pompare.
B.3. Instalatii de tratare si inmagazinare a apei industriale :
Apa industriala preluata din retea, pentru a fi utilizata in procesul tehnologic, este
tratata astfel:
pretatarea apei prin preincalzire, coagulare, decarbonatare, filtrare mecanica, iar
dupa limpezire trimiterea spre instalatiile de demineralizare si dedurizare; slamul
rezultat este stocat in patru rezervoare speciale;
dedurizarea apei prin intermediul filtrelor Na-cationice, dupa care apa este
dirijata spre degazorii de apa dedurizata;
demineralizarea apei prin intermediul filtrelor H-cationice si a filtrelor OHanionice, dupa care apa este trimisa la statia de tratare condens si adaos la
degazori.
Gospodaria de reactivi a statiei de dedurizare, care deserveste si instalatia de
demineralizare, este amplasata langa instalatia de pretratare, intr-o cuva exterioara
protejata cu caramizi si chituri epoxidice, pentru prevenirea infiltrarii scurgerilor
accidentale.
Apa tratata este folosita la producerea agentului termic si ca apa de adaos la
turnurile de racire, fiind folosite in acest sens urmatoarele constructii si instalatiile
aferente acestora:
- Cazane de abur :
3 cazane de tip RO-120, cu capacitatea de 120 t/h;
2 cazane de tip CPG-420, cu capacitatea de 420 t/h.
- Cazane de apa fierbinte CAF:
CAF nr. 1 si 2 de 100 Gcal/h fiecare functionand exclusiv pe gaz metan;
16
CAF nr. 3 si 4 de 100 Gcal/h functionand pe pacura sau gaz metan.

- Boylere de termoficare:
3 boylere de termoficare de 35 Gcal/h
2 boylere de termoficare de 80 Gcal/h.
- Turnuri de racire cu tiraj natural:
3 turnuri avand capacitatea de 5000 mc/h;
1 turn avand capacitatea de 7500 mc/h.
B.4. Reteaua de distributie a apei :
Prin intermediul unor retele interioare apa este distribuita la punctele de consum. In
procesul tehnologic se recircula circa 93 % din cerinta de apa.
C. Apa pentru stingerea incendiilor
Volumele de apa necesare pentru stingerea incendiilor sunt asigurate direct prin
bransamentele la reteaua de alimentare cu apa industriala sau din rezerva de apa a
celor patru turnuri de racire, stocata in trei cuve de 1750 mc si una de 3000 mc.
Distributia apei pentru interventie in caz de incendiu se face prin intermediul unor
retele inelare, una exterioara prevazuta cu 31 hidranti si una interioara, avand 106
hidranti.
Presiunea in reteaua de hidranti este asigurata prin intermediul a patru statii de
pompare, astfel.
statie pompe nr.1 i 2
- acestea sunt echipate cu electropompe care au posibilitatea de a porni amandoua
odata, functie de debitul consumat de retea si pot fi comandate de la camera de
comanda ; asigura debitul necesar stingerii unui incendiu la gospodaria subterana de
cabluri aferenta cladirii principale ;
statie de pompe nr. 3
- aceasta este echipata cu doua electropompe, ale caror conducte de aspiratie sunt
racordate la canalele de apa rece aferente turnurilor de racire 1,2,3. CET Iasi I;
statia de pompe nr. 4
- este realizata in apropierea turnului de racire nr. 4 si asigura debitul necesar pentru
stingerea si racirea rezervoarelor de pacura.
D. Modul de folosire a apei
Apa potabila este distribuita grupurilor sanitare din cadrul unitatii, iar cea
industriala este folosita in procesul de productie a energiei electrice, ca agent termic si
pentru adaos la turnurile de racire.
Cerinta totala de apa potabila este de:
- Q zi max. = 113,5 mc/zi
- Q zi med.= 96,06 mc/zi
- Q zi min. = 70,70 mc/zi.
Cerinta totala de apa industriala este de:
- Q zi min. = 4138 mc/zi.
Funcionarea Centralei termice se face numai n circuit nchis, prin pompare.
E. Gradul de recirculare intern a apei: 93 %.
Cantitatea de ap recirculat n unitate 37785 miimc /an 2004.
F. Norme de ap pentru principalele produse din fabricaie
Tabel 7.1.
17
Norma
90 mc/MWh
76 mc/MWh
15,5 mc/Gcal
1,15 mc/mc
1,25 mc/mc
EE din grupuri de 25 MW
EE din grupuri de 50 MW
ET din CAF
Ap dedurizat
Ap demineralizat
7.1.2. Evacuarea apelor uzate

i. Canalizarea aferent incintei CET Iai 1 a fost realizat n sistem unitar.
Apele uzate din CET Iai 1 ce provin de la chimic, sau de la instalaiile
termomecanice, ape menajere, pluviale, se vars doar la canalizarea oreneasc.
Evacuarea apelor se face n canalizarea oreneasc din Calea Chiinului i B-dul
Tudor Vladimirescu.
ii.
Exist 5 guri de vrsare, dup cum urmeaz:
- GV1 preia apele de la staia de pcur nr. 1 i 2, precum i apele de la bazinele
de neutralizare ( statia demineralizare 2, inclusiv de la bazinele de slam ), apele
pluviale de la pacura 1, 2, magazii, gospodarie ulei si apele de la turnul de racire
nr. 4 i le devars n canalizarea oreneasc din b-dul T.Vladimirescu
- GV2 preia apele uzate din preaplinul turnurilor de rcire 1,2,3, precum si apele
pluviale aferente zonei turnurilor de racier si CAF-urilor si canalizarea adanca si
le vars de asemenea n canalizarea din T. Vladimirescu
- GV3 preia apele de la demineralizare 1, dedurizare, dup ce n prealabil apele ce
au caracter acid sau bazic sunt dirijate prin conducte cauciucate n bazinul de
neutralizare, unde dup efectuarea coreciei de pH sunt evacuate tot n
canalizarea din Bdul T.Vladimirescu
- GV4 preia apele menajere din corpul administrativ, precum si o parte din apele
conventional curate de la circuitul de racire al centralei si le varsa in canalizarea
din B-dul T.Vladimirescu
- GV5- preia apele spalare filtre de la dedurizare 2 si coloana auto, ape uzate
menajere si pluviale si aproximativ 5 % din apele de racire ale centralei si le
varsa in canalizarea din Calea Chiinului
- Gurile de evacuare nr. 1, 2 si 3 sunt prevazute cu vane de inchidere, folosite
pentru protectia incintei in cazul in care se inregistreaza ploi abundente, iar
colectorul stradal functioneza sub presiune.
iii.
Debitul zilnic de ape uzate evacuate este de:
- Q zi min. = 1685 mc/zi.
iv. Apele pluviale (Qzi max = 1872 l/s) sunt colectate de pe platformele din cadrul
unitatii prin guri de scurgere si dirijate la colectorul stradal, prin intermediul
conductelor de canalizare din incinta.
7.1.3 Obligatii
Titularul autorizatiei este obligat:
- Sa respecte toate prevederile AUTORIZAIE DE GOSPODRIREA APELOR nr.
87/aprilie 2006 eliberata de A.N. Apele Romne Direcia Apelor Prut Iasi
- n cazul provocrii unor poluri n receptori, prin depirea concentraiilor
indicatorilor de calitate autorizai sa aplice masuri urgente de reducere a impactului
si anune imediat telefonic RA Apele Romne Iai, Garda de Mediu Iai i APM Iai.
7.1.4. Ape subterane
Apele subterane sunt de dou categorii:
- Apele subterane captive
- Apele subterane libere, care pot fi:
a. Ape subterane de lunc,
18
b. Apele de tip Siret

c. Apele de tip Prut
7.1.4.1 Surse potentiale de poluare:
- depozitarea temporara a deseurilor in cazul neincadrarii in spatiile special
amenajate;
- reteaua de canalizare ape uzate, in cazul deteriorarii;
- bazinele statiilor de tratare locale a apelor chimic impure, in cazul deteriorarii lor
sau a exploatarii necorespunzatoare;
- activitatile de dezafectare instalatii si/sau demolare cladiri, in cazul nerespectarii
conditiilor de protectie a mediului;
- activitatile de descarcare, depozitare si manipulare a substantelor chimice, in
cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau a deteriorarii rezervoarelor, cuvelor
de retentie, conductelor, pompelor si altor echipamente;
- activitatea de gestionare a combustibililor lichizi, a uleiurilor si uleiurilor uzate,
bateriilor cu plumb, materialelor de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii
conditiilor specifice de transport, depozitare, manipulare;
- avarii, accidente in instalatiile tehnologice si auxiliare.
7.1.4.2. Masuri de protectie
- intocmirea, afisarea si respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca
si instruirea corespunzatoare a personalului;
- desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a
pierderilor tehnologice;
- respectarea programului de revizii si reparatii a instalalatiilor, inclusiv a
conductelor de transport al substantelor si materialelor;
- program de inspectie si intretinere a traseelor, bazinelor de preepurare,
conductelor conform proiect.
- program de inspectie si intretinere periodica a retelelor de canalizare nu este
prevazuta reabilitarea acestora in vederea conformarii cu cerintele BAT. Sunt
constructii etanse realizate din PVC rezistent la coroziunea apei.
- program de inspectie si intretinere periodica a bazinelor statiei de preepurare.
- stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane, in
termen de trei luni de la emiterea autorizatiei si respectarea prevederilor
acestora;
- valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate cu respectarea stricta
a legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor;
- respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor,
bazinelor, recipientilor;
urmarirea calitatii apei subterane, conform prevederilor capitolului 13.Monitorizare
7.2.UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI
Eficienta energetica a unei instalatii de ardere este reprezenta de eficienta termica

definita ca energia introdusa a combustibilului /energia livrata la limita centralei
electrice sau ca eficienta electrica- inversul eficietei termice. Energia combustibilului
este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.
Eficienta electrica a cazanelor cu aburi este data de starea aburului dupa
supraincalzire (stare supracritica a aburului), dupa incalzirea intermediara , de
eficienta turbinei cu abur (pana la 96%), de preincalzirea apei de alimentare (cca
300 grade C), de sistemul de racire utilizat precum si de folosirea caldurii provenite
de la gazele de evacuare si de necesarul propriu.
19
Prin crestarea eficientei energetice scad emisiile de CO2 principala cauza a efectului
de sera si al schimbarilor climatice.O cretere a eficienei energetice are un impact
direct asupra reducerii emisiilor n aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de
apa uzata si deseuri.
Eficiena energetic asociat cu operarea unei centrale n cogenerare sub condiiile
BAT, este considerat a fi 45-55% ceea ce este egal cu o rat de energie termic n
domeniul 1,3 1,1 i o eficien energetic (eficien a utilizrii combustibilului) de
75-90 %, depinznd de aplicaia specific fiecrei centrale. Aceste nivele ale BATurilor nu se ating n toate condiiile operaionale. Eficiena energetic este mai mare
la sarcina nominal de funcionare a instalaiei. Eficiena energetic de-a lungul
perioadei operaionale a instalaiilor poate fi mai mic, datorit schimburilor de
sarcin (reduceri) n timpul operrii, datorit calitii combustibilului, etc. Eficiena
energetic depinde de asemenea de sistemul de rcire a centralei, localizarea
geografic a acesteia i de consumul de energie a sistemelor de epurare a gazelor
de ardere.
Pentru instalaiile de ardere a combustibililor lichizi existente, pentru mbuntirea
eficienei termice, pot fi aplicate un numr de tehnici de retehnologizare i de
cretere a puterii . Este de asemenea considerat ca BAT, utilizarea sistemelor
computerizate avansate de control, n scopul de a atinge o nalt performan a
cazanului prin mbuntirea condiiilor de combustie, deoarece aceasta st la baza
reducerii emisiilor. Cogenerarea de energie termic i energie electric este una din
cele mai eficiente msuri tehnice i economice de a crete eficiena energetic ntrun sistem de alimentare cu energie. De aceea cogenerarea este considerat a fi cea
mai important opiune BAT pentru reducerea cantitii de CO 2 evacuat n
atmosfer pe unitatea de energie generat.
CET Iai I fiind o central de cogenerare pe hidrocarburi ( pcur ) i gaze
naturale, respecta una din cele mai importante masuri BAT in ceea ce priveste
eficienta energetica.
Alimentarea cu energie electrica a CET Iasi 1 se realizeaza din productia proprie,
deci din surse proprii. In cazul in care CET Iasi 1 nu functioneaza, alimentarea se
face prin transformatoarele TRAFO nr. 1, 2 si 5 de 25 MVA.
7.2.1. Eficienta energetica

Tabel 7.2.Eficienta energetica pentru CET Iasi / 2004
Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg
Gaz metan
175274000
8057
Pacura
39600000
9749
TOTAL caldura cedata apei din cazan
Energie electrica produsa
472017 MW
Energie termica produsa
717875 Gcal
TOTAL energie produsa
Energie livrata / Caldura cedata = 1123810/1798243=0.63
Eficienta energetica pentru anul 2004 = 0.63 x 100= 63 %
Tabel 7.3. Eficienta energetica pentru CET Iasi / 2005
Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg
Gaz metan
140847000
8057
Pacura
29610000
9660
TOTAL caldura cedata apei din cazan
20
Caldura cedata Gcal

1412183
386060
1798243
405935
717875
1123810
Caldura cedata Gcal

1134804
286033
1420837
Energie electrica produsa

Energie termica produsa
TOTAL energie produsa
373805 MW
487604 Gcal
321472
487604
809076
Energie livrata / Caldura cedata = 809076 Gcal / 1420837 Gcal = 0,57

Eficienta energetica pentru anul 2005 = 0,57 x 100 = 57 %
Tabel 7.4.Consum specific de energie

PRODUS
CONSUMAT
ANUL
ANUL 2004
2004
ENERGIE
ELECTRIC
MW
ENERGIE
TERMIC
GCAL
PRODUS
ANUL 2005
CONSUMA
T ANUL
2005
472017
77467
373805
61348
717875
193485
487604
184275
DESTINATIA
Sistemul
energetic
national
Populatie
Scoli, spitale,
gradinite,
agenti
economici
7.2.2. Obligatii:
Pentru conformarea la cerintele BAT de utilizare eficienta e anergiei termice si electrice
titularul va lua urmatoarele masuri :
- Va utiliza energia termica si electrica cu respectarea celor mai bune tehnici
disponibile,
- Va aplica toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei
energetice.
- Anual va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va
realiza un audit privind eficienta energetica.
- Cantitatea de energie consumata va fi urmarita periodic si contorizata;
- Se vor izola corespunzator halele pentru anotimpul rece;
- Se va asigura functionarea crespunzatoare a sistemului de ventilatie a halelor;
- Se va curata periodic sistemului de ventilatie, pentru evitarea infundarilor;
Se va asigura iluminarea spatiilor de lucru cu instalatii care consuma putina
energie.
- Anual va intocmi un raport privind consumul de energie si emisiile de CO 2,
identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.Societatea va
intreprinde eforturi pentru cresterea permanenta a eficientei energeice si reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera.
7.3. GAZE NATURALE
i. Alimentarea cu gaze naturale a CET Iai 1 se face din reeaua municipal de
distribuie printr-o staie de reducere i msurare a gazului, amplasat pe
teritoriul centralei. Ea asigur un debit de 66000 Nmc/h, presiunea gazului la
intrare fiind de 5,5 ata iar la ieire de 1,26 ata.
ii.
Staia funcioneaz n 2 trepte de reglare:
-treapta I de la 5.5 ata la 3 ata fiind alctuit din trei regulatori de presiune
-treapta a II-a de la 3 ata la 1.26 ata fiind alctuit din 4 regulatori de presiune
iii.
Coordonatorul staiei este S.C.DISTRIGAZ NORD S.A. Tg.Mure-Sucursala Iai
21
iv.
Regulatoarele sunt de tipul cu aciune direct iar debitul de gaze se msoar cu

un sistem de msurare cu calculator tip SMG1 fabricaie ACK Pacani.
Din staia de reducere i msurare a gazului metan, pornete o conduct ctre
central, care se ramific n alte dou conducte, una ce alimenteaz cazanele
din etapa I i cealalt cazanele etapei a II-a.
Not: etapa I- cazanele de abur nr.1,2,3 de 120 t/h iar etapa a II-a- cazanele de
abur nr. 4 i 5 de 420 t/h.Pe conductele de intrare a gazului metan la fiecare
cazan exist supape de siguran
Compoziia volumetric a gazelor naturale
Tabel 7.5.
Component
metan
etan
propan
butan
oxigen
azot
bioxid de carbon
umiditate
Putere calorific (kcal/Nmc)
v.
%vol
97.5
0.3
0.4
0.3
0.2
0.3
1
10 g/mc gaz
8050
Consumul total de gaze naturale in 2004 pentru CET Iai I a fost de 174084 mii
mc, repartizat astfel:
Tabel 7.6.
Cazan
1
2
3
4
5
CAF1
CAF2
CAF3
CAF4
Consum gaz
metan
27780
16511
13380
65936
48169
0
2308
0
0
8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

EXISTENTE PE AMPLASAMENT.
8.1. ACTIVITATEA DESFASURATA
i. CET Iai I este o central de cogenerare pe hidrocarburi ( pcur ) i gaze
naturale.Obiectul de activitate al CET Iai I este producerea de energie electric
i energie termic sub form de abur i ap fierbinte, transportul, furnizarea i
distribuia energiei termice.
ii.
Produciile de energie electric i termic realizate n 2004 au fost :
energie electric 472017 Mw
energie termic produs - 717875 Gcal
22
iii.
iv.
Produciile de energie electric i termic realizate n 2005 au fost :

energie electric 373805 Mw
energie termic produs - 487604 Gcal
CET Iai 1 funcioneaz n regim continuu, activitatea se desfoar n schimburi
de 8 ore / 3 schimburi pe zi, 7 zile/sptmn, 365 zile/an.
8.2. DESCRIEREA ACTIVITATII

Principiul de funcionare al unei centrale electrice de termoficare de tip CET:
o Apa industrial dup ce sufer un proces de pretratare este introdus n cazan;
o Din punct de vedere energetic cazanele de abur sunt transformatoare de energie,
ele transformnd energia chimic potenial coninut de combustibilii folosii n
energie termic cu ajutorul a dou procese de baz:
- de ardere a combustibililor utilizai
- de transformare a cldurii dezvoltat prin ardere ctre apa care se vaporizeaz
o Combustibilul, precum i aerul de ardere sunt introduse n cazan prin arztoare,
respectiv prin registrul de aer. Procesul de ardere are loc n focar, care este
amenajat special pentru acest proces.
o Transmiterea cldurii ctre fluidele reci se face prin schimbtoare de cldur de
suprafa care dup funcia pe care o ndeplinesc pot fi:
- sistemul fierbtor n care se produce vaporizarea apei precum i nclzirea ei la
temperatura cu care se introduce n sistemul fierbtor, pn la temperatura de
saturaie.
- supranclzitoare de abur n care se produce supranclzirea aburului saturat de
sistemul fierbtor, n care scop i se transmite cldura de supranclzire a
aburului.
- prenclzitoare de aer n care aerul de ardere este prenclzit de la temperatura
cu care e introdus n cazan pn la temperatura cu care intr n focar.
o n cazanele de abur se produce abur supranclzit care apoi este introdus n turbin.
o Turbina de abur este un motor termic rotativ care folosete ca fluid de lucru aburul.
Turbina poate destinde total aburul. Se obine deci la bornele generatorului energie
electric.
o n timpul iernii, cantitatea de energie termic produs de cazanele de abur,
nesatisfcnd cererea, se mai utilizeaz i cazane de ap fierbinte- CAF- ele fiind
destinate producerii de ap fierbinte.
o Aburul a crui destindere n turbin produce energie mecanic trebuie s fie evacuat
la ieirea din turbin.
o Pentru ca diferena ntre temperatura apei la intrare ieire s fie n jur de 10 grd.Cvaloare n general admis este necesar s se dispun de 50- 60 kg de ap pentru
a condensa 1 kg abur coninnd 580 calorii.
o Condensatorul se compune din:
- corpul condensatorului i tuul de aducie al aburului
- plcile tubulare n care sunt mandrinate evile
- fascicolul tubular format din mai multe evi de alam 70 5 cupru i 30 %
zinc, prin care trece apa de rcire, unul sau dou sau chiar trei drumuri
- arcuri de susinere
- guri de vizitare
- rezervorul de condens i racordul cu colectorul de aspiraie al pompelor de
condensat principal
- racorduri pentru ejectorii de aer
- racorduri pentru condens de la prenclzitori, ejectori, adaos de ap
demineralizat, condens recirculat, sticle de nivel, recuperrile de la labirini
23
o CET Iai I folosete rcirea n circuit nchis cu ajutorul turnurilor de rcire. La

turnurile de rcire cu tiraj natural, circulaia aerului de jos n sus se realizeaz
datorit faptului c aerul cald din interiorul turnului- nclzit de la apa din turn, are o
greutate specific mai mic dect aerul din exterior care este mai rece.
o Pentru a asigura rcirea condensatoarelor se folosesc urmtoarele ape:
- ap de turn
- ap dedurizat
- ap limpezit
8.3. FLUXURILE TEHNOLOGICE

Cele trei Instalaii mari de ardere , cuprind un complex de instalaii care transform
energia chimic a combustibililor naturali n energie electric i termic. Acestea
sunt strbtute de urmtoarele fluxuri de energie i mas:
- Combustibilul. Acesta constituie un flux de material a crui mrime depinde de
puterea termic momentan a centralei i de felul i calitatea combustibilului
utilizat.
- Aerul necesar arderii. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul cldirii n
care se afl instalate cazanele de abur i este introdus n cazan cu ajutorul
ventilatoarelor de aer.
- Gazele de ardere. n focar are loc procesul de ardere a combustibilului rezultnd
gaze de ardere la temperatur ridicat, acestea formndu-se din elementele
combustibile coninute n combustibil. Gazele de ardere cedeaz cldura fluidului
de lucru care este apa, reducndu-i treptat temperatura pn la temperatura de
evacuare din cazan.
- Fluxul fluidului de lucru ap-abur. Acest flux n circuit nchis, este caracterizat de
variaii mari ale volumului specific datorit vaporizrii apei.
- Fluxul de cldur ctre consumatorii externi este constituit din traseele TUR de
ap fierbinte ctre consumatorii de cldur i retur condensat sau ap ce se
ntoarce de la consumatori.
- Apa de adaos n circuitul termic. Debitul de ap de adaos depinde de cantitatea
de condensat ce nu se mai restituie de ctre consumatorii de cldur.
- Fluxul de energie pentru serviciile interne reprezint energia necesar pentru
antrenarea tuturor consumatorilor interni ai centralei.
8.4. INSTALATII SI DOTARI.
Tabel 8.1.
Puterea electrica
Puterea termica
UM
Mwh
Gcal/h
Instalata
150
789
8.4.1. Instalaii de ardere

CET Iai 1 funcioneaz pe pcur i gaz metan, are o putere total instalat de
150 MW.
Ca urmare SC CET Iai SA- CET Iai 1 are trei instalaii mari de ardere de tip 1,
respectiv couri de fum, la care sunt racordate cazanele de abur / sau ap
fierbinte, dup cum urmeaz:
instalaia mare de ardere nr. 1 - cu o putere termic nominal de 282
MWt, de tip I, la care sunt racordate cazanele de abur nr. 1, 2 i 3 de
120 t/h
24
instalaia mare de ardere nr. 2 de la S.C. CET Iai S.A , cu o putere

termic nominal de 566 MW t, de tip I, la care sunt racordate cazanele
de abur nr. 4 i 5 de 420 t/h
instalaia mare de ardere nr. 3 de la S.C. CET Iai S.A, cu o putere
termic nominal de 464 MWt, de tip I, la care sunt racordate cele 4
cazane de ap fierbinte de 100 Gcal/h.
Instalaiile mari de ardere din dotarea CET Iai I , in funciune sunt
urmtoarele:
instalaia mare de ardere nr. 1
- cazan abur nr. 1 RO 120- 120 t/h- nr. inventar 2334009
- cazan abur nr. 2- RO 120 120 t/h- nr. inventar 2334010
- cazan abur nr. 3- RO 120- 120 t/h- nr. inventar 2334011
- cazan abur nr. 4 CPG- 420 t/h- nr. inventar 2334202
- cazan abur nr. 5- CPG 420 t/h- nr. inventar 2334379
- cazan apa fierbinte nr. 1 CAF 1- 100 Gcal/h- nr. inventar 2334012
- cazan apa fierbinte nr. 2 CAF 2 100 Gcal/h - nr. inventar 2334013;
- cazan apa fierbinte nr. 3 CAF 3 100 Gcal/ - nr. inventar 2334014;
- cazan apa fierbinte nr. 4 CAF 4 100 Gcal/h- nr. inventar 2334199.
8.4.2. Dotri
a. Instalaii pentru producerea aburului energetic i industrial
Caracteristicile tehnice ale cazanelor din CET 1 sunt urmtoarele:
Tabel 8.2.
Fabricant
Tip
Debit nominal
Debit minim
Presiune nominal
Temp.nominal
Temp.ap alimentare
Combustibil
Nr. arztoare
Tip arztoare
Debit maxim
-gaz
-pcur
Randament
Mixaj combustibil
-gaz metan
-pcur
Cazan nr. 1,2,3 de 120

t/h
GANZ-Budapesta
RO-120
120 t/h
36 t/h
100 ata
540 grd.C
197-208
Gaz metan + pcur
6 pe fiecare cazan
gaz sau pcura
Cazan nr. 4 i 5 de 420

t/h
Vulcan Bucureti
CPG- 420
420 t/h
195 t/h
140 ata
570 grd.C
230
Gaz metan + pcur
18 pe fiecare cazan
gaz sau pcura
10000 Nmc/h
8520 kg/h
90 %
32000 Nmc/h
25600 kg/h
90 %
0-100
0-100
0-100
0-100
Fiecare cazan de 120 t/h este echipat cu:

ventilatoare de aer 2 buc
- debitul de aer refulat 77400 mc/h
- randamentul 75% la poziia deschis a clapetei de reglaj
Ventilatoarele de gaze- 2 buc.
25
- debit gaze aspirate 122400 mc/h

- randamentul 75% - la poziia deschis a clapetei de reglaj
Fiecare cazan de abur de 420 t/h este echipat cu:
Ventilatoarele de aer 2 buc
- debit 305000 mc/h la 30 grd.C
- presiune la refulare 365 mmCA
Ventilatoarele de gaze arse- 2 buc
- debit 375000 mc/h
- presiune la refulare- 308 mmCA
b. Instalaii pentru generarea energiei electrice
- 2 turbine cu abur de tip LANG- 25 Mw cu condensaie i prize
- 2 turbine cu abur tip DSL 50 Mw cu condensaie i prize
c. Instalaii pentru producerea apei fierbini
c1. Cazane de ap fierbinte- CAF
CAF nr. 1, 2 de 100 Gcal/h fiecare funcionnd exclusiv pe gaz metan
CAF nr. 3,4 de 100 Gcal/h funcionnd pe pcur sau gaz metan
Caracteristicile cazanelor de ap fierbinte sunt :
Tabel 8.3.
Fabricant
Debit caloric
Combustibil
Debit maxim
-gaz
-pcur
Mixaj combustibil
-gaz
-pcur
Randament
CAF nr. 1, 2
Vulcan Bucureti
100 Gcal/h
Gaz metan
CAF nr. 3, 4
Vulcan Bucureti
100 Gcal/h
Gaz metan sau pcur
14400 Nmc/h
14400 Nmc/h
12800 kg/h
0-100
0-100
90%
90%
Fiecare cazan de ap fierbinte este echipat cu cte 16 ventilatoare de aer.

o Pentru CAF 1 i 2:
- debit 11000 mc/h
- presiune- 120 mmCA
o Pentru CAF 3 i 4:
- debit 6300 mc/h
- presiune- 120 mmCA
c2. Boylere de termoficare

d.Instalaii pentru transmiterea energiei electrice spre Sistemul Energetic
Producerea energiei electrice are loc ntr-un generator electric aflat pe acelai ax
cu turbina de abur.
26
Prin destinderea aburului n corpurile turbinei rotorul turbinei transmite lucrul

mecanic rotorului generatorului, n generator lucrul mecanic se transform n
energie electric.
Energia electric produs n generatoare este livrat la consumatorii de 6 kV i
n Sistemul Energetic Naional, un procent fiind folosit pentru serviciile interne
CET.
Generatoarele de 25 Mw sunt conectate la o staie de 6 kV, iar cele de 50 Mw
sunt conectate n schema bloc generator-transformator, la o staie de 110 kV.
Staia de 6 kV etapa I este conectat la sistem prin 2 transformatoare de 25
MVA. Transformatorii 6/110 kV respectiv 10.5/110 kV sunt racordai n staia de
110 kV Bularga.
Serviciile proprii etapa I sunt alimentate prin cablu de pe barele staiei principale
de conexiuni. Staia de 6 kV de servicii proprii este cu simplu sistem de bare
secionate fiind amplasat n cldirea principal. De pe barele SPC de 6 kV sunt
alimentai i consumatorii urbani.
e.Instalaii de tratare chimic a apei

e1.Pretratarea apei
Pretratarea apei este procesul prin care apa industrial (brut) este supus unui
proces chimic de tratare cu lapte de var si sulfat feros .
Rolul instalaiei de pretratare a apei const n :
- reducerea bicarbonailor de calciu i magneziu pn la legarea lor complet ;
- eliminarea bioxidului de carbon liber i legat ;
- legarea silicei coloidale ;
- ndeprtarea impuritilor mecanice ;
- reducerea duritii permanente dat de magneziu ;
- reducerea coninutului de substane organice.
Procesul de pretratare al apei este alctuit din urmtoarele etape ;
- prenclzirea apei brute (industriale) ;
- decarbonatarea , coagularea i decantarea ;
- stocarea apei coagulate i pomparea acesteia n instalaiile de dedurizare i
demineralizare.
Utilajele de baz din cadrul instalaiei de pretratare a apei
o Amestecatorii de tip ap abur - 2 buci
o Bazinele de ap coagulat- 2 buc
o Pompele de ap coagulat - 6 buc
o Filtrele mecanice 1 8 - 8 bucati
o Filtrele mecanice 16 6 bucati
o Filtrele mecanice 78 2 bucati
o Pompele de afnare
o Rezevorul de ap coagulat pentru afnare
o Pompele de impuls ejectori- 2 buc.
o Pompele de lam i cuva de lam:
o Pompele de lam i cuva de lam aferente decantorului nr.3
o Bazinele de lam - 4 buci
o Instalaia de lam de la pretratare
- Schema de administrare a lamului provenit de la pretratarea apei brute( cu var
i sulfat feros) cuprinde:
- colectarea lamului de la pretratarea apei brute n bazine
- deshidratarea lamului
27
- depozitarea lamului deshidratat i transportarea lui la depozitul de zgur i

cenu din CET Iai II
- Schema tehnologic cuprinde:
- instalaia de colectare a lamului compus din patru bazine pentru lam
construite din beton, cu volumul de 200 mc/h fiecare.
- Instalaia de deshidratare lam din bazinele pentru lam aspir pompele care
alimenteaz instalaia de deshidratare
- Instalaii de transport i de depozitare a lamului presat ( turte)
o Instalaia de demineralizare 2
- Rolul instalaiei de demineralizare ntr-o central termoelectric este de a
reine din ap toate srurile minerale i parial substanele organice prezente
n scopul obinerii unei ape tratate la parametrii fizico-chimici impui de
normele ISCIR pentru grupurile energetice:
Duritatea total DT = nedectabil
Alcalinitate p/m < 0,02 mval/l
pH
= 8,5 1 ( cu alcali volatili)
Aspect
= limpede
Uleiuri
= lips
Conductivitate < 0,3 s/cm ( fr adaos alcali)
Fier total
< 0,02 mg/l
Substane organice < 2 mg/l KmnO4
- Realizarea unei ape de adaos la cazan la parametrii fizico-chimici impui de
normele ISCIR oblig a exista staii de tratare chimic formate din:
- instalaie de pretratare,
- demineralizare
- finisare.
- Apa finisat are parametrii apei de adaos la cazane i anume :
- Duritate total
- nedetectabil
- Conductivitate
< 0,3 s/cm
- Silicea
< 0,02 mg/l
- Substane organice
< 2 mg KMnO4/l
- Alcalinitate m
= 0.015 mval/l
- pH
> 5.6<7.5
- Utilaje de baza ale instalatiei de demineralizare
- Filtre mecanice - 5 buci
- Rezervoare de apa limpede- 3 bucati
- Pompe de apa limpezita 4+2 bucati
- Pompe de afanare filtre mecanice 3 bucati
- Liniile H cationice : 4 buci
- Liniile OH anionice.
- Rezervoarele de apa DEMI
- Pompele de apa demineralizate
- Filtrele de finisare : - 4 grupe
- Pompe de impuls pentru solutia de HCl 3 buc.
- Rezervoare de aer comprimat 2 buc.
- Rezervoare de ape uzate 3 buc.
- Pompele de transvazare ape uzate 4buc.
- Rezervoarele de neutralizare 2 buc.
- Pompele de de recirculare- evacuare 3 buc.
- Vasele de consum acid 3 buci
28
- Ejectorii pentru acid 3 buci

- Vasele de consum acid
- Ejectorii pentru lesie de soda
f. Instalaia de descrcare depozitare, preparare i dozare lapte var.
Varul necesar instalaiei de pretratare, este varul praf hidratat care corespunde SR
EN459 1:2003 cu urmtoarele caracteristici:
Tabel 8.4.
Caracteristica
CaO + MgO totali % min
MgO
CO2
SO3
Densitatea aparenta
kg/dm3
R009 % max
R020 % max
Apa libera
EN 459 I CL 90-s
90
3
4
2
EN 459 I CL 90-s
80
5
7
2
0.3......0.6
0.3.......0.6
7
7
2
2
2
2
Satisface
Stabilitate
Satisface incercarea
incercarea
Utilaje de baza ale instalatiei de descrcare depozitare, preparare i dozare lapte
var :
- Silozurile de var praf: - 3 buci
- Instalatia de dozare var praf: - 3 bucati
- Pompele dozatoare de var:- 4 bucati
- Ejectoarele de lapte de var: - 3 bucati
- Pompele de impuls ejectori: - 4 bucati
- Instalaia de aer comprimat pentru descrcat var praf .
g. Instalaia de preparare dizolvare i dozare sulfat feros.
Fluxul tehnologic
Sulfatul feros utilizat ca i coagulant n instalaia de pretratare este adus n saci i
depozitat n depozitul de sulfat. Depozitul are dou guri de descrcare i o surs de
ap coagulat n care se dizolv sulfatul i cade apoi n vasele de preparare
dizolvare. Acestea sunt prevzute cu posibilitate de barbotare cu aer comprimat a
solutie de sulfat si totodata cu posibilitate de recirculare a acestei solutii cu ajutorul
pompelor de transvazare.
Reaciile care au loc n decantor sunt :
FeSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Fe(OH)2
2Fe(OH)2 + O2 + H2O = 2Fe(OH)3 (precipitat)
Pentru a fi posibil o astfel de reacie este necesar ca pH ul apei n decantor s fie de
1010,5
Utilaje de baz
- Vasele de dizolvare sulfat feros:
- Pompele de transvazare solutie de sulfat feros - 2 bucati
- Vasele de consum
- Pompele dozatoare de soluie sulfat feros 4 bucati
h. Instalaia de aer comprimat
Aerul comprimat necesar operaiilor de afnare a filtrelor mecanice din instalaia de
pretratare sau Demi 2, necesar descrcrii pneumatice a varului praf din vagoanele
29
CF n silozurile de var praf, necesar dizolvrii sulfatului feros n vasele de dizolvare

i a srii (clorura de sodiu) n bazinele de dizolvare depozitare i a suflrii
conductelor de transport leie de sod de la rampa de descrcare, este asigurat de
doi compresori tip EC10 ce realizeaz o presiune de 6 Kgf/cm 2.
Fluxul tehnologic
Aerul comprimat produs de cei doi compresori este stocat n 2 recipieni de aer
comprimat din instalaia de pretratare pentru nevoile acestei instalaii i ali doi
recipieni de aer comprimat din instalaia Demi 2 care deservesc aceast instalaie.
Din recipienii din instalaia de pretratare aerul comprimat de nalt presiune, intr
ntr-un colector general din care:
- Sunt alimentate filtrele mecanice ;
- Este preluat aerul pentru instalaia de descrcare var praf ;
- Este preluat aerul comprimat necesar barbotrii sulfatului feros n vasele de
dizolvare ;
- Este preluat aerul comprimat necesar suflrii conductelor de sod;
Utilaje de baz:
- Compresor de aer comprimat
- Recipienii de aer comprimat - 2 buci la pretratare
- Recipient de aer comprimat pentru var praf - 1 bucata
i. Instalaia de depozitare dizolvare i transvazare sare

Fluxul tehnologic :
Sarea solid mcinat din vagonul CF este depozitat n cele 2 bazine subterane
din instalaia de pretratare. Pentru dizolvarea srii se introduce apa coagulat pe la
partea superioar a bazinelor sau prin conductele de alimentare cu soluie sare a
pompelor de transvazare soluie sare. Dizolvarea srii mcinate este uurat i de
aerul comprimat ce inta printr-o conduct de inox n bazin, fiind continuat cu un
distribuitor cu guri. Cnd concentraia soluiei de sare a ajuns la 20-24% NaCl este
bun pentru transvazat spre instalaia de dedurizare.
Reaciile ce au loc n filtrul Na cationic.
2RNa + CaCl2 = R2Ca + 2 NaCl
2RNa + MgSO4 = R2Mg + Na2SO4
In timpul regenerrii cu soluie de 7-10% NaCl a maselor schimbtoare de ioni din
filtrele Na-cationice ( la apariia unei duriti de 0,2 0d n apa dedurizat), au loc
urmtoarele reacii:
R2Ca + 2NaCl = 2RNa + CaCl2
RMg + 2NaCl = RNa + MgCl2
Utilajele de baz:
- Bazin de sare(depozitare) 2 buci
- Pompele de transvazare soluie sare 2 bucati
j.Gospodria de reactivi de regenerare
Gospodria de reactivi a staiei de dedurizare 1 care deservete i instalaia de
demineralizare 1 este amplasat lng instalaia de pretratare i este format din 3
cisterne de 50 mc fiecare i trei pompe PCN Sn 40-160.
Fluxul tehnologic
- Acidul necesar regenerrilor filtrelor H-cationice este transportat pe estacad cca
500 m pn la vasul de consum din instalaia de demineralizare 1
- Leia de sod este preluat din cisternele CF de cte dou pompe aflate lng
instalaia de pretratare i transportat pe estacad ce are o lungime de 500 m,
pn la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc
30
- Din cisternele stoc leia de sod este pompat prin dou pompe tip PCH 50 n
vasele de consum care sunt amplasate lng cele de HCl la cota + 8 m a cldirii
demineralizrii. n acelai mod sunt alimentate cu acid i cu leie de sod i
vasele de consum de la instalaia de tratare condens, parcurgnd o distan de
cca 200 m prin sala maini.
k. Turnurile de rcire
Circuitul de rcire al centralei este tip nchis, singura modalitate de evacuare a
cldurii reziduale provenit de la condensatoare i rcitorii auxiliari ai turbinei
constituind-o turnurile de rcire. Necesarul de ap de rcire pentru funcionarea
centralei este asigurat prin patru turnuri de rcire cu tiraj natural, n contracurent.
Turnurile de rcire au form hiperbolic.Apa industrial din b-dul Chimiei asigur i
apa de adaos la turnul de rcire nr. 4 iar apa industrial din b-dul t.vladimirescu este
folosit i ca ap de adaos la turnurile de rcire nr.1, 2 i 3.
l. Parcul auto al centralei
Parcul auto al centralei deservete att CET Iai I ct i CET Iai II, sediul fiind n
incinta CET Iai I.
m. Reeaua de termoficare (transport energie termic) este formata din:
Sistemul de transport;
Punctele termice;
Sistemul de distributie;
n. Instalaii de msur, comand i automatizare
Instalaii de automatizare
- supravegherea se face automat
- conducere- corecii
- procese manual
- pupitre de comand- aezate n contur sub form de arc de cerc, pe parte
termic sunt 12 pupitre i pe parte electric sunt 12 pupitre
- componente pupitru
- aparate indicatoare parametri tehnologici
- chei de comand
- butoane de comand
- lmpi de semnalizare
- aparate indicatoare poziie organ de reglare
- poteniometre
- chei de transfer- automat i manual
- panouri
- aparate nregistratoare parametri tehnologici
- casete de semnalizare
- aparate indicatoare cu contact pentru semnalizare depiri parametri
Instalaia de msur
- aparate de msur cu indicaie local
- aparate cu transmisie electric a indicaiilor la distan traductor rezistiv simplu
sau dublu
o. Cldiri i suprafee ocupate
- Cldirea principal este dispus pe trei nivele. La parter, precum i la cele dou
etaje se afl birouri precum i camerele de comand nr. 1 i 2 aferente etapelor I i
31
II, secia electric, laboratorul chimic al centralei, secia PRAM AMC, centrala
telefonic, sala maini cu instalaiile aferente (turbine), cazane de abur i instalaii
auxiliare.
- Separat exist corp epurare I, cldire pretratare, cldire demineralizare, gospodria
de ulei, magaziile de materiale, atelierul de termoficare, formaia PSI, coloana auto,
cazanele de ap fierbinte.
9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU .
9.1. AER
a. Courile de fum
Tabel 9.1
Nr.
crt.
Sursa
generatoare de noxe
atmosferice
ComDebit maxim
bustibil
gaze de ardere
utilizat
cazan abur nr. 1 RO

120- 120 t/h
gaz
10000 Nmc/h
pacura
8520 kg/h
2.
cazan abur nr. 2 RO

120- 120 t/h
gaz
10000 Nmc/h
pacura
8520 kg/h
3.
cazan abur nr. 3 RO

120- 120 t/h
gaz
10000 Nmc/h
pacura
8520 kg/h
cazan abur nr. 4 CPG420 t/h
gaz
32000 Nmc/h
4.
pacura
25600 kg/h
cazan abur nr. 5 CPG420 t/h.
gaz
32000 Nmc/h
pacura
25600 kg/h
gaz
14400 Nmc/h
gaz
14400 Nmc/h
14400 Nmc/h
6.
7.
cazan apa fierbinte nr. 1

CAF 1- 100 Gcal/h
CAF 2- 100 Gcal/h
8.

CAF 3- 100 Gcal/h
gaz
pacura
12800 kg/h
9.

CAF 4- 100 Gcal/h
gaz
14400 Nmc/h
pacura
12800 kg/h
Putere
termica
Mwt
Instalatie
dispersie
282
Cos nr.1
H=70 m;
Dv=6.85 m;
Db=8.47 m;
566
Cos nr.2
H=100 m;
Dv=5.30 m;
Db=8 ,6 m;
464
Cos nr.3
H=70 m;
Dv=5.30 m;
Db=8.6 m;
La documentatie este anexata Verificarea calculului inaltimii cosurilor de fum de

la CET Iasi I
b. Ventilatoarele de evacuare in atmosfera a gazelor arse:
- 2 buc.pe cazan cu urmatoarele caracteristici:
- Debit: - 375000 mc/h
- Presiune la refulare: - 308 mmCA
32
Turatie (mare/mica) 730/585 rot/min

Puterea motorului 800/400 KW
i.
Impactul poluantilor atmosferici generati, asupra calitatii aerului ambiental, s-a

determinat prin modelarea matematica a campurilor pe concentratii pe diferite
intervale de mediere, asociate valorilor limita si valorilor de prag ce se constituie
in criterii pentru evaluarea calitatii aerului;
ii.
Modelul utilizat pentru dispersia poluantilor este- OML-multi- model de dispersie
pentru surse punctuale si de suprafata.
Date de intrare:
- Date meteo orare;
- Date legate de surse;
- Date de emisie;
- Timpi de variatie;
- Date legate de reteaua de receptori;
Date de iesire:
- Concentratii medii orare
- Concentratii medii lunare
- Concentratii medii anuale
iii.
Datorita emisiilor foarte reduse de SO 2, CO si pulberi in suspensie provenite de
la CET 1 , impactul produs de functionarea separata a acestuia este neglijabil.
iv. Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere:
a. Intervale scurte/medii
Datorita emisiilor foarte reduse de SOs, CO si pulberi in suspensie provenite de la CET
1, impactul produs de functionarea separate a CET 1 in cazul acestora, este neglijabil,
la functinarea pe gaze naturale. Prin urmare modelul a fost rulat in cazul CET 1 doar
pentru NO2 si NOx.
Tabel 9.2.
Timp de mediere
model
1h
Poluant
NO2
Concentratia maxima
(g/m3)
30.98
b. Intervale lungi de mediere (medii anuale)
Tabel 9.3.
Concentratia maxima
(g/m3)
5.83
6.66
Poluant
NO2
NOx
9.2. APA
9.2.1. Instalatii de preepurare:
-
La gospodaria de pacura nr.1 sunt prevazute doua separatoare

bicompartimentate, metalice de 7,5 m x 2,3 m x 1,15 m, cu debit de 25 mc/h.
La gospodaria de pacura nr.2 sunt prevazute patru separatoare
bicompartimentate, metalice, supraterane, de 7,5 m x 2,3 m x 1,15 m, cu debit de
25 mc/h si un separator deschis, realizat ingropat din beton armat de 12 m x 6 m
x 4 m. In aceste separatoare ajung si apele provenite de la gospodaria de ulei.
Inaintea evacuarii apelor uzate in canalizarea oraseneasca prin GV1, este
prevazut un separator tip Crystal IU 2x10 instalatie de filtrare si separare cu trei
trepte, automatizata, prevazuta cu instalatie de monitorizare a parametrilor la
evacuare.
33
In incinta gospodariei de ulei este un separator de tip PMS 1, pentru retinerea

eventualelor scurgeri produse la transvazarea uleiurilor din cisterne.
Din instalatia de pretratare a apei industriale rezulta slam, colectat in 4 bazine de
cate 50 mc fiecare, de unde in prezent slamul este preluat cu vidanja si
transportat la halda CET II Holboca, pana la finalizarea lucrarilor la instalatia de
deshidratare proprie.
Apele uzate rezultate de la instalatia de demineralizare 1 sunt colectate in doua
bazine de neutralizare, de 160 mc, iar cele rezultate de la spalarea filtrelor sunt
colectate intr-un bazin de neutralizare cu dolomita, avand 6 compartimente de 18
mc fiecare.
Apele uzate rezultate de la instalatia de demineralizare 2 sunt colectate in doua
bazine de neutralizare din otel, de 500 mc fiecare, trecute apoi printr-un bazin de
omogenizare bicompartimentat de 440 mc, dupa care sunt dirijate catre bazinele
de slam.
Dupa preepurare apele uzate sunt descarcate in reteaua de canalizare
municipala.
9.2.2. Caracteristici instalatii retinere poluanti

Separatorii de produse petroliere
- n instalaia de separare a pcurii intr amestecul de la splare, ape pluviale,
condens, drenaje, etc.
- Amestecul de pcur ap este preluat din cminul de colectare produse
petroliere a separatorului subteran de ctre o pomp de tip NC i deversat n
separatoarele supraterane. Dup separare apele convenional curate sunt
evacuate gravitaional la canalizare iar pcura este introdus n circuitul
tehnologic. Pentru o bun funcionare s-a prevzut montarea a dou uniti
de separare supraterane de 25 mc/h fiecare din care o unitate funcioneaz i
una este n rezerv.
- Din motive de exploatare pentru a asigura posibilitatea de separaie a pcurii
continuu sau intermitent i din motive de ntreinere, separatorul s-a prevzut
cu dou compartimente identice montate alturat din care unul funcioneaz
i unul este n rezerv. Separatorul este n construcie suprateran metalic
i este calculat pentru un debit de 25 mc/h amestec ap i pcur.
- Fiecare compartiment este alctuit dintr-un rezervor paralelipipedic 7500 x
2300 x 1150, un colector de pcur cu posibilitatea de reglare manual a
poziiei acestuia, un deversor pentru ap care menine nivelul constant n
camera separatorului indiferent de debitul de ap i pcur aferent i acesta
cu posibilitatea de reglare manual, un colector de ap care este comun i
pentru cellalt separator , o serpentin pentru nclzirea cu abur sau ap
fierbinte n situaia n care este necesar acest lucru i toate racordurile de ap
plus pcur, abur sau ap fierbinte, ap, pcur, golire necesar.
Separatorii metalici
- Separatorul metalic S11-S12 este un obiect existent format din dou cuve
metalice, rectangulare, pozate subteran cu debitul de cuv Q= 12,5 mc.
- Separatorul este amplasat n zona staiei de pompe pcur etapa I. n scopul
mbuntirii eficienei separatorului, acesta se echipeaz cu pachete de plci
lamelare, instalaie de aer indus i controlul temperaturii fluidului de lucru
pentru meninerea n domeniul optim de separare.
Pachete de plci laminare
- Pentru mrirea eficienei de separare n fiecare cuv de separator se
monteaz cte un pachet de plci lamelare ondulate.
34
- Acestea au rolul de a prelungi drumul parcurs de amestec n interiorul

separatorului. Acest fapt d posibilitatea pcurii s se adune la suprafaa
amestecului ntre plci sub forma unei pelicule i cu ajutorul aerului indus i a
diferenei de densitate, se va acumula la suprafa.
Instalaia de aer indus
- n fiecare cuv de separator se monteaz cte 10 difuzoare de aer cu
membrane, montate cte 5 pe dou distribuitoare. Un distribuitor pozat
amonte de pachetul de plci lamelare iar al doilea aval de acesta, pe radierul
cuvei cu supori metalici. Difuzorii de aer se racordeaz prin intermediul unei
instalaii de conducte la o electrosuflant, amplasat n apropierea
separatorului.
Controlul temperaturii fluidului din separator
- Cuvele de separator sunt prevzute n prezent cu serpentine de nclzire din
eav metalic. Pentru meninerea temperaturii fluidului ap + pcur n
domeniul optim de separare , pe admisia aburului n serpentine la fiecare
cuv, robinetele cu acionare manual se nlocuiesc cu robinete acionate
electric. nchiderea i deschiderea acestora se face automat prin intermediul
unui sistem de traductori de temperatur.
Bazinul de acumulare 2
- Dimensiunile interioare ale bazinului sunt: 8 x 2,4 x 3,91m.
- n scopul integrrii optime a bazinului n sistemul de separare a pcurii,
acesta se echipeaz cu o pomp cu benzi oleofile i cu o serpentin de abur
pentru pstrarea unui ecart optim de temperatur al amestecului ap +
pcur. Acest tip de echipament a fost prevzut n scopul recuperrii pcurii
peliculare i grosolan dispersate, n masa de fluid acumulat n bazin.
Separator metalic S21-S24
- Separatorul metalic S21- S24 este un obiect existent format din dou cuve
metalice, rectangulare, pozate subteran abur debitul de cuv Q= 12,5 mc.
- Separatorul este amplasat n zona staiei de pompe pcur etapa a II-a . n
scopul mbuntirii eficienei separatorului, acesta se echipeaz cu pachete
de plci lamelare, instalaie de aer indus i controlul temperaturii fluidului de
lucru pentru meninerea n domeniul optim de separare.
Instalaia CRYSTAL
- Instalaia de separare- filtrare / hidrocarburi CRYSTAL 2 x 10 este o treapt
pentru purificarea apelor tehnologice uzate i pluviale poluate cu pcur.
- Instalaia este proiectat i realizat pentru a funciona avnd dou secvene
de baz automate i anume:
o pornirea i oprirea electropompelor de circulaie n funcie de nivelul
influentului din bazinul de alimentare, inclusiv comanda armturilor
aferente
o descrcarea primei trepte de separare funcie de cantitatea de pcur
colectat sau prin temporizare i implicit purjarea treptelor de separare 2
i 3 inclusiv suflarea tubulaturii de descrcare cu abur.
- Circuitele instalatiei
o Instalaia se compune din dou echipamente monobloc de
separare- filtrare cu debitul de lucru de 2 x 10 mc /h ( ap uzat
tratat), incluznd trepte de separare gravitaionale i coalescene de
aglomerare a particulelor dispersate
o module de filtrare n numr de dou, fiecare reprezentnd ultima
component din instalaia de separare- filtrare.
9.3. SOL
35
CET Iai I are n dotare separatoare de produse petroliere ce au fost descrise la

capitolul 9.2. Apa
La CET I s-a construit o platform ecologic de depozitare a deeurilor rezultate din
activitile de reparaii, dezmembrri, etc. Aceast platform este compartimentat,
pevzut cu separator de produse petroliere, racordat la canalizarea din incint.
Deeurile metalice i nemetalice se depoziteaz fie direct pe platorma betonat, sau
n recipieni metalici acoperii ( vata mineral, pan, etc). Platforma este mprejmuit
cu gard, find ncuiat cu lact.
9.4. ALTE DOTARI

Instalatii de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor:
atenuatoare de zgomot - montate la cazanele de 120 t/h sunt de tipul T069-00,
iar cele de la cazanele de 420 t/h sunt de tipul TC 560-00.
- atenuatoarele aferente cazanelor de abur de 120 t/h : Caracteristicile
principale sunt :
- diametrul maxim al mantalei 1360 mm
- inaltimea atenuatorului 2040 mm
- debit abur max 120 t/h
- temperatura abur 545 grd.C
- presiune abur 100 bar
- caderea de presiune pe atenuator 10 bar
- atenuatoarele aferente cazanelor de abur de 420 t/h : Caracteristicile
principale sunt :
- diametrul maxim al mantalei 1375 mm
- inaltimea atenuatorului 2440 mm
- debit abur max 200 t/h
- temperatura abur 550 grd.C
- presiune abur 145 bar
- caderea de presiune pe atenuator 10 bar
- Atenuatoarele de zgomot sunt destinate reducerii zgomtului generat de
esaparea in atmosfera a aburului de la cazanele de abur de tip RO 120 de
120 t/h si CPG 420 420 t/h.
- Zgomotul generat de esaparea aburului atinge in general valori de 150 160
dBA si s-a urmarit reducerea lui pana la aproximativ 80 90 dBA.
Instalatii de masura si control pentru supravegherea mediului
Instalatia de monitorizare on-line a SO 2, NO2, Pulberi la cosul de fum nr. 2 este
compusa din:
- echipament de prelevare, transport i condiionare probe gaz- Austria
- convertor N2O/NO- Austria
- analizor Xentra 4900 pentru NO, SO2, O2- Marea Britanie
- echipament analiz umiditate prind determinarea oxigenului pe baze umede
i raportarea la oxigen pe baze uscate- Suedia
- traductor de presiune absolut- germania
- debitmetru ultrasonic- DFL 200- Germania
- sistem local de achiziii date datalogger ESC 8816 + module transmisie date
ctre PC- SUA
- soft specializat achiziie, procesare, transmisie date- Slovacia
- aparatur tip Durag Industrie Elektronik Germany DR 290 pentru pulberi
10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN

MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT .
36
10.1. AER
10.1.1.Conditii locale date de monitorizare furnizate de APM Iasi, statie OanceaTatarasi:
Tabelul 10.1
Poluant
Medii anuale/ Maxima
2005
mediilor
g/mc
zilnice / 2005
g/mc
SO2
11,5(nov,dec) 47
NO2
Pulberi in
suspensiePM10
21,5(nov,dec)
75(nov,dec)
92
343
CMA ( pentru protectia sanatatii umane)

conf.
OM 592/2002
g/mc
125 g/mc media zilnica,cf OM 592/2002
40 g/mc - medie anuala, cf OM 592/2002
50 g/mc media zilnica
40 g/mc- media anuala
Valorile inregistrate in procesul de monitorizare sunt caracteristice lunilor reci (noiembrie

si decembrie)cand SC CET Iasi a lucrat la capacitate, aceste valori nu sunt
reprezentative ca valori anuale.
Conditiile de clima caracteristice zonei pentru anul 2004 sunt prezentate in Tabelul
10.2:
Tabel 10.2.
Temperatura
Precipitaii
Clima
Vnturi
Medie anual
10,2 C
Suma
precipitatiilor 563,4 l/m2/luna
anuale
a. Direcie dominant
Frecvena medie
Valori maxime nregistrate
V
26,%
15 m/s
Din analiza datelor de monitorizare prezentate (prelevari la statii fixe), se observa

depasirea valorilor standard de calitate a atmosferei, in perioada de iarna ,la pulberiPM10 ; din acest motiv se impun masuri de reducere a emisiilor la toate sursele din
zona.
10.1.2. Emisii punctiforme, dirijate
Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului National
al emisiilor de poluanti sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, As, Cd, Cr, Cu, Ni,
Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri, pulberi.
Poluantii principali emisi in aer sunt cei proveniti din arderea combustibililor : gaz metan
si pacura. Nici o emisie n aer nu trebuie s depeasc valoarea limit de emisie
prevzute n tabelele de mai jos. Nu trebuie s existe alte emisii n aer semnificative
pentru mediu.
37
Tabel 10.3. Valori limit de emisie pentru instalaia de ardere nr.1(co de fum nr.1 )
aferent cazanelor de abur 1,2 i 3 de 120 t/h de la CET Iai I
Sursa de
emisie/punctul
de emisie
Cos de fum
nr. 1
Combustibil utilizatgaz metan
P=282 MW
Cos de fum
nr. 1
Combustibil utilizatpacura
P=282 MWt
Noxa
emisa
Limita conform
legislatiei
nationale
HG 541/2003
mg/Nm3
VLE
conform
BAT)
Mg/Nmc
3%O2
Nox
300mm
SO2
35mm
200dm
50-80dm
<10dm
Pulberi
5mm
<5dm
NOx
450mm
SO2
1700mm
400dm
100250mm
1700 mm
100-250dm
50mm
Pulberi
50mm
5-15 dm
Tehnici BAT
optiuni pentru
realizarea VLE
Fara masuri
Arzatoare Nox redus
Fara masuri
Arzatoare Nox redus
Fara masuri
Pacura cu continut de sulf
redus ( mai mc de 1%)
Fara masuri
- Utilizarea combustibililor
cu coninut redus de
cenu i fraciuni grele
- tehnici BAT de reducere
a pulberilor
dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere..

La functionarea pe gaz emisiile se incadreaza in limitele legislatiei nationale.
Pentru functionarea pe pacura, conform cu declaratia pe propria raspundere, a
titularului anexata la documentatie, in Programul de conformare vor fi incluse
masurile din Programul de reducere progresiva a emisiilor si dupa finalizarea
monitorizarii continuie se va stabili necesitatea realizarii acestor masuri.
Se va implementa sistem de monitorizare continua.
Tabel 10.4.Valori limit de emisie pentru instalaia de ardere nr. 2 ( co de fum nr.2
aferenta cazanelor de abur de 420 t/h
Sursa de
emisie/punctul
de emisie
Cos de fum
nr. 2
Combustibil utilizatgaz metan
P=566 MWt
Limita conform
legislatiei
nationale
HG 541/2003
Noxa emisa
Mg/Nm3
VLE
conform
BAT)
Mg/Nmc
3%O2)
200dm
NOx
200mm
SO2
35mm
50-80mm
<10dm
Pulberi
5mm
<5dm
38
Tehnici BAT
optiuni pentru
realizarea VLE
Fara masuri
arzatoare Nox redus
NOx
400mm
SO2
400mm
400dm
Fara masuri
150
400mm
Primare+secundare
Fara masuri
Utilizarea pacurii cu
continut de sulf redus
Fara masuri
150dm
Cos de fum
nr. 2
Combustibil utilizatpacura
P=566 MWt
50mm
Pulberi
50mm
5-10dm
- Utilizarea
combustibililor cu
coninut redus de
cenu i fraciuni
grele
- tehnici BAT de
reducere a pulberilor
dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere.

Sistemul de monitorizare continua existent la cosul de fum nr. 2 utilizeaza un
echipament de conditionare si masurare a componentilor gazosi la cos, cu prelevare
secventiala a probei gazoase, in scopul determinarii concentratiilor de SO 2, NOx,
pulberi, independent masurandu-se parametri relevanti procesului de functionare
(continut de O2, temperatura, presiune, continut de vapori de apa precum si debitul
de gaze de ardere pentru fiecare cos in parte.Dupa fisa de masuratori existenta la
documentatie se constata ca nu sunt depasiri ale poluantilor.
Conform art. 19 a HG 541/2003 pentru cosul de fum nr.2 unde se realizeaza

monitorizarea continua a emisiilor, VLE se considera a fi respectate daca rezultatele
acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic
,exceptand perioadele de functionare necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare
si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc toate conditiile urmatoare:
-
nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, Nox, pulberi , nu
depasesc valorile limita de emisie corespunzatoare .
-95% din toate valorile medii la 48 ore pentru Nox, nudepasesc 110% din valorile
limita de emisie corespunzatoare
97% din toate valorile medii la 48 de ore pentru Nox, nu depasesc 110% din
valorile limita de emisie corespunzatoare
Atat la functionarea pe gaz cat si la functionarea pe pacura emisiile se incadreaza in

limitele legislatiei nationale.
Tabel 10.5. Valori limit de emisie pentru instalaia de ardere nr. 3(co de fum nr.3 )
aferent cazanelor de ap fierbinte de la CET Iai I
Sursa de
emisie/punc
tul de
emisie
Cos de fum
nr. 3
Combustibil
utilizat-gaz
metan
P=464 MWt
Noxa emisa
Limita
conform
legislatiei
nationale
HG 541/2003
Mg/Nm3
VLE
conform
BAT)
Mg/Nmc
3%O2
200dm
NOx
300mm
SO2
Pulberi
35mm
5mm
50-80mm
<10dm
<5dm
39
Tehnici BAT optiuni

pentru realizarea VLE
-Fara masuri
-arzatoare Nox redus
Sursa de
emisie/punc
tul de
emisie
Noxa emisa
NOx
Cos de fum
nr. 3
Combustibil
utilizat-pacura
P=464 MWt
Limita
conform
legislatiei
nationale
HG 541/2003
Mg/Nm3
VLE
conform
BAT)
Mg/Nmc
3%O2
400 dm
450mm
150 mm
1700 mm
SO2
700mm
150-300 dm
50 mm
Pulberi
50mm
5-10 dm
Tehnici BAT optiuni

pentru realizarea VLE
Fara masuri
Primare+secundare
Fara masuri
Utilizarea pacurii cu continut
redus de sulf
Fara masuri
- Utilizarea combustibililor cu
coninut redus de cenu i
fraciuni grele
- tehnici BAT de reducere a
pulberilor
dm:medie zilnica, mm=medie lunara, referinta: 3% oxigen in gazele de ardere.

La functionarea pe gaz emisiile se incadreaza in limitele legislatiei nationale.
Pentru functionarea pe pacura, conform cu declaratia pe propria raspundere, a
titularului anexata la documentatie, in Programul de conformare vor fi incluse
masurile din Programul de reducere progresiva a emisiilor si dupa finalizarea
monitorizarii continuie se va stabili necesitatea realizarii acestor masuri.
Se va implementa sistem de monitorizare continua.
Nota:
1. SC CET IASI 1 are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de
tranzitie, conform tabelelor 10.6, 10.7, 10.8. Pana la data conformarii se
permite functionarea instalatiei cu conditia respectarii plafoanelor anuale de
emisie negociate.
2. Noxele la care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an
3. VLE BAT sunt valori tinta pe care operatorul le va avea in vedere in procesul de
planificare a investitiilor pe linie de protectie a mediului, pentru promovarea
tehnologiilor BAT.
4. Deoarece monitorizarea continua a metalelor grele este foarte costisitoare,conform
Legii 271/2003, VLE pentru metale grele pot fi inlocuite cu VLE pentru particule;
Monitorizarea continua a pulberilor si aplicarea de masuri Bat pentru reducerea
emisiilor de pulberi este considerata a fi o masura BAT si pentru reducerea emisiilor
de metale grele. Conformarea la VLE pentru particule implica si respectarea VLE
pentru metale grele.
5. Pentru cosurile care nu au monitorizare continua se considera ca sunt respectate
normele de limitare a emisiilor atunci cand nici una din valorile medii orare respectiv
nici una din valorile medii zilnice masurate la cos pentru un procent de3% oxigen
nu depaseste valoarea limita inscrisa in tabelele de mai sus.
40
Tabel 10.6. Plafoane de emisii pentru dioxid de sulf.

Nr
Judetul
Numele
instalatiei
mari de ardere
Iasi
SC CET IASI I
nr. 1
Iasi
SC CET IASI I
nr. 2
Iasi
SC CET IASI I
nr. 3
Plafoane emisii
(tone/an)
Conformare SO2
Numele cazanului
Cazan abur nr.1120t/h
Cazan cu apa
fierbinte nr.1100Gcal/h
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Puterea
termica
Investitii
mil.
EURO
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
3x94
***
2011
1106
1106
1106
1106
1106
1106
2x283
***
2103
1164
1164
1164
1164
1164
1164
***
325
180
180
180
180
180
180
4x116
*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru acest poluant se respecta valorile limita de emisie. ( din
01.01.2007 se va functiona doar cu pacura cu sulf mai mic de 1 % conform HG 142/2003 completata cu HG 598/2003))
41
Tabel 10.7. Plafoane de emisii pentru oxizi de azot.

Nr
Judetul
Numele
instalatiei mari
de ardere
Iasi
SC CET IASI I
nr. 1
Iasi
SC CET IASI I
nr. 2
Iasi
SC CET IASI I
nr. 3
Plafoane emisii
(tone/an)
Conformare NOx
Numele
cazanului
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Puterea
termica
Investitii
mil.
EURO
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
3x94
12
2010
810
810
810
490
490
490
485
2x283
2009
659
659
395
395
395
395
395
4x116
16
2011
250
250
250
250
120
120
120
42
Tabel 10.8. Plafoane de emisii pentru pulberi.

Nr
Judetul
Numele
instalatiei
mari de ardere
Iasi
SC CET IASI I
nr. 1
Iasi
SC CET IASI I
nr. 2
Iasi
SC CET IASI I
nr. 3
Plafoane emisii
(tone/an)
Conformare pulberi
Numele
cazanului
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Cazan cu apa
Puterea
termica
Investitii
mil.
EURO
An
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
3x94
***
75
75
75
75
75
75
75
2x283
***
115
115
115
115
115
115
115
4x116
***
45
45
45
45
45
45
45
*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru acest poluant se respecta valorile limita de emisie.
43
Tabel 10.9. Sinteza cu propunerile de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi la cos nr. 1
Sector
Locaie
Combustibil
utilizat
Putere
termica
nominala
(MWt)
Instalatii
incluse n
Planul
Naional de
reducere a
emisiilor
Media
anual
a orelor de
funcionare
in
perioada
1996-2000
(ore)
Media
anual
a orelor de
funcionare
2008-2015
(ore), unde
este cazul
Media
anual
a orelor de
funcionare
ncepnd cu
2016 (ore),
unde este
cazul
Emisii
anuale
de SO2
n
2004
(t/an)
Emisii
anuale
de
NOx n
2004
(t/an)
Emisii
anuale
de
pulberi
n
2004
(t/an)
Media
emisiilor
anuale
nediminuate
de SO2
1996-2000
(t/an) unde
este relevant
A
Producere
energie electric
si termic
B
CET Iai I
C
Pcur sau gaz
metan
D
282
E
da
F
5454
G
Nu se poate
preconiza
H
Nu se poate
preconiza
I
254.4
J
258
K
0.821
L
871
Volumul
mediu
anual
de gaze
reziduale
din
1996-2000
(milioane
Nm3/an)
M
528
(continuare)
A
Contribuia la emisiile int (t/an)
Sector
Energie
Locatie
Tip
combustibl
CET Iasi
I-1
Pacura sau
gaze naturale
perioada de
tranzitie
pana la
01.01.2014
VLE SO2
AA
VLE Nox
AB
AC
VLE Pulberi
SO2
din
2012
in
2015
SO2
din
2016
n
contin.
NOx
din
2012
n
2015
NOx
din
2016
n
2017
NOx
din
2018
n
contin.
Pulberi
din
2012
n
contin.
VLE din
20122015
(mg/Nm3)
VLE din
2016 n
contin.
(mg/Nm3)
Rata de
desulfurare
propus
Explicatii
VLE din
20122015
(mg/Nm3)
VLE din
2016 n
2017
(mg/Nm3)
VLE din
2018 n
contin.
(mg/Nm3)
VLE din
2012 n
contin.
(mg/Nm3)
1106
tone/an
pentru
fiecare
an
1106
tone/an
pentru
fiecare
an
490
tone/an
pentru
fiecare
an
490
tone/an
pentru
fiecare
an
490
tone/an
pentru
fiecare
an
75
tone/an
pentru
fiecare
an
1700 pe
pacura si
35 pe gaz
1700 pe
pacura si
35 pe gaz
Nu este cazul
Anexa 4 si
anexa 5
sectiunea A
450 pe
pacura si
300 pe gaz
450 pe
pacura si
300 pe gaz
450 pe
pacura si
300 pe gaz
50 pe
pacura si 5
pe gaz
44

Sector
Locaie
A
Producere energie
electric si termic
Combustibil
utilizat
B
CET
Iasi I
Putere
termica
nominala
(MWt)
C
Pcur sau
gaz metan
Instalatii
incluse n
Planul
Naional de
reducere a
emisiilor
D
566
E
da
Media
anual
a orelor de
funcionare
in
perioada
1996-2000
(ore)
F
4267
Media
anual
a orelor de
funcionare
2008-2015
(ore), unde
este cazul
Media anual
a orelor de
funcionare
ncepnd cu
2016 (ore),
unde este
cazul
Emisii
anuale
de SO2
n
2004
(t/an)
Emisii
anuale
de NOx
n
2004
(t/an)
Emisii
anuale
de
pulberi n
2004
(t/an)
G
Nu se poate
preconiza
H
Nu se poate
preconiza
I
949
J
590
K
2,8
Media
emisiilor
anuale
nediminuate
de SO2
1996-2000
(t/an) unde
este relevant
Volumul
mediu anual
de gaze
reziduale din
1996-2000
(milioane
Nm3/an)
L
2193
M
1729
(continuare)
A
Sector
Energie
Locatie
Tip
combustibl
CET
Iasi I-2
Pacura sau
gaze
naturale
(perioada
de tranzitie
pana la
01.01.2014)
VLE SO2
AA
VLE Nox
AB
AC
VLE Pulberi
SO2 din
2012 in
2015
SO2
din
2016 n
contin
NOx
din
2012
n
2015
NOx
din
2016 n
2017
NOx
din
2018 n
contin.
Pulberi
din
2012
n
contin.
VLE din
20122015
(mg/Nm3)
VLE din
2016 n
contin.
(mg/Nm3)
Rata de
desulfurare
propus
Explicatii
VLE din
20122015
mg/Nm3
VLE din
2016 n
2017
(mg/Nm3)
VLE din
2018 n
contin.
mg/Nm3
VLE din
2012 n
contin
mg/Nm3
--
1164
tone/an
pentru
fiecare
an
1164
tone/an
pentru
fiecare
an
395
tone/an
pentru
fiecare
an
395
tone/an
pentru
fiecare
an
395
tone/an
pentru
fiecare
an
115
tone/an
pentru
fiecare
an
400 pe
pacura si 35
pe gaz
400 pe
pacura si
35 pe gaz
Nu este
cazul
Anexa 4 si
anexa 5
sectiunea A
400 pe
pacura si
200 pe
gaz
400 pe pacura
si 200 pe gaz
400 pe
pacura si 200
pe gaz
50 pe
pacura si
5 pe gaz
45
Sector
Locaie
Combustibil
utilizat
Putere
termica
nominala
(MWt)
Instalatii
incluse n
Planul
Naional
de
reducere
a
emisiilor
Media
anual
a orelor de
funcionare
in
perioada
1996-2000
(ore)
Media anual
a orelor de
funcionare
2008-2015
(ore), unde
este cazul
B
CET
IASI I
C
Pcur sau
gaz metan
D
464
E
da
F
2638
G
Nu se poate
preconiza
A
Producere
energie
electric si
termic
Media anual
a orelor de
funcionare
ncepnd cu
2016 (ore),
unde este
cazul
Emisii
anuale
de SO2 n
2004 (t/an)
H
Nu se poate
preconiza
Emisii
anuale
de NOx n
2004
(t/an)
I
157
Emisii
anuale
de pulberi n
2004 (t/an)
J
46
Media
emisiilor
anuale
nediminuate
de SO2
1996-2000
(t/an) unde
este relevant
K
0,39
Volumul
mediu anual
de gaze
reziduale din
1996-2000
(milioane
Nm3/an)
L
463
M
164
(continuare)
A

Sector
Energie
Locatie
Tip
combustibl
CET
Iasi I- 3
Pacura sau
gaze
naturale
(perioada
de tranzitie
pana la
01.01.2014)
VLE SO2
SO2
din
2012 in
2015
SO2
din
2016 n
contin.
NOx
din
2012
n
2015
NOx
din
2016
n
2017
NOx
din
2018
n
contin.
Pulberi
din
2012
n
contin.
VLE
din
20122015
mg/Nm3
VLE
din
2016 n
contin
mg/Nm3
Rata de
desulfurare
propus
180
tone/an
pentru
fiecare
an
180
tone/an
pentru
fiecare
an
120
tone/an
pentru
fiecare
an
120
tone/an
pentru
fiecare
an
120
tone/an
pentru
fiecare
an
45
tone/an
pentru
fiecare
an
650 pe
pacura
si 35 pe
gaz
650 pe
pacura
si 35 pe
gaz
Nu este
cazul
46
AA
AB
AC
VLE Nox
Explicatii
VLE
din
20122015
mg/Nm3
VLE din
2016 n
2017
mg/Nm3
VLE
din
2018 n
contin
mg/Nm3
Anexa 4
si anexa 5
sectiunea
A
450 pe
pacura
si 300
pe gaz
450 pe
pacura si
300 pe
gaz
450 pe
pacura
si 300
pe gaz
VLE Pulberi
VLE din
2012 n
contin
mg/
Nm3
50 pe pacura si
5 pe gaz
10.1.3. Emisii nedirijate

i. Se considera emisii nedirijate, emisiile care au loc de pe o suprafata
variabila emitatoare, sunt dispersate si necontrolabile. Aceste emisii pot fi
continue si discontinue.
ii.
Emisiile nedirijate apar de la rezervoarele de depozitare a pacurii, de la
depozitul de produse chimice, de la statia de tratare a apei.
iii.
Principalele noxe emise necontrolat pe amplasament sunt : COV, vapori de
acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac, pulberi de var.
iv. limita la evacuarea n atmosfer este a cca 1,3 g/ s vapori de produse
petroliere rezultai prin respiraie la depozitare.
v. n conformitate cu Ordinul 462/ 1993 al MAPPM concentraia vaporilor la
emisie n activitile de transvazare a acidului clorhidric nu trebuie s
depeasc la 5 mg./mc.
vi.
Obligatii: -Toate emisiile nedirijate(pulberi,noxe chimice, zgomot, mirosuri) de
pe amplasament datorate activitatii vor fi permanent controlate pentru a evita
impactul acestora in afara amplasamentului cu precadere in zona locuibila
apropiata.
10.1.4. BAT-uri, pentru reducerea emisiilor in aer
Tabel 10.12
CAPITOL
BAT
Tehnici i procedee
generale de
reducere a emisiilor
n aer din instalaii
mari de ardere
Prevederi
BAT
Msuri primare de
reducere a emisiilor
pentru prevenirea
i controlul polurii
aerului
Propuneri de aplicare la CET Iai 1

1.Msuri primare de reducere a emisiilor de SO2
- Utilizarea combustibililor cu coninut redus de sulf :
Pcur cu sulf < 1%
2.Msuri primare de reducere a emisiilor de NOx (**)
- Utilizarea combustibililor cu coninut redus de azot
- Asigurarea arderii complete i reducerea surplusului de
aer(arderea cu exces de aer redus): perfecionarea
proceselor de control i reglare a arderii i mentenana
sistemului de combustie(ardere)
- Introducerea etapizat de aer sau
- Recirculare gaze de ardere- stadiu de analiz i
propunere sau
- Reducere temp.aer prenclzit sau
- Introd.etapizat a comb ( n trepte) sau
- Arztoare cu NOx redus
3. Msuri primare de reducere a emisiilor de pulberi
- Utilizarea combustibililor cu coninut redus de cenu i
fraciuni grele
- Asigurarea arderii complete : Perfecionarea proceselor
de control i reglare a arderii i mentenana sistemului de
combustie(ardere)
10.1.5. Obligatii:
1. Se vor intreprinde toate masurile cuprinse in programul de conformare pentru
respectarea VLE stabilite in HG 541/2003 , conform perioadelor de tranzitie
obtinute.
2. Se vor respecta plafoanele de emisie permise pentru dioxidul de sulf, oxizii de
azot si pulberi prevazute de Directiva Consiliului nr. 2001/80/CE privind limitarea
emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere stabilite in
47
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
<<Angajamentele rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22-Mediu.>>.,

conform tabelelor 10.6; , 10.7.; , 10.8
Se va promova o politica investitionala care sa faca posibila implementarea
tehnologiilor BAT de reducere progresiva a emisiilor pentru conformarea la VLE BAT
si pentru respectarea VLE tinta stabilite in PNRPE (Programul national de reducere
progresiva a emisiilor).
Titularul de activitate va respecta toate obligatiile prevazute in OU 243/2000, privind
protectia atmosferei.
Avand in vedere pericolul schimbarilor climatice globale, CET Iasi va promova
masuri pentru cresterea eficientei energetice si pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera. Anual va completa Chestionarul emisiilor atmosferice , Inventarul
anualal al emisiilor de gaze cu efect de sera alte inventare de noxe atmosferice, la
cererea autoritatii competente de mediu.
Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de
emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani)
societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru
ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe
distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante
si eutrofizante.
Se vor respecta conditiile de utilizare a combustibililor lichizi (pacura) cu continut
redus de sulf, conform HG 142/2003 modificata deHG598/2004.
La schimbarea tipului de combustibil utilizat la arderile in cazanele mari si in
centralele de pornire se va anunta autoritatea de mediu , pentru stabilirea VLE
corespunzatoare.
Se vor respecta valorile limita de imisie, conform Ord. MAPM nr. 592/2002 pentru
aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a
criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor
de azot , pulberilor in suspensie (PM 10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului
de carbon si ozonului in aerul inconjurator Anexa 1. Pct. A.6.Se vor realiza modele si
calcule de dispersie pentru a se determina gradul de poluare suplimentara produsa
prin imisii, datorata instalatiei mari de ardere.
10.2. APA.
Tabelul 10.13. Evacurile punctiforme de ape uzate
Tipuri de
Nr.
Natura
Sursa de ape uzate
crt.
efluentului
poluanti
Purja cazane i purje
1.
circuite de racire
Ca2+, Mg2+, Cl-,
SO42-, reziduu fix,
Ape
suspensii, CBO5,
tehnologice
NO3-, subst.
conventional
extractibile, subst.
curate
organice,
Ape tehnologice i ape
2. de purjare de la
gospodria de pcur
48
Sisteme de retinere a
poluantilor
Apele sunt evacuate direct
la canalizare
Separatoare de pacur n
care are loc separarea
gravitationala a pcurii
Tabelul10.14. Limitele de emisie pentru emisiile n ap uzata evacuata n reeaua de

canalizare a municipiului Iasi
Nr.
Valori maxime
Indicatorul de calitate
U.M.
crt.
admise
0
1
2
3
pH
6,5 8,5
1
unit. pH
2
Temperatura
mg/l
40
Materii in suspensie
mg/l
350
CBO5
mg/l
300
CCO-Cr
mg/l
500
Reziduu fix
mg/l
2000
Cloruri
mg/l
500
Sulfati
mg/l
600
Calciu
mg/l
300
10
Magneziu
mg/l
100
11
Sulfuri si H2S
mg/l
12
Amoniu (NH4)
mg/l
1,0
30
13
Fosfor total
mg/l
5,0
14
Fenoli
mg/l
30
15
Fier total
mg/l
5,0
16
Substante extractibile
30,0
17
18
19
20
21
Produse petroliere
Compui tributil stanici (TBT)
Triclorbenzen
Naftalina
Antracen
Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)
suma
mg/l
mg/l
22
g/l
g/l
g/l
g/l
5,0
0,0001
0,4
2,4
0,063
g/l
0,1
Valorile au fost stabilite tinand cont de NTPA-011, NTPA-002 - H.G. nr. 188/2002 modificata
si completata de H.G. nr. 352/2005 si H.G 118/2002 modificata si completata de HG nr.
351/2005.
Din compararea indicatorilor determinati cu valorile limita admisibile pentru

emisiile n ap uzata evacuata n reeaua de canalizare a municipiului Iasi nu se
constata depasiri.
Puurile de pe teritoriul centralei sunt puuri piezometrice.

Ele sunt amplasate n urmtoarele puncte:
- puul nr. 1- poarta 1
- puul nr. 2- staia electric
- puul nr. 3- capt sala maini
- puul nr. 5- staia de pretratare a apei
- puul nr. 6- staia de pcur nr. 1
- puul nr. 8 la demineralizare 2
- puul nr.9- staia pcur nr. 2
49
Tabelul 10.15. . Parametrii de calitate pentru poluantii din apa freatica

Nr.
ncercarea
Valori limit admisibile
Metoda de
U.M.
crt.
executat
conform Legii 458/2002
analiz
unit.pH 6,5 9,5
SR ISO
10523/1997
pH
Amoniu (NH4)
mg/l
0,500
Cloruri
mg/l
250
SR ISO
9297/1998
Sulfai
mg/l
250
STAS 3069/87
Sulfuri i
hidrogen sulfurat
mg/l
100
SR ISO
10530/1997
SR ISO
7150/1-2001
Legea 458/2002 Legea privind calitatea apei potabile.

Din rezultatele analizelor la cele sapte puturi existente rezulta ca nu exista
infiltratii de produse petroliere in panza de apa freatica de pe amplasamentul CET
Iasi 1
Tabelul 10.16. BAT-uri aplicate la instalaia mare de ardere de la C.E.T. Iasi I, pentru
reducerea emisiilor in apa
Tehnica de tratare la CET Iai 1
Prevederi BAT
Msuri primare pentru
1.Separatoare de pcur dimensionate corespunztor:
prevenirea i controlul polurii creterea performanelor prin efectuarea de lucrri de
apelor
revizii i reparaii
2. Funcionarea corespunztoare a instalaiei CRYSTAL
Obligatii :
Titularul trebuie sa respecte toate prevederile
din AUTORIZAIA DE
GOSPODRIREA APELOR nr. 87/aprilie 2006, eliberata de A.N. Apele Romne
Direcia Apelor Prut Iasi
n cazul provocrii unor poluri n receptori, prin depirea concentraiilor
indicatorilor de calitate autorizai sa aplice masuri urgente de reducere a impactului
si sa anune imediat telefonic RA Apele Romne Iai, Garda de Mediu Iai i APM
Iasi
10.3. SOL.
Sursele posibile de poluare sunt:
- scpri accidentale de produse petroliere de la instalaile de depozitare,
descrcare, transport i utilizare.
- depozitarea pe sol a diferitelor deeuri metalice sau nemetalice
- degradarea sau ntreinerea necorespunztoare a perdelelor vegetale sau
arboricole
- poluarea apelor subterane
50
Tabel 10.17. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform
prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997
Produse
petroliere
Sulfuri
Sulf
Metale grele
total
Cu
Mn
Pb
As
Cd
Ni
Zn
Valori
normale
(mg/kg
s.u.)
Prag de
alerta
Prag de
interventi
<100
20
900
20
20
100
1000
400
5000
250
2000
250
25
200
700
2000
2000
20000
500
4000 1000
50
10
500
1500
e
Programul de investigaie pentru sol a cuprins:
- realizarea a 10 sondaje pn la 0,05 m adncime
- prelevarea i analiza apei din pnza freatic n 2 puncte
Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, funcionarea CET Iai 1
nu a modificat calitatea solului. Nu s-au constatat scurgeri accidentale de
pcur pe amplasamentul Centralei.
reducerea emisiilor in sol.
Prevederi BAT
prevenirea i controlul
polurii solului

1.Rezervoare de pcur corespunztoare(perei dubli,
bazin de retenie) efectuarea de lucrri de revizii i
reparaii la instalaiile de depozitare, transport i utilizare
pcur
2.Depozite de reactivi chimici ( conform planului de
poluri accidentale) exploatarea corespunztoare,
descrcare, manipulare, etc n condiii legale
10.4. ZGOMOT SI VIBRATII.

n emisiile de zgomot provenite de la activitate nu trebuie s existe nici un element
de zgomot fonic clar sau element intermitent la nici o locaie sensibil la zgomot.
10.4.1.Surse i nivelurile de zgomot
Sursele de zgomot sunt reprezentate de ventilatoarele de aer, staiile de pompe,
traseele de abur.
O surs important de zgomot este reprezentat de eaprile de abur, caracterizate
prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de aciune i prin producerea
discontinu, ocazional a acestuia.
. Cazanele de abur sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, pentru reducerea
nivelului de zgomot sub 90 dB.
51
n aceste condiii nivelul de 90 dB nu a fost depit.

Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din
punct de vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10009-89
i prevd la limita unei incinte industriale valoarea maxim de 65 dB,
Din punct de vedere al proteciei muncii, exist unele locuri de munc cu depiri
ale nivelului admis. Se va avea in vedere n acest sens, adoptarea unor msuri
antizgomot i retehnologizare n scopul reducerii emisiilor sonore la locurile de
munc.
10.4.2.Surse i nivelurile de vibraii

Limita maxim admis este de 20 vibraii, conform STAS 12025/2-81.
10.4.3.Dotri i msuri de protecie mpotriva zgomotului i vibraiilor
Se vor lua urmtoarele msuri de reducere a nivelului de zgomot i vibraii i de
protecie a angajailor:
o utilajele sa fie meninute n stare normal de funcionare;
o Se impune ca tot personalul care lucreaz n zonele cu nivel
acustic ridicat s foloseasc antifoane sau eventual s fie
antifonate incintele respective.
10.5 Mirosuri -Nu este cazul
reducerea zgomotului.
Prevederi BAT
prevenirea i reducerea
zgomotului
11.

1.Creterea performanelor atenuatoarelor de zgomot
prin efectuarea de lucrri de revizii i reparaii i
funcionarea corespunztoare a acestora
GESTIUNEA DESEURILOR .
11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

11.1.1. Deseuri nepericuloase
Deeuri metalice feroase si neferoase
Deeurile metalice feroase i neferoase provin din procesul de reparaii al utilajelor
tehnologice din seciile productive ale centralei termice. Deeurile metalice se
depoziteaz pe o platform betonat special amenajat. De aici deeurile sunt
ncrcate n maini i valorificate ca deeuri reciclabile.
Deeurile rezultate din reparaii
Deeuri provenite n urma reparaiilor (vat mineral, moloz,etc.) se depoziteaz n
containere de gunoi pe platforma betonat special amenajat de unde se transport
periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a municipiului Iai.
Materiale de construcii, moloz
Molozul, resturile de vat mineral de la izolaii si resturile de materiale rezultate din
construcii se depoziteaz n containerele speciale pe platforma betonat, de unde
sunt ncrcate n mijloace auto si transportate la groapa de gunoi a municipiului Iai.
Multe din aceste deeuri se elimin de ctre firmele ce au executat lucrrile de
52
construcii sau reparaii, fiind prevzut n caietul de sarcin obligativitatea acestor

firme de a elimina deeurile de pe
Deseurile menajere rezultate din activitate sunt depozitate n europubele
in spatii special amenajate, de unde sunt preluate de catre firma de
salubritate, in baza unui contract incheiat pentru ridicarea si transportul
deseurilor menajere.
Tabelul 11.1. Deeuri nepericuloase gestionate pe amplasament
Modul
Nr
Frecventa de
Modul de
de
Denumire deseu
cod
crt
colectare
stocare
refolos
ire
1
Cupru
17 04 01
zilnic
2
Bronz
17 04 01
zilnic
Temporar
R12
3
Alama
17 04 01
zilnic
platforma
reutiliz
4
Aluminiu
17 04 02
zilnic
betonata
are
5
Fier si otel
17 04 05
zilnic
6
Tevi diferite marimi
17 04 07
zilnic
Definitiv halda
Slam pretratrare
7
10 01 21
anual
de zgura CET
apa industriala
IASI II
8
Carton + Hartie
15 01 01
zilnic
R12
Temporar
9
PVC
17 04 03
zilnic
reutiliz
incinta inchisa
are
10
Cauciuc
19 12 04
zilnic
Containere
11
Deseuri municipale
20 03 01
zilnic
12
Rasini
schimbatoare de
ioni saturate sau
epuizate
19.09.05
lunar
Definitiv halda
de zgura CET
IASI II
11.1.2. Deseuri periculoase

Uleiuri uzate
Uleiurile uzate (uleiul de lubrifiere tip M30, uleiul de motor, uleiul hidraulic i alte
tipuri de uleiuri K, TIN) sunt recuperate, stocate n rezervoare speciale n
gospodria de uleiuri i apoi valorificate.
lamul de la rezervoarele de pcura
lamul rezultat de la curirea rezervoarelor de pcur trebuie colectat, transportat
i depozitat de ctre firme specializate care au obligaia s asigure aceste operaii n
condiii ecologice.
Tabelul 11.2. Deeuri periculoase gestionate pe amplasament
Nr
crt
1
Denumire deseu
lamul de la
rezervoarele de
pcura
Uleiuri minerale
neclorurate de
motor, de transmisie
si ungere
cod
Modul de stocare
Modul de
refolosire
13.07.03 *
Temporar
Regenerare
/unitati autorizate
13 02 05*
Temporara/
Rezervoare
53
R8-Regenerare
/unitati autorizate
Nr
crt
3
5.
Denumire deseu
Alte uleiuri de motor,
de transmisie si de
ungere
Uleiuri minerale
neclorinate izolante
si de transmisie a
caldurii
Materiale de
constructie cu
continut de asbest
Modul de
refolosire
cod
Modul de stocare
13 02 08*
Temporara/
Rezervoare
R8-Regenerare
/unitati autorizate
13 03 07*
Temporara/
Rezervoare
R8-Regenerare
/unitati autorizate
17 06 05*
Temporara/
Platforma betonata
11.2. DESEURI REFOLOSITE

11.3. DESEURI COMERCIALIZATE
Uleiuri uzate
Tabelul 11.3. Valorificare deseuri in 2004
Nr
crt
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Cantitate
valorificata
(tone)
3
Cod
valorifica
re
4
2,467
R12
0,602
288
132
R12
R12
R12
13 02 05
0,4
R8
17 04 03
0,446
R12
Denumire deseu
Cod
2
17 04 01
17 04 01
17 04 01
17 04 02
17 04 05
17 04 07
Cupru
Bronz
Alama
Aluminiu
Fier si otel
Tevi diferite marimi
Uleiuri minerale
neclorurate de
motor, de transmisie
si ungere
PVC
11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DESEURILOR.

Slam pretratrare apa industriala este depozitat la Depozitul de zgura si cenusa
de la CET-2 Holboca.
Evidena cantitativ de deeuri depozitate se va realiza lunar prin fiele interne
de gestiune a deeurilor, conform H.G. 856/2002.
Se va intocmi registru de depozitare cantitativ a deeurilor.
Deeurile rezultate din activitatea de producie desfurat n cadrul S.C. CET
IASI S.A- CET IASI 1 se vor stoca, valorifica i elimina conform legislatiei in
vigoare: HG nr. 349/29.04.2002., Legea nr.426/2001, OUG.nr.78/2000 si HG
nr.856/2002.
Deeurile rezultate din activitatea de producie de pe amplasamentul CET
Iai 1 se depoziteaza pe platforma ecologica de depozitare a deseurilor, n
54
locuri special amenajate, reducndu-se posibilitatea polurii solului i

subsolului.
11.5 OBLIGATII
Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de
protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in
vigoare.
Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale
pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea
deseurilor, aprobat prin Ordinul757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru
exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.
Se vor respecta reglementarile HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate
cu modificarile si complearile HG 441/2002 si HG 1159/2003
Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa
nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele
vor fi inscriptionate.
Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe
amplasament, fara acordul ARPM Bacau
Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori
autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de
societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau
depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.
Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un
registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de
mediu.
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor
conform HG856/2002:
evidena cantitativ de deeuri depozitate se va realiza lunar prin fiele
interne de gestiune a deeurilor,
- se va intocmi registru de depozitare cantitativ a deeurilor. .
Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a
deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005
12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANEGEMENTUL

SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI .
Conform HG 95/2003 , SC CET IASI I se incadreaza in categoria activitatilor

care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante
periculoase. In cadrul Raportului de Securitate, anexat la documentatie ,
societatea si-a definit politica de prevenire a accidentelor si a identificat
zonele cu risc de producere a unor accidente majore.
Titularul va respecta msurile de intervenie de urgen pentru urmtoarele

situaii:
- Incendiu;
- Poluri accidentale la gospodria de pcur; apele rezultate din
procesul tehnologic (rciri, goliri de cazane, drenri de circuite);
- Calamiti naturale (cutremure, inundaii, ninsori abundente).
Msuri de intervenie n caz de incendiu
55
- Pentru desfurarea n condiii de siguran a tuturor activitilor ce se

desfoar n CET Iai I sunt necesare respectarea tuturor sarcinilor stabilite
pentru creterea capacitii de autoaprare la incendii i luarea tuturor
msurilor de limitare a efectelor incendiilor cuprinse n PLAN DE
INTERVENIE PSI CET Iai I . prezentat in Anexa nr. 11, atasata la
documentatie
Masuri de intervenie n caz de poluri accidentale
- Societatea a ntocmit Planul de prevenire si combatere a polurilor
accidentale la SC CET IAI SA CET Iai I Anexa 13 la documentatia
depusa.
- Punctele critice ce prezint pericol de poluare accidental sunt:
a) Gospodria de pcur;
- Cauzele posibilei poluri de la gospodria de pcur sunt:
- Infiltraii de pcur n canalizri datorit pierderilor de pcur pe
la racorduri, flane;de la rampa de descrcare, rezervoare
depozitare, trasee de pcur.
- Spargeri de cisterne
- Spargeri de membrane la armturi
- Spargeri de la pompele de transvazare
- Scurgeri de la demontarea racordurilor de descrcare
- Spargeri evi la prenclzitori
- Manevre greite, vagoane defecte
b) Canalizri.
- Cauzele posibilei poluri de la canalizri sunt:
- deversrile accidentale de pcur.
- Spargeri ale tubulaturii
- Funcionare defectuoas a separatorilor de produse petroliere
c) Gospodrie reactivi chimici
- Cauzele posibilei poluri de la gospodrie reactivi chimici
- Spargeri de cisterne
- Spargeri de membrane la armturi
- Scurgeri de la pompe transvazare
- Scurgeri de la demontarea racordurilor de descrcare
d) Bazin lam pretratare
- Cauzele posibilei poluri de la bazinul lam pretratare
- Nivel lam foarte ridicat, ca urmare e antrenat prin preaplinul
bazinului i de aici n canalizarea din incint
e) Gospodria de ulei
- Cauzele posibilei poluri de la gospodria de ulei
- Pierderi prin neetaneiti
- Spargeri evi
- Pentru prevenirea i combaterea polurilor accidentale la SC CET IAI SA
au fost ntocmite urmtoarele documente ce fac parte din PLANUL DE
PREVENIRE I COMBATERE A POLURILOR ACCIDENTALE
- Memoriu pentru planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale.
- Decizia nr. 546/14.09.2004 cu privire la componena colectivului constituit
pentru combaterea polurilor accidentale.
- Componena colectivului constituit pentru combaterea polurilor
accidentale.
- Lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluri accidentale.
- Fia poluantului potenial.
56
- Program de msuri i lucrri n vederea polurilor accidentale.

- Componena echipelor de intervenie.
- Lista dotrilor i a materialelor necesare pentru sistarea polurii
accidentale.
- Program anual de instruire a lucrtorilor de la punctele critice i a
echipelor de intervenie.
- Responsabilitile conductorilor.
- Lista unitilor care acord sprijin n cazul apariiei unei poluri
accidentale.
Msuri de intervenie n cazul calamitilor naturale.
- Se va respecta Planul de management al situaiilor de urgen
civil n caz de dezastre - prezentat n ANEXA 12 anexata la
documentatie. Acest plan a fost elaborat pentru prevenirea i gestionarea
situaiilor de urgen, asigurarea i coordonarea resurselor umane,
materiale, financiare i de alt natur necesare restabilirii strii de
normalitate n SC CET Iai SA. Cuprinde un ansamblu de activiti i
proceduri utilizate de conducerea unitii, personalul de specialitate cu
atribuii n domeniul Proteciei Civile, pentru identificarea i monitorizarea
surselor de risc, evaluarea informaiilor i analiza situaiei, elaborarea de
prognoze, stabilirea variantelor de aciune i implementarea acestora n
scopul restabilirii situaiei de normalitate.
- Tipuri de dezastre la care se refer planul
- accidente nucleare la centralele atomo-electrice de la Cernavod sau
Cernobl- Ucraina
- accidente chimice la staiile pretratare cota 3,4, cuva de neutralizare i
reactivi cota 3m, staiile alimentare H2
- explozii la rezervoarele de depozitare a produselor periculoase
- explozii la instalaiile din fluxul tehnologic
- inundarea seciilor, instalaiilor sau a perimetrului societii ca urmare a
precipitaiilor abundente
- incendii n mas la rezervoarele de combustibil i estacadele de
crbune
- cutremure de pmnt cu urmri asupra instalaiilor i cldirilor
- nzpeziri ca urmare a cderilor masive de zpad, cu geruri mari
consecutive, vnt sau chiciur peste limitele admise
- explozii sau incendii la agenii economici vecini care pot afecta
personalul, securitatea instalaiilor i echipamentelor propri
Obligatii:
Titularul de activitate , are obligatia de a respecta toate reglementarile HG 95/2003
privind activitatile care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate
substante periculoase.
In cazul producerii unui accident se va anunta imediat dispeceratul Agentiei pentru
Protectia Mediului Iasi, tel. 215497 si Garda Nationala de Mediu Comisariatul
Judetean Iasi- tel/fax 410210 si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin
planurile specifice fiecarui tip de accident.
57
TABEL 12.1. PROGRAMUL DE MSURI I LUCRRI N VEDEREA PREVENIRII POLURILOR ACCIDENTALE

Nr.
Crt.
1.
Msura sau lucrarea
Scopul
Responsabiliti
Revizia instalaiilor din gospodria de Eliminare pierderi prin

pcur
neetaneiti la flane,
presetupe, armturi
Revizia rampelor de pcur
Izolarea pierderilor de pcur
n cazul unei poluri
accidentale
Dirijarea pierderilor prin canale
n separatoarele de produse
petroliere
Recuperarea pcurii n
rezervoare
Curirea zonei afectate
Revizia rezervoarelor de pcur
Recuperarea pcurii din cuvele
de retenie
Reintroducerea pcurii n
rezervoare
Recuperarea scprilor
accidentale de pcur n
separatoarele de produse
petroliere
Verificarea vizual a cisternelor stoc de Urmrirea integritii fizice a
acid i sod
cisternelor
Verificarea scprilor pe traseele de acid Urmrirea integritii traseelor
i sod
de acid i sod
Verificarea profilactic a pompelor
Meninerea n stare de
funcionare
ef secie
termomecanic
Operatori secie pcur
ef secie
termomecanic
Maistru secie
termomecanic
Operatori pcur
7.
Verificarea vizual a rezervoarelor de ulei
8.
Asigurarea / completarea stocului de

materiale si echipamente de interventie in
caz de evenimente cu impact semnificativ
asupra calitatii factorilor de mediu
2.
3.
4.
5.
6.
Urmrirea integritii
rezervoarelor
Raspuns de urgenta la diverse
accidente
58
Termene
ncepere
PIF
Cf.grafice
reparaii
anuale
Cf. grafice
reparaii
anuale i ori
de cte ori
este cazul
ef secie
termomecanic
Operatori secie pcur
Maitri efi tur pcur
I i II
Idem 3
ef echip reparaii
anual
Maistru ef tur
Maistru ef tur
Pe fiecare
tur
Pe tur
Gestionar depozit ulei
1 dat/zi
Gestionar
anual
Observaii
13.
MONITORIZAREA ACTIVITATII.
13.1. AER
13.1. 1. Monitorizarea emisii dirijate punctiforme
Monitorizarea poluantilor din gazele de ardere se efectueaza:
- cu aparatura portabila ;
- cu aparatura fixa ;
Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de aciuni:
- supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
- automonitorizarea.
Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele componente:
- monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
- monitorizarea variabilelor de proces;
- monitorizarea post inchidere.
Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii
cu conditiile impuse de autoritatile competente (Lgea 541/2003, autorizatia de
mediu).
Automonitorizarea emisiilor consta in urmatoarele actiuni:
- urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de fum;
- urmarirea emisiilor de gaze toxice si explozive la locurile periculoase din
punct de vedere a posibilitatii de acumulare a acestora.
Tabelul 13.1. Monitorizarea emisiilor in aer

Metoda de monitorizare
Nr.
Crt.
Indic
atori
Punctul
de
masura
re
Masurare
Prelevare
Analiza
Estimare
Frecventa
Conform
Standardelor
ISO sau NE
NOx
In vigoare
Conform
metodelor
din Ghidul
SO2
Pulbe
ri
totale
NOx
SO2
Cos de
fum nr.
2
On-line
national al
emisiilor de
poluanti,
Continuu
Apendix 3 ,
Conform
BAT, principii
generale de
monitorizare,
Cos de
fum nr.1
si 3
Normele
metodologi
ce din HG
541/2003
Anexa 2
Conform
Standardelor
in vigoare
,Catalogul
Standardelor
Romane
2004,sectiun
59
2/an
La varf de
sarcina
2/an
La varf de
sarcina
Metoda
Frecventa
Calcul
pe baza
de
coeficie
nti
CORIN
AIR
Bilanturi
de
masa
Calcul
pe baza
de
coeficie
nti
CORIN
AIR
lunar
lunar
Metoda de monitorizare
Nr.
Crt.
Indic
atori
Pulbe
ri
totale
Punctul
de
masura
re
Masurare
Prelevare
Analiza
ea Protectia
mediului
Estimare
Frecventa
2/an
La varf de
sarcina
Metoda
Frecventa
Bilanturi
de
masa
lunar
Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit de emisie prevzute si

impuse prin Autorizaia Integrat de Mediu.
SC CET IASI 1 are obligatia conformarii la VLE la data expirarii perioadei de
tranzitie, conform tabelelor 10.6, 10.7, 10.8. Pana la data conformarii se permite
functionarea instalatiei cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie
negociate.
Dupa montarea aparaturii de monitorizare on-line a emisiilor de SO2, NOx, pulberi,
pentru cosurile nr. 1 si 3 se vor respecta criteriile din tabelul 13.1- cos de fum nr. 2
Monitorizarea continua a emisiilor de NO2, SO2, pulberi se va realiza cu
respectarea tuturor indicatiilor HG 541/2003, Anexa 2, cu modificarile din HG
322/2005.
Nota :
Masuratorile de emisii se vor realiza conform standardelor europene in vigoare
descrise in Ghidului national al emisiilor de poluanti,Apendix 3 ,Conform BATprincipii generale de monitorizare,Anexa 2 sau conform standardelor nationale in
vigoare (Catalogul Standardelor Romane ,sectiunea Protectia mediului)
Parametri ce urmeaza a fi masurati continuu sunt:
- temperatura efluentilor evacuati: max. 200 0C;
- presiunea efluentilor evacuati: barometrica 10 kPa;
- viteza medie in sectiunea cosului in vederea calcularii debitului volumetric
evacuat: max. 6,5 m/s;
- continutul de vapori de apa in gazele reziduale: 0 - 15%vol;
- continutul de oxigen in gazele reziduale: 0 - 21%vol;
- continut de NOx, raportat la un continut de O2 de 3%;
- continut de SO2, raportat la un continut de O2 de 3%;
- continut de pulberi raportat la un continut de O 2 de 3%;
Datele transmise in camera de comanda vor fi afisate pe un monitor, prelucrate intrun echipament PC si stocate pe o memorie nevolatila, ca valori medii orare. Printrun software specific se va face o stocare a valorilor validate zilnice, lunare, anuale,
precum si a valorilor depasilor de la normele legale inregistrate tinand cont de
prevederile Anexei 2 alin.5a. din HG 541/2003 ;
Sistemul va avea posibilitatea cuplarii la sistemul de urmarire on-line a agentiei
locale de protectie a mediului;
60
Unitatile de masura ale datelor vor fi: concentratia in mg/Nmc (pentru fiecare
constituient raportata la un continut de O 2 de 3%), temperatura in 0C, umiditatea in
% vol, presiunea gazelor in ata, concentratia de O 2 in %vol.
13.1.2. Imisii.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului
Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare nu este necesar a

se realiza deoarece din studiul de dispersie prezentat de evaluator se constata ca
impactul produs de functionarea separata a CET 1 este neglijabil, astfel incat la
receptoarele de noxe considerate pe directia predominanta a vantului nu sunt
depasiri ale CMA pentru nici unul din poluantii reglementati prin OM 592/2002 si
prin Standardul de calitate a atmosferei 12574/1987.
Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in

cazul apariritiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice
cum ar fi : opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a
emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact
semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru
reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale
si se va anunta imediat Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu.
- In cazul nefunctionarii corespunzatoare sau de intrerupere a functionarii
echipamentelor de reducere a emisiilor titularul va respecta toate obligatiile cuprinse
la art 12. a HG 541/2003
- Procedura pentru situatiile de functionare necorespunzatoare sau de
intrerupere a functionarii echipamentelor la operator va contine :
1. Inregistrarea inreruperii functionarii sau a functionarii necorespunzatoare: , data,
ora, cauza, efectul produs ( cresterea valorii emisiilor).
2. Notificarea disfunctionalitatii catre autoritatea competenta de mediu (data, ora,
cauza, efectul produs), conform tabelului.
3. Luarea de urgenta a masurilor care se impun pentru remediere.( plan urgent de
gestionare a situatiei) si transmiterea lor catre APM/ARPM.
4. Solicitarea motivata a unei eventuale derogari de la limitele de timp admise conform
art 12, punctul3;
5. Inregistrarea repunerii in functiune a instalatiei: data , ora
6. Notificarea punerii in functiune catre autoritatea competenta de mediu(buletinul de
analiza a emisiilor la data si ora pornirii).
La solicitarea autoritatii locale de mediu titularul de activitate va participa la elaborarea
planurilor sau programelor de gestionarea calitatii aerului conform cerintelor HG
543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de
gestionare a calitatii
13.2. APA
Monitorizarea calitatii apelor uzate si a apelor freatice se efectueaza:
- prin analize de laborator, in laboratoarele proprii dupa tehnicile specificate de
STAS-urile in vigoare;
- cu aparatura portabila;
61
Tabelul 13.2. Monitorizarea emisiilor din apele uzate evacuate in canalizri

Nr.
Crt.
Indicatori urmrii
Frecventa de analiza
Locaia
Metoda de
lucru
la
SR ISO
caminul
10523-97
de
evacuare
STAS
6953-81
pH
Temperatura
Materii in suspensie
CBO5
CCO-Cr
Reziduu fix
STAS
9187-84
Cloruri
SR 866296
Sulfati
EPA 427C
Calciu
10
Magneziu
11
Sulfuri si H2S
12
Amoniu (NH4)
STAS
6560-82
SR ISO
6060-96
Zilnic n perioada de
funcionare
13
Fosfor total
14
Fenoli
15
Fier total
16
Substante
extractibile
SR 758796
17
Produse petroliere
SR 758796
18
Compui tributil
stanici (TBT)
19
Triclorbenzen
20
Naftalina
21
Antracen
Saptamanal
n perioada de rezerva cald
sau oprire total
62
Nr.
Crt.
Indicatori urmrii
Locaia
Metoda de
lucru
Hidrocarburi
aromatice
22
policiclice (PAH) suma
Valorile rezultate din msurtori se compar cu valorile limit de emisie prevzute n
HG nr. 188/2002 i impuse prin Autorizaia Integrat de Mediu si Autorizatia de
Gospodarire a Apelor nr. 87/aprilie 2006
Monitorizarea calitii apelor freatice se va realiza prin prelevarea de probe de la

cele 7 puuri de pe amplasament:
Puurile de pe teritoriul centralei sunt puuri piezometrice.
Ele sunt amplasate n urmtoarele puncte:
- puul nr. 1- poarta 1
- puul nr. 2- staia electric
- puul nr. 3- capt sala maini
- puul nr. 5- staia de pretratare a apei
- puul nr. 6- staia de pcur nr. 1
- puul nr. 8 la demineralizare 2
- puul nr.9- staia pcur nr. 2
Tabelul 13.3. Monitorizare calitate apa freatic

Indicatori
urmariti
PH
trimestrial
Cloruri
trimestrial
Sulfati
trimestrial
+
NH4
trimestrial
Sulfuri i
trimestrial
hidrogen sulfurat
Produse
trimestrial
petroliere
Aspect
trimestrial
Metoda de analiza
SR ISO 10523-97
SR ISO 9297/1998
STAS 3069/87
SR ISO 10530/1997
STAS 7877-84
-
Compararea indicatorilor de calitate ai apelor freatice se va face cu prevederile Legii

458/2002-Legea privind calitatea apei potabile.
13.3. SOL
Tabel 13.4. Monitorizarea calitatii solului
Indicatori
urmariti
Metoda de lucru
SR ISO TR- 11046-97
SR ISO 10694-1998
SR ISO 14235-2000
SR ISO 11048-1999
SR ISO 15178-2001
Produse
petroliere
Sulfuri
Sulf total
Metale(Cu,Mn,
Pb, As, Cd, Ni,
Zn)
Anual/in doua puncte
SR ISO 11047-1999
SR ISO 14869-1 -2001
63
Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate

pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr.
756/1997
Conform prevederilor OUG nr.195/2005, si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului

nr.152/2005 aprobata de Legea 84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:
- sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii
factorilor de mediu conform standardelor europene in vigoare sau conform
metodelor nationale standardizate.
- Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor si imisiilor in fiecare factor de
mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe
amplasament, noxele specifice si frecventele stabilite in prezenta autorizatie,
- Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze lunar
rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau ;
- sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si
monitorizare.
- sa transmita ARPM Bacau orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la
dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru
prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea
respectarii prevederilor autorizatiei.
- Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi
efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unita tii.
- In cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti,
titularul va asigura transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform
solicitarii.
13.4. DESEURI
13.4.1. Deseuri tehnologice
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind
urmatoarele informatii:
- tipul deseului
- codul deseului
- instalatia producatoare
- cantitatea produsa
- data evacuarii deseului din instalatie
- modul de stocare
- data predarii deseului
- cantitatea predata catre transportator
- date privind expeditiile respinse
- date privind orice amestecare a deseurilor
- date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor
Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele , specificul
activitatii, autorizatia de functionare.
Transportul deseurilor se va realiza in conformitate cu Ordinul comun nr
2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.
Gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua conform
prevederilor HG 621/2005.
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG
nr.170/2004. Este interzisa depozitarea pe sol, ingroparea, depozitarea in apele de
suprafata, precum si incinerarea altfel decat in conditiile HG 128/2002 privind
incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG
nr.662/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
64
Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG

1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante
periculoase.
Deseurile cu continut de azbest se vor gestiona conform prevederilor HG
nr.124/2003, art.13.
Echipamentele care contin compusi bifenilpoliclorurati si compusi similari, au fost
eliminate cu respectarea stricta a regimului special, reglementat de HG nr.173/2000,
modificata prin HG nr.291/2005.
Depozitarea deseurilor in rampa de deseuri a municipiului se va face cu respectarea
criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului Ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 95/2005.
Tabel 13.5. Monitorizarea deseurilor tehnologice .

Nr.
crt.
I
1.
Frecventa de
Responsabil
monitorizare
monitorizare/evidente
Tip de deseu
Deseuri
nepericuloasee
Metale feroase (fier,
fonta, otel, inox)
si metale neferoase
(cupru, alama, bronz,
aluminiu, plumb)
2.
Deseuri din constructii

si demolari: sticla, lemn,
caramizi, beton, vata
minerala uzata
Acumulatori uzati
Anvelope uzate
Deseuri hartie si deseuri

de ambalaje tonere /
cerneluri de imprimanta
Deseuri de
echipamente electrice si
electronice (DEE) /
tuburi fluorescente
7.
Deseuri menajere /
resturi vegetale /
8.
Deseuri ambalaje de
hartie si carton /
metalice / plastice /
sticla / lemn
Deseuri periculoasee
Metoda de
monitorizare
Instalatii/sectii/departam
ente/ateliere/statii
Sector Auto
Sector Protectia
Mediului
ente/ateliere/statii
Sector Protectia
Mediului tor Protectia
Mediului
Sectia Electrica, Sector
Auto
Sector Protectia
Mediului
Sector Auto
Departament achizitii
Sector Protectia
Mediului
Birou Administrativ
Departament TIT
Birou actionariat
Sector Protectia
Mediului
Sectia electrica, ATM,
Departament TIT
Birou actionariat
Sector Protectia
Mediului
Birou Administrativ
Sector Protectia
Mediului
ente/ateliere/
laboratoare
Sector Protectia
Mediului
65
Estimare la generare
Lunar / anual Cintarile la
valorificare
valorificare
Lunar / anual Numarare
Lunar / anual Numarare
valorificare
valorificare
Lunar / anual Numarare containere
valorificare
Nr.
crt.
Tip de deseu
Frecventa de
Responsabil
monitorizare
monitorizare/evidente
Metoda de
monitorizare
Sectia Electrice,
1.
Ulei uzat
Sectia Termica
Sector Protectia
valorificare
Mediului
2
Gospodaria depacura
lamul de la
rezervoarele de pcura Sector Protectia
anual
Cintarile la livrare
anual
cantarire
mediului
Materiale de constructie cu ente

continut de asbest
Sector Protectia
mediului
13.4.2. Ambalaje
Gestionarea si monitorizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va efectua
conform prevederilor HG 621/2005.
13.5. ZGOMOT
Se va realiza anual, printr-un set de masuratori, la limita amplasamentului, in
punctele pentru care s-au facut masuratori in cadrul Bilantului de mediu nivel II.
Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.6
Tabel 13.6.
Nr.
Locul de
Frecventa
Metoda de referinta
crt.
masurare
Zona cazanelor, a Anual
ISO 9613-2
1
esaparilor de abur
SR ISO 8297/1999
SR EN ISO 3744/1998
2
Zona turn racire
Anual
Poarta principala- Anual
3
intrare incinta
Nota: Determinarile se vor face in perioada in care cazanele functioneaza la
capacitate maxima.
- ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in
aer liber, metode generale de calcul.
- SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru
instalatiile industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune
acustica in mediul inconjurator-metoda tehnica
- SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale
surselor de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare,
deasupra unui plan reflectant.
- SR EN ISO 3744/1997- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale
surselor de zgomot utilizand presiunea acustica metoda tehnica aproximativa,
in conditii asemanatoare de camp liber, deasupra unui plan reflectant
13.6. MIROSURI
Nu este cazul.
14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU

PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA.
66
14.1. RAPORTARI
Titularul Autorizaiei va respecta prevederile Ordinului 175/2005 privind procedura
de raportarea datelor referitoare la activitatea de protectie a mediului de catre agentii
economici cu activitate industriala.
Titularul Autorizaiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile
de raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la
substantele si preparatele chimice.
Titularul activitatii va transmite catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Bacau urmatoarele documente:
la cererea ARPM Bacau:
- Inventarul anual al emisiilor de poluanti atmosferici, conform Chestionarului-Declaratie,
transmis de ARPM Bacau;
- Raporarea anuala a emisiilor pentru Registrul poluantilor emisi de la instalatiile IPPC
- Raportarea anuala a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, conform
Ordinului 880/2004;
- Alte raportari, conform machetelor sau modelor transmise.
- Rezultatele activitatii de monitorizare:
Lunar :
- rezultatul monitorizarii emisiilor in aer la cosul de fum nr.2 ( cu monitorizare continua),
apa, si gestiunea deseurilor, conform tabelelor
14.1.1. Rezultatele monitorizarii continue a emisiilor in aer
Data
Timpul
.....
.....
Medie lunara
VLE
Conform
HG 541/2003
Media la
48 de ore
Valoare determinata
SO2
Mg/Nmc
Nox
Mg/Nmc
PM10
Mg/Nmc
SO2
Mg/
Nmc
Nox
Mg/
Nmc
PM 10
Mg/
Nmc
.....
....
....
....
......
.....
....
....
....
...
....
....
SO2
Mg/
Nmc
Nox
Mg/
Nmc
PM1
0
Mg/
Nmc
14.1.2. Monitorizarea emisiilor in apa

Data
efectuarii
analizei
Punctul de
prelevare
Parametru
analizat
Valoare limita
admisa /act de
reglementare
Valoare realizata
14.1.3. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei

specifice, mentionate la capitolul III Monitorizare, punctul 4.
Trimestrial:
14.1.4. Monitorizarea calitatii apelor subterane
Data
efectuarii
analizei
Punctul de
prelevare
Parametru
analizat
Valoarea limita
admisa/act de
reglementare
67
Valoarea
realizata
Valoarea de
referinta
Conform
Raportului
de
amplasame
nt
semestrial:
- rezultatele monitorizarii emisiilor in aer la cosurile de fum nr. 1 si 3 pana la
montarea monitorizarii continue
14.1.5. Monitorizarea emisiilor in aer
Locul
Cantitatea Noxe
recoltarii de
tip
Valoare
combustibil
Masurat
ars
a
Val.calculata a
emisiilor in cond. de
referinta
(3% O2)
Parametri auxiliari
Debitul Temp.
% O2
de gaze gazelor
evacuate evacuate
zilnic:
14.1.6.Rezultatele monitorizarii de impact (determinari de imisii atmosferice), in caz
de poluari accidentale
anual dar nu mai trziu de 01 Martie n fiecare an
14.1.7. Monitorizarea calitatii solului
Data
Punctul de Parametru
Valoarea limita
efectuarii
prelevare
analizat
admisa/act de
analizei
reglementare
14.1.8 Monitorizarea calitatii zgomotului:

Data efectuarii Locul efectuarii Vecinatati
masuratorii
masuratorii
Valoarea
realizata
Valoare
admisa
Valoarea de
referinta
Conform
Raportului de
amplasament
limita Valoare
inregistrata
14.1.9. Raport anual privind starea mediului, care va cuprinde:

o Date privind activitatea de productie in anul incheiat;
o Sistemul de managenent de mediu si modul de implementare a politicii de
prevenire a accidentelor generate de substantele periculoase;
o Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati ( consumuri, eficienta
energetica);
o Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului,
subsolului, panzei freatice, nivelul zgomotului;
o Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani;
o Modul de gestionare a deseurilor si ambalajelor;
o Stadiul de realizare a masurilor din Programul pentru conformare;
o Costuri de mediu;
o Informatii disponibile publicului;
o Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a
acestora.
14.2. INSTIINTARI
1.Operatorul va informa APM Iasi, ARPM Bacau, Garda Nationala de Mediu
Comisariatul Judetean Iasi si populatia din zona in caz de evenimente sau accidente cu
impact semnificativ asupra mediului, imediat ce acestea se produc.
68
2.Operatorul va instiinta APM Iasi, ARPM Bacau si Garda Nationala de Mediu

Comisariatul Judetean Iasi in maxim o ora de la producere, despre:
- orice disfunctiune, avarie sau oprire a utilajelor, instalatiilor sau activitatilor, care au
cauzat sau pot cauza poluarea mediului;
- orice accident care a cauzat sau poate cauza poluarea mediului;
3.Operatorul va transmite ARPM Bacau o instiintare scrisa:
- la incetarea definitiva a activitaii a oricarei parti din instalatia IPPC autorizata;
- la incetarea activitatii intregii instalatii IPPC autorizate, pentru o perioada posibil a
depasi un an si repornirea activitatii in intregime sau partial;
- in cazul modificarii autorizatiilor detinute la data emiterii prezentei autorizatii.
4. Operatorul va instiinta in scris APM Iasi, in termen de 14 zile de la aparitie,
urmatoarele situatii:
- orice modificare a datelor de identificare a operatorului sau titularului de activitate,
declarate in solicitare;
- orice schimbare a operatorului sau titularului de activitate, preluare de active, vanzare,
cesionare, actiuni intreprinse in scopul declararii falimentului, lichidarii;
15.
OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII.
15.1. OBLIGATII.
Titularul autorizatiei va avea obligatia sa respecte urmatoarele:
Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea
la cele mai bune tehnici disponibile.
Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata.
Evitarea producerii de deseuri iar in cazul in care aceasta nu este posibila,
valorificarea lor sau luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora,
evitandu-se impactul asupra mediului.
Utilizarea eficienta a energiei.
Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor
acestora.
Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea
oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate
intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora.
Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i juridice, n care
scop:
solicita i obin actele de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanei de urgenta
Nr.195/2005 privind protectia mediului ;
respecta condiiile din actele de reglementare obinute;
nu pun n exploatare instalaii ale cror emisii depesc valorile limita stabilite prin
actele de reglementare;
persoanele juridice care desfoar activiti cu impact semnificativ asupra mediului
organizeaz structuri proprii specializate pentru protecia mediului;
asista persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control,
punndu-le la dispoziie evidenta msurtorilor proprii i toate celelalte documente
relevante i le faciliteaz controlul activitilor ai cror titulari sunt, precum i
prelevarea de probe;
asigura accesul persoanelor mputernicite pentru verificare, inspecie i control la
instalaiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele i
instalaiile de depoluare a mediului, precum i n spaiile sau n zonele aferente
acestora;
69
realizeaz, n totalitate i la termen, msurile impuse prin actele de constatare

ncheiate de persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control;
se supun dispoziiei scrise de ncetare a activitii;
suporta costul pentru repararea prejudiciului i inlatura urmrile produse de acesta,
restabilind condiiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul
pltete";
asigura sisteme proprii de supraveghere a instalaiilor i proceselor tehnologice i
pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
asigura evidenta rezultatelor i raporteaz autoritii competente pentru protecia
mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor
de reglementare;
informeaz autoritile competente, n caz de eliminari accidentale de poluanti n
mediu sau de accident major;
depoziteaza deeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate n acest sens;
Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE pana la 30.10.2007

instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din
domeniu.
Ca instalatie IMA aflata sub incidenta Directivei 2001/80/CE SC CET IASI SA

CET IASI 1are urmatoarele perioade de conformare :
Tabel 15.1. Pentru SO2

Numele
instalatiei
mari de
ardere
SC CET IASI I
nr. 1
SC CET IASI I
nr. 2
SC CET IASI I
nr. 3
Puterea
termica
Numele cazanului
Cazan abur nr.1- 120t/h
Cazan cu apa fierbinte
nr.1- 100Gcal/h
nr.2- 100Gcal/h
nr.3- 100Gcal/h
nr.4- 100Gcal/h
Conformare SO2
Investitii
milioane
An
EURO
3x94
***
2x283
***
4x116
***
*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru
acest poluant se respecta valorile limita de emisie. ( din 01.01.2007 se va functiona
doar cu pacura cu sulf mai mic de 1 % conform HG 142/2003 completata cu HG
598/2003)
70
Tabel 15.2. Pentru NOx

Numele
instalatiei
mari de
ardere
SC CET IASI I
nr. 1
SC CET IASI I
nr. 2
SC CET IASI I
nr. 3
Puterea
termica
Numele cazanului
nr.1- 100Gcal/h
nr.2- 100Gcal/h
nr.3- 100Gcal/h
nr.4- 100Gcal/h
Conformare NOx
Investitii
milioane
An
EURO
3x94
12
31 dec. 2010
2x283
31 dec. 2009
4x116
16
31 dec. 2011
Tabel 15.3. Pentru pulberi

Numele
instalatiei
mari de
ardere
SC CET IASI I
nr. 1
SC CET IASI I
nr. 2
SC CET IASI I
nr. 3
Puterea
termica
Numele cazanului
nr.1- 100Gcal/h
nr.2- 100Gcal/h
nr.3- 100Gcal/h
nr.4- 100Gcal/h
Conformare pulberi
Investitii
milioane
An
EURO
3x94
***
2x283
***
4x116
***
*** Conform negocierilor de la Bruxelles ( adresa MMGP nr. 131 din 05.01.2005) pentru
acest poluant se respecta valorile limita de emisie
15.2 PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE MODERNIZARE
71
- Programul pentru conformare face parte integranta din autorizatie .

- Este intocmit cu respectarea perioadelor de tranzitie .
72
PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE MODERNIZARE
CET IAI I
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Msura
Achiziie i montare sistem de monitorizare on-line a emisiilor la coul de fum nr. 1 aferent
cazanelor de abur de 120 t/h i coul de fum nr. 3 aferent cazanelor de ap fierbinte
Aplicarea tehnologiei LEXTRAN de reducere combinat a emisiilor de SO2 i NOx folosind
o instalaie pilot.
Reabilitarea i modernizarea sistemului de termoficare
Studiu de fezabilitate privind modernizarea CET Iai I realizat de United States TDA rezultat
n urma studiului de fezabilitate al ATH Energ SRL Bucureti
Dotarea cazanelor de 120 t/h din CET Iai I cu arztoare cu NOx redus(cos de fum nr. 1)
Dotarea cazanelor de apa fierbinte de 100 Gcal/h din CET Iai I cu arztoare cu NOx redus
( cos de fum nr. 3)
Data propusa pentru

implementare
Trim.IV 2006
210000
Sursa de
finanare
1 si 4
n cursul anului 2006
Grant 860 000
Trim.IV 2012
112609500
1 si 2
Conducerea societii
Serviciul investiii
2007
247470
Conducerea societii
Ealonat pn la 1.01.2011
12000000
16000000
1 si 0
1 si 0
Conducerea societii
Conducerea societii
Ealonat pn la 01.01.2012
Costuri
Not: Msurile 5 i 6 se vor efectua doar n cazul n care monitorizarea on- line va evidenia depiri ale normei de emsie pentru NOx.
0 = sursa va trebui identificata; 1 = finantare proprie; 2 = credit bancar; 3 = institutie financiara internationala; 4 = finantare nerambursabila
APROBAT
DIRECTOR GENERAL S.C.CET IAI S.A.
Ing. Dorin Ivana
Intocmit,
Responsabil protectia mediului,
Ing.Carmen Antonovici
73
Cine rspunde
Conducerea societii
Serviciul investiii
Conducerea societii
16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI,

MANAGEMENTUL REZIDUURILOR.
16.1. LUCRARI SI MASURI SPECIFICE DE PROTECTIA MEDIULUI.
Avnd n vedere situaia existent la SC CET IASI SA CET IASI 1, in cazul opririi
acesteia, se impune luarea urmtoarelor msuri:
curarea i splarea tuturor instalaiilor, rezervoarelor i magaziilor de stocare a
substanelor chimice;
curarea i decolmatarea canalului de ape convenional curate;
scoaterea tuturor echipamentelor i materialelor din canalele tehnologice de pe
teritoriul SC CET IASI SA CET IASI 1, curarea acestora i umplerea lor cu
pmnt;
obinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu gaze naturale i
dezafectarea instalaiei, cu respectarea normelor specifice;
obinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electric i
dezafectarea instalaiei, cu respectarea normelor specifice;
curat, arat i semnat (cu plante de cultur sau chiar i cu iarb) a ntregii
suprafee a SC CET IASI SA CET IASI 1 dup dezafectarea tuturor
instalaiilor;
asigurarea pazei non-stop a obiectivului i menionarea ntr-un registru de
eviden a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul SC CET IASI SA CET
IASI 1 ;
anunarea oricrui eveniment la APM Iasi si Agenia Regional pentru Protecia
Mediului Bacau;
verificarea i ntreinerea circuitelor paratrznet la toate cldirile i instalaiile de
pe teritoriul SC CET IASI SA CET IASI 1, (pn la dezafectarea acestora);
ntocmirea unui registru de eviden pentru toate instalaiile, utilajele i piesele
preluate de la SC CET IASI SA CET IASI 1 ;
16.2. CONDITI GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR.
Gestionarea deeurilor are n vedere utilizarea proceselor i a metodelor care nu
pun n pericol sntatea populaiei i a mediului nconjurtor, iar autoritile
competente autorizeaz i controleaz activitile de valorificare i eliminare a
deeurilor, urmrind ca acestea:
a) s nu prezinte riscuri pentru sntatea populaiei i pentru ap, aer, sol, faun
sau vegetaie;
b) s nu produc poluare fonic sau miros neplcut;
c) s nu afecteze peisajele sau zonele protejate.
Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate s desfoare activiti
independente si persoanelor juridice abandonarea, nlturarea sau eliminarea
necontrolat a deeurilor, precum i orice alte operaiuni neautorizate, efectuate cu
acestea.
n vederea atingerii acestor obiective va trebui elaborat un plan de gestionare a
deeurilor care va conine informaii referitoare la:
tipurile, cantitile i originea deeurilor ce urmeaz s fie valorificate sau
eliminate;
msuri specifice pentru categorii speciale de deeuri;
zone i instalaii de valorificare sau eliminare a deeurilor.
74
De asemenea, autoritile competente vor adopta msurile necesare pentru ca

deintorul obiectivului s asigure prin mijloace proprii valorificarea sau eliminarea
deeurilor ori s asigure predarea deeurilor produse n urma operaiilor de casare
unei uniti autorizate, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora. Se vor lua
msuri pentru ncurajarea raionalizrii colectrii, sortrii i tratrii deeurilor.
Titularul va intocmi Planul de inchidere, in termen de un an de la emiterea
autorizatiei integrate. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii,
care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in
siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul
va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004.
Planul de nchidere se va ntocmi de instituii autorizate pe baz de proiect n care
vor fi prezentate msurile propuse la ncetarea definitiv a activitii de pe
amplasament pentru evitarea oricror riscuri de poluare i readucerea terenului la o
stare satisfctoare. Acesta va cuprinde
a)
Msuri generale care se impun la ncetarea activitii:
1.
Eliminarea stocului de combustibil, i livrarea acestuia unui alt
agent economic.
2.
nchiderea conductelor de aduciune a gazului natural i aerisirea
acestora.
3.
Golirea i nchiderea conductelor de aduciune a pcurii dintre
rampa de descrcare i rezervoarele de stocare supraterane.
4.
Golirea i transferarea cantitilor existente de HCl n recipieni de
polietilen de capaciti mai mici i livrarea acestuia ctre ageni
economici interesai.
5.
Comercializare stocului de NaOH i NaCl existent la ncetarea
activitii.
6.
nchiderea sursei de ap de alimentare a cazanelor de la staia de
tratare chimic a apei i golirea conductelor de legtur cu instalaiile de
pe amplasament.
7.
Depozitarea controlat, eliminarea, valorificarea deeurilor
nepericuloase.
8.
Eliminarea deeurilor periculoase.
9.
Dezafectarea / demolarea instalaiilor.
10. Investigaii asupra contaminrii solului i pnzei freatice i msurile care
se impun pentru protecia solului i subsolului.
b)
Msuri speciale care se vor prevede n proiect, pentru
manipularea substanelor chimice periculoase, utilizate pn la ncetarea
activitii la instalaiile urmtoare:
1. Staia de tratare chimic a apei (STCA).
2. Conductele de transport pacura.
3. Instalatiile de ardere, echipamentele energetice.
17.
DISPOZITII FINALE
Datele cuprinse n prezenta autorizaie nu sunt confideniale.

Reexaminarea i/sau modificarea autorizaiei integrate de mediu se face in conditiile
art .23 , capitolul V a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006, cand apar
urmatoarele situatii:
- poluarea cauzat de desfurarea activitii necesit revizuirea valorilor limit
de emisie stabilite prin autorizaie sau necesit stabilirea de noi valori limit
de emisie;
75
schimbri substaniale i/sau extinderea activitii, pe acelai amplasament;

modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere
semnificativ a emisiilor;
- sigurana exploatrii instalaiilor i a desfurrii activitii face necesar
introducerea de tehnici speciale i msuri de management;
- rezultatele aciunilor de inspecie i control al conformrii relev aspecte noi,
neprecizate n documentaia depus pentru susinerea solicitrii, sau
modificri ulterioare emiterii actului de autorizaie;
- emiterea unor noi reglementri legale.
- Are loc inchiderea definitiva a activitatii /cesiunea/transferul/vanzarea
instalatiei
Transferul autorizaiei este permis n condiiile legii.
Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE
MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii , conform
OUG nr.152/2005, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii,
aprobata de Legea 84/2006 si a OUG nr.195/2005, privind protectia mediului.
-
Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre

Garda de Mediu- Comisariatul judetean Iasi, Agentia pentru Protectia
Mediului Iasi si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
18.
GLOSAR DE TERMENI.
ARPM Bacau
APM
BAT
Anual
Lunar
Bilunar
Sptmnal
Semestrial
Trimestrial
Zi
Zilnic
CAT
CBO5
CCO
Agenia Regional pentruProtecia Mediului Bacau

Agenia pentru Protecia Mediului
Cea Mai Bun Tehnic Disponibil
Toat perioada sau pri ale unei perioade de 12 luni
consecutive
Cel puin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o
lun
Cel puin 20 de msurtori ntr-un an calendaristic, cu
nu mai mult de o msurtoare ntr-o sptmn
n timpul tuturor sptmnilor de exploatare a
instalaiei, iar n cazul emisiilor, cnd realmente apar
emisii; cu maxim o msurtoare pe sptmn
consecutive
consecutive, ncepnd cu prima zi a lunii ianuarie,
aprilie, iulie sau octombrie
Orice perioad de 24 de ore
n timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaiei, iar
n cazul emisiilor, cnd realmente apar emisii; cu
maxim o msurtoare pe zi
Comisia de Analiz Tehnic
Consum Biologic de Oxigen la 5 zile
Consum Chimic de Oxigen
76
COV
dB(A)
Ghidul Tehnic General
Locaia activitii
Locaie sensibil la zgomot
Operaiunea de eliminare a
deeurilor
Operaiunea de recuperare
a deeurilor
RAM
REP
Titularul autorizaiei
VLE
IMA
PA
PI
CAE
CAI
CAF
Compui organici volatili

Decibeli (ponderai)
Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004
Calea Chiinului nr. 25, Iai
Orice locuin, hotel sau pensiune, centru de
tratament, centru de nvmnt, loc de cult sau
distracie sau orice alt amenajare sau zon cu
atracie ridicat care, pentru propria funcionare,
necesit absena zgomotului la un nivel suprtor
nseamn orice operaiune de eliminare a deeurilor
inclus n Legea nr. 426/2001
nseamn orice operaiune de recuperare inclus n
Legea nr. 426/2001
Raportul Anual de Mediu
Registrul Emisiilor de Poluani
SC CET IASI SA CET IASI 1
Valori limita de emisii
Instalaie mare de ardere
Prag de alert
Prag de intervenie
Cazan de abur energetic
Cazan de abur industrial
Cazan de ap fierbinte
Director Executiv,
Ing. Iulian Movila
Sef Serviciu ACC,

ing. Mihaela Munteanu
Intocmit,
Ing. Ion Toba
Comp. Juridic si contencios,

Jr.Mosnegutu Elena
77
78

Cet 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cet 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Numarul de inregistrare al autorizatiei : 9/10.05.2006

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Prezenta autorizatie contine 76 pagini si este valabila pana la 31.12.2012

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

AUTORIZATIA INTEGRATA DE MEDIU

S.C. CET IASI S.A./ CET IASI 1

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Activitile specifice societii se vor desfura obligatoriu

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

concordan cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile

O.U.G. 152/2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

2000/532/CE,amendat de Decizia nr. 2001/119 privind lista deeurilor; Ordinul

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

1. Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de mediu SC CET IASI SA / CET

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

structura clara de management si responsabilitati alocate ;

5.1.2. Aspecte procedurale

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

5.1.2.5. Reclamatii si sesizari

Titularul autorizatiei va intocmi si mentine un Sistem de management al

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Conform HG 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Alimentarea cu gaze naturale a CET Iai 1 se face din reeaua municipal de

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

sulfatul feros se dizolv n apa coagulat prin barbotare cu aer comprimat.

6.2. MATERII AUXILIARE

Hidrogenul este utilizat la rcirea rotoarelor generatoarelor de 50 Mw.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Uleiuri diverse ( turbin, transformatori) se utilizeaz pentru raciri si ungeri la

6.3. CONDITII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Se va respecta Planul de interventie rapida pentru prevenirea unui eventual

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Autorizatie Integrata de mediu Nr. 9 din 10.05.2006

CAF nr. 3 si 4 de 100 Gcal/h functionand pe pacura sau gaz metan.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau