Raport Mediu - Parc Alexandria

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Punct de lucru: B-dul. Tineretului nr.11 sector 4, Bucuresti Tel.
: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 GSM 0722 43 10 67
mail: office@ecosimplexnova.ro
ALEXANDRIA JUD. TELEORMAN - 2008 -
BENEFICIAR, PRIMARIA ORASULUI ALEXANDRIA JUD. TELEORMAN
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-
COLECTIV ELABORARE
Coordonator: ecolog Viorel Olteanu Colectiv: ing. Mariana Palcu ing. Elena Ganciu chim. Corina Cata tehn. Ion Tache
Director, cecet. Stela Capra
CUPRINS
DATE GENERALE CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 1.2 1.3 Scopul si obiectivele principale ale PUZ Propuneri de organizare urbanistica Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Relief 3.2 Litologia depozitelor de suprafata 3.3 Hidrografia si hidrogeologia 3.4 Clima 3.5 Vegetatia 3.6 Solurile 3.7 Populatia 3.8 Patrimoniul cultural
CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international 5.2 Varianta propusa
CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ 1. Factor de mediu aer 2. Factor de mediu apa 3. Eliminare deseuri B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ 1. Impact si efecte asociate poluarii aerului 2. Poluarea sonora, impact si efecte asociate 3. Impact si efecte asociate poluarii solului 4. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor 5. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea C. Evaluarea impactului Matrice de evaluare
CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna 8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
3
CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
DATE GENERALE
Denumire proiect: PLAN URBANISTIC ZONAL PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA ORAS ALEXANDRIA JUD. TELEORMAN Proiectant general PUZ: I.N.C.D. URBANPROIECT Nr. PROIECT 22519/2006 Realizator documentatie mediu: S.C. ECO SIMLEX NOVA S.R.L. Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova.ro Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului. Amplasare: Arealul care face obiectul PUZ Parc Municipal Alexandria se afla situata in intravilan, in partea de nord a municipiului, constituindu-se intr-o zon de legtur cu iesirea pe DN 6 spre Bucureti si are o suprafa de 25,43 ha. Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este delimitat de urmatoarele elemente-reper: - la nord - platforma targului saptamanl Alexandria; - la sud - SUT Alexandria (baza auto); - la vest - limitele proprietatilor imobile de pe strada Alexandru Ghica; - la est - Raul Vedea. Zona astfel delimitata, este usor accesibila atat din partea centrala, cat si din partea nordica unde este ca o poarta de intrare pe teritoriul municipiului; este pozitionata in vecinatatea imediata a unor importante retele de circulatie: - pe directia nord-sud Calea Bucureti, - pe directie est-vest Str. Alexandru Ion Ghica. De asemenea terenul se situeaza si in vecinatatea unor repere importante la nivel municipal: - naturale: Raul Vedea si Padurea Vedea, - functionale: SUT Alexandria, Targul saptamanal si Stadionul municipal.
5
CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI

1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ
Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal Parc Municipal Alexandria se afl situat n intrevilan, n zona de nord a municipiului Alexandria. Zona propus studiului se afl m apropierea Rului Vedea, la intrarea dinspre Bucureti n municipiul Alexandria (DN6), aceasta fiind cunoscut i sub numele de Parcul Vedea. Interesul urbanistic al autoritii publice locale este de a recupera, salubriza i a reamenaja zona, astfel nct aceasta s devin o important zon de atracie pentru timpul liber al cetenilor din localitate. Prezentnd o importan deosebit n contextul oraului, fiind una din cele mai importante zone de agrement la nivelul municipiului i judeului, obiectivele necesare a fi rezolvate in cadrul prezentului Plan Urbanistic Zonal rspund necesitii de refacere, reamenjare i punere in valoare a zonei, inclusiv completarea i dotarea ei cu toate instalaiile i obiectivele de prestri servicii necesare unei zone de agrement. Introducerea lucrrii P.U.Z. Parc Municipal Alexandria n lista obiectivelor de investiii pe anul 2006 a Primriei Municipiului Alexandria, reprezint unul din eforturile administraiei publice lcoale orientate spre creterea calitii vieii cetatenilor, ce vizeaz reabilitarea i valorificarea spaiilor plantate publice n concordan cu principiile dezvoltrii durabile. Lucrarea a fost propus de ctre Primria Municipiului Alexandria, prin Direcia Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Protecia mediului, beneficiarul tehnic al documentaiei. Prin realizarea acestui proiect se dorete ca Parcul Vedea s devin un model de educaie ecologic a comunitii, un spaiu de recreere i destindere pentru cetenii municipiului. Lucrarea se elaboreaz n scopul definirii unui mod coerent de organizare urbanistic i peisagistic a Parcului Municipal Alexandria, precum i a unui set de categorii de intervenii destinate crerii unui cadru spaial- volumetric, ambiental i de imagine corespunztor importanei valorilor sale de patrimoniu natural, vocaiei zonei i importanei sale n ansamblul oraului. Scopul studiului este stabilirea obiectivelor, aciunilor, prioritilor i reglementrilor de urbanism necesar a fi aplicate n utilizarea terenurilor, n organizarea peisager i n conformarea construciilor din zona delimitat pentru Parcul Alexandria, n corelare cu strategia de dezvoltare urban ale Municipiului Alexandria i n acord cu opiunile populaiei, interesul fiind recuperarea,
6
salubrizarea i reamenjarea zonei, astfel inct sa devin o important zon de atracie pentru petrecerea timpului liber. Obiectivul lucrrii l constituie elaborarea unor reglementri integrate (restricii i permisiviti de intervenie, pe de o parte, precum i categorii de inetrvenii ncurajate de autoritile locale n scopul susinerii interesului public), care s orienteze dezvoltarea urbanistic a zonei i deblocarea procesului de investiii compatibile cu funciunea dominant a zonei. P.U.Z. Parc Municipal Alexandria urmrete realizarea urmtoarelor obiective: recuperarea, salubrizarea i reamenajarea zonei astfel inct s devin o important zon de atracie la nivelul municipiului Alexandria; stabilirea unui mod de organizare coerent din punct de vedere arhitectural, peisagistic i urbanistic a zonei preciznd, de asemenea, categoriile de intervenie necesare concretizrii sale; configurarea unui cadru spaial-volumetric, ambiental i de imagine corespunztor importanei i rolului su la nivel municipal; protejarea, reabilitarea i valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spaiile verzi din zon n conexiune cu ecosistemele din teritoriu; distribuirea echilibrat i eficient a activitilor n zon, n concordan cu funciunea urbanistic determinant, vocaia zonei i inserarea sa n contextul spaial-funcional al oraului;
ridicarea nivelului de comportament civic al cetenilor i a atitudinii urbane responsabile fa de spaiile verzi ale oraului. P.U.Z Parc Municipal Alexandria propune prioritile de intervenie i reglementrile de
urbanism, abordnd urmtoarele seciuni/ problematici: cadrul natural caracteristic zonei; stabilirea funciunilor compatibile cu statutul zonei i distribuirea lor echilibrat n raport cu funciunea determinant/dominant; stabilirea condiiilor tehnice i urbanistice de ocupare a terenului P.O.T., C.U.T., Rmh condiii care s asigure n zon protejarea funciunii determinante; circulaia i elemente de trafic auto i pietonal, adaptate specificitii zonei; echiparea edilitar, cuprinznd evidenierea stadiului actual al echiprii edilitare n zon n corelare cu infrastructura tehnic a localitii, pe categorii de reele (alimentare cu ap,
canalizare, energie termic, energie electric, telecomunicaii) i propuneri ameliorare a situaiei existente n funcie de propunerea de dezvoltare promovat prin Regulament; probleme de mediu ce decurg n urma analizelor pe sit cu privire la raportul cadru natural/ cadru construit, valori de patrimoniu ce necesit protecie, elemente de risc natural i antropic, relaiile zonei cu ecosistemele nvecinate, aspecte generale cu privire la implicaiile neglijrii unei funcii urbane cu efect esenial asupra strii de sntate a populaiei; calitatea vegetaiei, cuprinznd prezentarea tipurilor de vegetaie, diversitatea speciilor utilizate, compoziiile peisagere, suprafaa ocupat, starea n care se afl acestea, precum i relaia dintre configuraia terenului, caracteristicile sale pedologice, efectele induse de funciunile urbanistice din vecintate i propuneri de ameliorare a situaiei constatate;
elemente de mobilare urban specifice (existente, propuneri) - analiz cantitativ i calitativ; opiunile populaiei, analizate n paralel cu punctele de vedere ale administraiei locale. Dat fiind importana deosebit a lucrrii din punct de vedere al interesului public i al
efectelor pe termen mediu i lung al reglementrilor adoptate, elaboratorul documentaiei P.U.Z. va consulta pe parcurs specialitii Primriei Municipiului Alexandria, ca reprezentant al interesului comunitar. Conform datelor de tem puse la dispoziie de Primria Municipiului Alexandria, se va urmri realizarea urmtoarelor obiective n cadrul Parcului Municipal Alexandria:
Aqualand 3 patinoare 9 locuri de joac o zon de sport cu terenuri pentru volei, tenis de cmp, minifotbal, tenis de picior, baschet; o zon de agrement n cadrul creia s se regseasc un loc amenajat pentru brcue i hidrobiciclete, popice i bowling, biliard, sah i table, tenis de mas. Punct poliie comunitar mprejmuire i iluminat exterior Echipare cu utiliti: energie electric, canalizare, ap Toalete publice i ecologice Fntn artezian Zon de picnic Corp adminsitrativ Elemente de mobilier urban
8
1.1.1. REGIM JURIDIC Parcul face parte din domeniul public al Primriei Municipiului Alexandria, pentru care se propune dreptul de preemptiune asupra intregului teritoriu al Parcului Alexandria. De asemenea, pe teritoriul parcului exist terenuri aflate n proprietate privat a persoanelor fizice i juridice sau terenuri domeniul privat al Municipiului Alexandria concesionate. Teren concesionat cu destinaia baz de agrement i sport prin HCL Alexandria nr. 8930.06.2006, situat pe str. Al. Ghica- Parc pdurea Vedea cu suprafa de 9300,00 mp. Teren concesionat cu destinaia alimentaie public, comer, prestri servicii, Restaurant potcoava de Aur, Parc pdurea Vedea, prin HCL Alexandria nr. 41/ 30.03.2006 cu suprafa de 3431,94 mp. Teren proprietate privat a Rou Florea, conform proces verbal de predare nr. 11 oct 2006 ncheiat ntre ocolul Silvic Alexandria i Rou Florea, suprafa de 7800 mp. Teren prorpietate privat a Ro Frlorea, Parc Pdurea Vedea, cf. Plan cadastral din 25.10.2006 ntocmit de ing. Neagu Gheorghe, nr. Cadastral 1054, suprafa 4000,43 mp. Teren proprietate privat a Rou Florea, Parc Pdurea Vedea, cf. Plan cadastral din 25.10.2006 ntocmit de ing. Neagu Gheorghe, suprafa 555,25 mp. Teren prorpietate privat a SC Royal KN SRL, cf contract de vanzare- cumprare nr. 1086/ 5.05.2006 ncheiat la BNP Radu Anisoara, suprafa 1000,00 mp. Teren prorpietate privat a SC Royal KN SRL, cf contract de vanzare- cumprare nr. 1036/ 2.06.2006 ncheiat la BNP Constantin Rodica, suprafa 2287,69 mp.
1.1.2 SITUATIA EXISTENTA Terenul destinat amenajrii parcului municipal Alexandria constituie el insui un reper la nivel municipal, reprezentnd principala zon verde la nivelul acestuia cunosacuta sub denumirea de Pdurea Vedea. Se constata existenta mai multor paliere de repere atat in vecinatatea acestuia, cat si in interiorul teritoriului sau : Repere in vecinatatea parcului:
Repere urban - functionale: SUT Alexandria, Targul sptmnal, Spitalul Alexandria, Stadionul municipal. Repere peisagist - ambiental :Rul Vedea
Repere in interiorul parcului: Repere arhitecturale si functionale: Hotel Restaurant Rustic, Hotel+ Restaurant Potcoava de Aur Repere peisagist - ambientale : braul vechi al Rului Vedea, fosta plantaie Pdurea Vedea
ZONIFICARE Tabel nr. 1 BILANT TERITORIAL EXISTENT ZONIFICARE - NATURAL / CONSTRUIT ZONA NATURALA, din care: Spatii verzi Lacuri (fostul bra al R. Vedea) 21,91 1,21 94,77 % 5,23% 2,31 25,43 23,12 90,92 SUPRAFATA ha %
ZONA MINERALA - CONSTRUITA ( Dotari, Servicii, Circulatii, Parcari, Platforme, Amenajari, Pavamente) SUPRAFATA ZONA STUDIATA PARCUL ALEXANDRIA
9,08 100,00
10
ANALIZA DOTARILOR / FUNCTIUNILOR. OCUPAREA TERENULUI
In prezent, terenul studiat face parte din Pdurea Vedea, care include in limita sa functiuni adiacente, publice (Spitalul Judeean, Trgul de vite), locuire i servicii (Edilul SA, Moara). A. Zona adiacenta parcului Vedea Zona de vest, n vecintatea Pdurii Vedea, cuprinde locuine, servicii (spital, serviuce
auto), funciuni care afecteaz imaginea zonei, constituind totdat surse de poluare (vizual, cu deeuri menajere) a amplasamentului. Zona de est are un caracter predominant nautic (albia Rului Vedea), pe malul opus aflandu-se fostul teren de trageri, n prezent zon verde, cu posibiliti de relaionare cu amplasamentul parcului. Zona de nord, se gsete Trgul de vite, funciune care afecteaz desfurarea activitilor Zona de sud cuprinde terenuri de spor (teren poligon sportiv teren de miniforbal al Edilul specifice unui parc, i improprie pentru activitile specifice unui municipiu. SA) precum si servicii (birouri administrative Edilul SA, Moara). B. Zona Parcului Vedea Zona de studiu delimitata, o consideram impartita in 3 mari zone fiecare cu un anumit specific: ZONA 1: zona principala a parcului, situata intre intrarea din sud-vest, n centrul parcului i n dreptul axului principal pietonal. Aceasta zona cuprinde: Zona de accesului i a pietonalului principal, cu axul pietonal central i malul Rului Vedea, important punct vizual de contact cu oglinda de apa. In prezent se constata ca obiectele de mobilier urbane, i dotrile existente existente sunt degradate, cu o imagine urbana scazuta si poluare vizuala maxima; Zona parcrii de la intrarea n parc, neamenajat corespunztor; Restaurantele Rustic i Potcoava de Aur; 1 loc de joaca n curs de amenajare 1 teren de minifotbal amenajat cu covor asfaltic, impropriu practicrii acestui sport
11
o zon de odihna- relaxare- contemplare i agrement n cadrul creia exist alei pietonale
pentru promenad i piste de popice, toate nentreinute i deteriorate; ZONA 2: zona situata in nord- vestul parcului n proximitatea Trgului de vite (la limita parcului) i unul din lacurile natural existente n cadrul amplasamentului; Aceasta zona cuprinde: Lacul Natural din Nord- Vest care n prezenz este neamenjat, constituind o surs de poluare Zona de picnic, locul tradiional de petrecere a timpului liber a locuitorilor din Alexandria, Se constata o utilizare intensa a zonei 2, partiala, neuniform distribuita, formata mai ales dintr-un target reprezentat de tineri, copii si adolescenti, atat in anotimpul cald, cat si in cel rece, datorita existentei zonei de picnic. ZONA 3 zona situata in sudul parcului Aceasta zona cuprinde: Zona ecluzei cu portiune de lac si spatiu verde adiacent neamenajate; Zona plantat zona plantaiei de plopi, n cadrul creia s-au format alei pietonale vizual (datorit i depozitrilor de deeuri menajere efectuate de localnici pe malul acestuia) n prezent neexistnd amenajri urbanistice n cadrul acestei zone.
spontane; Potenialul zonei (ecluza, lacul) este n prezent nevalorificat (poluat cu deeuri menajere i cu lacul neamenajat). Se constata ca aceasta zona este utilizata si este o zona cu siguranta scazuta si periculozitate maxima. Trecerea de pe un mal pe celalalt al Rului Vedea nu se poate realiza. Inexistenta unei treceri pietonale, fac inutilizabila zona de est, cu un ridicat potenial peisager.
12
Tabel nr. 4 BILANT TERITORIAL EXISTENT ZONE FUNCTIONALE ZONA SPATII VERZI, din care : 100% 117736,65 99485,68 18250,97 101363,35 100% 700 1531,33 174,47 29,10 63,65 7,25 2405,80 0,95 53,74 84,50 15,50 46,26 219100,00 SUPRAFATA % 86,16
ZONA SPATII VERZI AMENAJATE Masiv Foioase Masiv Pducel
ZONA SPATII VERZI NEAMENAJATE ZONA SPORT, AGREMENT, din care: Locuri de joaca Terenuri tenis- fotbal Piste popice
ZONA INSTITUTII, SERVICII (Restaurant Hotel Rustic i Complex agrement Potcoava de Aur) ZONA RETELE SI TERENURI AFERENTE CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, din care : Circulatii carosabile Circulatii, platforme si poduri pietonale Circulatii pietonale spontane Parcari amenajate 1444,62 5889,09 658,20 5127,43 100% 11,01 44,89 5,02 39,08 12069,94 254300,00 4,75 100,00 13119,34 5,15% 7582,32 2,98
ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APA TOTAL SUPRAFATA PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA
13
CIRCULATII Circulatia rutiera adiacenta parcului Zona este marginit la vest de Str. Alexandru Ghica, circulaie important la nivel municipal, care asigur accesul n zon i ieirea ctre nord, spre DN6 Bucureti-Roiori. Celelalte artere, subordonate strzii Al. Ghica fac legtura cu zone importante la nivel municipal, inclusiv cu zona central. Parcarile existente in zona, situate la limita parcului (ctre os. Alexandru Ghica), sunt suficiente in perioada de week-end si in anotimpul cald cand utilizarea acestora atinge cote maxime. Existenta unor functiuni generatoare de trafic, atat in vecinatate, cat si pe teritoriul Parcului Municipal Alexandria duc la cresterea traficului in zona, mai ales in week-end-uri, in anotimpul cald si in perioadele evenimentelor care se organizeaza periodic. Accesibilitate. Analiza zonelor de intrare in parc Intrari principale Intrarea din strada Alexandru Ghica Este intrarea principala in Parcul Municipal Alexandria, avand o latime a aleilor pietonalului, de cca 6,0 m, in axul median; Intrarea nu este suficient semnalizata la nivel urban, avand in vedere importanta sa, precum si constituirea unui capat de perspectiva importanta; Platforma de parcare nou realizat n proximitatea intrrii, nu este semnalizat i organizat conform cerinelor impuse de funciunea pe care o deservete, n prezent agresnd cadrul natural datorit lipsei plantaiilor perimetrale de protecie i a spaiilor verzi. Accesul in parc, nu este relationat in contextul urban, iar construciile din proximitate, anihileaza prin imagine i plastic arhitectural neadecvat funciunii parcului, reperul constituit de intrarea in parc; Este o intrare axiala, in ax frant, cu rupere de perspectiva, catre zona central a parcului i continund axial ctre malul rului Vedea;
14
Gabaritul axului principal este constant, neexistnd proiectate lrgiri sau alveole care s orienteze traseul ctre puncte de interes; Zona de intrare este constituita din dou segmente distincte :
- primul segment zona de acces propriu-zis care cuprinde zona de pietonal neamenajat i zona de acces n parcare; - al doilea segment, constituit din axul central; Din acest ax central pornesc ramificaii, slab evideniate n prezent ctre zona de picnic i zona restaurantelor i hotelurilor. Se constituie intr-o zona intens circulata, traseu de odihna, relaxare, promenada si intalniri; Se constata amplasarea de constructii in neconcordanta cu statutul de intrare principala ( locuine, trg de vite, gospodrie comunal, service auto), precum si utilizarea acceselor pentru vehicolele de aprovizionare; n prezent toate circulaiile existente n interiorul Parcului sunt utilizate carosabil i ca accese de serviciu pentru aprovizionarea cu marf a diferitelor funciuni existente n cadrul parcului; Elementele de arta plastica de pe traseul de intrare, precum si mobilierul urban sunt in stare de degradare; Intrari secundare Intrari de pe digul Raului Vedea Intrarea catre zona amenajata peisagistica din zona de est a Pdurii Vedea poate fi considerata o intrare secundar de rang I (cu potenial de a deveni principal dac va fi tratat i pus n valoare corespunztor importanei sale), iar celelalte intrari din zona sunt intrari secundare; Nu sunt semnalizate ca si intrari in parc, ci mai degraba ca accese spontane; In afara intrarii care directioneaza perspectiva catre axul principal pietonal existent, celelalte sunt de fapt accese la punctele de alimentatie publica din zona : restaurante, (Rustic, Potcoava de Aur); n prezent spaiul aferent Parcului nu este mprejmuit, neexistnd pori de acces sau nchideri perimetrale.
15
Poluarea maxima este constituita din realizarea anexelor, depozitarilor sau a rampelor de gunoi aferente zonei de locuine, in mare masura din materiale perisabile, nedurabile, catre limita exterioara parcului;
Accesul pe dig in segmentul aferent Parcului Municipal poate fi considerat la sud n dreptul ecluzie, iar la nord n dreptul Trgului de vite; n aceast zon intrarea se face foarte aproape de albia Rului Vedea, printro perspectiv larg, liber ctre oglinda de ap ct i o percepie panoramic asupra parcului (datorit diferenei de nivel);
Circulatii interioare parcului In interiorul Parcului Municipal / Pdurea Vedea, circulatiile se grupeaza in: circulatii pietonale circulatii pietonale, ocazional carosabile (pentru curatarea malurilor lacurilor, acces la zona de picnic ) circulatii carosabile, cu rol de deservire a functiunilor si dotarilor existente ( restaurante i hotel existente). Se constata insa, ca accesul autovehicolelor in zona se face necontrolat, acestea invadand si agresand zona verde (Zona de picnic i malul Rului Vedea, Zona restaurantelor). Tabel nr. 2 BILANT TERITORIAL EXISTENT CIRCULATII SI PARCAJE INTERIOARE PARCULUI CIRCULATII INTERIOARE PARCULUI CIRCULATII CAROSABILE CIRCULATII PIETONALE, din care: - Circulatii pietonale amenajate - Circulatii pietonale spontane PARCAJE INTERIOARE PARCULUI TOTAL SUPRAFATA CIRCULATII SI PARCAJE INTERIOARE PARCULUI SUPRAFATA mp 7991,91 1444,62 6547,29 5889,09 658,20 5127,43 13119,34 % 61,07 18,08 81,29 89,95 10,05 38,93 100,00 5,15
16
In ceea ce priveste materialele, nu exista o varietate foarte mare a circulatiilor interioare, acestea fiind in proportie de cca 95% din covor asfaltic, nefiind n prezent tratate difereniat funcie de importana aleii pietonale, destinaia acesteia sau zona de ineteres deservit. Tabel nr. 3 CIRCULATII INTERIOARE PARC/ MATERIALE mp Imbracaminte asfaltica Pamant TOTAL Trasee in parc Se constata existenta mai multor tipuri de trasee in parc: Trasee de odihna, relaxare: pe pietonalul de acces principal catre malul rului si pe pietonalele secundare; Trasee de promenada nautica: pe malul Rului Vedea; Trasee de distractie-promenada: in zona de Picnic; Trasee de relaionare a diverselor funciuni existente n zona parcului (restaurante, hotel, parcare) 5889.09 658.20 6547.29 % 89.95 10.05 100.00 Suprafata
17
ASPECTE DE ORDIN FORMAL VOLUMETRIC. STAREA CONSTRUCTIILOR. PROCENTUL DE OCUPARE A TERENULUI Terenul analizat in PUZ este construit in proportie de aproximativ 9 %, care reprezinta o suprafata minerala construita (functiuni, platforme si amenajari) de cca 2,31 ha. In ceea ce priveste starea cladirilor si a amenajarilor existente: Mai mult de jumatate din cladirile, platformele si amenajarile existente n incintele construite se afla in stare buna (recent renovate sau in curs de renovare); n cadrul incintelor construite, POT este de circa 50%, neconform specificului unui parc; Cea mai mare parte a aleilor pietonale i amenajrilor sunt deteriorate sau tratate neconform cu specificul zonei; Zona de promenad nautic de pe malul Rului Vedea nu este amenajat i valorificat, n prezent fiind un drum de pmnt; ANALIZA SPATIAL CONFIGURATIVA. ALTIMETRIE. SILUETE. PUNCTE DE BELVEDERE Silueta exterioar care marcheaza perspectivele-desfasurari din amplasamentului, respectiv de pe malul lacului, este zona de locuine i servicii construite perimetral. Se constanta disfunctii si scadere a imaginii urbane in zona datorita amplasarii unor constructii cu regim mic i mediu de inaltime, surse de poluare menajer i vizual a zonei.
18
Siluetele interioare situate in cadrul amplasamentului, sunt in mare majoritate masivele plantate, i linia digului Rului Vedea.
Cele mai importante Puncte de belvedere, se afla situate pe zona de promenad situate pe digul Rului Vedea, i la intrarea principal si sunt urmatoarele: Punctele situate pe digul Rului Vedea; Punctele situate la capetele axului pietonal principal; Punctele situate pe malul drept al rului Vedea, cu deschidere panoramic asupra amplasamentului;
19
SPATII VERZI. ANALIZA VEGETATIEI EXISTENTE In acest moment vegetatia se imparte in trei mari grupe :
vegetatie cu o valoare ridicata constituita din masivele de stejar cu valoare monumentala prin varsta si gabaritul arborilor;
vegetatie cu o valoare medie constituita din masivele de Populus sp. si Robinia pseudacacia aflate sau nu in amestec cu alte specii arboricole ;
20
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. vegetatie cu o valoare scazuta reprezentata de :
masivele de Crataegus monogyna care au tendinta de a invada teritoriul din imediata lor apropiere,
21
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. vegetatie ierboasa spontana,
vegetatie de mal de apa precum si
vegetatie acvatica de asemenea invadante.
22
Specii existente Pe sit sunt prezente relativ putine specii, cele mai reprezentative din categoria arborilor fiind:
Acer spp. un mix de artari, arbori de talia I si II, cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si galben toamna, nu prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi, cu crestere relativ rapida si care asigura o buna capacitate de umbrire in timpul verii ;
Populus spp. cel mai raspandit cultivar fiind Populus nigra Italica plopul columnar, arbore de talia I, cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si galben toamna, nu prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi, cu crestere foarte rapida si care suporta soluri cu umiditate crescuta. Prezinta dezavantajul producerii semintelor cu puf ce creeaza neplaceri in special persoanelor cu alergii;
23
Quercus sp. stejar, arbore de talia I-II cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si galben - maronie toamna, nu prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi, cu crestere inceata. Arborii acestei specii au caracter decorativ deosebit datorat habitusului si formei frunzei ;
Robinia pseudacacia salcam, arbore de talia II, cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si galben toamna, prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi flori papilionate albe, cu miros persistent specific. Au crestere rapida dar si longevitate scazuta (de circa 40-50 ani in conditii bune de exploatare) ;
24
Cele mai reprezentative specii din categoria arbustilor sunt : Euonymus europaeus prezent ca arbust izolat si cu un numar mic de exemplare, arbust de talie medie cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si rosu toamna, prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi si mai ales in timpul fructificarii ;
Crataegus monogyna arbust majoritar, prezent cu un numar foarte mare de exemplare, de talie medie cu foliaj caduc, verde in timpul primaverii si al verii si toamna, prezinta caracteristici decorative in timpul infloririi si in timpul fructificarii ;
25
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. vegetatie ierboasa :
spontana- un amestec de specii de tip buruiana (dicotiledonate si monocotiledonate) impreuna cu graminee aflate in compozitia anumitor tipuri de gazon, aflata pe majoritatea spatiilor libere ;
vegetatie tipica de mal de lac - trestie pe majoritatea marginii apei aflate in zona estica a sitului si in cantitate mica (probabil in stadiu incipient de dezvoltare a coloniei) in apa in vecinatatea malului nordic al apei situate in zona vestica a sitului ;
vegetatie acvatica lintita (Lemna minor) care se comporta ca o buruiana acvatica .
26
Din punct de vedere al starii vegetatiei constatam urmatoarele: Zonele cu Populus nigra Italica prezinta exemplare degradate datorita densitatii prea mare de plantare, datorita ruperii in urma vanturilor puternice, dar majoritatea plantelor se afla in stare multumitoare de vegetatie;
zonele cu Quercus unde plantele prezinta mici degradari la nivelul coroanei pomilor datorate in special varstei inaintate a arborilor dar criteriul varsta nu duce la o pierdere a calitatii acestei plantatii, stiuta fiind longevitatea arborilor speciilor de Quercus ;
27
zonele cu Crataegus s-au transformat in lastarisuri, desimea acestora impiedicand sau incetinind dezvoltarea celorlalte specii din arealul respectiv ;
vegetatia parazitara ce insoteste oglinzile de apa este scapata de sub control, populatia de Lemna minor inhiband procesele normale de oxigenare a apei ceea ce va crea un dezechilibru in ecosistemul intern acvatic.
Tabel nr. 5 ZONA SPATII VERZI Suprafata mp SPATII VERZI AMENAJATE Masiv foioase Populus Sp. Robinia Pseudacacia Querqus Sp. Masiv Crataergus Monogyma VEGETATIE IERBOASA SPONTANA TOTAL 117736.65 99485.68 42735.34 5043.27 51707.07 18250.97 101363.35 219100.00 53.74 84.50 42.96 5.07 51.97 15.50 46.26 100.00 %
28
Observatii : plantatia nu este corelata cu situl din punct de vedere estetic, morfologic si compozitional (axele de compozitie nu sunt sustinute de modul de compunere al vegetatiei) ; din punct de vedere vizual exista multe zone care nu au fost plantate corespunzator si nu isi ating potentialul vizual aici sunt necesare plantari de material vegetal cu caracter decorativ ridicat ; datorita faptului ca avem plantatii de tip monospecie in majoritatea sitului plantele au fost mult mai expuse bolilor, daunatorilor si accidentelor cauzate de elemente climaterice ; se face simtita nevoia interventiilor de prezervare si toaletare mai ales in cadrul masivelor de Quercus; este necesara o rarire a plantatiei de Populus in urma unei analize individuale realizata la locul plantatiei ; este necesara indepartarea celei mai mari parti a populatiei de Crataegus monogyna ; se propune o diversificare a alcatuirii plantatiei pentru o stare sanitara mai buna a acesteia ; trebuie diversificat covorul vegetal de la nivelul solului in asa fel incat sa reziste la lipsa de iluminare din timpul perioadei de vegetatie activa a masivelor de arbori (chiar daca acest lucru duce la micsorarea suprafetei pe care este posibila calcarea) si sa combata in mod activ aparitia buruienilor in acest etaj ; este necesara salubrizarea suprafetelor si malurilor de apa din punct de vedere al plantelor prezente in aceste zone .
29
ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA Alimentarea cu apa potabila
Amplasamentul Parcului Vedea se afl n apropierea rului Vedea., la intrarea n municipiu dinspre Bucureti. n acest amplasament funcioneaz complexele de alimentaie public Potcoava i Rustic. Obiectivele existente sunt alimentate cu ap din reeaua de distribuie a oraului, printr-un branament care pleac din incinta Societii EDILUL S.A. pn ntru-un punct de ramificaie aflat n incinta stadionului Municipal; branamentul are 50mm. Din acest punct sunt alimentate cele dou locaii, astfel: complexul Rustic printr-o conduct de 50mm i Potcoava printr-o conduct de 32mm. Canalizarea apelor uzate menajere
Apele uzate menajere provenite de la cele dou obiective sunt colectate n bazine vidanjabile, cu urmtoarele capaciti: Complexul Potcoava dou bazine cu capacitatea de 20,0 mc fiecare; Complexul Rustic un bazin cu capacitatea de 4,5 mc.
Apele pluviale ridic probleme deosebite, pentru c pnza freatic se afl la 3,5m adncime,datorit vecintii cu rul Vedea. n perioada ploilor abundente, aceasta se ridic fcnd ca apa s blteasc pe teren, iar construciile existente s fie inundate. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale
Parcul Municipal din Alexandria se afl amplasat n zona de est a municipiului, n albia major a Vedei. In prezent, n acest parc exist o serie de cldiri care utilizeaz energia termic pentru nclzire, prepararea apei calde menajere i pentru prepararea hranei. Hotelul Rustic este echipat cu o central termic avnd puterea termic instalat de aproximativ 90 kW, drept combustibil fiind utilizate gazele naturale. Pentru alimentarea cu cldur i ap cald menajer a restaurantului Rustic amplasat ntro cldire alturat, independent, este utilizat o central termic avnd P instalat 30 kW, funcionnd tot pe gaze naturale. Pentru prepararea hranei sunt folosite gazele naturale i energia electric.
30
Restaurantul Potcoava de Aur , amplasat i el n aceeai zon a parcului, este alimentat de la o central termic cu puterea instalat de circa 60 kW, funcionnd pe combustibil lichid. Alturi de aleea care conduce spre aceste obiective este amplasat conducta de distribuie de presiune redus avnd D 90 mm, confecionat din PEID. Conducta alimenteaz centrala termic a hotelului, fiind prevzut posibilitatea extinderii traseului ei. Alimentarea reetaurantului Rustic se face din aceeai conduct prin intermediul unui branament propriu confecionat din PEID 32 mm. Alimentarea acestor cldiri s-a fcut n anul 2006, gazele fiind introduse n Municipiul Alexandria ncepnd din anul 2005, operator fiind WIROM GAS SA- Filiala Alexandria str. Viitorului nr. 58. Avnd n vedere faptul c punerea n funciune a reelei de distribuie s-a fcut n 2006, nu exist disfuncionaliti n alimentarea cu gaze naturale, reelele fiind proiectate, realizate i exploatate n conformitate cu prevederile Normelor tehnice NT DPE 01/2004 pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale i NT DE 01/2004 pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
Alimentarea cu energie electrica
Zona studiata se alimenteaza cu energie electrica din statia de transformare Vedea (1x15+1x25 MW) prin intermediul unei retele de joasa tensiune . Aceasta retea este racordata la postul de transformare din zona si este de tip aerian , prevazuta cu cablu torsadat TYIR instalat pe stalpi de beton armat. Consumatorii principali sunt: complexul de alimentatie publica "Potcoava", complexul "Rustic", precum si instalatiile de iluminat public (sunt folosite lampi cu vapori cu mercur). Linia electrica aeriana ce alimenteaza acesti consumatori este o prelungire a celei existente pe strada Alexandru Ghica.
Telecomunicatii
Actualmente complexul de alimentatie "Potcoava" si complexul "Rustic" sunt racordate la reteaua de telefonie a municipiului Alexandria.
31
DISFUNCTIONALITATI DISFUNCTIONALITATI ARHITECTURAL URBANISTICE Disfunctionalitati generale Intreg parcul Pdurea Vedea reprezinta o zona cu potential mare la nivelul municipiului Alexandria, insuficient valorificata; Zonele de sud- est i nord- vest ale parcului sunt zone insuficient amenajate, lipsite de atractivitate datorit lipsei dotrilor specifice parcurilor, precum i a unor trasee pietonale amenajate;

Inexistenta unor zone de continuitate, care sa faca legatura cu malul drept al rului vedea (continuitate a spaiului verde, cu posibiliti de amenajare) Tratarea neunitara a zonei din punct de vedere urbanistic si peisagistic; Slaba ntreinere i punere n valoare a potenialului deinut de amplasament; Disfunctionalitati situate la limita de contact intre natural si urban
Existenta unor zone destructurate la limita de contact cu vecinatatile construite; Existenta a numeroase puncte de tensiune si conflict, la nivel spatial si de functiune care agreseaza parcul, in limita acestuia sau in functionale; vecinatatea construit incompatibilitati
Existena digurilor de protecie la inundaii de-a lungul rului vedea ce mpiedic extinderea zonei amenajate ctre ru; Disfunctionalitati ale retelei de circulatie carosabila si / sau pietonala in vecinatatea sau
in interiorul parcului - In vecinatatea parcului
Strazi si trotuare situate la limita parcului, cu imbracamintea asfaltica distrusa; Inexistenta unei treceri la nivel, atat carosabile, cat si pietonale, care sa fac legatura Str. Al. Ghica si zona de est, peste rul Vedea ;
32
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. - In interiorul limitei parcului
Existenta unor pietonale insuficient valorificate, amenajate sau intretinute, uneori slab utilizate sau parasite, cu potential de revigorare si revitalizare ; Existenta unor trasee pietonale obturate sau cu traseu neregulat, ce necesit reamenjarea acestora ; Zone de parcare masive, ce afecteaz dominanta vegetal la nivelul parcului; Inexistenta unor legaturi pietonale dec pe un mal pe celalalt in zona de est; Existena unuii singur acces principal; Slaba evideniere i punere n valoare a acceselor principale i secundare; Slaba deservire a unor zone cu trasee pietonale, fapt ce a dus la apariia unor trasee spontane; Neierarhizarea circulaiilor pietonale - carosabile ct i din punct de vedere al importanei acestora n raport cu traseele i funciunile deservite (din punctd e vedere al gabaritului, perspectivelor, volumelor vegetale, mbrcmintei asfaltice, etc.) Disfunctionalitati de accesibilitate
Lipsa punctelor de racordare ale accesului pietonal la nivelul interseciilor; Inexistenta unei zone de intrare/ acces in parc, amenajate si semnalizate corespunzator ; Inexistena unor elemente de semnalizare i afiaj; Zonele cu accese spontane demonstreaza faptul ca in anumite zone nu exista nici un acces pietonal; Limite nepermeabile ale parcului, blocheaza accesul pietonilor din zonele invecinate ; Disfunctionalitati zone functionale / activitati
Existenta unor nuclei de atractie importanti la nivel functional, spatial sau de reper, cu potential nevalorificat (cele dou lacuri, malul rului Vedea); Zona situata la nord de axul principal este lipsita total de dotari, centre de interes, activitati, etc ; Existenta unor zone neamenajate din punct de vedere peisagistic-ambiental (zona de nord, zona de sud) ; Existenta a numeroase dotari aflate in stare avansata de degradare ( alimentaie public fastfood, pista de popice, terenurile de tenis i forbal cu mbracminte asfaltic necorespunztoare destinaiei) ;
33
Malurile lacurilor existente au probleme de intretinere (deseuri menajere spontane) ; Inexistena unor pontoane tip debarcader pe malul rului Vedea; Neechiparea corespunzatoare cu functiuni specifice zonei unui parc (dotari de sport agrement, distractie, dar si odihna, relaxare, promenada); Neexplorarea suficienta a potentialului oferit de oglinda de apa a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc ; Insuficienta amenajarilor specifice dotarii de parc de odihna si agrement pentru toate varstele pavilioane, amfiteatre, umbrare, piste biciclisti, skating, mini-golf Realizarea construciilor, amenajrilor i reelelor edilitare existente n zone mari de umplutur, ceea ce necesit asigurarea unor msuri speciale de fundare i pozare Disfunctionalitati elemente de arta plastica si mobilier urban
Zone amenajari decorative, sculpturi sau ansambluri de obiecte de arta plastica distruse, neintretinute; Mobilier urban aflat in stare de degradare (stalpi de iluminat, banci si cosuri de gunoi) ; Inexistenta iluminatului nocturn dect pe axul principal pietonal ; Zone fara mobilier urban; Disfunctionalitati directii vizuale / efecte spatiale
Existenta a numeroase puncte belvedere, directii vizuale, campuri vizuale de perceptie panoramica si perspective insuficient valorificate in relatie cu luciul de apa sau cu masivul vegetal existent;
Existenta a numeroase perspective nesustinute sau nefavorabile (in zonele de acces principal) ; Unghiuri vizuale directe catre rul Vedea, obturate, blocate ; Vecinti poluante vizual, care necesita ameliorare; Disfunctionalitati spatii verzi
Numeroase zone verzi sunt degradate, distruse, neintretinute sau imbatranite; Inexistenta unor perdele de protectie in zonele in care acestea sunt necesare (zone poluante vizual); Lipsa plantatiilor de aliniament si a spatiilor verzi amenajate pe intreg perimetrul studiat; Existenta zonelor insalubre si a depozitelor de gunoaie, n special in zona de nord- vest;
34
Disfunctionalitati echipare edilitata Apele pluviale ridic probleme deosebite, pentru c pnza freatic se afl la 3,5m adncime, datorit vecintii cu rul Vedea. n perioada ploilor abundente, aceasta se ridic fcnd ca apa s blteasc pe teren, iar construciile existente s fie inundate.
DISFUNCTIONALITATI ALE VEGETATIEI Zonele cu Populus nigra Italica prezinta exemplare degradate datorita densitatii prea mare de plantare, datorita ruperii in urma vanturilor puternice dar majoritatea plantelor se afla in stare multumitoare de vegetatie ; zonele cu Quercus unde plantele prezinta mici degradari la nivelul coroanei pomilor datorate in special varstei inaintate a arborilor dar criteriul varsta nu duce la o pierdere a calitatii acestei plantatii, stiuta fiind longevitatea arborilor speciilor de Quercus ; zonele cu Crataegus s-au transformat in lastarisuri, desimea acestora impiedicand sau incetinind dezvoltarea celorlalte specii din arealul respectiv ; vegetatia parazitara ce insoteste oglinzile de apa este scapata de sub control, populatia de Lemna minor inhiband procesele normale de oxigenare a apei ceea ce va crea un dezechilibru in ecosistemul intern acvatic. plantatia nu este corelata cu situl din punct de vedere estetic, morfologic si compozitional (axele de compozitie nu sunt sustinute de modul de compunere al vegetatiei) ; din punct de vedere vizual exista multe zone care nu au fost plantate corespunzator si nu isi ating potentialul vizual t ; datorita faptului ca avem plantatii de tip monospecie in majoritatea sitului plantele au fost mult mai expuse bolilor, daunatorilor si accidentelor cauzate de elemente climaterice ;
35
1.2 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

1.2.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Concluziile studiului privind vegetatia existenta au evideniat urmtoarele direcii de aciune : plantatia nu este corelata cu situl din punct de vedere estetic, morfologic si compozitional (axele de compozitie nu sunt sustinute de modul de compunere al vegetatiei), fiind necesare intervenii destinate corelrii vegetaiei cu zona de ineteres deservit, separarea diverselor zone funionale ale parcului prin vegetaie; din punct de vedere vizual exista multe zone care nu au fost plantate corespunzator si nu isi ating potentialul vizual aici sunt necesare plantari de material vegetal cu caracter decorativ ridicat ; datorita faptului ca avem plantatii de tip monospecie in majoritatea sitului plantele au fost mult mai expuse bolilor, daunatorilor si accidentelor cauzate de elemente climaterice, fiind necesare intervenii de plantare n cadrul acestor masive concomitent cu diversificarea speciilor; se face simtita nevoia interventiilor de prezervare si toaletare mai ales in cadrul masivelor de Quercus; este necesara o rarire a plantatiei de Populus in urma unei analize individuale realizata la locul plantatiei ; este necesara indepartarea celei mai mari parti a populatiei de Crataegus monogyna ; se propune o diversificare a alcatuirii plantatiei pentru o stare sanitara mai buna a acesteia ; trebuie diversificat covorul vegetal de la nivelul solului in asa fel incat sa reziste la lipsa de iluminare din timpul perioadei de vegetatie activa a masivelor de arbori (chiar daca acest lucru duce la micsorarea suprafetei pe care este posibila calcarea) si sa combata in mod activ aparitia buruienilor in acest etaj ; este necesara salubrizarea suprafetelor si malurilor de apa din punct de vedere al plantelor prezente in aceste zone .
36
Din analizele efectuate se desprind urmtoarele concluzii : Aspectul exterior al construciilor i amenajrilor va respecta caracterul general al zonei, urmrindu-se ns o tratare arhitectural modern care s completeze s mbunteasc aspectul urbanistiv, de spaiu verde- parc amenajat al zonei ; Conformaia construciilor, amenajrilor de agrement i funcionalitatea lor nu trebuie s afecteze vecintile, urmrindu-se ncadrarea lor n zona Zonele de umpluturi (pamnt din spturi de constrcuii) i zonele de depozitare menajer spontan constituite n ultimii ani vor fi ssalubrizate prin plantare i amenajri de dotri noi, astfel nct s fie redate circuitul parcului. Se va urmri dispunerea echilibrat a funciunilor n perimetrul parcului fiind urmrit descurajarea conglomerrii acestora n anumite nuclee; Este propus ierarhizarea traseelor i circulaiilor interioare parcului funcie de importana acestora, precum i tratarea difereniat a acestora; Se recomand tratarea difereniat a mobilierului urban funcie de specificul fiecrei zone ; Se recomand tratarea corespunztoare a zonelor de acces (semnale, jocuri de lumina, obiecte decorative i locuri de odihn) Se recomand conservarea i punerea n valoare a punctelor de belvedere i de percepie exsitente, precum i valorificarea direciilor de perspectiv prin prevederea unor noi siluete arboricole sau obiecte ddecorative. 1.2.2. PREVEDERI ALE PUG. RELATII CU ALTE DOCUMENTATII DE URBANISM Regulamentul Local de urbanism aferent PUG Alexandria prevede urmtoarele zone/ subzone funcionale, utilizri admise, ocuparea i utilizarea terenului:
UTR 5- Pap5 i Pgp5 Pa- subzobna de agrement Pg- subzona de parcuri i grdini
Functiunea dominanta a zonei: Funciunea ecologic (ameliorarea microclimatului, combaterea polurii aerului)
37
Funciunea de agrement i recreere (sportul, distraciile, jocul, odihna n aer liber, promenada)
Functiunea complementara admisa a zonei: Instituii publice sau servicii nepoluante, care ridic nivelul funciunii de baz a zonei: cultur, educaie, turism, alimentaie public, comer. Utilizari permise: Amenajri de parcuri, grdini publice, scuaruri, spaii verzi de ntreinere n subzona Pg; Construcii i amenajri complementare funciunii de baz n subzona Pa. Utilizari permise cu conditii:
Orice intervenie n subzonele Pgp5, Pap5 se va face numai cu respectarea zonei de protecie a rului Vedea cf. Legii Apelor nr. 10/ 1997.
1.2.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL (STUDIU PEISAGISTIC PROPUNERI SPATII VERZI) Amplasamentul este caracterizat de traversarea rului Vedea cu un nivel de ap fluctuant, foarte sczut n perioada de var. Situl se preteaz la un nviel compoziional mixt, ce conine att elemente arhitectural - geometrice ct i elemente peisagistice, aceasta permind nscrierea n caracterul natural al sitului. Soluia propus se subamparte n 5 mari subzone determinate de caracteristicile relaiei mineral - vegetal precum i funcionale existente n cadrul acestora. S-au conturat cateva zone cu specific diferit pe teritoriul parcului. Astfel, datorita configuratiei limitei de studiu si impartirii administrative a teritoriului de studiu al PUZ-ului Parc Municipal Alexandria propunem impartirea in cinci zone, dupa cum urmeaza : ZONA 1 : ZONA DISTRACIE, care cuprinde zona de nord a parcului, respectiv aqualandul, subzona de picnic, lacul de agrement derstinat hidrobicicletelor si brcuelor, locurile de joaca experimental i labirint, pista de karting, patinoarul, baza de agrement i sport. ZONA 2 : ZONA DE REPREZENTARE, care cuprinde : zonele de acces, zona parcajului la sol, precum i subzona administrativ, inclusiv punctele de informare/ paz dispersate pe teritoriul parcului.
38
ZONA 3 : ZONA CULTURAL- EXPOZIIONAL, care cuprinde subzona culturalexpoziional, subzona peisagera de reprezentare i subzona peisagistic de odiuhn- recreere, amplasat n zona central a parcului pe axul principal pietonal.
ZONA 4 : ZONA SPORT-AGREMENT SI SERVICII, zona de sud a Parcului Alexandria, care curinde zona terenurilor de sport, zona complexelor de alimentaie public precum i minigolf i locuri de joac amenajate.
ZONA 5 : ZONA ECOLOGIC situata in proximitatea ecluzei Vedea, care cuprinde lacul amenajat pentru pescuit sportiv i amenajri ecologice pentru odihn relaxare. Tabel nr. 6
BILANT TERITORIAL Indicativ ZONE/ SUBZONE FUNCTIONALE PROPUSE 1 ZONA DISTRACTIE 1a Subzona aqualand 1b Subzona picnic 1c Subzona lac 1d Subzona loc de jopaca experimental 1e Subzona loc de joaca labirint 1f Subzona loc joc amenajat 1g Subzona karting, patinoar, baza agrement si sport 1h Subzona amenajari agrement 2 ZONA REPREZENTARE 2a Subzona acces 2b Subzona parcaj 2c Subzona administratie 3 ZONA CULTURAL- EXPOZITIONALA 3a Subzona cultural- expozitionala 3b Subzona peisagera odihna- relaxare 3c Subzona peisagera de reprezentare 3d Subzona loc de joaca amenajat 4 ZONA SPORT- AGREMENT SI SERVICII 4a Subzona servicii 4b Subzona agrement 4c Subzona minigolf 4d Subzona sport 4e Subzona loc de joaca rustic 4f Subzona loc joc amenajat 5 ZONA ECOLOGICA 5a Subzona pescuit sportiv 5b Subzona loc de joc amenajat TOTAL
SUPRAFATA HA % 6.51 25.60 2.60 10.22 1.10 4.33 0.57 2.24 0.34 1.34 0.18 0.71 0.03 0.12 1.66 6.53 0.03 0.12 0.96 3.78 0.18 0.71 0.62 2.44 0.16 0.63 5.15 20.25 0.22 0.87 3.55 13.96 1.30 5.11 0.08 0.31 5.06 19.90 0.76 2.99 0.50 1.97 0.50 1.97 3.01 11.84 0.26 1.02 0.03 0.12 7.75 30.48 7.72 30.36 0.03 0.12 25.43 100.00
39
1.2.4. REGLEMENTARI URBANISTICE SI PEISAGISTICE Cele cinci zone propuse sunt mprite n urmtoarele subzone i conin urmtoarele reglementri urbanistice i peisagistice : Zona 1, va rmne cu precdere o zon destinat petrecerii timpului liber, distraciei i agrementului, cuprinznd amenajri destinate acestui tip de activiti. Aceast zon cuprinde urmtoarele subzone : Subzona aqualand, zon amenajat special pentru practicarea acestui tip de sport, cuprinznd amenajri peisagistice speciale, construcie tehnic anex (grup sanitar, vestiare, garderoba, punct taxare, echipament sporturi acvatice), bazine (inclusiv un bazin de mic adncime posibil de amenajat n timpul anotimpului rece ca patinoar)- (se recomanda realizarea unui Plan Urbanistic de Detaliu). Subzona picnic, care cuprinde cu precdere spaii plantate (masive) dar i locuri de odihnrelaxare. Subzona lacului de de agrement destinat hidrobicicletelor i brcuelor, propus pentru curaare i ecologizare, pe suprafaa cruia se vor amenaja dou pontoane i amenajri peisagistice speciale. De asemenea zona cuprinde un punct de informare/ taxare i grup sanitar. Subzona locului de joac experimental, amenajat cu aparate de joc pe diferite grupuri de vrst, piste de role si skate, triciclete, jocuri experimentale copii mici, locuri de odihnarelaxare (Se recomand realizarea unui Plan Urbanistic de Detaliu). Subzona locului de joac labirint, amenajat peisager i preponderent plantatp, destinat doferitor grupe de vrst (se recomand realizarea unui Plan Urbanistic de Detaliu). Subzona locului de joac amenajat, n care se propune realizarea unui loc de joc pentru copii, amenajri peisagistice speciale i bnci destinate relaxrii. Subzon karting, patinoar i baz de sport- agrement, n cadrul creia se recomand amenajarea unei piste de karting, a unui patinoari constructii anexe (vestiare, garderob, punct taxare) precum i o baz de sport ce va cuprinde terenuri de sport i un punct de alimentaie public- (se recomand reaizarea Plan Urbanistic de Detaliu). Subzona amenajrilor de agrement, ce va cuprinde spaii inserate n cadrul masivului plantat destinate practicrii diferitor activiti de agrement, cum ar fi ah, table, ping- pong.
40
Zona de reprezentare, aceasta cuprinznd parcajul de la intrare i zonele de acces, precum i punctele administrative. Subzona de acces, de la vest i est, care vor fi amenajate peisagistic cf. Detalierilor din Planse, accentuandu-se caracterul de reprezentativitate, fiind de asemenea prevzute, jocuri de lumini, grupuri vegetale decorative, obiecte de art, iluminat special, semnale, etc. Subzona parcajului la sol existent, pentru care se propune amenajarea acestuia, prin plantarea unor faii verzi care s fragmenteze actuala dal de beton. De asemenea este propus restrucionarea accesului n cadrul parcului, prin amplasarea unor bolarzi cu rol decorativ. Subzona administrativ, care va cuprinde zona destinat construirii unei cldiri administrative i pentru poliia comunitar i puncte de informare/ restricionare acces se recomand realizarea Plan Urbanistic de Detaliu. Zona cultural expoziional, care cuprinde subzona culturalexpoziional, subzona peisagera de reprezentare i subzona peisagistic de odihn- recreere, amplasat n zona central a parcului pe axul principal pietonal, constituind o zon cu caracter predominat peisager i expoziional, amenajri peisagistice speciale, jocuri de lumini, cromatice, etc. Aceasta cuprinde urmtoarele subzone : Subzona cultural expozitional, amplasat n proximitatea axului pietonal principal transevrsal, cu alee din dalaj special mai ampl ca dimensiuni, ce va permite expunerea temporara a diferitor obiecte de art, panouri afiaj cu caracter cultural i de informare, etc. n cadrul zonei este prevzut de asemenea iluminatul special decorativ, cu copruri de iluminat de tip proiector, fiind dorit punerea n valoare a acesteia. Subzona peisager de reprezentare, aceast avnd un caracter monumental i cuprinznd axul pietonal transversal i amenajarea special peisagistic din proximitatea lacului de agrement. Pentru aceast subzon se propune tratarea special a pavajului (conform detaliului), amenajarea unei oglinzi de ap, amenajarea unor grdini tematice (rocrii). De asemenea, piaeta pietonal va fi semingropat i prevzut cu gradene i podee, iarna existnd posibilitatea amenajarii acesteia ca patinoar cu acces nelimitat publicului (conform detaliu). Subzona peisagistic de odihn- relaxare, zon predominant plantat i prevzut cu alei din pietri n cadrul creia sunt prevzue locuri de odihn- relaxare amenajate conform detaliului. Subzona loc de joc amenajat, n care se propune realizarea unui loc de joc pentru copii, amenajri peisagistice speciale i bnci destinate relaxrii.
41
Zona sport- agrement i servicii, zona de sud a Parcului Alexandria, care cuprinde zona terenurilor de sport, zona complexelor de alimentaie public precum i minigolf i locuri de joac amenajate. Aceast zon cuprinde urmtoarele subzone : Subzona serviciilor, care cuprinde restaurantul Potcoava de Aur i Hotel- Restaurant Rustic, dotri existente i meninute. Subzona agrement, predominant plantat i cu alei amenajate cu piuetri, care cuprinde dotri de agrement inserate n masivul vegetal, biliard, bowling, popice, precum i locuri de odihnrelaxare. Subzona minigolf, predominat plantat, n cadrul creia se recomand amenajarea unor onstalaii destinate practicrii minigolfului- se recomand elaborare Plan Urbanistic de Detaliu. Subzona sport care cuprinde zona plantat aflat n proximitatea ecluzei vedea, i zona terenurilor de sport (tenis, minifotbal, volei, tenis de picior i baschet) i construciile anexe : gradene, vestiare i duuri, grup sanitar, alimentatie public de tip fastfood. Subzona loc de joac rustic, unde se recomand realizarea unor dotri destinate copiilor pe diferite grupe de vrst, amenajate in stil rustic, materialele utilizate cu precdere fiind lemnuil, sfoara, nisipul, pietriul. ( Se recomanda realizarea unei documentatii de detaliu ); Zona ecologic situata in proximitatea ecluzei Vedea, care cuprinde lacul amenajat pentru pescuit sportiv i amenajri ecologice pentru odihn relaxare. Zona amenajata peisagistic ecologic, cu vegetatie spontana si amenajari rustice, pontoane pentru pescuit, i un mic foior/ umbrar. Zona va fi izolata de vecinatati prin perdele de protectie consistente. Prima intentie a proiectantului s-a indreptat catre pastrarea vegetatiei existente. In proiectarea plantatiei s-au avut in vedere conditiile de mediu si sol ale locatiei : curentii de aer puternici datorati amplasamentului langa raul Vedea ; soluri cu umiditate ridicata ; profil de sol cu straturi argilo-lutoase si aluvionare in componenta.
Toate firele de circulatie importante sunt dublate de aliniamente din diferite specii pentru a marca traseele parcurse. Propunerea de vegetatie porneste de la premiza ca exista anumite caracteristici ale locatiei care trebuie reliefate si altele care trebuie suplinite.
42
Prima necesitate este aceea de a proteja arealul de interventie cu o perdea de protectie cu urmatoarea componenta : - arbori : Acer campestre, Gleditsia triacanthos, Prunus cerasifera Nigra, Robinia pseudoacacia ; - arbusti : Chaenomeles sp., Cornus mas, Crataegus monogyna, Forsythia x intermedia , Ligustrum vulgare, Rosa canina; - liane : Lonicera japonica (planta care va masca gardul).
43
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Arbori: Acer campestre
Gleditsia triacanthos
Prunus cerasifera Nigra
Robinia pseudoacacia
44
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Arbusti: Chaenomeles sp.
Cornus mas
Crataegus monogyna
Forsythia x intermedia
Ligustrum vulgare
Rosa canina
45
Liane Lonicera japonica
Accesul principal catre raul Vedea va fi acompaniat de un aliniament simplu bilateral de arbori din specia Platanus hybrida, care prezinta caractere decorative de-a lungul intregii perioade a unui an.
In zonele unde exista actualmente plantatie de Quercus sp. se va face completarea in functie de necesitati cu speciile Quercus rubra stejarul rosu american ( care va aduce in zona surplusul de colorit de toamna dar la care ritmul de crestere este incet) si Betula pendula mesteacanul ( care prezinta multiple caractere decorative) cu viteza de crestere mare dublata de longevitate redusa fata de stejar in asa fel incat la momentul maturizarii Quercus-ului Betula sa se afle in declin eliberand spatiul necesar.
46
S-a considerat necesara aparitia in interiorul ariei de interventie a unor zone de parfum, de aceea au fost introduse masive de Tilia sp.(tei) in urmatoarele zone : - zona sportiva ; - zona de contact intre Aqualand si locul de joaca experimental ; - zona de contact intre plantatie si digul raului Vedea, si masive de Robinia in : Tilia sp. zona de contact intre plantatie si digul raului Vedea.
47
Robinia pseudoacacia
Pentru zonele unde au fost necesare plantari de masive a fost aleasa o compozitie general valabila pentru conditiile ecoclimatice si pedologice ale arealului studiat : - arbori : Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, Acer ginnala, Betula pendula Acer platanoides Acer pseudoplatanus
Acer ginnala
Betula pendula
48
arbusti : Forsythia x intermedia, Symphoricarpos spp. . Forsythia x intermedia Symphoricarpos spp
Zona principala de acces este marcata de un masiv cu caracter decorativ permanent si deosebit, format din : Magnolia x soulangeana ; Juniperus scopulorum, Juniperus horizontalis si Rosa spp. Syringa vulgaris (liliac) pentru culoare si parfum.
Si o masa de
49
Magnolia x soulangeana
Juniperus scopulorum
Juniperus horizontalis
Rosa spp.
50
Syringa vulgaris
In cadrul plantatiei au fost introduse mase de arbori si arbusti cu foliaj colorat in rosu pentru a pigmenta imaginea de vara. Acer platanoides Crimson King Cotinus coggygria Royal red
51
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Malus purpurea
Prunus cerasifera Nigra
Weigella florida Purpurea Pentru amenajarea malului in zona Aqualand-ului s-a realizat o gradatie a inaltimii si coloritului speciilor folosite prin utilizarea unor grupuri caracteristice formate din cate doua exemplare de Taxodium distichum (chiparos de balta) si cate un exemplar de Salix alba Tristis(salcie plangatoare). Taxodium distichum Salix alba Tristis
Au fost folosite grupuri decorative cum ar fi :

52
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. -
Abies nordmanniana, Juniperus horizontalis si Rosa spp.
Acer platanoides Globosum
Albizzia julibrissin ;
53
Aesculus x carnea ;
Aesculus hippocastanum ;
54
Abies nordmanniana ;
Cotinus coggygria Royal redsi Weigella florida Purpurea
55
Koelreuteria paniculata ;
Liriodendron tulipifera ;
Paulownia tomentosa ;
56
Salix caprea Pendula si Salix matsudana Tortuosa
57
Sophora japonica Pendula si Ginkgo biloba
Viburnum opulus Roseum
(colorit de toamna)
58
Zona piatetei principale este amenajata peisager prin suprapunerea de trei nivele decorative : la exteriorul zonei, proiectata pentru a o delimita, se afla o bordura englezeasca formata din Aquilegia, Aster, Chrysanthemum, Digitalis, Gaillardia, Rudbeckia, Phlox, plante floricole perene care infloresc esalonat si au o capacitate ridicata de inflorire, necesara acestei zone de interes public ;
Aquilegia
Aster
Chrysanthemum
Digitalis
59
Gaillardia Rudbeckia
Phlox
zona mediana este decorata cu Juniperus scopulorum Skyrocket si plante floricole cu inflorirea de culoare rosie: Tulipa gesneriana si Salvia splendens, menite sa mentina aceeasi cromatica de-a lungul intregului an;
zona centrala este un mix de plante de rocarie

60
. si ierburi
care au ca scop o volumetrie raportata la spatiul proiectat si o capacitate de decor prelungita si in timpul sezonului rece.
61
Concluzii Amenajarea padurii parc Vedea trebuie realizata prin conservarea plantatiei existente. Singurele interventii acceptate sunt cele la nivelul plantatiilor de Populus si Robinia, dar numai in directia stabilita de acest document. Propunerea de amenajare este realizata in conformitate cu cerintele populatiei in zona studiata si sa facut tinandu-se seama de necesitatile biologice ale plantelor propuse. Tabel nr. 7 BILANT TERITORIAL ZONE FUNCTIONALE ZONA SPATII VERZI AMENAJATE Masiv Foioase Masiv Pducel Gazon Amenajari florale ZONA SPATII VERZI NEAMENAJATE ZONA SPATII VERZI EXISTENT PROPUS SUPRAFATA SUPRAFATA MP % MP % 117736,65 53,74 132319.66 100.00 99485,68 18250,97 0.00 0.00 101363,35 219100,00 84,50 15,50 0.00 0.00 46,26 86,16 117784.77 0.00 12596.90 1937.99 0.00 132319.66 89.02 0.00 9.52 1.46 0.00 100.00
Tabel nr. 8 BILANT TERITORIAL ZONIFICARE - NATURAL / CONSTRUIT EXISTENT SUPRAFA TA ha % 23,12 90,92 21,91 94,77 1,21 5,23 2,31 9,08 PROPUS SUPRAFA TA ha % 14.43 56.74 13.23 52.03 1.20 4.72 11.00 43.26
ZONA NATURALA Spatii verzi Lacuri (fostul bra al R. Vedea) ZONA MINERALA - CONSTRUITA ( Dotari, Servicii, Circulatii, Parcari, Platforme, Amenajari, Pavamente) SUPRAFATA ZONA STUDIATA PARCUL 25,43 100,00 25.43 100.00 ALEXANDRIA
62
1.2.5 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM DOMENIUL DE APLICARE Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este cuprins in zona delimitata de urmatoarele elemente-reper: la est la nord platforma targului saptamanal Alexandria; la sud SUT Alexandria; la vest limitele proprietatilor imobile de pe strada Alexandru Ghica;
- Raul Vedea. Zona astfel delimitata, este usor accesibila atat din zona centrala, cat si ca poarta de intrare
nordica pe teritoriul municipiului, aflandu-se in vecinatatea imediata a unor importante retele de circulatie, pe directia nord-sud (Str. Bucureti), dar si est-vest (Str. Alexandru Ion Ghica). Terenul care face obiectul PUZ-ului, se situeaza in vecinatatea unor repere importante la nivel municipal: naturale (Raul Vedea i Pdurea Vedea) sau functionale (SUT Alexandria, Targul saptamanal i stadionul municipal). DIVIZIUNEA TERITORIULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA Suprafata cuprinsa in prezentul PUZ se incadreaza in urmatoarele ZONE FUNCTIONALE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PROPUSE: ZONA 1 : ZONA DISTRACIE 1a Subzona aqualand 1b Subzona picnic 1c Subzona lac 1d Subzona loc de jopaca experimental 1e Subzona loc de joaca labirint 1f Subzona loc joc amenajat 1g Subzona karting, patinoar, baza agrement si sport 1h Subzona amenajari agrement
63
ZONA 2 : ZONA DE REPREZENTARE
2a Subzona acces 2b Subzona parcaj 2c Subzona administratie ZONA 3 : ZONA CULTURAL- EXPOZIIONAL
3a Subzona cultural- expozitionala 3b Subzona peisagera odihna- relaxare 3c Subzona peisagera de reprezentare 3d Subzona loc de joaca amenajat ZONA 4 : ZONA SPORT-AGREMENT SI SERVICII
4a Subzona servicii 4b Subzona agrement 4c Subzona minigolf 4d Subzona sport 4e Subzona loc de joaca rustic 4f Subzona loc joc amenajat ZONA 5 : ZONA ECOLOGIC
5a Subzona pescuit sportiv 5b Subzona loc de joc amenajat
DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI Prin derogare se intelege modificarea uneia din conditiile de construire: retragere fata de limitele laterale si de spate ale parcelei: POT, CUT, regim de inaltime. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii: - conditii dificile de fundare; - obiective cu destinatii semnificative pentru oras sau care sunt situate pe amplasamente cu importanta specifica in cadrul structurii urbane pe plan local
64
1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG Municipiul Alexandria. In vederea valorificarii conditiilor naturale s-a intocmit un Proiect Studiu peisagistic, prin care s-au conturat cateva zone cu specific diferit pe teritoriul parcului. Astfel, datorita configuratiei limitei de studiu si impartirii administrative a teritoriului de studiu al PUZ-ului Parc Municipal Alexandria propunem impartirea in cinci zone, dupa cum urmeaza: ZONA 1 : ZONA DISTRACIE, care cuprinde zona de nord a parcului, respectiv aqualandul, subzona de picnic, lacul de agrement derstinat hidrobicicletelor si brcuelor, locurile de joaca experimental i labirint, pista de karting, patinoarul, baza de agrement i sport. ZONA 2 : ZONA DE REPREZENTARE, care cuprinde : zonele de acces, zona parcajului la sol, precum i subzona administrativ, inclusiv punctele de informare/ paz dispersate pe teritoriul parcului. ZONA 3 : ZONA CULTURAL- EXPOZIIONAL, care cuprinde subzona culturalexpoziional, subzona peisagera de reprezentare i subzona peisagistic de odiuhn- recreere, amplasat n zona central a parcului pe axul principal pietonal. ZONA 4 : ZONA SPORT-AGREMENT SI SERVICII, zona de sud a Parcului Alexandria, care curinde zona terenurilor de sport, zona complexelor de alimentaie public precum i minigolf i locuri de joac amenajate. ZONA 5 : ZONA ECOLOGIC situata in proximitatea ecluzei Vedea, care cuprinde lacul amenajat pentru pescuit sportiv i amenajri ecologice pentru odihn relaxare.
65
Regulamentul Local de Urbanism al PUG
Regulamentul Local de urbanism aferent PUG Alexandria prevede urmtoarele zone/ subzone funcionale, utilizri admise, ocuparea i utilizarea terenului:
UTR 5- Pap5 i Pgp5 Pa- subzobna de agrement Pg- subzona de parcuri i grdini
Functiunea dominanta a zonei: Funciunea ecologic (ameliorarea microclimatului, combaterea polurii aerului) Funciunea de agrement i recreere (sportul, distraciile, jocul, odihna n aer liber, promenada) Functiunea complementara admisa a zonei: Instituii publice sau servicii nepoluante, care ridic nivelul funciunii de baz a zonei: cultur, educaie, turism, alimentaie public, comer. Utilizari permise: Amenajri de parcuri, grdini publice, scuaruri, spaii verzi de ntreinere n subzona Pg; Construcii i amenajri complementare funciunii de baz n subzona Pa. Utilizari permise cu conditii:
Orice intervenie n subzonele Pgp5, Pap5 se va face numai cu respectarea zonei de protecie a rului Vedea cf. Legii Apelor nr. 10/ 1997.
66
CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.1.1 Factor de mediu sol Situat la sud de raul Vedea, amplasamentul obiectivului se incadreaza in unitatea geomorfologica Campia Boianului, campul interfluvial Vedea-Urlui. Sub aspect geomorfologic campul se prezinta ca o unitate slab fragmentata, acoperita cu depozite de loess, cu grosimi de 20-30 m, cu numeroase depresiuni de tasare (grovuri sau gavane). Campul Vedea-Urlui are depresiuni de dimensiuni mari (pana la 200 ha si adancimi de 4-5 m). Excesul de umiditate a acestor areale depresionare lipsite de scurgere a necesitat, de-a lungul timpului numeroase lucrari de drenaj. Din banca de date a societatii ECO SIMPLEX NOVA, prezentam rezultatele Studiului Geotehnic efectuat cu ocazia realizarii Bilantului de Mediu pentru societatea Islaz Alexandria. Au fost efectuate un numar de 6 foraje geotehnice 5 8/3 cu adancimi intre 8 si 12,0 m. Din forajele geotehnice executate au fost recoltate probe de sol ce au fost analizate in laboratorul geotehnic IPCM.
Stratificarea terenului Pe baza datelor de teren si a rezultatelor de laborator s-au intocmit fise cu profilele stratigrafice. Din examinarea forajelor si a profilelor stratigrafice se constata ca terenul de prezinta in asamblu uniformitate si omogenitate, caracterizandu-se prin urmatoarea succesiune stratigrafica: 0..0,30-0,80 m: umplutura de pamant, moloz, pietris-bolovanis pamant vegetal; 0,30-0,80 m.0,80-2,60 m: complex aluvionar cu structura si textura incrucisata alcatuit din nisipuri, nisipuri prafoase - argiloase si argile prafoase,
67
de culoare cafeniu, cu concretiuni de calcar si in stare afanata la mijlociu indesata sau plastic vartoasa consistenta cand predomina fractiunea praf-argila. 0,80-2,60 m.3,70-4,30 m: pietris aluvionar cu nisip si sporadic cu rari bolovani, in stare indesata. 3,70-4,30 m.5,30-7,80 m: argile, argile grase si argile prafoase-argile nisipoase, de culoare cafenie , cu pete cenusii, in stare plastic vartoasa-sporadic plastic consistente. 5,30-7,80 m5,90-8,80 m: nisip mic-mijlociu cu intercalatii lenticulare de nisip prafos in stare mijociu indesat. 5,90-8,80 m.12,0 m: talpa forajelor argila grasa cu intercalatii de argila si argila prafoasa, de culoare cenusie plastic vartoasa tare. Din forajele geotehnice executate de PCA la silozul de cereale Alexandria (situat langa calea ferata la cca 600 m distanta de societatea Islaz) se constata ca aceasta formatiune se continua pana la > 30 m, adancime la care au fost oprite forajele PCA, cu o intercalatie de nisip cenusiuvanat, cu rare elemente de pietris, intre adancimea de 14,00 si 16,70 m. Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor ce lacatuiesc terenul de fundare 1. Stratele nisipoase-prafoase din suprafata se caracterizeaza din punct de vedere al compozitiei granulometrice, prin urmatoarele procente: Nisip: 52-79%; Praf+argila: 15-26%, in general in stare mijlociu indesat-afanat. 2. Complexul macro-granular de pietris cu nisip sau nisip cu pietris Determinarile granulometrice indica un coeficient de neuniformitate (u = D (60)), care le situeaza in categoria pamanturilor cu neuniformitate mijocie 5 < U < 15 la foarte neuniforme U > 15. Ca indici medii de calcul in acest strat se recomanda: = 35 C=0 e=1,9 t/mc
68
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. 3. Complexul argilos de sub pietris
Determinarile granulometrice au pus in evidenta urmatoarele valori argila = 71-36% praf = 19-44% nisip = 10-12%
Greutatea volumica a pamantului (e) are valori cuprinse intre 19,0 si 20,0 KN/mc. Indicele de consistenta Ic=0,80-1,0 local Ic=0,65 situand aceste pamanturi in categoria plastic vartoaseplastic consistente. Compresibilitatea pamanturilor argiloase este exprimata prin valorile modului de deformatie endometric M care sunt cuprinse intre 100 si 166 daN/cm2 frecvent 100-125 daN/cm2, pamanturile respective incadrandu-se din punct de vedere al compresibilitatii in categoria pamanturilor putin compresibile. Apa freatica, cantonata in stratul de pietris se prezinta ca o panza freatica cu nivel liber care este drenata de albia raului Vedea si are nivel variabil in functie de regimul precipitatiilor. Sub acest aspect trebuie retinut faptul ca in perioadele cu precipitatii abundente, intr-un timp relativ scurt nivelul hidrostatic creste pana la 0,60m fata de nivelul actual. Analiza chimica a celor 3 probe de apa recoltate din foraje nu indica agresivitate asupra betoanelor. Nivelul calitativ al solului Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica. Din banca de date a societatii ECO SIMPLEX NOVA, prezentam rezultatele analizelor de sol, efectuate cu ocazia realizarii Bilantului de Mediu Nivel II - 2007, pentru societatea INTIM Alexandria.
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului: Pentru evaluarea impactului asupra mediului produs de activitile antropice desfurate pe platforma obiectivului analizat s-au utilizat valorile parametrilor care caracterizeaz diveri poluani sau factori perturbatori, stabilite prin analizele de laborator, msurtori efectuate pe teren (surse de emisie) i valorile maxime admisibile ale acestor parametrii stabilite prin autorizaii, acte normative sau recomandate n literatura de specialitate (CMA), relaia utilizat fiind: IP = CE/CMA
69
IP indice de poluare indice de impact coeficient de mediu; CE concentraia efectiv determinat prin analize, msurtori; CMA concentraia maxim admis/prag alert. Valorile subunitare ale indicelui de impact evideniaz un impact relativ redus asupra factorilor de mediu, n timp ce valorile supraunitare evideniaz valorile de neconformitate.
Scara de bonitate Lund n considerare starea neafectat de activitatea uman i situaia ireversibil de deteriorare a unui factor de mediu se constituie o scar de bonitate exprimat prin note de la 1 la 10, care pune n eviden efectul poluanilor asupra mediului nconjurtor.
Tabel nr. 9 Nota de bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Valoarea coeficientului de mediu IP = CE/CMA 0 0,0 0,25 0,25 0,50 0,5 1,00 1,0 2,0 2,0 4,0 4,0 8,0 8,0 12,0 12,0 20,0 > 20 Efecte asupra omului i mediului nconjurtor
calitatea factorilor de mediu natural, de echilibru starea de sntate pentru om - natural fr efecte fr efecte decelabile cazuistic, mediul este afectat n limite admise nivel 1 mediul este afectat n limite admise nivel 2 efectele nu sunt nocive mediul este afectat peste limita admis nivel 1 efectele sunt accentuate mediul este afectat peste limitele admise nivel 1 efectele sunt nocive mediul este afectat peste limitele admise nivel 3 efectele nocive sunt accentuate mediul degradat nivel 1 efectele sunt letale la durate medii de expunere mediul degradat nivel 2 efectele sunt letale la durate scurte de expunere mediu impropriu formelor de via
70
Prelevare Prelevarea probelor s-a efectuat pn la adncimea 0,30 m (pe dou orizonturi 5 cm i 30 cm), utiliznd sond special. Metodele de analiz n funcie de unitile de clas, au fost: produse petroliere SR 7277/1-95; raport soluie ap 1:2,5 electrod de sticl - pentru pH STAS 7814/13-88; plumb crom total cupru nichel cadmiu zinc - SR ISO 11047-99 - STAS 7884/91 - STAS 7795/80 - STAS 7987/67 - SR ISO 5961/93 - STAS/878314
com hexavalent - STAS 7884/91
S-a urmrit caracterizarea calitii solului din amplasamentul studiat prin analizarea a 2 probe de sol prelevate (4 profile pe dou orizonturi). Probe de sol - data prelevarii 02.08.2007. pH, produse petroliere - eventuale scpri accidentale/infiltrri sau emisii evaporative, posibil a ajunge, prin dispersie, a se depune i a contamina solul din arealul discutat Tabel nr. 10 Cod proba L1/P1-1 la 5 cm L1/P1-2 la 30 cm L2/P2-1 la 5 cm L2/P2-2 la 30 cm Locul prelevarii Zona din faa intrrii sediu administrativ spre Unitatea de Jandarmi Zona platformei de carburani lng poarta de intrare stnga
71
Valori de referin pentru urme de elemente chimice n soluri (conform Ordin 756/97) Tabel nr. 11 Prag alert / tipuri de folosin Ppm (mg/kg.subst.uscat) Sensibile (zon protejat) 200 2000 100 3 100 75 30 50 Mai puin sensibile (zon industrial) 1.000 5000 300 5 250 200 700 250 Prag de intervenie / tip de folosin Ppm (mg/kg.subst.uscat) Mai puin Sensibile sensibile (zon (zon protejat) industrial) 500 10000 300 5 200 150 600 100 2.000 50000 600 10 500 500 1500 1000
Element
Valori normale ppm
Total hidrocarburi din petrol Sulfai Crom total Cadmiu Cupru Nichel Zinc Plumb
< 100 30 1 20 20 100 20
Prag de alert cnd concentraiile unuia sau mai multor poluani din soluri depesc pragurile de alert, dar se situeaz sub valorile pragului de intervenie pentru folosina corespunztoare a terenului se consider c exist un impact potenial asupra solului. n aceste situaii, autoritile competente vor dispune msuri de prevenire a polurii n continuare a solului i de monitorizare a surselor poteniale de poluare. Prag de intervenie cnd concentraiile unuia sau mai multor poluani din soluri depesc pragurile de intervenie pentru folosina existent a terenului se consider c exist un impact asupra solului. n aceste situaii, utilizarea zonei afectate pentru folosine sensibile nu este permis.
72
n urma investigaiilor efectuate pe teren s-au constatat urmtoarele: n zonele investigate L1 i L2 - indicatorii analizai nu prezint depiri ale valorilor de referin pentru solurile cu folosin mai puin sensibile. Tabel nr.12 Element de analizat Rezultatele analizelor efectuate pentru probele de sol (L1 L2) U.M Valoare determinat (mg/ kg sub.uscat) L1 L2 P1-1 P1-2 P2-1 P2-2 - la 5 cm -la 30 cm - la 5 cm -la 30 cm 7,24 7,25 7,29 7,24 Prag alert Prag intervenie -
Concentrai a ionilor de hidrogen, pH Produse petroliere Crom total Cadmiu Cupru Nichel Zinc Plumb
Unit. PH mg/kg s.u mg/kg s.u mg/kg s.u mg/kg s.u mg/kg s.u mg/kg s.u mg/kg s.u
< 100 30,2 0,8 11,5 22,5 40,5 44,2
< 100 26,6 0,6 8,9 21,0 30,0 28,2
< 100 31,0 0,9 12,8 24,2 41,8 50,6
< 100 26,2 0,6 9,2 22,0 32,0 29,5
1000 300 5 250 200 700 250
2000 600 10 500 500 1500 1000
Valorile determinate pentru urmele de elemente chimice n sol n probele analizate, i a produselor petroliere determinate pentru probele de sol de suprafa prelevate din zona de amplasare a Fabricii de ambalaje din materiale plastice , nu depesc valorile pragurilor de alert pentru solurile cu tipuri de folosine mai puin sensibile zone industriale. Indicii de impact (coeficieni de mediu) asupra solului calculai pe baza rezultatelor analizelor de laborator S-au evaluat indicii de impact referitori la prezena produselor petroliere n probele de sol analizate, aceti indicatori prezentnd valori nesemnificative pentru gradul de contaminare.
73
Tabel nr. 13 Nota de bonitate 9

74
Indicator de calitate Produse petroliere CE (mg/ kg sub.uscat)
Indicele de impact asupra solului- produse petroliere Ip= CE/ Prag alert (1000 mg/ kg sub.uscat) 0,1 0,1 0,1 0,1
Proba analizat P1-1 la 5 cm < 100 P1-2 la 30 cm < 100 P2-1 la 5 cm < 100 P2-2 la 30 cm < 100 CE - concentraia efectiv determinat prin analiz de laborator. -
Indicatorii de impact asupra solului, au fost calculai innd cont de valoarea pragului de alert Valori de referin pentru urme de elemente chimice n soluri produse petroliere (conform Ordin 756/97) soluri cu tipuri de folosine mai puin sensibile zone industriale prezint valori cuprinse ntre ......
Din scara de bonitate, acestor indici li se asociaz: un mediu neafectat nota de bonitate asociat = 9.
2.1.2 Factor de mediu apa Apa de suprafata Principalele artere hidrografice sunt reprezentate de rul Vedea si paraul Nanov, cu poziie periferic, delimitnd cmpul interfluvial al amplasamentul. Densitatea reelei hidrografice este, n general redus, cu valori de 0,2 0,25 km/km2. Scurgerea medie multianual de ap prezint, de asemenei, valori mici (0,5 l/s/km2), iar scurgerea medie multianual de aluviuni n suspensie este i mai redus (0,5 t/ha/an). Raul Vedea izvorte din padurea Cotmeana, de la o altitudine de 435 m i are o suprafa bazinal de 5450 km2, iar lungimea total atinge 215 km. Panta rului este de 0,66 , iar dintre aflueni, n zona de studiu, primete pe Bratcov. Debitul mediu multianual este de aproximativ de 13 m3/s, iar debitul mediu anual variaz mult, n anii ploioi i n anii secetoi putnd atinge valori de 2,3 i, respectiv, 0,1 0,2 din volumul debitului mediu multianual. Pe anotimpuri, volumul maxim se nregistreaz, de obicei, la sfritul iernii i nceputul primverii (februarie-aprilie), iar
cel minim vara (iulie-august) cnd, n medie, se scurg 45 50% i, respectiv, 10 12% din volumul anual. In incinta Prcului Municipal Alexandria sunt prezente doua lacuri naturale, aflate intr-o avansata stare de degradare a malurilor si de colmatare, inclusiv cu deseuri menajere si pamant de umplutura
Indicatorii de poluare ai rurilor depesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferite clase de calitate. Cauzele sunt: scurgerile accidentale de iei, evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la unitile cu profil de gospodrie comunal sau uniti zootehnice. Pentru factorul de mediu apa de suprafata a fost analizat urmatorul aspect: caracterizarea din punct de vedere fizico-chimic a apei de suprafata lac din interiorul Parcului Municipal Alexandria, directie Sud-Est, pentru stabilirea nivelului de impact indus de apele pluviale si infiltratiile din perioadele cu nivel ridicat al panzei freatice. Pentru determinarea calitatii apei de suprafata lac natural din Parcul Municipal Alexandria , a fost prelevata o proba de apa: Metoda de prelevare S.R. ISO 5667 10 / 1992 Partea a Iia - Ghid general pentru tehnicile de prelevare; Partea a IIIa Ghid general penrtu conservarea si manipularea probelor; Partea a IVa Ghid pentru prelevarea de ape potabile.
75
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Metode de analiza
Raportarea s-a facut conform Ordin M.M.G.A. 161/2006 Ordin pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Metode de analiz : - SR ISO 10523/97 - SR EN 1899-2/2002 - Calitatea apei. Determinarea pH ului. - Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen dup n zile (CBO5). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate. - SR ISO 6060/96 - SR ISO 7875-1/96 - Calitatea apei. Determinarea consumul chimic de oxigen. - Calitatea apei. Determinarea agenilor de suprafa. Partea 1: Determinarea - STAS 9187/84 - SR ISO 7150-1/2000 - SR ISO 7890/1-98 - SR EN 26777/2002 - STAS 8601/70 - SR EN ISO 6878/2005 - SR ISO 6332/96 - SR ISO 8288/2001 - SR ISO 8288/2001 - SR 7877/2-95 Data prelevarii: decembrie 2007 detergenilor anionici prin metoda spectrometric cu albastru de metilen. - Apa potabil. Determinarea reziduului filtrat la 1050C. - Calitatea apei. Determinarea coninutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometric manual. - Calitatea apei. Determinarea coninutului de azotai. Partea 1: Metoda spectrometric cu 2,6 dimetil fenol. - Calitatea apei. Determinarea continutului de azotiti. - Ape de suprafa i ape uzate. Determinarea sulfailor. - Calitatea apei. Determinarea continutului de fosfor. - Calitatea apei. Determinarea fierului total. -Calitatea apei. Determinarea zincului. -Calitatea apei. Determinarea plumbului. - Calitatea apei. Determinarea produselor petroliere.
76
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Tabel nr. 14 Nr. crt. Indicator de calitate
Nivel calitativ apa de suprafata Valoare determinat I Clasa de calitate II III IV V
UM
1
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
pH
Materii totale in suspensie CBO5 CCO-Cr Amoniu Azotiti Azotati Fosfor total Reziduu filtrabil uscat la 1050C Sulfati Zinc Plumb Fier total Detergenti anionici activi Hidrocarburi petroliere
unit. pH
mg/l mgO/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l g/l g/l mg/l g/l g/l
7,1
81 126,5 228,2 0,08 0,03 2,04 0,20 982 81,1 219 SLD 0,26 SLD SLD 3 10 0,4 0,01 1 0,15 500 60 100 5 0,3 100 5 25 0,8 0,03 3 0,4 750 120 200 10 0,5 200
6,5 8,5
Nu se normeaza 7 50 1,2 0,06 5,6 0,75 1000 250 500 25 1,0 300 20 125 3,2 0,3 11,2 1,2 1300 300 1000 50 2 500 > 20 > 125 > 3,2 > 0,3 > 11,2 > 1,2 > 1300 > 300 > 1000 > 50 >2 > 500
Standard de calitate
200
SLD Sub limita de detectie a metodei de analiza

Concluzii: 1. Valoarea indicatorului decalitate pH: - se ncadreaz in limitele admise de Ordin M.M.G.A. 161/2006; 2. Valorile indicatorilor de calitate Amoniu si Fier total - ai apei uzate de tip tehnologic : - se ncadreaz n Clasa I-a de caltate - Ordin M.M.G.A. 161/2006; 3. Valorile indicatorilor de calitate Azotati, Azotiti, Fosfor total si Sulfati - al apei uzate de tip tehnologic : - se ncadreaz n Clasa II-a de caltate - Ordin M.M.G.A. 161/2006; 4. Valorile indicatorilor de calitate Reziduu filtrabil uscat la 1050C si Zinc - al apei uzate de tip tehnologic : - se ncadreaz n Clasa III-a de caltate - Ordin M.M.G.A. 161/2006;
77
5. Valorile indicatorilor de calitate Consum biochimic de oxigen (CBO5) si Consum chimic de oxigen (CCO Cr) - al apei uzate de tip tehnologic : - se ncadreaz n Clasa V-a de caltate - Ordin M.M.G.A. 161/2006; 6. Valorile indicatorilor de calitate Plumb, Detergenti anionici activi si Hidrocarburi petroliere - al apei uzate de tip tehnologic : - s-au situat sub limita de detectie a metodei de analiza (SLD); Apa subterana Resursele de ap subteran ale regiunii analizate, destul de bogate, sunt reprezentate de cteva orizonturi acvifere freatice, situate la dncimi ceva mai mari de 10 m, i de apele de adncime, reprezentate prin orizonturi acvifere situate sub primul strat impermeabil cu extindere mare, constituit din argile i argile nisipoase levantine. n cea mai mare parte, apele freatice sunt nmagazinate n Stratele de Frteti i numai n parte, pe vile rurilor principale (Vedea, Urlui), n depozitele de teras i n aluviunile din luncile cu o granulometrie mai fin. Apele pluviale ridic probleme deosebite, pentru c pnza freatic se afl la 3,5m adncime, datorit vecintii cu rul Vedea. n perioada ploilor abundente, aceasta se ridic fcnd ca apa s blteasc pe teren, iar construciile existente s fie inundate. Parcului Vedea se afl n apropierea rului Vedea., la intrarea n municipiu dinspre Bucureti. n acest amplasament funcioneaz complexele de alimentaie public Potcoava i Rustic. Obiectivele existente sunt alimentate cu ap din reeaua de distribuie a oraului printr-un branament care pleac din incinta Societii EDILUL SA pn ntru-un punct de ramificaie aflat n incinta stadionului Municipal; branamentul are 50mm. Din acest punct sunt alimentate cele dou locaii, astfel: complexul Rustic printr-o conduct de 50mm i Potcoava printr-o conduct de 32mm. Surse de poluare Sursele posibile de producere a unor poluari accidentale cu carater local a panzei freatice sunt reprezentate de: - Societatea INTIM S.A. cu profil de fabricatie ambalaje din material plastic, doar in cazul in care statia de preepurare nu functioneaza la parametrii normali;
78
- Activitatile agrozootehnice desfasurate limitrof municipiului Alexandria, care pot fi generatoare de substante organice, materii in suspensie, apa uzata cu incarcatura bacteriologica ; - Administrarea in mod necorespunzator a ingrasamintelor si a pesticidelor utilizate in agricultura poate determina antrenarea acestora in apele de precipitatii ; - Managementul defectuos al deseurilor (depozite neorganizate de deseuri de diferite tipuri - menajere, constructii, industriale); - Existenta closetelor de tip rural din gospodariile individuale in gropi neizolate, fara bazine vidanjabile, cu scurgeri rapide in panza freatica; Apele uzate Apele uzate menajere provenite de la cele dou obiective de pe amplasamentul parcului sunt colectate n bazine vidanjabile, cu urmtoarele capaciti: Complexul Potcoava dou bazine cu capacitatea de 20,0mc fiecare; Complexul Rustic un bazin cu capacitatea de 4,5mc.
Evacuarea apelor uzate se realizeaza prin vidanjare. Apele pluviale ridic probleme deosebite, pentru c pnza freatic se afl la 3,5m adncime,datorit vecintii cu rul Vedea. n perioada ploilor abundente, aceasta se ridic fcnd ca apa s blteasc pe teren, iar construciile existente s fie inundate.
Apele uzate rezultate din activitatea celor doua complexe de alimentatie publica de pe amplasament, sunt de tipul: - ape uzate menajere (provenite din consumul igienico-sanitar al personalului si al clientilor, precum si de la bucatarie; - ape uzate rezultate de la igienizarea spatiilor. Nivel calitativ apa uzata In luna decembrie 2007, au fost efectuate analize pentru apa uzata menajera, evacuata de catre complexul POTCOAVA. Prelevarea probei de apa momentane s-a efectuat din bazinul vidanjabil V = 20 mc. Evacuarea apelor uzate se realizeaza prin vidanjare.
79
Indicatorii de calitate ai apei uzate evacuate Tabel nr. 15 Indicatori Ph Materii in suspensie CBO5 CCO Cr Azot amoniacal (NH4+) Substante extractibile cu solventi organici Detergenti sintetici biodegradabili Fosfor total Sulfuri si hidrogen sulfurat Sulfati U.M Unit mg/l mgO2/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l Valoare determinata 6,9 56 75,0 125,53 1,89 0 1,05 0,08 0,05 65,00 NTPA 002/2002 Prag de interventie 6,5-8,5 350 300 500 30 30 25 5 1 600 Ord 756/97 Prag alerta 6,5-8,5 245 210 350 21 21 17,5 3,5 0,7 420 STAS SR ISO 10523-97 6953-81 6560-82 6060-96 SR ISO 7150/2001 7587-96 SR ISO 7875/1-96 10064-75 SR ISO 10530-97 8601-70
Incadrare in NIPA 002/2005 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare. Indicatorii de calitate ai apelor uzate (pH, materii in suspensie, consum biochimic de oxigen, consum chimic de oxigen, azot amoniacal, sulfati, sulfuri si hidrogen sulfurat, substante extractibile cu solventi organici, fosfor total, detergenti sintetici biodegradabili), se incadreaza in limitele impuse de NTPA 002/2002; se situeaza sub pragurile de alerta, conform Ordin 756/97.
80
2.1.3 Factor de mediu aer Sursele principale de impurificare/poluare a aerului sunt reprezentate de: Numarul mare si in continua crestere al autovehiculelor; Procese de ardere a comustibililor gazosi, lichizi, solizi pentru incalzire locuinte aflate in imediata vecinatate a parcului; Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi).
Poluantii de interes reprezentati prin: Pulberi in suspensie; Oxizii de azot (exprimati in NO2); Oxizii de sulf (exprimati in SO2), Acestia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulatie (DN 6, Strazile Ion Creanga si Alexandru Ghica ). Poluantii de interes reprezentati prin hidrocarburi nearse si produsi de oxidare sunt specifici arealelor din lungul arterelor de circulatie. Distributia spatiala a concentratiilor de poluanti este variabila fiind in stransa corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor si conditiile topoclimatice. Nivelul imisiilor a fost pus in evidenta prin probe test realizate in sezonul rece (decembrie) in areal cu functiune mixta (locuire + trafic) si areal impadurit. Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru nivelul imisiilor. Conform Ordin nr. 592/2002 Concentratiile de poluanti nu trebuie sa depaseasca valorile limita, marjele de toleranta, pragurile de alerta stipulate in tabelul de mai jos:
81
Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta Tabel nr. 16 Poluant Modul de Limitare Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita zilnica pentru protectia sanatatii umane Perioada de mediere 1h Valoarea limita 200 g/mc NO2 Marja de Toleranta 50 g/mc
NO2 si NOx
An calendaristic
40 g/mc NO2
10 g/mc
1h
350 g/mc
SO2
24 h
125 g/mc
Nu
Pulberi (PM10)
24 h
50 g/mc
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore : NO2 400 ug / mc; SO2 500 ug / mc. Valori limita STAS 12574/87 Tabel nr. 17 Substanta poluanta Dioxid de azot Dioxid de sulf Pulberi in suspensie Concentratia maxima admisa - mg/m3 Medie scurta durata Medie lunga durata 30 min zilnica lunara anuala 0,30 0,75 0,50 0,10 0,25 0,15 0,01 0,06 0,075
82
Nivelul imisiilor a fost investigat in luna decembrie 2007, in urmatoarele puncte de prelevare: P1 - Poarta intrare parc, directie Sud, Strada Ion Creanga (areal mixt trafic si locuinte); P2 - Limita parc, directie Est (areal impadurit);
Conditii topoclimatice - Temperatura aer (0C) - maxima: 4 - minima: 2 - Umiditate relativa (%) - maxima: 85 - minima: 75 - Regim nefic - Viteza vant - Directie moderat de dispersie. Nivel imisii si incadrarea in Ordin 592/2002 Imisiile din perimetrul comunei sunt reprezentate de: - oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon si pulberi, rezultati din arderea combustibililor in centralele termice, trafic auto si din procesele tehnologice (zona industriala). - cer acoperit - 3,1 m/s - sectoarele N si SV.
Conditiile topoclimatice specifice perioadei de efectuare a masuratorilor, indica un proces
83
P1 - Poarta intrare in parc, directie Sud, Strada Ion Creanga (areal mixt trafic si locuinte)
Nivel imisii P1 Tabel nr. 18 Punct de control NO2 g/mc 125 119 105 121 117 111 123 109 114 106 115 118 115,25 - decembrie 2007 Concentratii SO2 PM10 Pulberi mg/mc g/mc g/mc 65 71 82 68 76 85 73 89 92 95 84 79 79,92 COV mg/mc 0,55 0,61 0,74 0,59 0,63 0,67 0,72 0,80 0,83 0,78 0,84 0,87 47,5 0,72
Poarta intrare in parc, directie Sud
0,391
0,405
0,327 0,374
Media/zi
Pulberile au fost determinate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS 12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc. Conform literaturii de specialitate, pragul de perceptibilitate olfactiva pentru compusii organici volatili proveniti din substante petroliere, se situeaza la nivelul valorii de 2 mg/mc. Incadrarea in normele legale NO2 Concentratiile orare au valori cuprinse intre 105 125 g/mc, valori care se situeaza in proportie de 100% sub limita impusa prin Ordin 592/2002; valoarea medie este de 115,25 g/mc. SO2 Concentratiile orare au valori cuprinse intre 65 95 g/mc si se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin 592/2002; valoarea medie este de 79,92 g/mc.
84
Pulberi Concentratiile medii de scurta durata cu valori cuprinse intre 0,327 0,405 mg/mc, si o valoare medie de 0,374 mg/mc, se situeaza in totalitate sub limita impusa prin STAS 12574/87 (CMA 0,50 mg/mc ). PM10 Concentratia pe 24 de ore are valoarea de 47,5 g/mc, valoare care se situeaza sub limita impusa prin Ordin 592/2002. COV Concentratiile au valori cuprinse intre 0,55 0,87 mg/mc si se situeaza sub limita de perceptibilitate olfactiva. Poluarea cumulativa in sinergism Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt: 1. SO2 + NO2 2. SO2 + PST 3. NO2 + PST Poluarea cumulativa in sinergism s-a calculat atat pentru situatia de concentratii maxime, cat si pentru concentratiile medii. Rezultatele au fost transpuse si grafic. Poluarea cumulativa in sinergism P1 - Poarta intrare parc, directie Sud, Strada Ion Creanga (areal mixt trafic si locuinte) Tabel nr. 19 Nivelul concentratiilor Concentratii maxime Concentratii medii Valoarea poluarii cumulative [g/mc] SO2 + NO2 220 195,17 SO2 + PST 500 453,92 NO2 + PST 530 489,25
85
Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism

600 500 400 300 200 100 0 Conc. maxime Conc. medii Actiune sinergica:SO2+NO2 Actiune sinergica:SO2+PST Actiune sinergica:NO2+PST
P2 - Limita parc, directie Est (areal impadurit) Nivel imisii - P2 Tabel nr.20 Punct de control - decembrie 2007 NO2 g/mc 29 45 51 32 42 54 40 32 39 44 31 43 40,16 Concentratii SO2 g/mc 35 41 32 28 37 44 25 33 39 27 31 42 34,50 Pulberi g/mc
248
Limita parc, directie Est
295
273 272
Media/zi
Pulberile au fost determinate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS 12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.
86
Incadrarea in normele legale NO2 Concentratiile orare au valori cuprinse intre 29 54 g/mc, valori care se situeaza in proportie de 100% sub limita impusa prin Ordin 592/2002; valoarea medie este de 40,16 g/mc. SO2 Concentratiile orare au valori cuprinse intre 25 44 g/mc si se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin 592/2002; valoarea medie este de 34,50 g/mc. Pulberi Concentratiile medii de scurta durata cu valori cuprinse intre 248 - 295 g/mc, si o valoare medie de 272 g/mc, se situeaza in totalitate sub limita impusa prin STAS 12574/87 (CMA - 500 g/mc ). Poluarea cumulativa in sinergism Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt: 1. SO2 + NO2 1. SO2 + PST 1. NO2 + PST Poluarea cumulativa in sinergism s-a calculat atat pentru situatia de concentratii maxime, cat si pentru concentratiile medii. Rezultatele au fost transpuse si grafic. Poluarea cumulativa in sinergism P 2 - Limita parc, directie Est (areal impadurit) Tabel nr. 21 Nivelul concentratiilor Concentratii maxime Concentratii medii Valoarea poluarii cumulative [g/mc] SO2 + NO2 98 74,66 SO2 + PST 339 306,5 NO2 + PST 349 312,16
87
Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism

400 350 300 250 200 150 100 50 0 Conc. maxime Conc. medii Actiune sinergica:SO2+NO2 Actiune sinergica:SO2+PST Actiune sinergica:NO2+PST
2.1.4 Nivel zgomot Sursele de poluare fonica din localitate sunt reprezentate in principal de circulatia rutiera la care se adauga zgomotul de fond creat de activitatile conexe. Surse de zgomot Principalele surse de poluare fonica zonala sunt reprezentate de: o traficul auto care se desfasoara pe arterele principale si secundare cu autovehicule de tonaj variat; o parcari in spatii amenajate si neamenajate; o in zona industriala activitatea desfasurata de S.C. EDILUL S.A. Limite maxime admise Conform STAS 10009/88 - Acustica urbana, limitele maxime admisibile (L.M.A.) ale nivelului de zgomot exterior sunt grupate pe categorii: - strazi; - zone functionale - piete, spatii comerciale; - parcari auto; - parcuri.
88
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi masurat la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, sunt: Nivel de zgomot echivalent dB(A) - strada categ.tehn.IV deservire locala - strada categ.tehn.III de colectare - strada categ.tehn.II de legatura - strada categ.tehn.I magistrala 75 70 85 70 65 80 65 60 75 60 55 70 Valoarea curbei Cz dB Nivel de zgomot de varf dB(A)
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul urban sunt: Nivel de zgomot echivalent dB(A) - piete, spatii comerciale in aer liber - parcaje auto - parcuri 70 90 60 65 85 55 Valoarea curbei de zgomot Cz dB
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban sunt: Nivel de zgomot echivalent dB(A) - piete, spatii comerciale in aer liber - parcaje auto - parcuri 65 90 45 60 85 40
89
Valoarea curbei de zgomot Cz dB
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr. 536/97, nivelul de zgomot in Teritoriile protejate nu trebuie sa depaseasca ziua nivelul de 50 dB(A) iar in timpul noptii 40 dB(A). Nivel de zgomot si incadrarea in STAS 10009/88 Punctele de masurare ale nivelului de zgomot au fost pozitionate, dupa cum urmeaza: - P1 - Poarta intrare parc, directie Sud, Strada Ion Creanga (areal mixt trafic si locuinte); - P2 - Zona functionala, Restaurantul Potcoava de aur, interiorul parcului; Masuratorile test s-au efectuat in luna decembrie 2007: - ziua intre orele - noaptea intre orele 1100 - 1400 1630 1930 2300 - 2400
Masuratorile privind nivelul de zgomot s-au efectuat conform STAS 6161/3-82. Aparatura de masura utilizata: Sonometru BRUEL & KJAER tip 2238, prevazut cu circuit de ponderare A, C si L, raspuns lent, rapid , corespunzator standardelor internationale IEC 1672 Clasa 1, IEC 651 si IEC 804; software BZ 7126 si microfon ZC 0030. Instrumentul de masurare corespunde cerintelor mentionate de SR EN 60804/CEI 60804 Sonometre integratoare - mediatoare. Sonometrul integrat Mediator 2238 corespunde noului standard IEC 1672 Clasa 1.Acest standard va inlocui standardele IEC 651 si IEC 804 Tip 1. Mediatorul este de asemenea conform standardelor internationale si nationale care sunt in vigoare in domeniu. Instrumentul face parte din Grupa X definita prin IEC 1672 a instrumentelor de masurare a nivelului de zgomot, adica alimentarea instrumentului este asigurata de o baterie incorporata, ceea ce nu implica conexiuni externe la alte aparate pentru a masura nivelul de zgomot. Configuratia de baza Instrumentul de masurare sonometrul integrat Mediator 2238; Soft de baza DLM Software BZ 7126;
90
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Microfon cu preamplificator ZC 0030; Condensator pentru microfon de tip.4188 Cablu cu 9 poli cu adaptor AO 1386 cu 25 poli; Baterii alcaline QB 0013 4 buc.
S-a obiectivizat presiunea acustica prin circuitele de ponderare A, precum si analiza spectrala a zgomotului in gama de frecvente 31,5 8000 Hz. Rezultatele masuratorilor de zgomot, corespunzatoare punctelor de masurare, sunt prezentate in urmatoarele tabele: Nivel de zgomot P1 - Poarta intrare parc, directie Sud, Strada Ion Creanga ORA 1150 - Trafic pe Strazile Ion Creanga si Alexandru Ghica (14 masini/5min; 8 masini/3 min) Tabel nr. 22 A (dB) 64 65 31,5 71,7 96,3 63 71 82,9 125 65,1 74,2 FRECVENTA (Hz) 250 64,4 67,8 500 63,0 63,2 1000 56,8 60 2000 56,1 57,4 4000 53,8 55,4 8000 44,7 53,8
L.M.A. conform STAS 100009 88
ORA 1920 - Trafic pe Strazile Ion Creanga si Alexandru Ghica (21 masini/5 min) Tabel nr. 23 A (dB) 69,5 65 31,5 65,1 96,3 63 71,6 82,9 125 70,5 74,2 FRECVENTA (Hz) 250 74,9 67,8 500 68,7 63,2 1000 66 60 2000 55,3 57,4 4000 49,9 55,4 8000 41,3 53,8
91
ORA 2300 - Trafic pe Strazile Ion Creanga si Alexandru Ghica Tabel nr. 24 A (dB) 60,2 65 31,5 65,8 96,3 63 64,2 82,9 125 67,8 74,2
(6 masini/5 min)
FRECVENTA (Hz) 250 61,9 67,8 500 56,9 63,2 1000 54,3 60 2000 52,7 57,4 4000 50,8 55,4 8000 45,3 53,8
Incadrare 4 Valoarea admisibila a nivelului de zgomot, pentru strada de cat. III de colectare masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila (STAS 10009/88), este: - 65 dB(A) nivel de zgomot echivalent continuu, respectiv curba Cz 60. 4 Nivelul de zgomot masurat in regim de zi: - se incadreaza in limita nivelului de zgomot echivalent (LMA); - nu prezinta depasiri pe frecvente. 4 Nivelul de zgomot masurat in regim de seara: - nu se incadreaza in limita nivelului de zgomot echivalent (LMA); - prezinta depasiri pe frecventele 250, 500, 1000 Hz. 4 Nivelul de zgomot masurat in regim de noapte: - se incadreaza in limita nivelului de zgomot echivalent (LMA); - nu prezinta depasiri pe frecvente.
92
P2 Zona functionala, Restaurantul Potcoava de aur, interiorul parcului. ORA 1440 Tabel nr. 25 A (dB) 50,5 60 ORA 1900 Tabel nr. 26 FRECVENTA (Hz) 31,5 44,9 92,9 63 48,5 78,9 125 47,4 69,8 250 42,4 63,1 500 39,2 58,4 1000 35,1 55 2000 35 52,3 4000 30,8 50,2 8000 26,7 48,6 31,5 63,8 92,9 63 59,5 78,9 125 50,7 69,8 FRECVENTA (Hz) 250 41,7 63,1 500 41,7 58,4 1000 36,3 55 2000 35,2 52,3 4000 33,8 50,2 8000 34,3 48,6
A (dB) 47,4 60 ORA 2325 Tabel nr. 27 A (dB) 32 60* 31,5 38,8 92,9 63 37,4 78,9 125 32,6 69,8
FRECVENTA (Hz) 250 28,7 63,1 500 27,4 58,4 1000 24 55 2000 21,4 52,3 4000 19,6 50,2 8000 14,5 48,6
* in regim nocturn nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei
93
Incadrare 4 Valoarea admisibila a nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale, pentru parcuri (STAS 10009/88), este: - 60 dB(A) nivel de zgomot echivalent continuu, respectiv curba Cz 55. 4 Nivelul de zgomot masurat in regim de zi, seara si noapte: - se incadreaza in limita nivelului de zgomot echivalent (LMA); - nu prezinta depasiri pe frecvente.
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare accentuata a Parcului Municipal Alexandria, relevand o serie de efecte negative: pierderea unei importante zone de atractie la nivelul municipiului Alexandria; organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic; mentinerea unui cadru spatial volumetric ambiental si de imagine necorespunzator importantei si rolului zonei la nivel municipal; lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu; proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial functional al orasului; neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate, de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri; mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori: o cauzate de factori de natura fizico-geografica; o cauzate de facrori de natura spatial-ecologica; o cauzate de facrori de natura spatial-functionala; o cauzate de facrori de natura socio-spatiala.
94
Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico geografica relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale. Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: o disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural; o autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile; o ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor. Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial ecologica rezulta din scaderi in capacitatea interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite. Disfunctionalitatile se exprima prin starile de dezechilibru care se instaleaza la diferite niveluri: un nivel care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat a teritoriului administrativ; la nivelul competitiei dintre functiuni in ocuparea si utilizarea terenului; la nivelul ritmurilor de realizare a investitiilor. Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: o dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; o dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul natural si fata de potentialul natural amenajat; o conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local; o dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; o absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; o dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.
95
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial functionala apartin sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale. Adecvarea la aceste necesitati se realizeaza cu intarzieri, defazari si lipsa de precautie. Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: o absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona Padurii Vedea; o absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare; o insuficienta conturare a unor poli urbani; o disfunctionalitatile privind circulatiile; o disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; o disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio spatiala constituie o rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare. Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: o situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor; o nivel scazut al veniturilor desi superior celui national;
96
CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

Zona propus studiului se afl m apropierea Rului Vedea, la intrarea dinspre Bucureti n municipiul Alexandria (DN6), aceasta fiind cunoscut i sub numele de Parcul Vedea. Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este cuprins in zona delimitata de urmatoarele elemente-reper: la nord platforma targului saptamanl Alexandria; la sud SUT Alexandria; la vest limitele proprietatilor imobile de pe strada Alexandru Ghica; la est - Raul Vedea.
Zona astfel delimitata, este usor accesibila atat din zona centrala, cat si ca poarta de intrare nordica pe teritoriul municipiului, aflandu-se in vecinatatea imediata a unor importante retele de circulatie, pe directia nord-sud (Str. Bucureti), dar si est-vest (Str. Alexandru Ion Ghica). Terenul care face obiectul PUZ-ului, se situeaza in vecinatatea unor repere1 importante la nivel municipal: naturale (Raul Vedea i Pdurea Vedea) sau functionale (SUT Alexandria, Targul saptamanal i stadionul municipal).
3.1 Relieful
Oraul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mrii, n cmpia joas a Burnasului i n lunca rului Vedea, ce izvorte din dealurile de la nord de Piteti i se vars n Dunre, la vest de Turnu Mgurele. Coordonatele geografice ale oraului sunt: paralela nordic de 43 i 38' i meridianul estic de 25 si 30". Pnza de ap freatic aflat la 1,5-3 m adncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrrii naturale a apei i inundaii periodice n subsolurile caselor, precum i lipsa curenilor de aer verticali, care fac s se menin mult vreme mprfoarea atmosferei din ora.
97
Relieful pe care este amplasat obiestivul este reprezentat de lunca larg i teras fluviatil joas a rului Vedea. Lunca Vedei se individualizeaz ca o unitate distinct prin limea de pn la 2 Km (n aval, aproape de confluen) i particularitile morfohidrografice. Este constituit dintr-un ntins es aluvial, mai nlat prin asocierea grindurilor, cu numeroase mici depresiuni formate ntre grinduri, la interiorul luncii, provenite din vechile cursuri ale rului. Rul Vedea penduleaz n cadrul luncii, prasind adeseori vechea albie i crend alta nou. Altitudinal, lunca este joas, nregistrnd valori de 18-20 m. Exist ns, n vecintatea amplasamentului, o treapt mai nalt, teras de lunc, care domin nivelul general cu cca 3-5m i se dezvolt pe limi de 500m i chiar pn la 1000m. Cu excepia acestei trepte, suprafaa luncii este frecvent inundat prin revrsrile repetate ale rului Vedea, avnd un caracter mltinos, motiv pentru care nu este folosit n agricultur dect ntr-o proporie redus. Terasa fluviatil a Vedei care se dezvolt n zona amplasamentului este prima dintr-un sistem de trei terase bine conturate dar cu desfurare restrns care nsoesc cursul rului. registrnd nlimi de 7-12m fa d elunc, aceast teras are o suprafa vlurit, datorit nisipurilor remaniate de vnt din albia rului i a materialeler aduse, prin splare, de pe cmp. Vile care o fragmenteaz, sculptate iniial n depozitul loessoid, dei n prezent au intersectat orizontul stratelor de Frteti, pstreaz n continuare forma rectangular, cu aflueni paraleli i confluene n unghi drept, cunoscute n literatura geografic sub denumirea de vi de tip furcitur.
3.2
Litologia depozitelor de suprafata
Cercetarile anterioare asupra zonei amplasametului, realizate intr-un Studiu Geotehnic efectuat cu ocazia realizarii Bilantului de Mediu pentru societatea Islaz Alexandria. Au fost efectuate un numar de 6 foraje geotehnice 5 8/3 cu adancimi intre 8 si 12,0 m. Din forajele geotehnice executate au fost recoltate probe de sol ce au fost analizate in laboratorul geotehnic IPCM. Stratificarea terenului Pe baza datelor de teren si a rezultatelor de laborator s-au intocmit fise cu profilele stratigrafice. Din examinarea forajelor si a profilelor stratigrafice se constata ca terenul de prezinta in asamblu uniformitate si omogenitate, caracterizandu-se prin urmatoarea succesiune stratigrafica:
98
0..0,30-0,80 m: umplutura de pamant, moloz, pietris-bolovanis pamant vegetal; 0,30-0,80 m.0,80-2,60 m: complex aluvionar cu structura si textura incrucisata alcatuit din nisipuri, nisipuri prafoase - argiloase si argile prafoase, de culoare cafeniu, cu concretiuni de calcar si in stare afanata la mijlociu indesata sau plastic vartoasa consistenta cand predomina fractiunea praf-argila. 0,80-2,60 m.3,70-4,30 m: pietris aluvionar cu nisip si sporadic cu rari bolovani, in stare indesata. 3,70-4,30 m.5,30-7,80 m: argile, argile grase si argile prafoase-argile nisipoase, de culoare cafenie , cu pete cenusii, in stare plastic vartoasa-sporadic plastic consistente. 5,30-7,80 m5,90-8,80 m: nisip mic-mijlociu cu intercalatii lenticulare de nisip prafos in stare mijociu indesat. 5,90-8,80 m.12,0 m: talpa forajelor argila grasa cu intercalatii de argila si argila prafoasa, de culoare cenusie plastic vartoasa tare. Din forajele geotehnice executate de PCA la silozul de cereale Alexandria (situat langa calea ferata la cca 600 m distanta de societatea Islaz) se constata ca aceasta formatiune se continua pana la > 30 m, adancime la care au fost oprite forajele PCA, cu o intercalatie de nisip cenusiuvanat, cu rare elemente de pietris, intre adancimea de 14,00 si 16,70 m. Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor ce lacatuiesc terenul de fundare 1. Stratele nisipoase-prafoase din suprafata se caracterizeaza din punct de vedere al compozitiei granulometrice, prin urmatoarele procente: Nisip: 52-79%; Praf+argila: 15-26%, in general in stare mijlociu indesat-afanat. 2. Complexul macro-granular de pietris cu nisip sau nisip cu pietris Determinarile granulometrice indica un coeficient de neuniformitate (u = D (60)), care le situeaza in categoria pamanturilor cu neuniformitate mijocie 5 < U < 15 la foarte neuniforme U > 15. Ca indici medii de calcul in acest strat se recomanda: = 35 C=0 e=1,9 t/mc
99
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. 3. Complexul argilos de sub pietris
Determinarile granulometrice au pus in evidenta urmatoarele valori argila = 71-36% praf = 19-44% nisip = 10-12%
Greutatea volumica a pamantului (e) are valori cuprinse intre 19,0 si 20,0 KN/mc. Indicele de consistenta Ic=0,80-1,0 local Ic=0,65 situand aceste pamanturi in categoria plastic vartoaseplastic consistente. Compresibilitatea pamanturilor argiloase este exprimata prin valorile modului de deformatie endometric M care sunt cuprinse intre 100 si 166 daN/cm2 frecvent 100-125 daN/cm2, pamanturile respective incadrandu-se din punct de vedere al compresibilitatii in categoria pamanturilor putin compresibile. Apa freatica, cantonata in stratul de pietris se prezinta ca o panza freatica cu nivel liber care este drenata de albia raului Vedea si are nivel variabil in functie de regimul precipitatiilor. Sub acest aspect trebuie retinut faptul ca in perioadele cu precipitatii abundente, intr-un timp relativ scurt nivelul hidrostatic creste pana la 0,60m fata de nivelul actual. Analiza chimica a celor 3 probe de apa recoltate din foraje nu indica agresivitate asupra betoanelor.
3.3 Hidrografia si hidrogeologia

Sub raport tectono-structural, teritoriul pe care este amplasat obiectivul corespunde Platformei Moesice. Fundamentul, constituit din formaiuni cristaline, nclin lent pe direcia sudnord, ajungnd la adncimi de peste 3000m. Formaiunile geologice sedimentare care stau peste fundamentul proterozoic aparin unei succesiuni de patru cicluri de sedimentare:paleozoic (argilite, gresii silicioase, calcar dolomite), permiantriasic (conglomerate, gresii, argile nisipoase, diabaze, tufuri, calcare), jurasic-cretacic (gresii, marne, argile, calcare) i tortonian-cuaternar (argile, gresii glauconitice, calcaroase, nisipuri, marne, pietriuri, depozite loessoide). ntre aceste cicluri de sedimentere apar discordane unghiulare, ca urmare a momentelor de transgresiune marin, sau lacune stratigrafice datorit exondrilor i modelrii subaeriene. Pentru analiza caracteristicilor geografice ale teritoriului, cel mai important ciclu de sedimentare este tortonian-cuaternar. Grosimea depozitelor din acest ciclu variaz, n zona analizat, nregistrnd cca 150m.Ciclul de sedimentare tortonian-cuaternar, are n baz suprafaa de eroziune postcretacic a Platformei Moesice.
100
Tortonianul, constituit din gresii care trec n marne i argile la partea superioar are 60200m grosime,disprnd total n sudul Cmpiei Boianu. Sarmeianul este constituit din marne, marne nisipoase i argile cu intercalaii de gresii calcaroase i are o grosime de peste 40m. Pliocenul este bine reprezentat prin pontian, decian i levantin i are un caracter transgresiv peste sarmaian ceea ce indic o lagun stratigrafic (ntre samaianul superior i pliocenul inferior).n forajele executate se constat c primele trei etaje (meoian, ponian i dacian) sunt reprezentate prin marne nisipoase, argile i nisipuri cu grosimi de pn la 50m din care cele daciene au 21m. Levantinul, spre deosebire de celelalte formaiuni pliocene, care se pun n eviden numai n foraje, apare la zi n malul Vedei la Alexandria, n vecintatea obiectivului analizat. Sub raport litologic, acesta este constituit dintr-o alternan de argile, argile nisipoase i nisipuri. Grosimea depozitelor levantine variaz foarte mult , de la civa metri, n sudul regiunii, la sute de metrii spre nord. Cuaternarul este perioada geologic ale crei formaiuni acoper ntreaga suprafa a cmpiei. La nceputul cuaternarului (pleistocen inferior) s-a instalat un regim fluvio-lacustru care a favorizat depunerea pietriurilor de Cndeti i a formaiunilor de Frteti. Stratele de Frteti reprezint formaiunea ce se ntlnete pe ntreg teritoriul sub depozitele loessoide. Sunt constituite la partea superioar din nisipuri fine, grosiere i micacee, iar la baz din pietriuri cu elemente de cuartite, micaisturi, gresii, calcare, silexuri i tufuri calcaroase. Grosimea lor variaz de la 5 la 30m. n faza urmtoare, pleistocen mediu, teritoriul a intrat intr-un regim lacustru, cnd s-a depus un complex marmos constituit din marne, argile i nisipuri. n pleistocenul superior are loc acumularea depozitelor loessoide, care acoper toat suprafaa interfluviilor iar ridicarea lent i continua a Cmpiei Burnazului are drept consecin formarea teraselor rului Vedea. Ultima parte a cuaternarului se caracterizeaz prin aluviunile din luncile rurilor, constituite din mluri, nisipuri, pietriuri cu elemente ale cristalinului carpatic. Gradul mare de permabilitate a depozitelor cuaternare, precum i alternana orizonturilor de pietriuri i nisipuri cu lentile argiloase, au favorizat acumularea unor cantiti nsemnate de ap la diferite adncimi. Cea mai mare parte a apelor freatice sunt nmagazinate n stratele de Freti dar i pe valea rului Vedea, n depozitele de teras i n aluviunile din luc, care au o granulometrie mai fin. n ceea ce privete apele de adncime (orizonturile acvifere situate sub primul strat impermeabil cu
101
extindere mare), ele au fost semnalate n depozitele nisipoase albiene i daciene i datorit afundrii lor dinspre Dunre spre nord, apele capt treptat un carecter ascensional. Orizonturile avifere din stratele de Freti ocup spaiile interfluviale, fiind alimentate din precipitaii, iar n nordul regiunii i prin deplasarea apelor din stratele de cndeti. Aceste orizonturi acvifere se pun n eviden foarte bine prin aliniamente de izvoare cu debite de 0,5-5l/s, acolo unde vile adnci le intersecteaz, exercitnd astfel un drenaj intens. Apele freatice din acest orizont au o pant medie ntre 2 i 6 % de la N NV ctre S SE. La nivelul cmpului, adncimea stratului acvifer este de peste 20m i numai n dreptul crovurilor i pe versanii vilor scade sub aceast valoare. Orizontul acvifer din depozitele de teras prezint o larg desfurare n terasele Vedei, spre deosebire de apele freatice din stratele de Frteti, aceste au debite mai mici i nu mai sunt puse n eviden prin aliniamente de izvoare, datorit faptului c fragmentarea teraselor de ctre vi este redus. Se cunoate totui un aliniament de izvoare pus n eviden pe fruntea terasei joase a rului Vedea, n cursul inferior.Adncimea nivelului hidrostatic din aceste depozite este n funcie i de nlimea teraselor, deci de grosimea depozitului magazin, variind de la 20m n terasa nalt i pn la 5m n cea joas. Orizontul acvifer din depozitele de lunc are o extindere maxim n lunca Vedei fiind alimentat de ru. Depozitele de lunc, constituite din nisipuri argiloase i argile i rareori din pietriuri, determin o circulaie mai lent a apelor. Se constat, n schimb, o variaie a nivelului hidrostatic destul de accentuat, n strn dependen de variaia nivelului apei din ru. Legtura hidraulic dintre ru i orizontul freatic depete uneori limita luncii, afectnd i prima teras. Adncimea nivelului hidrostatic este mic, ntre 0 i 5m, fiind mai aproape de suprafa n ariile depresionare, unde, adeseori, se formeaz bli, i mai adnc n cele ale grindurilor care nsoesc malul rului.
3.4 Clima
Clima este temperat continental i se caracterizeaz printr-un potenial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantiti reduse de precipitaii, adeseori n regim torenial, ndeosebi vara, precum i frecvente perioade de secet, cantitatea medie anual de precipitaii fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime i minime absolute au fost: 42,9 C (5 iulie 1916) i 34,8 C (24-25 ianuarie 1942). Vnturile predominante sunt cele de vest i de est. Crivul bate din est mai ales n miezul iernii, iar Austrul, vntul dinspre sud i sud-est, cu o frecven mai redus, este foarte uscat,
102
fierbinte i prevestitor de secet. n schimb, Bltreul, dinspre Lunca Dunrii, este un vnt cald i umed, favorabil dezvoltrii vegetaiei. Teritoriul corespunztor amplasamentului aparine n ntregime sectorului cu clim temperat continental, specific zonei de cmpie sudic a rii, n care este situat inutul climatic al Cmpiei Romne. ns prin poziia sa central n Cmpia Romn, regiunea se gsete la interferena maselor de aer uscat continental dinspre est i nord - est, cu cele de origine tropical dinspre sud i sud vest i cu masele de aer oceanic care, n deplasarea lor spre est, ajung deasupra teritoriului respectiv, nc suficient de umede. Regimul climatic general, se caracterizeaz prin veri foarte calde, cu precipitaii moderate, ce cad adesea sub form de averse i prin ierni reci, cu viscole mai rare i cu frecvente intervale de nclzire, care provoac topirea stratului de zpad i, implicit, discontinuitatea lui. Potenialul caloric n aceast parte a cmpiei este printre cele mai ridicate din ar, suma anual a radiaiei solare globale fiind de 125 kcal/cmp, iar valoarea bilanului radiativ depind 45 kcal/cmp ntr-un an. Durata de strlucire a soarelui este de peste 2.200 2.300 de ore anual (peste 65% din durata posibil, nsumnd un numr de peste 250 de zile cu soare). Numrul cel mai mare de zile cu cer senin se nregistreaz n luna august (n medie 10 zile) i, n general, n anotimpul cald (aprilie septembrie), corespunztor perioadei de vegetaie a culturilor (peste 70% din numrul total), iar cele mai multe zile cu cer acoperit se produc n lunile decembrie i ianuarie. Potenialul caloric ridicat, precum i distribuia lui n timpul anului, influeneaz direct regimul termic al aerului, valorile caracteristice situndu-se printre primele locuri la nivelul rii. Media anual nregistreaz 11,50C, media lunii celei mai calde (iulie) este de 23,40C, iar media lunii celei mai reci (ianuarie) coboar sub 300C. Maxima absolut a fost nregistrat la 20 august 1942 la Roiori de Vede, cu valoarea de 41,70C, iar minima absolut, la 25 ianuarie 1942, fiind de 34,60C. Amplitudinea de peste 700C, ntre aceste valori extreme, exprim clar caracterul continental al regimului termic. Temperaturile ridicate ale aerului se evideniaz i prin numrul mare de zile tropicale (52) i al zilelor de var (117), valorile fiind dintre cele mai ridicate din ntreaga ar. n privina numrului de zile cu nghe (108) i al celor de iarn (33), acesta nu este att de mare, marcnd tranziia ntre partea estic a cmpiei (cu climat mai excesiv sub acest aspect) i cea vestic (cu ierni mai blnde). Intervalele n care se poate produce ngheul este cuprins, n medie, ntre 26 octombrie 5 aprilie, la Roiori de Vede.
103
n perioadele de tranziie de la iarn la var i invers, este posibil i producerea brumelor. n medie, pe perioada de observaii, s-au produs anual 25 cazuri de brum la Roiori de Vede, dei n anii excepionali (1958 1970) numrul lor a atins cifra de 53. De remarcat c brumele se pot produce, accidental, chiar n lunile septembrie i mai, ca urmare a invaziilor posibile de aer rece polar sau arctic. Precipitaiile atmosferice care cad anual n aceast regiune sunt de 500 600 mm (567,9 mm la Roiori de Vede). Cantitile medii lunare cele mai mari cad n luna iunie i sunt de 81,8 mm, iar cantitile medii lunare cele mai mici cad n luna februarie i sunt de 31,4 mm. Majoritatea precipitaiilor cad n semestrul cald avnd, foarte frecvent, caracter de avers. Cantitile maxime czute n 24 h au totalizat 105,0 mm (la 14 iulie 1901). Stratul de zpad este discontinuu, att n timp, ct i n teritoriu, durata medie anual fiind de aproximativ 40 zile, iar grosimile medii decadale atingnd valori maxime de 5,5 8,0 cm, n lunile ianuarie i februarie. Numrul mediu de zile cu ninsoare este de 26 la Roiori de Vede. Circulaia general a atmosferei este caracterizat prin frecvena mare a adveciilor de aer temperat oceanic din V i NV, mai ales n semestrul cald i prin frecven, de asemenea, mare a adveciilor de aer temperat continental, din NE i E, mai ales n semestrul rece. La acestea se adaug ptrunderile, mai puin frecvente, ale aerului arctic, din N, ale aerului tropical maritim, din SV i S i ale aerului tropical continental, din SE i S. Vnturile sunt influenate de relief, ndeosebi de prezena culoarelor de vale periferice (ndeosebi culoarul Dunrii, din S), care ghideaz orientarea curenilor atmosferici. Frecvenele medii anuale atest aceast influen prin predominarea vnturilor dinspre V (26,8%) i E (18,9%). O frecven relativ mare au i vnturile din NE (11,0%). Frecvena medie anual a calmului nsumeaz 20,0%. Vitezele medii anuale pe cele opt direcii cardinale i intercardinale variaz ntre 1,3 4,4 m/s, cele mai mari revenind direciilor cu frecvene maxime din V i E.
3.5 Vegetatia
In mare parte, habitatele naturale ce se aflau in vecinatatea zonei studiate, au fost antropizate prin infiintarea culturilor agricole. Silvostepa este prezenta in zona prin paduri razlete de stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si sleauri cu cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), mici petece de pajisti si parloage stepice de paius (Festuca valesiaca), pir crestat (Agropyron cristatum), pelinita (Artemisia austriaca), barboasa
104
(Botriochloa ischaemum). In lunca Dunarii se gasesc plopisuri, salcele, plantatii de plopi canadieni si vegetatie acvatica. Dintre speciile vegetale rare, ocrotite, dar care nu se gasesc in imediata vecinatate, putem mentiona: Fritillaria montana, Tulipa bibersteiniana, Crocus moesiacus, Mollugo cerviana.
3.6 Solurile
Pe un fond relativ uniform in ceea ce priveste roca parentala, reprezentata pe interfluvii prin depozite loessoide, (mai nisipoase in sud si din ce in ce mai argiloase spre nord) si in luncile raurilor prin depuneri aluvionare, variatia in spatiu si, partial, in timp a celorlalti factori pedogenetici (clima, vegetatie, relief, adancimea orizontului freatic) a impus formarea unor tipuri diferite de sol, apartinand clasei molisoluri, soluri hidromorfe, soluri neevoluate. In zona studiata, tipurile principale de soluri formate in conditiile bioclimatice proprii Campiei Boianului, sunt cernoziomurile cambice (levigate) si cernoziomurile argiloiluviale, dezvoltate pe suprafetele plane, netede ale campului interfluvial. Datorita texturii si structurii bune, si restul proprietatilor (fizice, fizico mecanice, hidrofizice si de aeratie) sunt favorabile. Sunt bogate in humus, de tip mull calcic (in orizontul superior au intre 3 5%, rezerva pe adancimea de 0 50 cm fiind mare 160 200 t/ha). Sunt favorabile pentru toate folosintele, dar cel mai adesea sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, plante furajere. In conditii cu totul locale (pe terasele inferioare ale Vedei), apar variantele afectate de hidromorfie ale acestor tipuri de soluri. Solurile de lunc puin evoluate (aluviuni i soluri aluvionale) au extindere maxim n lunca Vedei. n luncile rurilor secundare (Urlui, Bratcov), mai rar inundabile, invadate de vegetaie ierboas i orizontul freatic la mic adncime, s-au format lcoviti care, pe unele sectoare, evolueaz n cernoziomuri levigate gleice. Climatul cu nuane aride impune i apariia, n areale restrnse, a solurilor salinizate (solonceacuri, n special n arealele de confluen a rurilor). Probleme privind salinizarea secundar a solurilor n urma irigaiilor pot s apar, de asemenea, n poriunile slab drenate de pe interfluvii. Cu toate c factorii pedoclimatici specifici regiunii sunt dintre cei mai favorabili, folosirea intensiv a fondului funciar menine n actualitate problema aplicrii unei agrotehnici adaptate condiiilor de sol i a unei administrri raionale de ngrminte chimice, realizarea unei mai bune aeraii i nsuiri mai favorabile de reinere i cedare a apei, extinderea irigrii culturilor, nsoit de o agrotehnic i chimizare corespunztoare condiiilor de sol i culturii irigate.
105
3.7 Patrimoniul cultural

Cele mai vechi urme de locuire identificate n arealul municipiului Alexandria dateaz din Paleolitic (achii de silex). n punctul numit La Vii, aflat la 2 km N de ora, au fost descoperite (1957-1958) urmele unei aezri geto-dace, datnd din secolul 5-4 .Hr., n care s-au gsit vase ceramice (strchini, cupe cu dou toarte .a.) lucrate cu mna sau la roat, trei fibule din bronz .a., iar n punctul La Hectare (2 km SE de ora) au fost scoase la iveal (1957) vestigiile unei aezri din secolul 4 d.Hr., cu bordeie de form dreptunghiular (2,80 x 4,50 m), din care s-au recuperat vase de ceramic din past cenuie sau crmizie, lucrate la roat, cu decor de linii incizate. Pe malul stng al Vedei au fost descoperite urmele unei vechi aezri romneti, datnd din secolele 8-11. n secolele 15-18, activitile meteugreti, agricole si comerciale au cptat o dezvoltare nfloritoare, exemplificate prin descoperirea unor unelte agricole, a unor instrumente pentru marcat vitele, precum i a mai multor obiecte ceramice i vase pline cu cereale. Monumente: catedrala Sfntul Alexandru, construit n anii 1869-1898, n stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare executate n 1898 de tefan Luchian i Constantin Artachino. n aceast catedral se afl mormntul domnului Alexandru Ghica; bisericile cu hramurile Sfinii Apostoli Petru i Pavel (1842-1846, restaurat n anii 1902-1904), Sfntul Nicolae (1848-1850), Sfinii mprai Constantin i Elena (1852), Adormirea Maicii Domnului (1858-1860) i Izvorul Tmduirii(18591861);
Monumentele ridicate n amintirea ranilor ucii n timpul Rscoalei din 1907 i a eroilor czui pe cmpurile de lupt n timpul primului rzboi mondial; Busturile domnilor Alexandru Ghica i Alexandru Ioan Cuza (oper din 1914 a sculptorului I. Iordnescu).
106
CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

Municipiul Alexandria este asezat n plin ses cu veri foarte clduroase si ierni geroase, care suprasolicita organismul uman. Din aceasta cauza sunt necesare zone verzi care amelioreaz climatul, creste umiditatea, reduc radiatiile, modernd variatiile de temperatura si au rol protector fata de impuritatile atmosferice (retinerea pulberilor, micsorarea concentratiei gazelor nocive si atenuarea zgomotelor). Vegetatia constituie elementul dominant ce se asociaza cu diverse dotari ce pot contribui la ndeplinirea functiilor ecologice, sanitar igienice, utilitar economice, odihna si agrement, social culturale, estetice. Municipiul Alexandria se evidentiaza prin existena Parcului Padurea Vedea n suprafa de 25, 43 ha. n municipiul Alexandria suprafata de spatii verzi este de 7.08 m2/ loc. Prezenta spatiilor verzi n toate zonele oraselor este asociata n special factorului sanogen si psihogen. Obiectivele legate de zonele verzi din orase au n vedere dezvoltarea spatiala si sub aspectul deversitatii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spatii verzi prin realizarea legaturilor dintre acestea, dar si prin realizarea legaturilor cu zonele naturale existente din teritoriul nconjurator. Se impune stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane, reabilitarea si conservarea suprafetei spatiilor verzi existente, redarea n circuitul spatiilor verzi a suprafetelor ocupate de constructii ilegale. Calitatea globala a mediului inconjurator din teritoriul administrativ al orasului este apreciata ca buna, calificativ rezultat din insumarea valorilor calitatii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare. Calitatea aerului n Municipiul Alexandria la nivelul anului 2006 s-a nregistrat un nivel ridicat de pulberi n suspensie, provenind din industria metalurgic, industria chimic, centralel termice, santierele de construcii i tarficul rutier. De asemenea, la niveluil judeului Teleorman, inclusiv a municipiului Alexandria se nregisatreaz un nviel redus de impurificare a aerului cu pulberi sedimentabile.
107
Calitatea apei Indicatorii de poluare ai rurilor depesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferite clase de calitate. Cauzele sunt: scurgerile accidentale de iei, evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la unitile cu profil de gospodrie comunal sau uniti zootehnice. Calitatea solului La nivelul amplasamentului nu se nregistreaz depirea nivelelor admisibile de poluare a solului, printre principalele surse de poluare putnd fi amintit poluarea cu deeuri menajere existent n cadrul amplasamentului. n cadrul amplasamentului exist 2 zone accidentate, una lng Trgul de Vite i una lng SUT, ambele mlatini de ap sttut i de infiltraie, parial umplute cu gunoaie i pmnt rezidual. Apele pluviale ridic probleme deosebite, pentru c pnza freatic se afl la 3,5m adncime,datorit vecintii cu rul Vedea. n perioada ploilor abundente, aceasta se ridic fcnd ca apa s blteasc pe teren, iar construciile existente s fie inundate.
108
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international
Introducerea lucrrii P.U.Z. Parc Municipal Alexandria n lista obiectivelor de investiii pe anul 2006 a Primriei Municipiului Alexandria, reprezint unul din eforturile administraiei publice lcoale orientate spre creterea calitii vieii cetatenilor, ce vizeaz reabilitarea i valorificarea spaiilor plantate publice n concordan cu principiile dezvoltrii durabile. Lucrarea a fost propus de ctre Primria Municipiului Alexandria, prin Direcia Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Protecia mediului, beneficiarul tehnic al documentaiei. Prin realizarea acestui proiect se dorete ca Parcul vedea s devin un model de educaie ecologic a comunitii, un spaiu de recreere i destindere pentru cetenii municipiului. Lucrarea se elaboreaz n scopul definirii unui mod coerent de organizare urbanistic i peisagistic a Parcului Municipal Alexandria, precum i a unui set de categorii de intervenii destinate crerii unui cadru spaial- volumetric, ambiental i de imagine corespunztor importanei valorilor sale de patrimoniu natural, vocaiei zonei i importanei sale n ansamblul oraului. Dat fiind importana deosebit a lucrrii din punct de vedere al interesului public i al efectelor pe termen mediu i lung al reglementrilor adoptate, elaboratorul documentaiei P.U.Z. va consulta pe parcurs specialitii Primriei Municipiului Alexandria, ca reprezentant al interesului comunitar. Propunerile privind organizarea viitoare a zonei ce face obiectul prezentului PUZ- Parc municipal Alexandria au inut seam de necesitile i opiunile populaiei n contextul n care la nivel municipal n prezent nu exist un parc amenajat. Au fost consultate autoritile locale i analizate propunerile pentru dezvoltare aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Alexandria n vigoare, precum i alte sugestii fcute pe parcursul consultrilor din perioada elaborrii Planului Urbanistic Zonal - Parc Municipal Alexandria. Interesul urbanistic al autoritii publice locale este de a recupera, salubriza i a reamenaja zona, astfel nct aceasta s devin o important zon de atracie pentru timpul liber al cetenilor din localitate. Prezentnd o importan deosebit n contextul oraului, fiind una din cele mai importante zone de agrement la nivelul municipiului i judeului, obiectivele necesare a fi rezolvate
109
in cadrul prezentului Plan Urbanistic Zonal rspund necesitii de refacere, reamenjare i punere in valoare a zonei, inclusiv completarea i dotarea ei cu toate instalaiile i obiectivele de prestri servicii necesare unei zone de agrement.
5.2 Varianta propusa

In urma analizei facute in Faza I a proiectului, s-au conturat cateva zone cu specific diferit pe teritoriul parcului. Astfel, datorita configuratiei limitei de studiu si impartirii administrative a teritoriului de studiu al PUZ-ului Parc Municipal Alexandria propunem impartirea in cinci zone, dupa cum urmeaza :
5.2.1 Zonificare
ZONA 1 : ZONA DISTRACIE, care cuprinde zona de nord a parcului, respectiv aqualandul, subzona de picnic, lacul de agrement derstinat hidrobicicletelor si brcuelor, locurile de joaca experimental i labirint, pista de karting, patinoarul, baza de agrement i sport. ZONA 2 : ZONA DE REPREZENTARE, care cuprinde : zonele de acces, zona parcajului la sol, precum i subzona administrativ, inclusiv punctele de informare/ paz dispersate pe teritoriul parcului. ZONA 3 : ZONA CULTURAL- EXPOZIIONAL, care cuprinde subzona culturalexpoziional, subzona peisagera de reprezentare i subzona peisagistic de odiuhn- recreere, amplasat n zona central a parcului pe axul principal pietonal. ZONA 4 : ZONA SPORT-AGREMENT SI SERVICII, zona de sud a Parcului Alexandria, care curinde zona terenurilor de sport, zona complexelor de alimentaie public precum i minigolf i locuri de joac amenajate. ZONA 5 : ZONA ECOLOGIC situata in proximitatea ecluzei Vedea, care cuprinde lacul amenajat pentru pescuit sportiv i amenajri ecologice pentru odihn relaxare.
110
Tabel nr. 28 Indicati v 1 ZONA DISTRACTIE 1a Subzona aqualand 1b Subzona picnic 1c Subzona lac 1d Subzona loc de jopaca experimental 1e Subzona loc de joaca labirint 1f Subzona loc joc amenajat 1g Subzona karting, patinoar, baza agrement si sport 1h Subzona amenajari agrement 2 ZONA REPREZENTARE 2a Subzona acces 2b Subzona parcaj 2c Subzona administratie 3 ZONA CULTURAL- EXPOZITIONALA 3a Subzona cultural- expozitionala 3b Subzona peisagera odihna- relaxare 3c Subzona peisagera de reprezentare 3d Subzona loc de joaca amenajat 4 ZONA SPORT- AGREMENT SI SERVICII 4a Subzona servicii 4b Subzona agrement 4c Subzona minigolf 4d Subzona sport 4e Subzona loc de joaca rustic 4f Subzona loc joc amenajat 5 ZONA ECOLOGICA 5a Subzona pescuit sportiv 5b Subzona loc de joc amenajat TOTAL BILANT TERITORIAL ZONE/ SUBZONE FUNCTIONALE PROPUSE SUPRAFATA MP % 6.51 2.60 1.10 0.57 0.34 0.18 0.03 1.66 0.03 0.96 0.18 0.62 0.16 5.15 0.22 3.55 1.30 0.08 5.06 0.76 0.50 0.50 3.01 0.26 0.03 7.75 7.72 0.03 25.43 25.60 10.22 4.33 2.24 1.34 0.71 0.12 6.53 0.12 3.78 0.71 2.44 0.63 20.25 0.87 13.96 5.11 0.31 19.90 2.99 1.97 1.97 11.84 1.02 0.12 30.48 30.36 0.12 100.00
111
5.2.2 Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta

ZONA 1 : ZONA DISTRACIE (cu subzonele 1a, 1b, 1c, 1d, 1e, 1f, 1g, 1h) SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL. - UTILIZRI ADMISE. Sunt admise numai funciunile de: amenajari peisagistice si spaii plantate reprezentative; amenajri pentru odihn-relaxare si contemplare; complexe si baze sportive baze si poli de agrement parcuri de distracii, suprafete gonflabile locuri de joaca pe categorii de varsta mici puncte de alimentaie public i comer in spatii amenajate; terase-debarcader si puncte belvedere; locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare; mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc); zone cu jocuri de apa ( fantani, cascade, bazine decorative, jeturi de apa, etc) zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) perdele de protectie circulaii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa ( dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc); drumuri de halaj; grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere; spatii pentru retelele tehnico-administrative
112
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI.
- orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele -
competente n
conformitate cu prevederile Legislaiei in vigoare i cu normele de protecie stabilite pe plan local. se admit noi amenajari de recreere i anexe, cu condiia ca suprafaa acestora nsumat la suprafaa construit existent i meninut, la cea a circulaiilor de toate categoriile i a platformelor mineralizate, s nu depeasc 15% din suprafaa total a parcului. cldirile i amenajrile pentru diferite activiti se admit cu condiia de a nu avea separri fizice care s impun interdicia liberei circulaii pietonala si accesul catre malul lacului. - UTILIZRI INTERZISE. - nu se admit nici un fel de intervenii care depreciaz caracterul zonei; - este interzis amplasarea de obiective i desfurarea de activiti cu efecte duntoare asupra vegetaiei i amenajrilor n perimetrul de protecie. - se interzic orice intervenii care contravin legilor i normelor n vigoare. - se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor ntre drumul de halaj i oglinda de ap ca i poziionarea pe platforme flotante sau pe piloi n interiorul oglinzii de ap a unor funciuni n absena unui P.U.Z. de ansamblu al amenajrii peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaii ale colectrii apelor uzate ale construciilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea abuziv a spaiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct i pe conturul exterior al spaiilor verzi. - se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate. SECIUNEA II: CIRCULAII I ACCESE. conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntreinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale se va realiza un podet usor pentru rezolvarea accesului pe malul estic al Rului vedea circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietri
113
- CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate, telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu plantat n care este admis accesul publicului. Subzonele vor beneficia de iluminat artistic decorativ n conformitate cu Plana. 3.2. Reglementri urbanistice- propuneri iluminat. - se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate. - n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap. - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE. masivele si plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de foioase si conifere; se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie in zona lacului de agrement se va folosi vegetatie lacustra specifica toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi. toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime. - MPREJMUIRI. - conform normelor specifice existente; se recomand n intravilan mprejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m nlime, fara socluri opace care obtureaza , dublate de vegetatie ( arbori si arbusti) in interiorul parcului sicu grupuri de arbusti ritmati in exteriorul parcului, dublati de aliniament de arbori de la caz la caz. diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare si contemplare, olocuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi ngrdite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de
114
0.60 cm. Inlime, dublat de arbusti pentru realizarea unei compartimentari in spatiu peisagistic ingradirile nu vor obtura vizibilitatea si perspectiva catre oglinda lacului
SECIUNEA III : POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI.
- PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). Tabel nr. 29 Subzona 1a 1b 1c 1d 1e 1f 1g 1h Functiuneadmisibila Subzona aqualand Subzona picnic Subzona lac Subzona loc joc experimental Subzona loc joc labirint Subzona loc joc amenajat Karting, patinoar, baza agrementsport Subzon amenajri agrement P.O.T P.O.T. constructii platforme/ alei 5% 15% 5% 8% 2% 4% 5% 8% 5% 8% 10% 15% -
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). Tabel nr. 30 Subzona 1a 1b 1c 1d 1e 1f 1g 1h Functiuneadmisibila Subzona aqualand Subzona picnic Subzona lac Subzona loc joc experimental Subzona loc joc labirint Subzona loc joc amenajat Karting, patinoar, baza agrementsport Subzon amenajri agrement C.U.T. 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 -
115
ZONA 2 : ZONA DE REPREZENTARE (cu subzonele 2a, 2b, 2c) SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL. - UTILIZRI ADMISE. Sunt admise numai funciunile de: amenajari peisagistice si spaii plantate reprezentative; amenajri pentru odihn-relaxare si contemplare; terase-debarcader si puncte belvedere; locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare; mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze (banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc); zone cu jocuri de apa ( fantani, cascade, bazine decorative, jeturi de apa, etc) zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) perdele de protectie circulaii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa ( dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc); grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere; spatii pentru retelele tehnico-administrative parcaje amenajate la sol puncte de prezentare- informare, puncte poliie comunitar amenajri speicfice intrrilor- semnale, bolarzi, etc.
- UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI - orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele competente n
conformitate cu prevederile Legislaiei in vigoare i cu normele de protecie stabilite pe plan local. se admit noi amenajari de recreere i anexe, cu condiia ca suprafaa acestora nsumat la suprafaa construit existent i meninut, la cea a circulaiilor de toate categoriile i a platformelor mineralizate, s nu depeasc 15% din suprafaa total a parcului. cldirile i amenajrile pentru diferite activiti se admit cu condiia de a nu avea separri fizice
116
care s impun interdicia liberei circulaii pietonala si accesul catre malul lacului.
- UTILIZRI INTERZISE - nu se admit nici un fel de intervenii care depreciaz caracterul zonei; - este interzis amplasarea de obiective i desfurarea de activiti cu efecte duntoare asupra vegetaiei i amenajrilor n perimetrul de protecie. - se interzic orice intervenii care contravin legilor i normelor n vigoare. - se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale; - se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea abuziv a spaiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct i pe conturul exterior al spaiilor verzi. - se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate. SECIUNEA II: CIRCULAII I ACCESE. conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntreinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietri - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate, telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu plantat n care este admis accesul publicului. Subzonele vor beneficia de iluminat artistic decorativ n conformitate cu Plana. 3.2. Reglementri urbanistice- propuneri iluminat. - se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate. - n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap.
117
- SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE. masivele si plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de foioase si conifere; masivele plantate existente se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi. toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime. Se vor prevedea fii plantate n cadrul platformei de parcare existente prevzut pentru reamenajare. - MPREJMUIRI. - conform normelor specifice existente; se recomand n intravilan mprejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m nlime, fara socluri opace care obtureaza , dublate de vegetatie ( arbori si arbusti) in interiorul parcului si cu grupuri de arbusti ritmati in exteriorul parcului, dublati de aliniament de arbori de la caz la caz. diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare si contemplare, locuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi ngrdite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de 0.60 cm. Inlime, dublat de arbusti pentru realizarea unei compartimentari in spatiu peisagistic ingradirile nu vor obtura vizibilitatea si perspectiva catre oglinda lacului
118
SECIUNEA III : POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). Tabel nr. 31 Subzona 2a 2b 2c Functiune admisibila Subzona acces Subzona parcaj Subzona administratie P.O.T. P.O.T platforme/ constructii alei 10% 15%
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). Tabel nr. 32 Subzona 2a 2b 2c Functiuneadmisibila Subzona acces Subzona parcaj Subzona administratie C.U.T. 0,2
ZONA 3 : ZONA CULTURAL- EXPOZITIONAL (cu subzonele 3a, 3b, 3c, 3d) SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL. - UTILIZRI ADMISE. Sunt admise numai funciunile de: amenajari peisagistice si spaii plantate reprezentative; amenajri pentru odihn-relaxare si contemplare; locuri de joaca pe categorii de varsta; terase-debarcader si puncte belvedere; locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare;
119
mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc);
zone cu jocuri de apa ( fantani, cascade, bazine decorative, jeturi de apa, etc); zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic); perdele de protectie; circulaii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa ( dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc); drumuri de halaj; grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere; spatii pentru retelele tehnico-administrative
- UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. - orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele competente n
conformitate cu prevederile Legislaiei in vigoare i cu normele de protecie stabilite pe plan local. se admit noi amenajari de recreere i anexe, cu condiia ca suprafaa acestora nsumat la suprafaa construit existent i meninut, la cea a circulaiilor de toate categoriile i a platformelor mineralizate, s nu depeasc 15% din suprafaa total a parcului. cldirile i amenajrile pentru diferite activiti se admit cu condiia de a nu avea separri fizice care s impun interdicia liberei circulaii pietonala si accesul catre malul lacului. - UTILIZRI INTERZISE. - nu se admit nici un fel de intervenii care depreciaz caracterul zonei; - este interzis amplasarea de obiective i desfurarea de activiti cu efecte duntoare asupra vegetaiei i amenajrilor n perimetrul de protecie. - se interzic orice intervenii care contravin legilor i normelor n vigoare. - se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor ntre drumul de halaj i oglinda de ap ca i poziionarea pe platforme flotante sau pe piloi n interiorul oglinzii de ap a unor funciuni n absena unui P.U.Z. de ansamblu al amenajrii peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaii ale colectrii apelor uzate ale construciilor lacustre;
120
- se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea abuziv a spaiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct i pe conturul exterior al spaiilor verzi. - se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate. - Se interzice amplasarea panourilor publicitare n zona culturalexpoziional. SECIUNEA II : CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE A CLDIRILOR. - CIRCULAII I ACCESE. conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntreinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietri - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate, telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu plantat n care este admis accesul publicului. Subzonele vor beneficia de iluminat artistic decorativ n conformitate cu Plana. 3.2. Reglementri urbanistice- propuneri iluminat. - se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate. - n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap. - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE. masivele si plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de foioase si conifere; masivele plantate existente se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie
121
toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi.
toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime. - MPREJMUIRI. - conform normelor specifice existente; se recomand n intravilan mprejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m nlime, fara socluri opace care obtureaza , dublate de vegetatie ( arbori si arbusti) in interiorul parcului si cu grupuri de arbusti ritmati in exteriorul parcului, dublati de aliniament de arbori de la caz la caz.
diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare si contemplare, locuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi ngrdite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de 0.60 cm. Inlime, dublat de arbusti pentru realizarea unei compartimentari in spatiu peisagistic
ingradirile nu vor obtura vizibilitatea si perspectiva catre oglinda lacului
SECIUNEA III : POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). Tabel nr. 33 Subzona 3a 3b 3c 3d Functiune admisibila Subzona cultural- expozitionala Subzona peisagistica odihna- recreere Subzona peisagera de reprezentare Subzona loc joc amenajat P.O.T. P.O.T platforme/ constructii alei 9% 13% 5% 13% 5% 13% -
122
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). Tabel nr. 34 Subzona 3a 3b 3c 3d Functiune admisibila Subzona cultural- expozitionala Subzona peisagistica odihna- recreere Subzona peisagera de reprezentare Subzona loc joc amenajat C.U.T. 0,1 0,1 0,1 -
ZONA 4 : ZON SPORT- AGREMENT I SERVICII (cu subzonele 4a, 4b, 4c, 4d, 4e, 4f) SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL. - UTILIZRI ADMISE. Sunt admise numai funciunile de: amenajari peisagistice si spaii plantate reprezentative; amenajri pentru odihn-relaxare si contemplare; baze i amenajri de sport- agrement locuri de joaca pe categorii de varsta terase-debarcader si puncte belvedere; dotri alimentaie public, servicii, mici puncte comerciale, hotel locuri de joc amenajate pe grupe de vrsta dotri destinate agrmentului, minigolf, piscin acoperit (se recomand realizarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu). locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare; mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc); zone cu jocuri de apa ( fantani, cascade, bazine decorative, jeturi de apa, etc) zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) perdele de protectie
123
circulaii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa (dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc);
drumuri de halaj; grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere; spatii pentru retelele tehnico-administrative
- UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. - orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele competente n
conformitate cu prevederile Legislaiei in vigoare i cu normele de protecie stabilite pe plan local. se admit noi amenajari de recreere i anexe, cu condiia ca suprafaa acestora nsumat la suprafaa construit existent i meninut, la cea a circulaiilor de toate categoriile i a platformelor mineralizate, s nu depeasc 15% din suprafaa total a parcului. cldirile i amenajrile pentru diferite activiti se admit cu condiia de a nu avea separri fizice care s impun interdicia liberei circulaii pietonala si accesul catre malul lacului. - UTILIZRI INTERZISE. - nu se admit nici un fel de intervenii care depreciaz caracterul zonei; - este interzis amplasarea de obiective i desfurarea de activiti cu efecte duntoare asupra vegetaiei i amenajrilor n perimetrul de protecie. - se interzic orice intervenii care contravin legilor i normelor n vigoare. - se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor ntre drumul de halaj i oglinda de ap ca i poziionarea pe platforme flotante sau pe piloi n interiorul oglinzii de ap a unor funciuni n absena unui P.U.Z. de ansamblu al amenajrii peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaii ale colectrii apelor uzate ale construciilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea abuziv a spaiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct i pe conturul exterior al spaiilor verzi. - se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate.
124
SECIUNEA II: CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE A CLDIRILOR. - CIRCULAII I ACCESE. conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntreinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietri - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate, telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu plantat n care este admis accesul publicului. Subzonele vor beneficia de iluminat artistic decorativ n conformitate cu Plana. 3.2. Reglementri urbanistice- propuneri iluminat. - se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate. - n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap. - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE. masivele si plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de foioase si conifere; masivele plantate existente se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi.
125
toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime. - MPREJMUIRI. - conform normelor specifice existente; se recomand n intravilan mprejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m nlime, fara socluri opace care obtureaza , dublate de vegetatie ( arbori si arbusti) in interiorul parcului si cu grupuri de arbusti ritmati in exteriorul parcului, dublati de aliniament de arbori de la caz la caz.
diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare si contemplare, locuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi ngrdite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de 0.60 cm. Inlime, dublat de arbusti pentru realizarea unei compartimentari in spatiu peisagistic
ingradirile nu vor obtura vizibilitatea si perspectiva catre oglinda lacului
SECIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). Tabel nr. 35 Subzona 4a 4b 4c 4d 4e 4f Functiune admisibila Subzona servicii Subzona agrement Subzona minigolf Subzona sport Subzona loc de joaca rustic Subzona loc de joc amenajat P.O.T. P.O.T platforme/ constructii alei 20% 20% 5% 9% 5% 9% 5% 50% 5% 9% -
126
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). Tabel nr. 36 Subzona 4a 4b 4c 4d 4e 4f Functiuneadmisibila Subzona servicii Subzona agrement Subzona minigolf Subzona sport Subzona loc de joaca rustic Subzona loc de joc amenajat C.U.T. 0,4 0,1 0,1 0,1 0,1 -
ZONA 5 : ZONA ECOLOGICA (cu subzonele 5a, 5b) SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL. - UTILIZRI ADMISE Sunt admise numai funciunile de: amenajari peisagistice si spaii plantate reprezentative; amenajri pentru odihn-relaxare si contemplare; locuri de joaca pe categorii de varsta terase-debarcader si puncte belvedere; locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare; mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc); zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) perdele de protectie circulaii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa ( dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc); drumuri de halaj; spatii pentru retelele tehnico-administrative amenajri specifice practicrii pescuitului sportiv
127
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI
- orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele -
competente n
conformitate cu prevederile Legislaiei in vigoare i cu normele de protecie stabilite pe plan local. se admit noi amenajari de recreere i anexe, cu condiia ca suprafaa acestora nsumat la suprafaa construit existent i meninut, la cea a circulaiilor de toate categoriile i a platformelor mineralizate, s nu depeasc 15% din suprafaa total a parcului. cldirile i amenajrile pentru diferite activiti se admit cu condiia de a nu avea separri fizice care s impun interdicia liberei circulaii pietonala si accesul catre malul lacului. - UTILIZRI INTERZISE - nu se admit nici un fel de intervenii care depreciaz caracterul zonei; - este interzis amplasarea de obiective i desfurarea de activiti cu efecte duntoare asupra vegetaiei i amenajrilor n perimetrul de protecie. - se interzic orice intervenii care contravin legilor i normelor n vigoare. - se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor ntre drumul de halaj i oglinda de ap ca i poziionarea pe platforme flotante sau pe piloi n interiorul oglinzii de ap a unor funciuni n absena unui P.U.Z. de ansamblu al amenajrii peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaii ale colectrii apelor uzate ale construciilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor i tarabelor prin decuparea abuziv a spaiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct i pe conturul exterior al spaiilor verzi. - se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate. SECIUNEA II: CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE A CLDIRILOR. - CIRCULAII I ACCESE. conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntreinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale
128
circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietri circulaia pietonal principal aferent acestei zone va fi din buteni de lemn, tratai corespunztor. - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR.
conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate, telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu plantat n care este admis accesul publicului.
Subzonele vor beneficia de iluminat artistic decorativ n conformitate cu Plana. 3.2. Reglementri urbanistice- propuneri iluminat.
- se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate. - n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap. - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE. masivele si plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de foioase si conifere; masivele plantate existente se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi. toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime. - MPREJMUIRI. - conform normelor specifice existente; se recomand n intravilan mprejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m nlime, fara socluri opace care obtureaza , dublate de vegetatie
129
( arbori si arbusti) in interiorul parcului si cu grupuri de arbusti ritmati in exteriorul parcului, dublati de aliniament de arbori de la caz la caz. diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare si contemplare, locuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi ngrdite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de 0.60 cm. Inlime, dublat de arbusti pentru realizarea unei compartimentari in spatiu peisagistic ingradirile nu vor obtura vizibilitatea si perspectiva catre oglinda lacului
SECIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). Tabel nr. 37 Subzona 5- b Functiune admisibila Zona ecologica P.O.T constructii 2% P.O.T. platforme/ alei 4%
- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). Tabel nr. 38 Subzona 5- b Functiune admisibila Zona ecologica C.U.T. -
130
5.2.3 Protectia mediului

Impactul investiiei asupra mediului se imparte in : Impact ce are loc in timpul amenajrii parcului Impact ce are loc in timpul exploatrii acestuia. Prima faza este limitata si va produce o categorie de impact precum: praf, zgomot si vibraii. Aceste efecte sunt temporare. In timpul exploatrii, factori ca zgomotul si emisia de ageni poluani, dei redui trebuie estimai si incadrati conform normativelor in vigoare. Poluarea aerului
Faza de construcie a cldirilor si a aleilor aferente parcului

Calitatea aerului va fi foarte puin afectata de funcionarea mainilor si utilajelor care sunt utilizate in construcii. Pe parcursul execuiei diverselor construcii i amenajri se pot propaga in aer praf. pulberi de ciment, posibil mirosuri neplcute etc.
Faza de exploatare a viitorului parc

Efectul produs de autovehicolele ce asigura transportul persoanelor in cadrul parcului este redus, accesul fiind restricionat, aprovizionarea obiectivelor de interes din cadrul parcului efectndu-se ocazional, cu restricii orare i de zi. Poluarea sonora Sursele de poluare sonora la viitorul parc pot proveni din: transport rutier nivel redus. Poluarea apei de suprafaa si a prizei de apa freatica Lucrrile din proiect nu afecteaz calitatea fizica, radiologica a apei de suprafaa si a pnzei freatice. Faza de construcie a cldirilor si amenajrilor aferente parcului Definitor la impactul asupra solului: evitarea polurii cu substane petroliere sau alte substane nocive;
131
prin
zgomotul produs de utilizatorii diferitor spaii de distracie- agrement propuse, acestea avnd un
pentru lucrrile ce se executa, depozitarea materialelor de construcii se va face in spatii clar delimitate, fara a se recurge la distrugerea solului; amenajarea cailor de circulaie pentru mijloacele de transport in vederea limitrii tasarii si distrugerii solului; Faza de exploatare a viitorul parc poluarea cu apa: ape uzate menajere - pentru evitarea deversrii acestora direct pe sol, sunt prevzute reele de canalizare; poluarea biologica : se poate datora, in cazul de fata gunoaielor menajere ( care se trateaz separat) si a grupurilor sanitare (in acest caz folosindu-se reele de canalizare). Deseurile Faza de construcie a cladiriior si amenajarilor aferente viitorului parc In timpul acestei faze o mare cantitate de deeuri va rezulta din construcia antierului, din antierele provizorii de montaj, precum si din materialele de construcii ramase. Deseurile se vor evacua prin grija constructorului in baza contractelor semnate cu firme abilitate. Faza de exploatare a viitorului parc Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dup o prealabila sortare, trebuie evacuate in baza unui contract de salubrizare cu o societate agrementata, pe teritoriul parcului fiind prevzute pubele de mici dimensiuni destinate colectrii deeurilor. Afectarea biodiversitatii Faza de construcie a cldirilor si amenajrilor aferente viitorului parc Activitile desfurate pentru amenajarea parcului nu constituie o sursa de poluare, lucrrile ce se executa sunt de durata medie. Amenajarea padurii parc Vedea trebuie realizata prin conservarea plantatiei existente. Singurele interventii acceptate sunt cele la nivelul plantatiilor de Populus si Robinia, dar numai in directia stabilita de acest document. Propunerea de amenajare este realizata in conformitate cu cerintele populatiei in zona studiata si s-a facut tinandu-se seama de necesitatile biologice ale plantelor propuse.
132
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Impactul economic si social
Nu vor fi produse efecte negative de genul: deplasrilor de populaie, pierderii unui fond de locuine, perturbrii alimentarii cu apa din reeaua locala/urbana sau din sursa individuala, litigiilor cu caracter comunitar datorate dezafectrii unor obiective de interes public.
5.2.4 Echipare tehnico-edilitara

Gospodarirea apelor Viitorul parc se afl ntr-o zon vulnerabil la inundaii, avnd n vedere vecintatea rului Vedea i existena unor oglinzi de ap alimentate din freaticul aflat la o cot ridicat. Aceste lacuri nu sunt ngrijite, au malurile neamenajate i sunt pline de vegetaie specific crescut necontrolat. Propunerea de amenajare a parcului include aceste lacuri, utilizndu-le ca obiective de agrement pentru pescuit sportiv i pentru plimbri cu brci i hidrobiciclete. n aceste condiii se propun aciuni de ndiguire a malurilor, curarea oglinzii de ap de vegetaia existent, precum i asigurarea primenirii apei. Alimentarea cu apa potabila Pentru asigurarea cu ap potabil a obiectivelor propuse este nevoie de un debit zilnic maxim de 440m3/zi (5,1l/s), care va fi luat din reeaua de ap a oraului, cu acordul societii EDILUL S.A. Aceast cantitate de ap asigur necesarul de ap pentru vizitatorii din amenajrile sportive, piscine, AQUALAND, patinoare, precum i pentru funcionarea fntnii arteziene i primenirea apei din bazinele decorative. Pentru asigurarea combaterii incendiilor este nevoie de un debit de 61m3/zi (0,7l/s). nmagazinarea apei necesare pentru consum i combaterea incendiilor se face ntr-un rezervor subteran, cu capacitatea de 75m3. Pentru distribuia apei n incint, se propune extinderea reelei existente la toate obiectivele din viitorul parc. Reeaua de distribuie a apei la punctele de consum are diametre cuprinse ntre 80 100mm, i este echipat cu fntni publice pentru but ap, cu hidrani supraterani pentru incendiu exterior, cmine de vane de linie, de golire i de aerisire.
133
Canalizarea apelor uzate Apele uzate menajere preluate de la consumatori au un debit total de 60m3/zi (0,7l/s), debit care include i apa uzat menajer de la complexele turistice existente Rustic i Potcoava de Aur. Reeaua de canale colectoare are diametrul de 20cm, conducnd apele ntr-o staie de epurare monobloc, propus pe vechiul amplasament al WC-ului existent, dar nefuncional n prezent. Staia de epurare este o instalaie compact monobloc de epurare, de capacitate mic, (Q 5l/s), i este conform cu Normativul NP 089 03, care permite efluentului evacuarea direct n receptorii naturali, respectiv lacul din apropiere sau rul Vedea. Apele meteorice sunt dirijate,prin sistematizarea vertical a terenulu,ctre dou bazine de retenie cu volume estimate la 295m3 fiecare. Apele colectate de pe suprafaa parcajului vor fi trecute print-un separator de hidrocarburi. Soluia propus pentru alimentarea cu ap i canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu poate fi completat sau modificat prin documentaii tehnice de specialitate, elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate. De asemenea, soluia de alimentarea cu ap i canalizarea apelor uzate respect standardele i normativele n vigoare din acest domeniu, respectiv: SR 1343-1/2006 Alimentare cu ap. Determinarea cantitilor de ap potabil
pentru localiti; populaiei; NP 086 05 Normativul pentru proiectarea, executarea i exploatarea STAS 1478/1990 Alimentri cu ap la construcii civile i industriale; STAS 1846/1990 Canalizri exterioare Determinarea debitelor de canalizare; SR 8591/1997 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane; STAS 9470/73 Ploi maxime; OMS 536/1997 Normative de igien i recomandrile privind modul de via al
instalaiilor de stingere a incendiilor;
134
NP 089 03 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de
epurare a apelor uzate oreneti Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q 50l/s) i foarte mic (Q 5l/s).
BREVIAR DE CALCUL 1. Consumatori: AQUALAND = 250 vizitatori patinoar = 100 vizitatori terenuri sport = 50 vizitatori piscin = 100 vizitatori 2. Debite specifice: qAQ = 45 l/zi,om qp = 50 l/zi,om qS = 50 l/zi,om qpiscin = 30 l/zi,om qrecirc.ap piscin = 0,5 m3/h,m2bazin qrecirc.AQ = 0,5 m3/h,m2bazin qfnt. artez. = 1,5 m3/zi q primenire apa bazine = 0,15 m3/zi 3. Coeficieni corecie: Kzi = 2,0 Kor = 4,0 Ks = 1,02 Kp = 1,15 4. Debit necesar pentru consum: Qvizitzi max = 1/1000 Ni qsp i Kzi = 1/1000x2(250x45+100x50+50x50+100x30) = 43,5m3/zi (0,05l/s) Qbazinezi max = qr S Kzi = 2(150x0,5+150x0,5+1,5+310,5x0,15) = 396,2m3/zi (4,6l/s) Qtotalzi max = 43,5+396,2 = 439,7m3/zi (5,1l/s) Qvizitor. med = 1/24Qvizitzi max = 1/24x43,5 = 1,8m3/h (0,5l/s) 5. Debitul pentru combaterea incendiului:
135
VRI = Vi + Vconsum rezerva intangibil de incendiu Vi volumul de ap pentru stins incendiu Vconsum volum de ap pt. consum pe perioada incendiului Vi = 1/1000(niiqiiTii60 + nieqieTie 3600) nii = 1 incendiu interior qii = 2,5l/s Tii = 10min nie = 1 incendiu exterior qie = 5l/s Tie = 3ore
Vi = 1/1000(1x2,5x10x60 +1x5x3x3600) = 55,5m3 a = 1 combatere incendiu din hidrant exterior VRI = 55,5+5,4 = 60,9m3 QRI = VRI/QRI x24 = 60,9/24x24 = 60,9m3/zi TRI = 24ore refacere rezerv incendiu 6.Capacitatea de nmagazinare a apei Vrez I = Vcompensare + Vincendiu Vrez II = Vcompensare + Vavarie Vavarie = 22%Qvizitzi max = 0,22x43,5 = 9,6m3 V rez I = 5,4+55,5 = 60,9m3 Vrez II = 5,4+9,6 = 15,0m3 Vrez I = 60,9m3 se alege un rezervor cu capacitatea de 75m3
7. Cerina de ap la surs C = Ks Kp (Qvizitzi max + Qbazinzi max + QRI) = 1,02x1,15(43,5+396,2+60,9) = 587,2m3/zi (6,8l/s) 8. Debit de ape uzate Ape uzate menajere Quz max = 0,8Qzi max = 0,8x43,5 = 34,8m3/zi (0,4l/s) Qtotaluz = 34,8+24,5 = 60m3/zi (0,7l/s)
136
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Ape meteorice Qpl = m S i n care: m = 0,8 c = 0,9, sp verde = 0,10
i = 138l/s ha pt. t = 10min i f = 2/1 Ssp verde = 13,24ha S c = 11,76ha Q pl = 0,8x138(11,76x0,9+13,24x0,10) = 1313,8l/s (1,31m3/s) V bazin retenie = 1,5Qpl tretenie = 1,5x1,31x900 = 1769m3
Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii Alimentare cu energie electrica Zona de agrement, n prezent aflat ntr-o stare precar, va cunoate o revitalizare prin crearea unor zone de recreere i divertisment. Estimarea necesarului de putere se face pornind de la situaia actual (construciile existente: hotel, restaurant) la care se vor aduga noile amenajri. Astfel, pe lng consumul construciilor cu funciuni de alimentaie public i cazare, (1 hotel i dou restaurante) de 500kW, vor mai fi urmtoarele consumuri: Patinoare artificiale 2- Pi= 100kW Aqualand Pi =100kW Iluminat terenuri de joac i sport(5) Pi =50kW Instalaii bowling- Pi =5kW Piscin acoperit- Pi =25KW Construcii anexe amenajrilor sportive(tenis de cmp, fotbal, tenis mas,etc.)-Pi=30 kW Iluminat public (alei, lmpi decorative)- Pi =50 KW Staie de pompare ape menajere i din lacurile de agrement- Pi =40kW Total putere instalat Pitotal=810kW Pentru alimentarea cu energie elctric se propune instalarea unui post de transformare n cabin de zidrie saumetalic 20/0,4 kV cu Sn=1000kW amplasat lng poarta de intrare. Racordul la reeaua de medie tensiune se va face prin cablu ngropat (tip A2YSY- 20kV. Reeaua de joas tensiune ce alimenteaz obiectivele prevzute prin actualul PUZ va fi de tip subteran, cu utilizarea cu precdere a zonelor verzi de pe marginea arterelor de circulaie (drumuri, alei).
137
Toate aleile i parcrile vor fi prevzute cu instalaii de iluminat nocturn. Se vor utiliza lampadare (nlime 2,5-3,0 m) echipate cu lmpi cu vapori de mercur. Iluminatul decorativ- arhitectural se va realiza prin sisteme de proiectoare amplasate n vecintatea construciilor. Telecomunicatii n prezent sunt racordate la reeaua de telefonie a localitii complexul de alimentaie public Potcoava de Aur i compelxul Rustic. Se vor mai racorda i celelalte obiective mai importante (piscin acoperit, bowling, patinoare, etc.) Alimentare cu energie termica Parcul Municipal din Alexandria se afl amplasat n zona de est a municipiului, n albia major a Vedei. In prezent, n acest parc, hotelul Rustic i restaurantul Potcoava de Aur utilizeaz energia termic produs n centrale termice individuale pentru nclzire, prepararea apei calde menajere i pentru prepararea hranei. Odat cu amplasarea de noi construcii i amenajri sportive i de agrement, este necesar i asigurarea unora dintre acestea cu cldur i ap cald de consum menajer i pentru alimentarea dotrilor. Existena unei reele de distribuie a gazelor naturale n zon constituie un element important care favorizeaz realizarea programului propus, iar instalarea unor centrale termice individuale pe gaze naturale constituie soluia cu multiple avantaje pentru o zon de agrement : Posibilitatea utilizrii construciilor sportive i de agrement o perioad ct mai lung n cursul anului n condiii igienico-sanitare corespunztoare Posibilitatea montrii centralelor termice individuale odat cu realizarea construciilor, etapizat n funcie de posibilitile investitorilor i de cerinele publicului Posibilitatea montrii unor echipamente care s asigure consumurile prioritare de energie termic la fiecare dintre construcii : nclzirea cu corpuri statice, nclzirea aerului de ventilare, prepararea apei calde menajer pentru nevoi igienico-sanitare, prepararea apei calde pentru umplere i completare la bazinele de not i agrement Limitarea la minim a degajrilor de nociviti datorit randamentului ridicat al arderii, precum i a coninutului minim de pulberi i SO2 n gazele de ardere
138
Spaii reduse ocupate de centrala termic, coul de evacuare a gazelor de ardere i lipsa rezervoarelor de combustibil Posibilitatea reglrii n funcie de cerine a temperaturii interioare, precum i a temperaturii apei calde de consum Posibilitatea montrii unor utilaje pentru prepararea hranei utiliznd gazele naturale. Posibilitatea montrii unui singur contor pntru msurarea consumului de energie termic pentru nclzire i prepararea apei calde de consum, precum i a celui pentru prepararea hranei la fiecare dotare, care va avea administrare independent. Faptul c alimentarea cu gaze naturale a Municipiulu Alexandria a fost realizat ncepnd
cu anul 2005, cldirile din parc fiind racordate n 2006, constituie un aspect favorabil prin faptul c exist disponibil prevzut n reele i staiile de reglare, putnd fi asigurat o presiune suficient n zona de capt de reea a Parcului Municipal. Principalele zone care se propun a fi dotate cu centrale termice individuale sunt : Zona administraie + poliie comunitar Zona patinoar Zona terenuri tenis de cmp, tenis picior, volei, baschet, minifotbal Zona piscin acoperit Zona bazei de agrement i sport Zona bowling + biliard Zona administraie Aqualand Zona aqualand + discotec
Construciile din aceste zone vor fi realizate etapizat i, de asemenea, vor fi administrate de companii diferite. De asemenea, trebuie inut seama de necesarul de energie termic pentru diversele utilizri : nclzirea cu corpuri statice, nclzirea aerului de ventilare, prepararea apei calde menajer pentru nevoi igienico-sanitare, prepararea apei calde pentru umplere i adaos la bazinele de not i agrement. Centralele termice care vor deservi zonele administraie + poliie comunitar, respectiv terenuri de sport, baza de agrement i sport, bowling + biliard, cultur + expoziie, patinoar, discotec vor trebui s asigure agent termic pentru nclzirea spaiilor nchise cu corpuri statice, pentru prepararea apei calde pentru nevoi igienico-sanitare (la dotrile sportive inclusiv duuri) i pentru nclzirea aerului de ventilare (discotec).
139
La aqualand centrala termic va trebui s asigure, n totalitate sau numai n parte, i nclzirea apei pentru umplere i adaos, iar la piscina acoperit necesarul de energie termic care trebuie asigurat de centrala termic cuprinde toate cele 4 utilizri menionate mai sus. La cldirile din zonele administraie + poliie comunitar, iscin acoperit, baza de agrement i sport, discotec s-a considerat c se monteaz i cte o main de gtit tip aragaz pentru preparri calde. Pentru toate cldirile trebuie studiat i soluia preparrii apei calde menajere utiliznd energia solar prin intermediul panourilor solare nglobate n / montate pe acoperiul cldirilor n concordan cu adoptarea unei orientri i unui unghi favorabile captrii cu maximum de eficien a energiei solare. Aceste posibiliti sunt favorabile avnd n vedere regimul redus de nlime pentru cldirile propuse i pentru zona II de nsorire n care se afl amplasat Municipiul Alexandria. TABEL CU DEBITELE MAXIME ORARE ESTIMATE DE ENERGIE TERMIC I GAZE NATURALE PENTRU NCLZIRE, PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE, VENTILARE, PREPARAREA HRANEI Tabel nr. 39
Nr 1 Zona Administraie + Poliie comunitar Patinoar n aer liber Terenuri tenis de cmp, tenis picior, volei, baschet, minifotbal Piscin acoperit Qinstalat kW nc.+ acm 30 nc.+ acm 30 nc.+ acm 30 nc.452 vent.253 acm.311 nc.+ acm 30 nc.+ acm 30 nc.+ acm 30 nc.80 vent. 65 acm. 12 . 1353 Gmax orar m3N/h nc.+ acm 3,34 hr.0,67 nc.+ acm 3,34 nc.+ acm 3,34 nc.52,87 vent.29,59 acm.36,38 hr.0,67 nc.+ acm 3,34 hr.0,67 nc.+ acm 3,34 nc.+ acm 3,34 nc.9,36 vent. 7,60 acm. 1,40 hr. 0,67 159,25 160,00
140
2 3 4
5 6 7 8
Baza de agrement i sport Bowling + biliard Administraie Aqualand Discotec
TOTAL GENERAL
Valorile sunt informative, urmnd a fi stabilite exact la fazele urmtoare de proiectare. Calculul debitului necesar instalat de gaze s-a fcut n ipoteza unui randament de 90% i Pci = 9,5 kW / m3N Pentru microcentralele cu boiler ncorporat, debitul maxim instalat de gaze este indicat conform prospect. Piscina acoperit s-a considerat dotat cu un bazin avnd dimensiunile L= 25 m, l =12,5 m, H med. = 2 m, suprafaa oglinzii de ap fiind de 312,50 m2 i volumul 625 m3. S-a considerat c se pierde zilnic 10% din apa recirculat, iar programul zilnic de funcionare este de 14 ore. Necesarul de cldur pentru nclzirea spaiilor cu corpuri statice: Q nclzire corpuri statice 6200 m3 x 60 W/m3 + 2000 m3 x 40 W/m3 = 452 kW Necesarul de cldur pentru nclzirea aerului de ventilare: Q ventilare 6200 m3 x 8 sch/h x 15 K x 0,34 Wh / m3 K = 253 kW Necesarul orar de cldur pentru renclzirea apei recirculate i pentru nclzirea apei de adaos este estimat la valorile: Q renclzirea apei recirculate 90% x 1/14 h x 625 m3 x 5 K x 1,16 kWh/m3K = 233 kW Q nclzirea apei de adaos 10% x 1/14 h x 625 m3 x 15 K x 1,16 kWh/m3K = 78 kW Necesarul de cldur pentru nclzirea apei calde menajere utilizat n scopuri igienicosanitare: Q a.c.m. 200 pers. x 20 l/zi.pers x 1/14 h x 50 K x 1,16 x 10-3 kWh/kg.K = 17 kW Puterea termic instalat n centrala termic este estimat la valoarea total: Q instalat 1033 kW Pentru cldirile aferente zonelor administraie + poliie comunitar, vestiare aferente terenurilor de sport, bazei de agrement i sport, patinoarului n aer liber, zonei administraie Aqualand se estimeaz o putere termic instalat de cte 30 kW, urmnd a fi instalat cte o central termic mural cu boiler ncorporat i care, conform prospectelor, poate debita continuu 16,1 l/min., respectiv 966 l/h, putndu-se asigura circa 20 duuri / h. Pentru asigurarea apei calde menajere n situaii deosebite (competiii sportive), sursa de ap cald menajer se poate suplimenta cu boilere electrice care s funcioneze atunci cnd este cazul i / sau n perioada de var. Aceste boilere pot avea 2 serpentine, una dintre ele fiind alimentat cu agentul termic primar nclzit n panourile solare montate pe cldirea deservit.
141
Pentru aqualand nu se preconizeaz o instalaie de nclzire a apei utilizate, avnd n vedere faptul c acesta funcioneaz o perioad limitat n cursul anului, cnd apa se nclzete n mod natural. Pentru discotec se estimeaz urmtorul necesar de cldur: Q nclzire corpuri statice 2000 m3 x 40 W/m3 = 80 kW Q ventilare 0,8 x 2000 m3 x 6 sch/h x 20 K x 0,34 Wh / m3 K = 65 kW Q a.c.m. 0,15 x Qnc = 12 kW Q instalat 157 kW Pentru cldirile propuse n Parcul Municipal Alexandria, necesarul total estimat de energie termic este: Q total 1353 kW, iar debitul maxim orar instalat de gaze naturale: G max. orar 160 m3N / h Cldirile propuse n Parcul Municipal, elementele anvelopelor (opace i vitrate) trebuie s asigure respectarea prevederilor Normativului C 107 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor, n conformitate cu prevederile Legii nr. 372 / 2005 privind performana energetic a cldirilor. Incperile n care se instaleaz aparate de utilizare a gazelor naturale vor respecta din punct de vedere al destinaiei, volumului, suprafeei vitrate, ventilaiei i structurii elementelor de construcie prevederile Normelor tehnice NT DPE 01/2004 pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale i ale Normativului P 118 1999 de siguran la foc a construciilor. In conformitate cu prevederile Normelor tehnice NT DPE 01/2004 Pentru cazul n care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcie special (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita de sensibilitate 2% CH4 n aer, care acioneaz asupra robinetului de nchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arztoarelor . Aceast prevedere este valabil pentru toate spaiile n care se monteaz aparate care utilizeaz gazele naturale, inclusiv buctriile sau alte ncperi n care se monteaz aparate utilizatoare de gaze naturale. Prin proiectul instalaiilor de gaze naturale pozate subteran, se vor prevedea msuri de etanare mpotriva infiltraiilor de gaze naturale la trecerile subterane ale instalaiilor de orice utilitate (nclzire, ap, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc) prin pereii subterani ai
142
cldirilor racordate la sistemul de distribuie de gaze naturale. De asemenea, se etaneaz toate trecerile conductelor prin planeele subsolurilor, pentru evitarea ptrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, n caz de infiltrare a acestora n subsol. Este interzis racordarea la sistemul de distribuie a gazelor naturale a cldirilor care nu au asigurate msurile de etanare prevzute mai sus. Utilizatorul final (beneficiarul) trebuie s respecte prevederile Prescripiei tehnice ISCIR PT A1 2002 Cerine tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoi MO 674 / 11.11. 2002 privind: montarea / instalarea punerea n funciune (PIF) service-ul i repararea verificarea tehnic periodic i autorizarea funcionrii garania i sigurana n exploatare exploatarea
Pentru aceasta. utilizatorul final trebuie s dein autorizaie de funcionare, autorizarea fcndu-se de ctre o firm autorizat ISCIR la prima punere n funciune i periodic, cel puin o dat la 2 ani. Alimentare cu gaze naturale Se propune a se face, ca i pn acum, din reeaua de distribuie de presiune redus a Municipiului Alexandria alimentat, la rndul ei, din conducta de transport Turnu Mgurele Furculeti Alexandria (DN 500 mm i DN 400 mm). Distanele minime dintre conductele subterane de gaze din oel i polietilen de nalt densitate (PEID) i diferite instalaii, construcii sau obstacole conform Normelor tehnice privind proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004, publicate n MO 173 bis / 27.11. 2004:
143
DISTANELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE I DIFERITE INSTALAII, CONSTRUCII SAU OBSTACOLE Tabel nr. 40 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Instalaia, construcia sau obstacolul Distana minim n [m] de la conducta de gaze din PE de: pj pr pm 1 1 2 0,5 0,5 1 0,5 0,5 0,5 0,5 0.5 0,5 1 0,5 0,5 0,5 0,5 1 1 1,5 0,5 1 0,5 0,5 Distana minim n [m] de la conducta de gaze din oel de: pj pr pm 2 2 3 1,5 1,5 1 0,6 1 1,5 0,5 1,5 1,5 1 0,6 1 1,5 0,5 2 2 1,5 0,6 1 1,5 0,5
Cldiri cu subsoluri sau terenuri Propuse pentru construcii Cldiri fr subsoluri Canale pentru reele termice, canale pentru instalaii telefonice Conducte de canalizare Conducte de ap, cabluri electrice de for, cabluri telefonice montate direct n sol i cminele acestor instalaii Cmine pentru reele termice, telefonice i canalizare, cmine subterane n construcii independente Copaci Stlpi
Not: Distanele exprimate n metri se msoar n proiecie orizontal ntre limitele exterioare ale conductelor sau construciilor. In conformitate cu prevederile acestor Norme tehnice diametrele minime admise pentru conductele subterane de presiune redus sunt: Conducte de distribuie, de regul OL 2; PEID 40 mm Branamente i instalaii de utilizare OL 1; PEID 32 mm
Pentru zona de locuine individuale se propune realizarea unui branament prevzut cu regulator de presiune comun la cte 2 locuine ale cror curi sunt alturate. Se micoreaz astfel numrul de branri la conducta public de distribuie, precum i numrul de traversri ale strzii, conducta de gaze fiind amplasat de obicei pe o latur a strzii, opus aceleia pe care se afl conducta de alimentare cu ap. Conform normelor tehnice n vigoare, n localiti conductele subterane de distribuie se pozeaz numai n domeniul public, pe trasee mai puin aglomerate cu instalaii subterane, innd seama de urmtoarea ordine de preferin: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.
144
Conductele, fitingurile i armturile din polietilen, precum i cele din oel cu protecie exterioar anticoroziv se monteaz ngropate direct n pmnt, adncimea minim de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioar. Se recomand ca, pentru conductele de distribuie montate subteran, s fie utilizate conductele de polietilen, cu respectarea strict a instruciunilor de montare. In paralel cu execuia reelelor, trebuie realizat operaiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibil informarea rapid a solicitanilor, remedierea avariilor, extinderea reelelor, reechilibrarea lor etc.
145
CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

A. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUZ
Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este spaii verzi. Interesul urbanistic al autoritii publice locale este de a recupera, salubriza i a reamenaja zona, astfel nct aceasta s devin o important zon de atracie pentru timpul liber al cetenilor din localitate. Prezentnd o importan deosebit n contextul oraului, fiind una din cele mai importante zone de agrement la nivelul municipiului i judeului, obiectivele necesare a fi rezolvate in cadrul prezentului Plan Urbanistic Zonal rspund necesitii de refacere, reamenjare i punere in valoare a zonei, inclusiv completarea i dotarea ei cu toate instalaiile i obiectivele de prestri servicii necesare unei zone de agrement. Impactul investitiei asupra mediului se imparte in : impact care are loc in timpul implementarii proiectului; impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.
Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate. Populatia existenta din zona locuita este expusa perioade limitate de timp, efectele avand caracter de disconfort. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.
146
1. Factor de mediu aer

Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile cazuistic. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces; se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ Sursele principale de impurificare/poluare a aerului: - sistemele de incalzire centrale termice gaze naturale; - servicii publice; - trafic rutier.
147
1.1 Nivel emisii atmosferice

Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand : o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor formularea strategiilor de control; o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie. Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone industriale, nu se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale. pentru
Valori limita pentru emisii
Ordinul 462/1993 al MAPPM stabileste valorile limita la emisie (VLE); Ordinul 756/1997 al MAPPM Reglementare privind evaluarea poluarii mediului: - prag de interventie: depasirea VLE; - prag de alerta: 70 % din VLE. Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu gaze naturale
Tabel nr. 41 Substanta Oxizi de sulf (exprimati SO2) Oxizi de azot (exprimati NO2) Monoxid de carbon (CO) Pulberi in suspensie Concentratia (mg/mc) VLE-Ord.462/93 35 350 100 5 3% vol. Prag alerta-Ord. 756/97 24,5 245 70 3,5
Marime de referinta : valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de
148
VLE specifice proceselor tehnologice Anexa 1 Tabel nr. 42 Concentratia (mg/mc) Substanta Clasa Debit masic VLEOrd.462/93 Oxizi de sulf (SO2) Oxizi de azot (NO2) Monoxid de carbon (CO) Pulberi in suspensie Acroleina 1 0,5 kg/h 0,1 (kg/h ) 4 4 5000 (g/h ) 5000 (g/h ) 500 500 Nenormat 50 20 35 14 Prag alertaOrd. 756/97 350 350
Estimare nivel emisii
Centrale termice: combustibil - gaze naturale Nivel maxim emisii estimate centrale termice Tabel nr. 43 Conc. Combustibil Poluanti SO2 NO2 Gaze Naturale CO Pulberi Hidrocarburi estimata mg/Nmc 0,38 48,00 12,80 0,64 5,12 Norme de limitare VLE Ordin 462/93 35 350 100 5 Prag alerta Ordin 756/97 24,5 245 70 3,5 Debit masic g/h 0,019 2,40 0,64 0,032 0,256
* marimea de referinta - continut in O2 de 3% volum. Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93 - se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.
149
Trafic auto Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile din teritoriul in studiu. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in diverse tipuri de motoare. Elemente luate in consideratie: - viteza de circulatie (5 10 km/h); - compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu); - elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; distanta intre intersectii; flux continuu). Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV compusi organici volatili). Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de cca 30 min. Nivelul acestora depinde de o serie de factori: tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii; regimul de functionare; distanta parcursa ; timpii de deplasare si manevre; frecventa traficului.
Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic: - 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc - 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5t - 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5t
150
Estimare nivel poluanti proveniti din trafic Tabel nr. 44 Tipul auto si procentul de rulare Autoturisme cu aprindere prin compresie (18% - 216 auto) Autoturisme cu benzina (75%- 900 auto) 36 234 2 232 2 563,2 496,8 51,84 67,39 172,8 216 69,12 PST (g/nr.auto) SO2 (g/nr.auto) NOx (g/nr.auto) CO (g/nr.auto) COV (g/nr.auto)
Servicii publice : Restaurant Surse de emisie Instalatii de climatizare in sezon rece (GPL) : zona restaurant zona bucatarie
Bucatarie Instalatie climatizare - zona restaurant
-Combustibil utilizat : gaze - GPL -Poluanti de interes : SO2, NO2, CO, pulberi in suspensie -Regim de functionare: discontinuu - Debit mediu (mc/h) - 65
151
Nivelul estimat al concentratiilor de poluanti Tabel nr 45 (continut de O2 de 3% vol) Concentratie ( mg/mc) SO2 2,1 NO2 146 CO 53,1 Pulberi in suspensie 0,412
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti rezultat din procesul de ardere a gazului - se incadreaza in VLE Ordin 462/93 - se situeaza sub pragurile de alerta Ordin 756/9 Instalatie climatizare - zona bucatarie
metan:
- Combustibil utilizat : gaze - GPL - Poluanti de interes : SO2, NO2, CO, pulberi in suspensie - Regim de functionare: discontinuu - Debit mediu (mc/h) - 75 Nivelul estimat al concentratiilor de poluanti (continut de O2 de 3% vol) Tabel nr 46 Concentratie ( mg/mc) SO2 1,4 NO2 129 CO 51,9 Pulberi in suspensie 0,384
Nivelul estimat al emisiilor de poluanti rezultat din procesul de ardere a gazului -se incadreaza in VLE Ordin 462/93 -se situeaza sub pragurile de alerta Ordin 756/97
152
metan:
Bucatarie
Poluanti de interes : - acroleina Debit efluent: 3020 mc/h Nivel emisii estimat Tabel nr 47 VLE Ord. 462/93 Poluant Conc. mg/mc Conc. (mg/mc) Acroleina 3,25 20 Debit masic (Kg/h) 0,1kg/h Prag de alerta Ord. 756/97 (mg/mc) 14
Nivelul estimat de acroleina: - se incadreaza in VLE Ord. 462/93 ; - se situeaza sub pragurile de alerta Ord. 756/97
1.2 Nivel imisii atmosferice

Imisiile atmosferice rezultate din specificul activitatilor propuse in PUZ s-au calculat prin modelare matematica. Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiana a penei de poluant in care s-a tinut cont de: debitul masic maxim (g/s) parametrii de dispersie - verticala - orizontala viteza medie a vantului in stratul dintre sol si inaltimea efectiva a penei de poluant (m/s) corespondenta dintre gradele de stratificare, energia de stabilitate-instabilitate a gradientului termic si conditiile de difuzie.
153
Folosind modelul s-a elaborat un algoritm de calcul care s-a aplicat pentru conditiile: - stare atmosferica stabila - calm atmosferic - viteza vant - 0,5 m/s; - stare atmosferica instabila - vant cu viteza 4,0 m/s. Calculele s-au efectuat pana la distanta de 1000 m fata de sursele de emisie. 1.2.1 Incadrarea in legislatie Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu: concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 Conditii de calitate a aerului valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Ordin 592/2002. STAS 12574/87 CMA medie scurta durata (mg/mc) Dioxid de azot Dioxid de sulf Monoxid de carbon Pulberi in suspensie Aldehide 0,3 0,75 6,0 0,5 0,035 in zonele protejate
Substanta poluanta
Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
154
Tabel nr 48 Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta Poluant Modul de Limitare Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane Valoare limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valoare limita pentru protectia sanatatii umane Perioada de mediere 1h Valoarea limita 200 g/mc NO2 40 g/mc NO2 350 g/mc Marja de Toleranta 50 g/mc
NO2 si NOx
An calendaristic
10 g/mc
1h
SO2
24 h
125 g/mc
Nu
CO
Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore
10 mg/mc
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore : NO2 400 g / mc; SO2 500 g / mc.
1.2.2 Nivel imisii rezultat din dispersie Nivelul imisiilor s-a modelat pentru obiectivele de pe amplasamentul parcului ce vor fi dotate cu centrale termice, rezultatele au fost transpuse grafic pe harti de poluare zonala. Surse de emisie: Principalele zone care se propun a fi dotate cu centrale termice individuale sunt : Zona administraie + poliie comunitar Zona patinoar
155
Zona terenuri tenis de cmp, tenis picior, volei, baschet, minifotbal Zona piscin acoperit Zona bazei de agrement i sport Zona bowling + biliard Zona administraie Aqualand Zona aqualand + discotec
Surse de emisie: Centrale termice Nivelul maxim al imisiilor de poluanti Tabel nr 49 Stratificare stabila Poluant 0,5 m/s Conc. max g/mc Oxizi de azot (NO2) Oxizi de sulf (SO2) Pulberi totale in suspensie Monoxid de carbon (CO) 226,54 3,24 9,26 132,66 Distanta m 175 175 175 175 g/mc 36,36 0,52 1,49 21,29 Stratificare instabila 4,0 m/s Conc. max Distanta m 37,5 37,5 37,5 37,5
Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS 12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.
156
Incadrarea in norme SO2 Concentratiile orare au valori cuprinse intre 0,05 3,24 g/mc si se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin 592/2002. NO2 Concentratiile orare au valori variabile cuprinse intre 0,07 226,54 g/mc si se situeaza sub limita impusa de Ordinul 592/2002. CO Concentratiile determinate au valori cuprinse intre 0,04 132,66 g/mc si se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin 592/2002. Pulberi totale in suspensie Concentratiile medii de scurta durata cu valori cuprinse intre 0,13 9,26 g/mc, se situeaza in totalitate sub limita impusa prin STAS 12574/87.
* * *
Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100%: - sub CMA STAS 12574/87.
In conditii de stratificare stabila si calm atmosferic, nivelul maxim se realizeaza la distanta de 175 m fata de sursa de emisie.
In conditii de stratificare instabila, nivelul maxim se realizeaza la distanta de 37,5 m fata de sursa de emisie.
157
1.2.3 Poluarea cumulativa in sinergism

Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:
1. SO2 + NO2 2. SO2 + PST 3. NO2 + PST
Ci 1 CM Ai .
Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt :
Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a realizat pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau de locuire, in conditiile: starea atmosferica : - stabila - calm atmosferic; - instabila vant cu viteza 4 m/s; emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului. Poluarea cumulativa in sinergism calm atmosferic Tabel nr 50 Zona de actiune Limita functionala Directie Nord 840 m Directie Est 840 m Directie Sud 840 m Directie Vest 840 m Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 0,188 0,188 0,188 0,188 SO2 + PST 0,005 0,005 0,005 0,005 NO2 + PST 0,190 0,190 0,190 0,190
Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile considerate.
158
Poluarea cumulativa in sinergism stare atmosferica instabila - viteza vant 4,00 m/s Tabel nr 51 Zona de actiune Limita functionala Directie Nord 300 m Directie Est 360 m Directie Sud 540 m Directie Vest 420 m Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 0,015 0,011 0,0056 0,0071 SO2 + PST 0,00047 0,00033 0,00017 0,000225 NO2 + PST 0,015 0,011 0,0057 0,0072
Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile considerate.
2. Factor de mediu apa

Alimentarea cu apa Pentru asigurarea cu ap potabil a obiectivelor propuse este nevoie de un debit zilnic maxim de 440m3/zi (5,1l/s), care va fi luat din reeaua de ap a oraului, cu acordul societii EDILUL S.A. Aceast cantitate de ap asigur necesarul de ap pentru vizitatorii din amenajrile sportive, piscine, AQUALAND, patinoare, precum i pentru funcionarea fntnii arteziene i primenirea apei din bazinele decorative. Pentru asigurarea combaterii incendiilor este nevoie de un debit de 61m3/zi (0,7l/s). nmagazinarea apei necesare pentru consum i combaterea incendiilor se face ntr-un rezervor subteran, cu capacitatea de 75m3. Pentru distribuia apei n incint, se propune extinderea reelei existente la toate obiectivele din viitorul parc. Reeaua de distribuie a apei la punctele de consum are diametre cuprinse ntre 80 100mm, i este echipat cu fntni publice pentru but ap, cu hidrani supraterani pentru incendiu exterior, cmine de vane de linie, de golire i de aerisire.
159
Canalizarea apelor uzate Apele uzate menajere preluate de la consumatori au un debit total de 60m3/zi (0,7l/s), debit care include i apa uzat menajer de la complexele turistice existente Rustic i Potcoava de Aur. Reeaua de canale colectoare are diametrul de 20cm, conducnd apele ntr-o staie de epurare monobloc, propus pe vechiul amplasament al WC-ului existent, dar nefuncional n prezent. Staia de epurare este o instalaie compact monobloc de epurare, de capacitate mic, (Q 5l/s), i este conform cu Normativul NP 089 03, care permite efluentului evacuarea direct n receptorii naturali, respectiv lacul din apropiere sau rul Vedea. Apele meteorice sunt dirijate,prin sistematizarea vertical a terenulu,ctre dou bazine de retenie cu volume estimate la 295m3 fiecare. Apele colectate de pe suprafaa parcajului vor fi trecute print-un separator de hidrocarburi.
Nivel calitativ
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in categoriile: o ape uzate menajere: de la piscine (aqualand); spatiile administrative; din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: restaurant, cofetarie, bufet, rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi organici; o ape meteorice: apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante organice (CBO, CCO); apele de scurgere colectate din zonele construite in special de pe zona carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere; ape de ploaie si de siroire din zona forestiera prezinta incarcari cu azot si fosfor;
160
Indiferent de tipul statiei de epurare, statiile orasenesti sunt compuse din: treapta primara mecanica; treapta secundara biologica;
si la unele statii - treapta tertiara biologica, mecanica, chimica sau combinata: rol de a inlatura compusii in exces si a asigura dezinfectia apelor. Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer si ape meteorice se poate realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului. Apele uzate menajere preluate de la consumatori vor avea un debit total de 60m3/zi (0,7l/s), debit care include i apa uzat menajer de la complexele turistice existente Rustic i Potcoava de Aur. Reeaua de canale colectoare are diametrul de 20 cm, conducnd apele ntr-o staie de epurare monobloc, propus pe vechiul amplasament al WC-ului existent, dar nefuncional n prezent. Staia de epurare este o instalaie compact monobloc de epurare, de capacitate mic, (Q 5l/s), i este conform cu Normativul NP 089 03, care permite efluentului evacuarea direct n receptorii naturali, respectiv lacul din apropiere sau rul Vedea. Apele meteorice sunt dirijate,prin sistematizarea vertical a terenulu,ctre dou bazine de retenie cu volume estimate la 295m3 fiecare. Apele colectate de pe suprafaa parcajului vor fi trecute print-un separator de hidrocarburi. Soluia propus pentru alimentarea cu ap i canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu poate fi completat sau modificat prin documentaii tehnice de specialitate, elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate.
161
- Indicatorii de calitate estimati la evacuarea in emisar natural (raul Vedea), dupa epurare Tabel nr. 52 Indicatori de calitate 1 Temperatura Concentratia ionilor de hidrogen (pH) Hidrogen sulfurat si sulfuri Substante extractibile cu soventi organici Materii in suspensie Consum biochimic de oxigen (CBO5) Consum chimic de oxigen Detergenti sintetici biodegradabili Azot amoniacal (NH4+) Concluzii: Apele uzate menajere (epurate) si pluviale, evacuate in emisari naturali, nu vor afecta calitatea acestora, nu vor aduce prejudicii starii de sanatate a personalului de intretinere si nu vor constitui surse de poluare zonala a factorilor de mediu sol, subsol, panza freatica. U.M. 2 C Valori estimate 3 10 6,7 0,2 7 12,5 11,4 28,0 0,2 0,62 Limite admisibile VLA Prag alerta NTPA 001/2005 Ordin 756/97 4 5 40 6,5-8,5 0,5 20 35 20 70 0,5 2,0 0,35 14 24,5 14 49 0,35 1,4
unit.pH mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate Tabel nr. 53 CBO5 Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] Dupa sedimentarea primara raman: Dupa treapta chimica raman: Dupa tratarea biologica si chimica raman: Servicii culturale [kg/loc/an] 7,3 18,1 0,67 0,25 0,06 3,7 Suspensii 39,2 0,4 0,15 0,13 Azot total 3,3 0,925 0,75 0,86 Fosfor total 0,93 0,9 0,15 0,06 -
162
Eficiente de epurare Tabel nr. 54 CBO5 Tratament primar Sedimentare Tratament secundar - chimic - filtrare - aerare intensa Tratare tertiara - dezinfectare 30-35 % 50-85 % 65-95 % 95-98 % Suspensii 60-65 % 70-90 % 65-92 % 85-90 % Azot 7,5 % 25 % 15-30 % Fosfor 10 % 85 % 10-20 % Bacterii 25-75 % 40-80 % 80-95 % 60-90 % 99 % Virusi 0-1 % 0-1 % 0-1 % 0-1 % 0-4 %
3. Eliminarea deseurilor
Notiunea de deseuri urbane sau de tip urban desemneaza totalitatea deseurilor atat in mediul urban cat si in cel rural: gospodarii; institutii; unitati comerciale; unitati prestatatoare servicii; deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi; namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti. La nivel national cantitatea de deseuri urbane a inregistrat in ultimii 6 ani o crestere de 19 %. Indicele de generare a deseurilor urbane a avut o valoare medie de 293 kg/loc,an, respectiv 0,80 kg/loc,zi. Daca raportarea se face la populatia care beneficiaza de servicii de salubritate, valoarea medie a nivelului de generare devine 351 kg/loc,an sau 0,96 kg/loc,zi. In ceea ce priveste compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatia din mediul rural s-a constatat ca la nivelul anului 2004 prezenta urmatoarea structura:
163
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Tabel nr. 55 Mediu urban Compozitia deseurilor Hirtie si carton Sticla Plastice Lemn Metale Compozite Textile Biodegradabile Minerale Fractii fine < 8 mm Altele TOTAL
Mediu rural
Medie ponderata pe judet Procentaj (%) 45,0 4,5 13,5 4,0 6,0 1,5 2,0
Procentaj Procentaj din care din care Cantitate total Cantitate total ambalaje ambalaje (kg/loc.an) (%) (kg/loc.an) (%) (%) (%) 108,56 20,0 70,0 9,01 20,0 70,0 1,45 7,0 2,0 2,77 7,0 2,0 67,74 12,0 15,0 4,75 12,0 15,0 28,22 5,0 3,0 1,98 5,0 3,0 22,58 4,0 8,0 1,58 4,0 8,0 7,81 2,0 1,0 1,65 2,0 1,0 16,94 3,0 1,0 1,19 3,0 1,0 84,68 39,0 49,19 39,0 11,29 2,0 0,79 2,0 16,94 6,51 100 % 3,0 3,0 1,19 3,78 100 % 3,0 3,0
100 %
Sursa: agentii de salubritate, operatorii de depozit S-a constatat ca, fata de anul 2002, compozitia deseurilor menajere a ramas aceeasi, adica: 20 % - hirtie si carton, 7% - sticla, 12 % - plastice, 5% - lemn, 4 % - metal, 2 % - compozite, 3% textile, 39 % - biodegradabile, 2 % - minerale, 3 % - fractii fine, 3 % - altele. Categoria altele a prezentat urmatoarea structura: Tabel nr 56 Grupa Pondere totala Compozitie deseuri stradale deseuri din piete, gradini, parcuri namoluri Pondere 70,0 % 25,0 % 5,0 %
Altele
25 %
In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de: substante celulozice ; substante albuminoide si proteinice ; substante grase ; materiale plastice.
164
Compozitia chimica deseuri menajere Tabel nr 57 GRUPELE DE SUBSTANTE %
Celulozice Albuminoide Proteine Substante grase, rasini Lignina Substante minerale incinerabile Substante minerale neincinerabile Materiale plastice TOTAL
48,0 5,0 3,0 4,0 12,0 5,0 21,0 2,0 100,0
Deseurile stradale si din constructii In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia estimata este de : praf, pamant 60 80 % din greutate; frunze, lemne 5 4 % ; hartie, cartoane 2 4 % ; resturi de la santierele de constructii (moloz, piarta, caramizi, var,etc) 3 5 % resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei 0,1 - 0,2 % alte materiale 3 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc. Deseuri din ambalaje In cadrul deseurilor urbane la nivel national ponderea deseurilor de ambalaje este in continua crestere; astfel valoarea totala medie este de 18,49 % care raportata pe tipuri de deseuri prezinta urmatoarea repartitie:
165
Tabel nr 58 Tipul de deseu dupa natura ambalajului Hatie si carton Sticla Plastic Aluminiu Materiale feroase Altele Total Ponderea deseurilor de ambalaje Valoare medie % 5,02 5,25 6,77 1,26 0,19 18,49 Ponderea diferielor materiale in deseurile de ambalaje Valoare medie % 28,4 22,7 40,2 din care: PET 171 Altele 23,1 7,6 1,1 100
Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la surse. Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in mare parte colectate separat si vandute agentilor colectori de materiale reciclabile. In prezent, reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este insuficient dezvoltata. Colectare, transport, depozitare Organizarea gestiunii deseurilor urbane intra in obligatia Consiliilor Locale care indeplinesc aceasta sarcina fie direct, fie indirect, prin delegarea anumitor responsabilitati. comunei. Deseurile sunt transportate la depozitul ecologic de la Chiajna. Actualmente precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv indiferent de producator, exceptie facand ambalajele dar numai in cazul magazinelor. Majoritatea locuitorilor nu sunt pregatiti sa participe activ la colectarea separata a deseurilor si sa plateasca serviciile de salubritate mai complexe. De asemenea gradul de intelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deseurilor este scazut mai ales din cauza lipsei unei educatii ecologice. Pe viitor se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane si cu capacitarea unei categorii de populatie cu un venit mai mare si cu o educatie mai inalta sa se aplice un sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.
166
Astfel va trebui sa se asigure pe plan local pentru fiecare categorie de generator de deseuri, cele mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor: introducerea obligatorie si extinderea colectarii selective a a deseurilor; zone de functiune ale parcului fiecare zona va colecta si preda deseurile separat, in pubele de plastic pentru reciclabile hartie + carton plastic + PET refuzuri menajere hartie + carton plastic + PET refuzuri menajere
agentii economici autodotarea cu cate trei recipienti:
institutii publice dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiva cu cate trei recipienti: hartie + carton plastic + PET refuzuri menajere
La toti generatorii capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare se vor stabili conform unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor. separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor functiona pe plan local dar si pentru gospodariile individuale unde se folosesc adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati etc.; asigurarea preluarii si transportului deseurilor de catre un operator autorizat prin contracte ferme insotite de o programare stricta; Introducerea noilor sisteme de sortare la sursa si colectare selectiva a materialelor reciclabile (inclusiv a celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea si optimizarea frecventelor de colectare. Rationalizarea frecventelor de colectare va conduce la cresterea eficientei si reducerea costurilor pe care le implica serviciul de colectare. se recomanda in PUZ ca pentru solutionarea evacuarii deseurilor sa se prevada o statie de transfer de la care deseurile sa se transporte ulterior catre un depozit autorizat; asigurarea deservirii unui nr. cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport; asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in proportie cat mai ridicata.
167
Deseuri Faza de construcie a cladiriior si amenajarilor aferente viitorului parc In timpul acestei faze o mare cantitate de deeuri va rezulta din construcia antierului, din antierele provizorii de montaj, precum si din materialele de construcii ramase. Deseurile se vor evacua prin grija constructorului in baza contractelor semnate cu firme abilitate. Faza de exploatare a viitorului parc Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dup o prealabila sortare, trebuie evacuate in baza unui contract de salubrizare cu o societate agrementata, pe teritoriul parcului fiind prevzute pubele de mici dimensiuni destinate colectrii deeurilor.
168
B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ

Evaluarea strategica de mediu SEA reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor planuri si programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana. Evaluarea impactului asupra sanatatii Sanatatea, definita de OMS ca starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate. Mediul in contextul sanatatii Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este grau influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate. Sanatatea in relatie cu mediul Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza atat efectele directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi), ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationate si comunitare in vederea interventiei eficiente.
169
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.
1. Impact si efecte asociate poluarii aerului

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Astfel emisiile evacuate in atmosfera sunt dispersate si diluate, generand distributii spatiale si temporale variabile ale poluantilor. In acest timp reactii fotochimice modifica agresivitatea si reactivitatea unora dintre poluanti. Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale organismului. De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale. Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:
170
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Tabel nr 59
Efectele asociate poluarii aerului Poluant Efectele expunerii de scurta durata reactii inflamatorii simptome respiratorii efecte adverse ale sistemului Particule in suspensie cardiovascular cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii Efectele expunerii cronice cresterea simptomelor respiratorii reducerea functionarii plamanului la copii cresterea frecventei bolilor pulmonare reducerea capacitatii functionale pulmonare la adulti reducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare efecte adverse in functionarea sistemului respirator reactii inflamatorii ale plamanului Ozon efecte si simptome respiratorii cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii afectarea functiei pulmonare Dioxid de azot cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii reducerea capacitatii functionale pulmonare cresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii reducerea capacitatii functionale pulmonare
171
1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii

Particulele in suspensie Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 , (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 , (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 . Epurarea are loc la la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse. Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc. Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice. Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 g/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 g/m3. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici.
172
Dioxidul de azot Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii. Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice. Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400 g/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 g/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 g/m3. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 g/m3. Monoxidul de carbon Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort. Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc. Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.
173
1.2
Estimarea expunerii pentru populatia zonei
Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita concentratie si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre poluarea aerului si populatia expusa. Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului. Nivelul calitativ al aerului respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea prevederilor in conditii de variabilitate meteorologica este prezentat separat pe fiecare sat in parte, pe fiecare poluant in parte dar si in sinergism.
Nivelul maxim al imisiilor de poluanti Tabel nr 60 Stratificare stabila 0,5 m/s Conc. max Distanta g/mc m 226,54 3,24 9,26 132,66 175 175 175 175 Stratificare instabila 4,0 m/s Conc. max Distanta g/mc m 36,36 0,52 1,49 21,29 37,5 37,5 37,5 37,5 - timp expunere variabil - fara efecte acute sau cronice Efecte
Poluant
Oxizi de azot (NO2) Oxizi de sulf (SO2) Pulberi totale in suspensie Monoxid de carbon (CO)
174
Poluarea cumulativa in sinergism calm atmosferic Tabel nr 61 Zona de actiune Limita functionala Directie Nord 840 m Directie Est 840 m Directie Sud 840 m Directie Vest 840 m Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 0,188 0,188 0,188 0,188 SO2 + PST 0,005 0,005 0,005 0,005 NO2 + PST 0,190 0,190 0,190 0,190
Poluarea cumulativa in sinergism stare atmosferica instabila - viteza vant 4,00 m/s Tabel nr 62 Zona de actiune Limita functionala Directie Nord 300 m Directie Est 360 m Directie Sud 540 m Directie Vest 420 m Valoarea poluarii cumulative SO2 + NO2 0,015 0,011 0,0056 0,0071 SO2 + PST 0,00047 0,00033 0,00017 0,000225 NO2 + PST 0,015 0,011 0,0057 0,0072
175
1.3
Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii
Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate in consideratie nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din literatura de specialitate si nivelul OMS.
* * *
Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %: - sub CMA STAS 12574/87.
In conditii de stratificare stabila si calm atmosferic, nivelul maxim se realizeaza la distanta de 125 m fata de sursa de emisie, zona cu functiune de locuire, sau zona verde.
In conditii de stratificare instabila, nivelul maxim se realizeaza la distanta de 25,0 m fata de sursa de emisie, zona verde.
Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza vant 4 m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa). In conditiile mentionate in PUZ si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu
sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei zonei, asociate poluarii aerului generate de realizarea obiectivului in varianta prezentata.
176
2. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit. Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard, samd. Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman. Impactul asupra organismului se manifesta prin: accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, etc.; impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.; printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc. In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.
177
Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator: Nivel expunere critica si efecte Tabel nr 63 Nivel de zgomot echivalent/dB(A) 20 45 35 / interior 42 / exterior 55 / interior 70 / exterior 75 / interior 70 / exterior Surse de zgomot Principalele surse de poluare fonica din interiorul si din vecinatatea Parcului Municipal Alexandria, sunt reprezentate de: o traficul auto care se desfasoara pe arterele principale si secundare cu autovehicule de tonaj variat; o parcari in spatii amenajate si neamenajate. Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile in functie de specificul echipamentelor si distanta santierelor fata de zona locuita. Investigatiile efectuate in arealul parcului, au pus in evidenta valori variabile in functie de pozitionarea arealelor fata de sursa principala trafic: o astfel in zona - Poarta intrare parc, directie Sud, Strada Ion Creanga (areal mixt trafic si locuinte), nivelul de zgomot a fost variabil, intre la limita si peste limita admisa in conditii de activitate rutiera si sub limita admisa in absenta acesteia; o in zona functionala, Restaurantul Potcoava de aur, situat in interiorul parcului interiorul parcului, nivelul de zgomot a prezentat valori variabile situate in proportie de 100 % sub LMA. Efecte Reducerea inteligibilitatii vorbirii Afectarea calitatii somnului Disconfort Treziri Afectiuni cardiace Afectarea auzului Hipertensiune
178
Pentru perioada de executie a obiectivelor prevazute si a echiparii tehnico edilitare, amplasarea santierelor in imediata vecinatate a arealelor locuite, pentru care nivelul normat, prevazut pentru zonele rezidentiale, cel care asigura protectia impotriva aparitiei efectelor asupra sanatatii, este de 50 dB(A) face ca pentru acestia sa se profileze riscul aparitiei efectelor de disconfort pe toata perioada de executie. In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda aplicarea unor masuri de protectie.
3. Impact si efecte asociate poluarii solului

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu va fi caracteristica Prcului Municipal Alexandria. Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia. Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi nesemnificativ.
4. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

Prin aplicarea masurilor propuse privind eliminarea deseurilor, impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel: Protectia mediului si a sanatatii oamenilor
amenajarea platformelor de precolectare si dotarea acestora corespunzator, asigurarea colectarii selective, din de servicii publice;
pentru
sortarea fractiunii de hartie + carton si plastic, PET-uri, sticla, lemn si textile in zonele de producere; asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva de pe amplasamentul parcului.
179
Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala
crearea de noi locuri de munca direct, datorita dezvoltarii serviciilor de salubrizare (prin colectare selectiva duala si sortarea reciclabilelor in vederea valorificarii) si indirect datorita dezvoltarii serviciilor turistice in special la sfarsit de saptamana; modul de abordare a problemelor privind colectarea selectiva, sortarea si valorificarea deseurilor reciclabile poate fi un model pentru alte locatii din orasul Alexandria, dar si din tara; imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor; promovarea unui sistem de protectie sociala prin introducerea taxei de habitat; diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare; realizarea monitorizarii cantitatii de deseuri produsa, va asigura taxarea in functie de cantitatea produsa de generatorii de deseuri si constrangerea acestora de a diminua cantitatile produse prin marirea gradului de reciclare directa sau incurajandu-se consumul produselor ce utilizeaza ambalaje minimizate.
Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabila
va duce la imbunatatirea legislatiei locale, prin elaborarea unui Regulament de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor; regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor va fi insusit de catre autoritatea publica, si aceasta va lua masuri de aplicare a lui prin elaborarea de Norme de aplicare; prin actiunile de constientizare publica se vizeaza imbunatatirea normelor de conduita a tuturor factorilor implicati.
180
5. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea 5.1 Cadrul natural

Hidrografia de suprafa este reprezentat printr-o reea autohton reativ dens, colectorul principal fiind rul Vedea. Densitatea reelei hidrografice este, n general, cuprins ntre 0,20 i 0,25 Km/Km2 . ntruct bazinul hidrografic Vedea s nscrie n zona piemontan i de cmpie, regimul scurgerii n timpul anului este destul de instabil. Considerat ca tip pericarpatic sudic, acesta se caracterizeaz printr-o scurgere mare n timpul iernii (29-33%) i primverii (36-50%), n celelalte anotimpuri volumul de ap scurs fiind mult mai redus 20%). Vile care intesecteaz orizonturile freatice din stratele de Frteti sau din depozitele de teras, cum este valea Vedea, sunt parial alimentate din subteran (12-18%), ceea ce asigur o pemanen, n timpul anului, a procesului de scurgere prin albie. Cu toate acestea sunt cunoscute cazuri, destul de rare, cnd Vedea la Alexandria, a secat complet. Mineralizarea apei variaz, n funcie de anotimp i deci de volumul de ap care se scurge prin albie. n timpul iernii, sub podul de ghea, sau n perioada scurgerii minime de toamn, gradul de mineralizare este mai ridicat (700-900mg/l iar n timpul apelor mari de primvar sau al viiturilor acesta este mai sczut (300-500mg/l). Timpul hidrochimic este cel bicarbonatat calcic cu treceri spre bicarbonatat-sodic. Particularitile mofometrice ale vilor i repartiia neuniform a scurgerii n timpul anului au impus construirea de iazuri pe majoritatea vilor din bazinul Vedei. Cea mai apropiat arter hidrografic fa d eamplasamentul obiectivului este reprezentat de rul Vedea, cel mai important din regiune, situat la cca 500m N de obiectiv.Debitul mediu multianual nregistrat de rul Vedea la staia hidrometric Alexandria este de cca 7m3/s, dar valoarea maxim a atins chiar 950m3/s, n vreme ce minimul coboar pn la sub 1m3/s. Turbiditatea, nregistrat la aceeai staie, este de 2320g/m3 (cca 2 t/ha/an), valoare explicat prin friabilitatea depozitelor i instabilitatea albiilor Vedei i afluenilor ei din zona piemontan. Elementele de sol i vegetaie, dat fiind amplasarea obiectivului ntr-o zon de lunc, se caracterizeaz prin azonalitate i evolueaz n condiiile specifice acestei uniti morfologice naturale. Solurile specifice sunt cele de lunc, de la cele mai recente (aluviuni i soluri aluviale slab dezvoltate) pn la cele mai evoluate spre diferite tipuri genetice. Solurile de lunc puin evoluate (aluviuni i soluri aluviale) au extindere maxim n sectoarele inundabile ale luncii, din imediata
181
(vara 9,5-17% i toamna 8-
vecintate a albiei minore, dar i de la exteriorul luncii, acolo unde exist numeroase microdepresiuni conturate ntre grindurile fluviatile. Treapta mai nalt, individualizat ca teras de lunc, mai rar inundabil i acoperit de vegetaie ierboas, cu orizontul freatic la mic adncime, ofer condiii favorabile pentru formarea lcovitilor care, pe unele sectoare , evolueaz n cernoziomuri levigate gleice. Pe suprafeele orizontale care alctuiesc podul terasei fluviatile inferioare a rului Vedea se identific soluri salinizate (soloncecuri, n special n arelele de confluen a rurilor) ca urmare a unui climat mai arid, dar i a depozitelor superficiale lutuase care asigur un drenaj slab de suprafa. Vegetaia caracteristic este cea de lunc, alctuit din duri i pajiti. Padurile de lunc au n componena lor, iniial, esene moi diferite specii de salcii i plop, i evolueaz, cu timpul, n leauri de lunc, pe msura instalrii stejarului pedunculat i brumriu i a altr esene de foioase, ca ulm, jugastru, frasin, carpen,etc.Subarbortul pdurilor de lunc constituie de ele mai multe ori un desi de neptruns, alctuit din anger, soc, clin, catin, iar stratul ierbocen din plante hidrofile cu cretere viguroas. Pajitile de lunc sunt formate din diferite specii mezohidrofile: Poa pratensis; Agrostis alba, Festuca pratensis, diferite specii de Caresc, care contribuie la productivitatea lor. Zonele depresionare din lunc, cu nivelul freatic foarte aproape de suprefa, sunt marcate prin prezena rogozului, a pipirigului, papurei, stufului. Revrsrile frecvente ale rului Vedea i configuraia morfografic specific, au contribuit la meninerea ecosistemului natural pe aproape ntreaga suprafa a luncii, nefiind posibil angrenarea n circuitul agricol a terenurilor. Acest fapt este vizibil chiar n imediata vecintate a obiectivului unde se identific, la cca 300 m V o pdurice n structura creia se regsesc toate speciile tipice zvoaielor de lunc. Detalii artificiale. Amplasamentul obiectivului se suprapune teritoriului aflat n subordinea administrativ a municipiului Alexandria, fiind localizat la extremitatea nord-estic a acestuia, n regiunea industrial a oraului. Cele mai apropiate construcii sunt repartizate pe latura sudic i sud-estic a obiectivului, la distane mai mari de 200m, prezentnd o structur specific, cu profil accidentat i determinnd o modificare sensibil a parametrilor climatici pentru stratul inferior de aer, ndeosebi prin nclzirea artificial difereniat. Cile de comunicaie care nlesnesc accesul n zon sunt numeroase, cea mai apropiat i direct fiind oseaua de centur a oraului care asigur, spre vest, legtura cu drumul naional Alexandria-Bucureti. De la intersecia celor doua drumuri pn n dreptul amplasaentului, oseaua de centur se desfoar pe o lungime de aproximativ 1,8 Km. Ctre nord-est, la cca
182
0,7Km de obiectiv se identific calea ferat industrial ce deservete unitile de producie din nordul i estul localitii, i mai spre sud, la o distan de 1,2Km, se observ apeductul, cu traseu pe direcia NE-SV, ce asigur transportul apei ctre staia de epurare a oraului.
5.2 Amenajare peisagistica

Amenajarile peisagistice din cadrul PUZ-ului vor avea caracter de spatiu verde si zona de agrement din lungul raului Vedea si a celor doua lacuri aflate pe amplasament. Plantatiile vor avea caracter ornamental si vor tine seama de compozitia si proportia speciilor in regim natural in areale de tip zavoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul strazilor si pentru accente in compozitia parcurilor si scuarurilor. In lungul raurilor se recomanda asociatii de arbori din speciile: Salix, Populus, Betula Carpen, Quercus robur, Morus - Dud. Intercalat printre plantatiile de aliniament ale strazilor se pot introduce specii exotice decorative (gen Magnoliacee, Vanilium etc.). O importanta suprafata plantata va fi constituita de zonele de protectie pentru LEA, gaze, petril brut, circulatii si ape de suprafata.
5.3 Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica

In cadrul spatiilor ocupate cu vegetatie de tip padure cat si areale organizate prin amenajare peisagistica trebuie sa se acorde o atentie speciala asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic. Mentinerea si chiar dezvoltarea spatiului ocupat de vegetatie constituie unul din elementele esentiale pentru care este solicitata functiunea de locuire in satele componente ale comunei. Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii obiectivelor PUZ, rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile, indicand o linie strategica si un program de management al mediului, program al carui scop consta in reconstructia ecologica a zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.
183
C. EVALUAREA IMPACTULUI MATRICE DE EVALUARE

Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia cauza - efect. In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare: - fiecare factor de mediu in parte; - fiecare tip de sursa; - fiecare poluant; incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care: 10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana; 1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat. In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat in calcul. Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru fiecare component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6 clase, cu valori intre 1 si 6 si in care: - clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana; - clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata. Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului: - aer; - sol vegetatie; - igiena urbana - zgomot; - stare de sanatate a populatiei. Pentru teritoriul Parcului Municipal Alexandria matricile de evaluare s-au realizat pentru: Zona cu functiune de locuire + trafic Zona cu functiune de servicii + zona verde din interiorul parcului
184
MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU

- GLOBALA ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE + TRAFIC - Poarta de intrare in parc, directie Sud Tabel nr 64 Componentele mediului Cauza: EMISII PUZ Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 4 SO2 NO2 CO Pulberi Compusi volatili TOTAL 9 8,5 8 8 8,5 9 8 9 8,6
1 -AER
2 - SOL VEGETATIE 3 - ZGOMOT 4-POPULATIE TOTAL
8,4
9,0
IPG - indicele de poluare globala Valoarea I.P.G. - 1,4 Clasa 1 - 2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE
185
MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALA ZONA CU FUNCTIUNE SERVICII DE AGREMENT + ZONA VERDE - Zona restaurant Potcoava de aur, interiorul parcului Tabel nr 65
Componentele mediului 1 -AER
Cauza: Efecte:
EMISII PUG NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 SO2 NO2 CO Pulberi
TOTAL 4 9,5 9,0 8,5 9 9,5 8,5 9,0 9,0
2 - SOL VEGETATIE 3 - ZGOMOT 4-POPULATIE TOTAL
9,0
9,5
8,5
9,0
IPG - indicele de poluare globala Valoarea I.P.G. - 1,0 Clasa 1 - 2
MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE
186
CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si un se pune problema aparitiei unor efecte cu carcter transfrontier.
CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.1.1 Faza de executie
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile cazuistic. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces; se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
187
8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ

Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule. Printre acestea mentionam: pentru zone cu concentratii de NO2 : - schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire; - montarea catalizatoarelor la masini; pentru zone cu concentratii de SO2 : - schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire ; pentru zone cu concentratii de CO : - montarea catalizatoarelor la masini; De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere; Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare; Organizarea eficienta a proceselor de productie si monitorizarea emisiilor; Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statii de epurare); Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona parcului, amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.2.1 Ape subterane si de suprafata
Prioritate PUZ extinderea gospodariei de apa, respectiv a instalatiilor de captare a apelor La stabilirea zonei de protectie din lungul raului Vedea se vor aplica prevederile Anexei nr. Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa.
188
meteorice, si racordarea obiectivelor la alimentarea cu apa centralizata. 2 din Legea Apelor nr. 107/1997.
Autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.
Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu
risc natural sau potential de inundare, din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea riscurilor naturale: lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor; lucrari de combatere a eroziunii de adancime;
8.2.2 Ape uzate, menajere si pluviale

Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor: completata cu HG 352/2005. Canalizarea apelor pluviale va fi de tip ramificat cu mai multe puncte de descarcare pentru fiecare zona a parcului in parte. De asemenea va fi prevazuta cu colectoare secundare pentru canale stradale si parcaje, deci apa pluviala va fi colectata si transportata gravitational prin colectoare stradale colectoare secundare si colector pricipal. In situatia in care solutia de evacuarea a apelor pluviale va fi in emisar natural se vor avea la descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea, amenajarea si consolidarea locala a albiei pentru a evita fenomene de eroziune, ruperi de mal, colmatari; se vor identifica zone cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care pot sa se dezvolte torente, suvoaie in timpul precipitatiilor puternice. in vedere urmatoarele aspecte: menajer pluvial
Construirea unei statii de epurare monobloc, cu respectarea NTPA 001/2005 modificata si
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

Pentru imbunatatirea situatiei privind solurile degradate s-a propus implementarea zonelor Aceste schimbari impun lucrari edilitare si masuri administrative sustinute. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului.
verzi, servicii publice sau infiintarea de perdele de protectie cu compozitii dendrologice speciale.
189
In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de amenajarea speciala a punctelor de colectare a deseurilor pentru fiecare zona a parcului; se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor; serviciul de colectare si transport se va realzia printr-un operator de salubritate autorizat.
masuri:
Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu Caile rutiere si platformele parcarilor vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului
mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. cu uleiuri si produse petroliere.
8.4
Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse
functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor, lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea parcului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. Vegetatia va fi utilizata de asemenea la alcatuirea perdelelor de protectie ; Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de aliniament, fasii Pentru vegetatia tip ostroave: admiterea prin Regulametul Local de Urbanism, numai a functiilor urbane ce nu pot strica echilibrul ecologic al parcului; La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. prin: Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUZ
plantate;
190
asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei.
interzicerea utilizarii semnalelor sonore.
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

o Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi; functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca; introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. o Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul seismelor sunt avute in vedere prin: prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism; respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS P100-92 (zona seismica C, coeficientul seismic Ks = 0.20, perioada de colt Tc = 1.5 sec, gradul seismic asimilat = VIII).
In zonele potential inundabile datorita excesului de umiditate se vor lua urmatoarele masuri: ) Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor. ) In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si colectarii apelor revine administratorului. ) Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului de precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime: a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
191
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri; d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata; e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure drenarea apei si protejarea constructiei. ) In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor cu risc de poluare iar cele existente se vor dezafecta. ) Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora. ) Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor. ) Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare. In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului raului Vedea, construirea devine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere limitrofe parcului se recomanda construirea gardurilor care il delimiteaza cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.
192
CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare accentuata a Parcului Municipal Alexandria, relevand o serie de efecte negative: pierderea unei importante zone de atractie la nivelul municipiului Alexandria; organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic; mentinerea unui cadru spatial volumetric ambiental si de imagine necorespunzator importantei si rolului zonei la nivel municipal; lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu; proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial functional al orasului; neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate, de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri; mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori: o cauzate de factori de natura fizico-geografica; o cauzate de facrori de natura spatial-ecologica; o cauzate de facrori de natura spatial-functionala; o cauzate de facrori de natura socio-spatiala. Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico geografica relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale. Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
193
o disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural; o autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile; o ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor. Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial ecologica rezulta din scaderi in capacitatea interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite. Disfunctionalitatile se exprima prin starile de dezechilibru care se instaleaza la diferite niveluri: un nivel care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat a teritoriului administrativ; la nivelul competitiei dintre functiuni in ocuparea si utilizarea terenului; la nivelul ritmurilor de realizare a investitiilor. Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: o dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; o dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul natural si fata de potentialul natural amenajat; o conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local; o dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; o absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; o dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice. Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial functionala apartin sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale. Adecvarea la aceste necesitati se realizeaza cu intarzieri, defazari si lipsa de precautie. Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: o absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona Padurii Vedea; o absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare;
194
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. o insuficienta conturare a unor poli urbani; o disfunctionalitatile privind circulatiile;
o disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; o disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio spatiala constituie o rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare. Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: o situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor; o nivel scazut al veniturilor desi superior celui national;
195
CAPITOLUL 10 MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
La nivelul Parcului Municipal Alexandria se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative. Domeniul efectului semnificativ 1. Factorii de mediu AER Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUZ, cat si in faza de exploatare a acestora. Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare. APA uzata Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005. Realizarea statiei de epurare si evacuarea apelor epurate in raul Vedea. de suprafata Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata si incadrarea in clasele de calitate in vederea stabilirii starii ecologice conform Ordin MMGA nr. 161/2006. Instituirea unor zone de protectie a malurilor raului Vedea. Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si subterana incadrarea in normele de potabilitate conform legii nr. 311/2004. Masurile de monitorizare
196
Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de SOL calitate conform Ordin nr. 756/1997. Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor. Monitorizarea impaduririlor prin compensatie atat ca 2. Biodiversitate suprafete cat si ca tehnici aplicate. Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu prevederile PUZ. Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri. Monitorizarea suprafetelor de teren cu probleme de destructurare. 3. Riscuri naturale Degradarea structurii terenului (eroziuni, surpari) 4. Dezvoltarea zonei administrative aferenta PUZ Fonduri Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea programelor de dezvoltare prevazute in PUZ. Demararea unor proiecte de parteneriat public privat sau a altor forme de colaborare pentru obtinerea fondurilor necesare dezvoltarii zonei. Atragerea de fonduri din programele de finantare externa. Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele Investitii (retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele canalizare, statii epurare, lucrari de aparare maluri, lucrari de traversare a cursurilor de apa pentru retele edilitare) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul PUZ-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului.
197
CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Descrierea PUZ Informatii generale
Planul se numeste: PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA Titularul PUZ: PRIMARIA MUNICIPIULUI ALEXANDRIA Zona de amplasare: Zona studiat de PUZ Parc Municipal Alexandria se afla situata in intravilan, in zona de nord a municipiului, constituindu-se intr-o zon de legtur cu iesirea pe DN 6 spre Bucureti. Zona are o suprafa de 25,43 ha. Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este cuprins in zona delimitata de urmatoarele elemente-reper: la nord platforma targului saptamanl Alexandria; la sud SUT Alexandria; la vest limitele proprietatilor imobile de pe strada Alexandru Ghica; la est - Raul Vedea.
Zona astfel delimitata, este usor accesibila atat din zona centrala, cat si ca poarta de intrare nordica pe teritoriul municipiului, aflandu-se in vecinatatea imediata a unor importante retele de circulatie, pe directia nord-sud (Str. Bucureti), dar si est-vest (Str. Alexandru Ion Ghica). Terenul care face obiectul PUZ-ului, se situeaza in vecinatatea unor repere2 importante la nivel municipal: naturale (Raul Vedea i Pdurea Vedea) sau functionale (SUT Alexandria, Targul saptamanal i stadionul municipal).
11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate. Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.
198
11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului

Protectia apelor Evacuarea apelor epurate se va realiza in raul Vedea. Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate menajere, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a efluentilor evacuati in receptori naturali. Pentru evacuarea apelor meteorice se propune realizarea unor bazine de retentie si a unei canalizari pluviale, prin care se vor dirija catre statia de epurare. In statiile de epurare se vor monta sisteme de epurare pentru apele meteorice care vor consta in principal in deznisipatoare si separatoare de uleiuri si produse petroliere. Protectia aerului Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97. Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere. Protectia solului Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor cazuri accidentale. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului. In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri: realizarea in unitatile economice si unitati publice, de puncte (platforme) special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor; se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor; serviciul de colectare si transport se va realzia printr-un operator de salubritate autorizat.
intocmit ecolog Viorel Olteanu

199
ANEXE
Piese scrise:
Titlu de Proprietate nr. 00181 Primaria Municipiului Alexandrei; Certificat de Urbanism nr. 7 din 11.01.2008; Aviz Fvorabil nr. 12847 din 05.06.2007 Primaria Municipiului Alexandria; Punct de vedere nr. 2307 din 19.06.2007 Administratia Nationala Apele Romane; Aviz nr. 323 din 04.06.2007 S.C. APA CANAL S.R.L.; Punct de vedere nr. 901879 din 10.05.2007 Ministerul de Interne Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta; Aviz nr 529 S.C. TERMA SERV S.R.L.; Acord pentru amplasarea sau executarea de lucrari in zona drumurilor publice nr. 28974 din 11.05.2007 Ministerul de Interne, Serviciul Politiei Rutiere; Adresa nr. 1091 din 22.05.200 Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA; Aviz Favorabil CEZ Distributie energie electrica; Aviz Favorabi nr. 988 din 30.05.2007 WIROM GAS S.A.; Aviz Sanitar de Constructie nr. 1053 din 23.05.2007 Ministerul Sanatatii Publice; Aviz nr. 4 din 05.06.2007 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Teleorman;
Piese desenate:
Harti de poluare zonala - Conditii de calm atmosferic (SO2, NO2, CO, PST) - Conditiii de instabilitate admosferica (SO2, NO2, CO, PST) Incadrarea in teritoriul Municipiului Alexandria; Scara 1: 5.000; Obiective de utilitate publica si proprietatea asupra terenurilor; Scara 1: 1.000; Analiza fondului vegetal si disfunctionalitati; Scara 1: 1.000; Studiu ambiental peisagistic; Scara 1: 4.000; Fond construit. Stare. Regim de inaltime. Circulatii si accese; Scara 1: 4.000; Mobilier urban. Iluminat. Studiul malului raului si al lacurilor; Scara 1: 4.000; Conformare spatial configurativa. Studiu de culoare; Scara 1: 4000;
200
Situatia existenta:
Situatia propusa. Reglementari: Zonificare functionala. Elemente de regulament; Scara 1: 1000; Circulatii; Scara 1: 1000; Retele tehnico edilitare - Alimentare cu apa si canalizare; Scara 1: 1000; Retele tehnico edilitare Alimentare cu gaze naturale si energie electrica; Scara 1: 1000; Retele tehnico edilitare Alimentare cu energie electrica, telefonie; Scara 1: 1000; Vegetatie propusa; Scara 1 : 1000;
201

Raport Mediu - Parc Alexandria

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Mediu - Parc Alexandria

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Punct de lucru: B-dul. Tineretului nr.11 sector 4, Bucuresti Tel.

: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 GSM 0722 43 10 67

ALEXANDRIA JUD. TELEORMAN - 2008 -

BENEFICIAR, PRIMARIA ORASULUI ALEXANDRIA JUD. TELEORMAN

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

Director, cecet. Stela Capra

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

CAPITOLUL 4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

CAPITOLUL 5 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA CAPITOLUL 8

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PUZ-ULUI

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

ANALIZA DOTARILOR / FUNCTIUNILOR. OCUPAREA TERENULUI

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

ZONA SPATII VERZI AMENAJATE Masiv Foioase Masiv Pducel

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. vegetatie cu o valoare scazuta reprezentata de :

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. vegetatie ierboasa spontana,

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

vegetatie de mal de apa precum si

vegetatie acvatica de asemenea invadante.

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

RAPORT DE MEDIU PUZ PARC MUNICIPAL ALEXANDRIA -2008-