Raport La Studiul de Evaluare Romstar

S.C. ROM STAR S.R.L.
EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Proiect N: 7/ 2011 Faza: Acord de mediu

Denumire obiectiv:

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE
CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL
Com. Lunguletu, satul Lunguletu, D.N. 7, jud.
Dambovita

Coninut volum:
RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA
MEDIULUI

Evaluator principal
S.C. LAIG SERV S.R.L

RESPONSABILI TEMA:

Chim. Dr. Moater Elena Irina

martie 2011

Raport la studiul de impact asupra mediului
Denumire proiect: Construire statie distributie carburanti, spalatorie auto
si statie GPL" com. Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
2

S.C. ROM STAR S.R.L.

Prezentul Raport la studiul de impact asupra mediului a fost elaborat pentru investitia Construire
statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL" in com. Lunguletu, sat Lunguletu, D.N.
7, judetul Dambovita la cererea S.C. ROM STAR S.R.L. i constituie obiectul contractului nr . 25 din
24.02.2011 ncheiat ntre S.C. LAIG SERV S.R.L i S.C. ROM STAR S.R.L.

Tehnoredactare,
culegere text:
Membrii colectivului de lucru

Evaluator principal

Evaluator mediu

MOATER ELENA IRINA
Inginer hidrotehnist
Inginer constructor
Evaluator risc incendiu

MOLDOVEANU MARIANA
DOBRA OVIDIU DANIEL
ROMAN NICOLAE

3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE 6
1.1. BENEFICIAR 6
1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI 6
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 6
1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI 6
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 7
1.5.1. Descrierea situaiei actuale 7
1.5.2. Descrierea solutiei proiectate 7
1.5.2.1. Descrierea constructiei-arhitectura 7
1.5.2.2. Descrierea structurii 11
1.5.2.3. Instalatii interioare, retele apa si canalizare
1.5.2.3.1. Instalatii interioare
1.5.2.3.2. Retele exterioare exterioare
11
11
13
1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica 14
1.5.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire
1.5.2.5.1. Drumuri si platforme,spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului
15
15
1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE 15
1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE
N SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI
16

1.7.1. Mijloace de intervenie n caz de incendiu 18
1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 21
1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie 21
1.8.2. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrarilor 23
1.8.3. Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de funcionare
1.8.3.1. Surse de zgomot i de vibraii in perioada de functionare
1.8.3.2. Msuri de reducere a polurii sonore
24
24
24
1.8.4. Surse de radiaie electromagnetic, radiaie ionizat, poluare biologic 24
1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC 24
1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL
PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
24

1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLSAMENTULUI PROIECTULUI
26
2 PROCESE TEHNOLOGICE 27
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 27
2.1.1. Categorii de lucrri 27
2.1.2. Determinarea emisiilor produse in amplasament 29
2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAIEI DE DISTRIBUIE
CARBURANI SI STATIEI GPL
2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie carburani
2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC
2.2.3. Fluxul tehnologic i modul de operare al instalaiei G.P.L. tip Skid
2.3 Activitati de dezafectare
30

30
32
34
35
3 DEEURI 35
3.1. PERIOADA DE EXECUIE A LUCRARILOR
3.1.1. Deeuri inerte i nepericuloase
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase
35
35
36
3.2. PERIOADA DE EXPLOATARE
36
36

4

3.2.3 Gestionarea substantelor si preparatele periculoase utilizate si cantitatile utilizate

36
37
3.3. MODUL DE GOSPODRIRE A DEEURILOR 37
4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA
39

4.1. APA 40
4.1.1. Date privind amplasamentul 40
4.1.2. Alimentarea cu ap
4.1.2.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie
4.1.2.2. Alimentarea cu ap pe perioada folosinei
40
40
41
4.1.3. Evacuarea apelor uzate
4.1.3.1 Retele de canalizare
4.1.3.1.1. Instalaii interioare de canalizare ape uzate
4.1.3.1.2. Retele exterioare de canalizare
42
42
42
42
4.1.4. Managementul apelor uzate
4.1.4.1. Managementul apelor uzate n perioada de construcie
4.1.4.2. Managementul apelor uzate n perioada de folosin
43
43
44
4.1.5. Surse de poluare a apei i emisii de poluani 45
4.1.5.1. Surse de poluare a apelor n perioada de execuie 45
4.1.5.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare 46
4.1.6. Impactul produs asupra apelor 46
4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor n perioada de construcie 46
4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor n perioada de funcionare 46
4.1.7. Msuri de diminuare a impactului 46
4.1.7.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei 46
4.1.7.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii 47
4.2. AERUL 48
4.2.1.Date generale 48
4.2.2. Surse i poluani generai 48
4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului 48
4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n proiect 49
4.2.3. Prognozarea polurii aerului 54
4.2.3.1. Calculul dispersiei
4.2.3.1.1. Scurt descriere a modelului de calcul utilizat
4.2.3.1.2. Datele de intrare in modelul de calcul
55
55
56
4.2.3.2. Rezultatele dispersiei
4.2.3.2.1. Executia constructiilor (terasamente , fundatii)
4.2.3.2.2. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii utilajelor i traficului auto
4.2.3.2.3. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii centralelor termice
56
56
57
58
4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului 59
4.3. SOLUL 59
4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta 59
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de executia a lucrarilor
4.3.2.2. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de functionare
59
59
60
4.3.3. Prognozarea impactului 60
4.3.4 Msuri de diminuare a impactului asupra solului
4.3.4.1. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare
4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de executie
61
61
61
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 61
4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat 61


5

4.4.2. Posibilitatea polurii solului si subsolului 62
4.4.3. Protectia subsolului 63
4.4.4. Masuri de diminuare a impactului 64
4.5. BIODIVERSITATEA 64
4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local 64
4.5.2. Impactul prognozat 64
4.5.3. Msuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 65
4.6. PEISAJUL 65
4.6.1. ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia 65
4.6.2. Impactul prognozat 65
4.6.3. Relaia dintre proiect i zonele naturale folosite n scop recreativ (pduri, zone verzi, parcuri
in zonele mpdurite, campinguri, corpuri de ap), impactul prognozat asupra acestor zone i
asupra folosinei lor
65

4.6.4. Msuri de evitare a impactului 65
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC 66
4.7.1. Impactul potenial al activitii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaiei locale 66
4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic
4.7.2.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa
de munc, dinamica omerilor
4.7.2.2. Public posibil nemulumit de existena proiectului
4.7.2.3. Informaii despre rata mbolnvirilor la nivelul locuitorilor
4.7.2.4. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale locuitorilor
(schimbri asupra calitii mediului, zgomot, etc.).
66
66

66
66
66
4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic
4.7.3.1. Faza de execuie
4.7.3.2. Faza de exploatare
67
67
67
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 67
6 MONITORIZAREA 68
6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 68
6.2. Monitorizarea in perioada de exploatare a cladirii
6.2.1. AER - imisii
6.2.2. APA
6.2.3. Deeuri
6.2.4. Sol si apa subterana
68
68
68
69
70
7 SITUAII DE RISC 70
7.1. Riscuri naturale 70
7.2. Accidente poteniale (analiza de risc) 71
7.3. Msuri de prevenire a accidentelor 72
7.4. Plan de urgen cu msuri de intervenie 73
7.5. Situaii de risc 73
8 DESCRIEREA DIFICULTILOR
8.1. DIFICULTII TEHNICE
8.2. DIFICULTI PRACTICE
75
75
75
9 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC 75
9.1. Concluziile i recomndrile privind limitarea efectelor, evideniate n raport, asupra factorilor
de mediu
81
9.2. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 84
9.3. Recomandri 84
10 LEGISLAIE DE REFERINA 86
11 ANEXE 88


6

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PRIVIND
INVESTIIA

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI,
SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL

1 INFORMAII GENERALE

1.1. BENEFICIAR
S.C ROM STAR S.R.L

Adresa: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita

1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Trgovite, jud. Dmbovia
Telefon: 0724260105; 0245/222175;

Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului
Chim dr. MOATER Elena Irina
Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL

Amplasament: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita
Beneficiar : SC ROM STAR SRL.
Proiectant general : S.C. Atelier 22 S.R.L. Targoviste, sef proiect. arh. Simina Fireteanu.
Proiectant rezistenta : S.C. Marnik Proiect S.R.L. , Targoviste

1.4. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI

Proiectul de investitii evaluat Construire statie de distributie carburanti , spalatorie auto si
statie GPL, propus a fi realizat de SC ROM STAR SRL , constituie un proiect cu o utilitate publica,
pentru locuitorii din comuna Lunguletu dar si pentru toti conducatorii auto care tranziteaza comuna
Lunguletul pe D.N. 7 Pitesti - Bucuresti.
Investitia consta in realizarea unei statii de desfacere produse petroliere (benzina si motorina), si statie
GPL , comercializarea de accesorii si cosmetice auto si piese de schimb de prima necesitate.

7
Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital
privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu
reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1. Descrierea situatiei actuale

Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie
carburanti cu spalatorie auto si statie GPL , in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti -
Bucuresti, jud. Dambovita, care s funcioneze in regim non stop, n condiii de siguranta pentru
desfasurarea activitilor specifice.

Terenul care fac obiectul studiului se afl n proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de
vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009, si incheiere nr. 4779 din 01.02.2011 si are o suprafata de
1300 mp.
Terenul are urmatoarele vecinatati:
La nord: D.N. 7
La sud: Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita , Ariciu marilena - teren liber de
constructii
La est: Matei Ilie - teren liber de constructii
La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii
La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie
GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita , a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din
14.01.2011, de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) .

1.5.2. Descrierea soluiei proiectate

1.5.2.1. Descrierea constructiei arhitectura
Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :
- cabina statie (magazin)
- insula pompe ( 2 buc)
- copertina pompe
- rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc)
- guri de descarcare cu recuperare de vapori
- aerisire rezervoare cu recuperare de vapori
- splatorie auto pentru un autoturism
- statie GPL tip SKID ( 1 buc)
- separatoare de grasimi si hidrocarburi

8
- parcare 4 locuri
- platforma de deseuri
- elemente de semnalistica (totem)
Date tehnice
- suprafata terenului 1300 mp;
- categoria de importanta -C
- clasa de importanta " III"
- suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp;
- suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp;
- suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp.
-suprafata desfasurata propusa 259,00 mp
-suprafata spatii verzi 250,00 mp
P.O.T= 19,92%
C.U.T.= 0,19
Factorii de risc
- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II
- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II
- risc de incendiu global - mare

a) Cabina statiei ( magazin)
Cabina statiei se va amplasa la 14,00 m de limita terenului spre D.N. , la 1,00 m de limita terenului la
sud, la cca 30,00 m de proprietatea Matei Ilie si la 50,00 m de terenul administrat de primarie , de la
vest.
Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele
incaperi.

Nr. crt
.
Destinatia incaperii Suprafata ( mp)
1. Magazin 73,20

9
2. Camera tip birou 10,45
3. Vestiar personal cu dus 4,70
4. w.c. personal 2,17
5. w.c. clienti 3,85
6. Hol 5,15
7. Magazie 5,20
Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton
armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile
interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu
invelitoare din tabla cutata.
Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi
vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.
Finisajele interioare vor fi urmatoarele :
pardoseli - placi de gresie de trafic;
tavane- armstrong 60x60 cm
pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;
- faianta pana la cota +2,05 m , la wc-uri si dus.
Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1
w/mp*K) de culoare alba.

b) Copertina
Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe
structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din
plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla
cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul
sinelor de montaj de structura metalica a copertinei.
Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.
Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.
c) Spalatoria auto
Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur
autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica

10
va fi inchisa perimetral cu tabla cutata , iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata. Structura metalica
va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.
d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperare de vapori
Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor
fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare.
e) Rezervoare subterane , guri de descarcare si aerisire
Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a
pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele
capacitati :
- un rezervor uni-compartimentat de 50 m
3
, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu
lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm.
- un rezervor tri -compartimentat de 50 m
3
, - 1- 10 m
3
, 2-30 m
3
, 3-10 m
3
, rezervor cilindric orizontal cu
fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm.
Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de
recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de
recuperare a vaporilor.
*Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti
f) Separator de hidrocarburi si grasimi
In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi
se va amplasa un separator de hidrocarburi , uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la
spalatoria auto un separator de grasimi.
g) Bazinul vidanjabil
Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in
plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu
un capac metalic.
h) Statia GPL TIP SKID
In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :
- recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat
cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta.
- o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida , de la
recipient spre pompa de distributie GPL .
- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile,
armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.
- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta ,
rezistent la actiunea focului.
- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;

11
- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;
- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.
i) Semnalistia
In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu
structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat.
1.5.2.2. Descrierea structurii

a) Cabina statie ( magazin ) :

Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu adancimea de -1,15.
Perimetral, fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40 fundata la cota -0,65 .
Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat .
Volum sapaturi :
Decopertari : 37 mc
Fundatii izolate : 11,51 mc
Fundatii continue : 2,25 mc

b) Spalatoria auto

Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00. La partea superioara
sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6 .
Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica .
Volum sapaturi :
Decopertari : 4,0 mc

c) Bazin vidanjabil din beton
Pentru realizarea acesteia se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de :
201 mc

d) Rezervoare carburanti :
Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m , sapatura
ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua . Pe fundul
sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm , dupa care se va turna un beton de egalizare de
5 cm . Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa
sudata 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton lestare C8/10 .
Volum de pamant dislocate : 620 mc

1.5.2.3 Instalatii interioare, retele apa si canalizare

1.5.2.3.1. INSTALATII INTERIOARE

a) Alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta
densitate avand un diametru de 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona
respectiva.

12
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m
x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul
pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi
realizat de catre regia locala de apa.
Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea
superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului.
Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria.
La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din
spalatorie.
In functie de debitul necesar s-a facut dimensionarea instalatiei interioare de apa rece, alegerea
diametrelor.
Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa rece s-a facut pe baza echivalentilor conform
STAS 1478/90 tabel 6.1.
Distributia apei reci se realizeaza ingropat, in sapasi in pereti.
Din conductele de distributie se creaza legaturi pana la consumatorii de apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip
polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se
va face echivalarea diametrelor).
Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare
a acestora fiind functie de dimetrul tevilor.
Imbinarea tevilor de apa rece se va face cu fitinguri specifice tipului de conducta ales.
Trecerea conductelor prin pereti se va proteja cu tuburi de PVC avand Diametrul interior cu 10,00
mm mai mare dacat diametrul exterior al tevilor.
Spatiul liber intre teava si tub se va completa cu spuma poliuretanica.
Se va executa proba de etanseitate la presiune - presiunea de incercare a instalatiei de apa rece
este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai putin de 6 atm. Durata incercarii va fi de minim 20
minute.
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori.

b) alimentarea cu apa calda menajera
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu
acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta
prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de
apa rece.
Inainte de punerea in functiune se va face verificarea rezistentei la cald a instalatiei de alimentare
cu apa calda la presiunea de regim, la o temperatura de (55-60)C.
Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte
de consum, se va realiza incercarea de etanseitate a instalatiei de alimentre cu apa rece si apa calda.

c) canalizare menajera - interioara
Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile "Normativului pentru conditii de
descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate - NTPA 001/2005".
Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane
orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa.
Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor
avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm.
Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02
pentru conducte cu Dn 110.

13
Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile
sanitare.
Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza
coloanei, deasupra ultimei ramificatii.
Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala.
Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub
centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea
din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie.
Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare.

Obiecte sanitare, consumatori de apa rece si calda
- lavoare din portelan sanitar, echipate cu baterie amestecatoare;
- vas WC cu iesire laterala, inclusiv rezervor montat pe vas, capac si rama;
- spalator din inox, echipat cu baterie amestecatoare;
- centrala termica murala;

1.5.2.3.2. RETELE EXTERIOARE

a) retele exterioare de apa
Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala
existenta in zona.
Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m
x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim
80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului.
Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra.

In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP 004-2003, deoarece benzinaria este amplasata in
localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu
debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele
incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de
refulare, chei, etc.)
Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista
unul la distanta aceasta.
Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii
din drumul de acces.
Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a
lungul santurilor si podete de trecere.

b) retele exterioare de canalizare
Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea
exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil.
Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-
un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil.
Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin
reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil.
Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m
x 3,5 m.
Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie
de epurare oraseneasca.
Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu
diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton.

14
Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe
un pat de nisip de minim 30 cm grosime.
Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire V
min
=0,7 m/s si sa
depaseasca viteza maxima admisa V
max
=3 m/s.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de
trecere Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii
verticale a terenului.

1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de
distributie zonala a S.C Electrica S.A.
Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea
disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru
punctul de consum, la solicitarea beneficiarului.
Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de
racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A.
Parametri energetici estimati:
- tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz
- mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S
- putere instalata: 60 kW
- putere absorbita: 45 kW
TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie
si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei.
Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in
vigoare:
- I 7/2002, cu referire la capitolul 4 "Protectii si masuri de protectie";
- STAS 2612 "Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise;
- STAS 12604, 12604/4, 12604/5 "Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. Instalatii
electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare."

Distributia energiei electrice
Schema de distributie din punct de vedere a legaturii la pamant va fi de tip TN-S, in care
conductorul de protectie este distribuit pentru intreaga schema, de la punctulde delimitare pana la ultimul
consumator.
Alimentarea TDG se va face de la BMPT, ingropat sau aerian, solutie stabilita in avizul de
racordare.

Iluminat interior
La proiectarea sistemului de iluminat s-a luat in considerare pentru fiecare spatiu design-ul si
utilitatea spatiului, respectiv potentialul de utilizare a luminii naturale (gradul de vitrare);
Majoritatea spatiilor fiind destinate activitatii intelectuale, proiectarea sistemului de iluminat a tinut
seama de cerintele acestui tip de activitate, astfel:
- nivelul mediu de iluminare, necesar in conformitate cu prevederile codului CIE, s-a
considerat de 400 lx.
- distributia fluxului luminos s- realizat prin prevederea in toate spatiile a unei componente
de flux superior pentru ridicarea confortului din punctul de vedere al distributiei echilibrate a
luminantelor.
- distributia luminantelor in campul vizual si pe suprafata de lucru s-a realizat in asa fel incat sa
se evite orbirea directa (s-au folosit aparate de iluminat cu sisteme difuzate);
Iluminatul va fi rezolvat cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si sisteme dispersor,
asigurandu-se nivelele de iluminare necesare, dar si o economie de energie si o redare fidela a culorilor.

15
Toate corpurile de iluminat vor fi de clasa de protectie I impotriva electrocutarii, de grad de protectie
impotriva electrocutarii, de grad de protectie IP44 in grupurile sanitare si IP 40 in rest.
Sursele de lumina folosite vor fi, din punct de vedere calitativ, de clasa de culoare 1B, de preferat
fiind cele cu temperatura de culoare sub 3000K (ca lde).
Instalatia de iluminat de siguranta cuprinde iluminatul de evacuare.
Iluminatul de siguranta de evacuare si marcare hidranti se realizeaza cu lampi fluorescente
comutare la disparitia tensiunii de alimentare de maxim 0,5 secunde.

Iluminatul exterior

Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica
Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica luminoasa cuprinde alimentarea cu energie
electrica a stalpilor de iluminat exterior, iluminat copertina si al panoului informativ cu logoul firmei;
panoul luminos este prefabricat si se livreaza odata cu alte elemente constructive preuzinate.
Instalatia de iluminat exterior este formata din stalpi de iluminat cu inaltimea de h=6 m, executati
din teava de otel, prevazuti cu corpuri de iluminat etanse IP 54 si echipate cu lampi cu vapori de Hg de
75 W.
Circuitele de iluminat exterior se vor alimenta monofazat din TDG, prin intermediul cablurilor
subterane armate, de tip CYAbY 5x5,5 mm
2
.
Comanda iluminatului exterior se face automat, prin celule fotoelectrice, cu posibilitatea interventiei
manulae de la panoul frontal al TDG.

1.5.2.5. Drumuri, platforme i mprejmuire

1.5.2.5.1. Drumuri i platforme, spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului

Betonarea parcrilor i drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execut pentru
asigurarea circulaiei pietonale i auto n cadrul incintei acestei uniti.
Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului:
- plantarea de plante n zonele adiacente spaiilor de parcare.
- lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m
2
).
Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp .
* Planse anexate

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE

Fiecare constructie sau element de construcie trebuie sa satisfac un ansamblu de condiii
tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp, rezistena la foc,
rezistena si stabilitatea construciei, condiii fizice si igienice, arhitectonice economico-organizatorice
etc.
Durabilitatea reprezinta durata de functionare normal in timp a principalelor elemente de
construcii, fara pierderea calitii necesare exploatrii optime si poate fi: ridicat (de gradul I), si este de
100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre 50-100 de ani; normal sau obisnuit (de gradul III) intre 20 si 50
ani.
Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execuie, condiiile
de exploatare i ntreinere i se refer la rezistena materialelor i elementelor de construcii la diferite
aciuni cum ar fi: nghe-dezghe, umiditate, coroziune, aciunea biologic a microorganismelor, ct i
aciunea mediului nconjurtor: ageni atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.

16
Cerintei de rezistenta si stabilitatea ii corespund conditii de performanta pentru constructia in
ansamblu si pentru partile sale componente, referitoare la stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitatea,
rigiditate, durabilitate.
DURATA DE EXISTEN (DE VIA) A CONSTRUCIEI, reprezint durata de timp dup
care construcia a ncetat definitiv s-i ndeplineasc funciunea.
Noua cldire are urmtoarele caracteristici:
- Categoria de importan C construcie de importan normal, a fost stabilit conform
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor, aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n
construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie
1997, cu modificrile i completrile ulterioare.
- Clasa de importan III.
- Gradul de rezisten la foc : II (cf. P118-99).
- Risc de incendiu: mare (cf. P118-99).
Construcia (magazinul) va avea regimul de nlime parter, iar inaltimea libera sub copertina va fi de
5,00 m.
Prin analiza efectuata consideram c durata de funcionare a obiectivului la care ne referim va fie ntre
20- 35 ani.

1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE N
SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI

Pe baza estimrii volumelor de lucrri proiectate pentru realizarea investitiei, in tabelul 1.1 prezentm
informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.

Tabelul 1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.

Producia Resursele folosite n scopul asigurrii produciei
Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

*Beton de ciment

178 mc
Energie electrica
Ciment
Agregate
Aditiv beton
Ap
10 mW
56 t
242,26 mc
118 kg
33 mc
Electrica Muntenia
Nord
Statii de betoane
autorizate
*Bitum 1 mc Energie 5 mW Agenti autorizati
Armatura in
suprastructura
3,15 t Enegie

10 mW Agenti autorizati

Lemn 8,40 mc Enegie

100 W Agenti autorizati

*Tabla cutata 206,75 mp Energie 5 mW Agenti autorizati
Piatra sparta , balast 75 mc Energie 5 mW Agenti autorizati
transport rutier al
materialelor cu
autobasculanta pe
dist. 10 km

3500 tone

transportul rutier al
materialelor usoare cu
autocamionul pe dist.
= 10 km.

2000 tone

Motorina

1500 litri

Petrom sau alti
agenti autorizati
Autopompa hidraulica 20 ore

17
de beton
Utilaje pe
amplasament
1000 ore de
functionare
Motorina
Benzina
2074 litri Petrom sau alti
agenti autorizati
*nu se produce pe amplasament

Tabelul 2. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice (estimari)
pentru perioada de executie

Materia prima Consumuri totale Clasificarea i etichetarea substanelor i
compuilor chimici

Categoria (P/N) Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Fraze de risc
Agregate naturale 242,26 mc N - -
Ciment 56 t N - intarit
Aditivi beton 118kg N - -
Motorina 3574 l l P H3B inflamabil, toxic
Beton de ciment 178mc N - Intarit
Piatra sparta si balast 75 mc N - Intarit
Sapa de mortar 7 mc N - Intarit
Otel beton 3,15 t N - -
Tuburi pvc 112 ml N - -
Conductori , cabluri
alimentare
238 ml N - -
Lemn cofraje 100 mc N - -
Materiale pentru finisaje
vopseluri
375 kg P H3B Inflamabila, toxic

Tabel 3. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice
(estimari) pentru perioada de functionare

Clasificarea i etichetarea substanelor sau a
preparatelor chimice
Materia prima Cantitatea
maxima care se
poate stoca
Categoria (P/N) Cod privind principala
proprietate periculoasa
fraze de risc/
Benzina 40 mc P H3B Inflamabil,
toxic
Motorina 60 mc P H3B Inflamabil,
toxic
Propan (gaze petroliere
lichefiate )
3880 l P H3B Inflamabil
toxic R12

Tabel 4. Proprietati materii prime , substante chimice sau preparate chimice

Densitate

Benzine Motorin Propan
Lichid (apa=1) 0,75 kg/mc 0,833 kg/mc 0,504 kg/mc

18

Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice.
Distantele intre instalatiile electrice si cladirile civile respecta prevederile normelor in vigoare.
Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.
Beneficiarul investiiei trebuie s identifice i s aplice toate oportunitile pentru reducerea energiei
folosite i creterea eficienei energetice.

1.7.1. Mijloace de intervenie n caz de incendiu
Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie
carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" -
pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.
Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente
metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul
rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului
critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).
Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul
cuprinde doar instalatii tehnologice.
Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.
Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea
sunt:
- sursele de aprindere cu flacara
- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice,
efectul termic al curentului, tigara).
- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)
- arson;

LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI
Vapori ( aer=1) 3-4 kg/mc 7,0 kg/mc 1,50 kg/ mc
Temperatura
0
C
Inflamabiliate -42 Peste 55
fierbere 37-200
0
C 182-338
0
C -42
0
C
aprindere 232
0
C 220
0
C 490
0
C
Concentraia maxim admisibil
CMA mg/mc 700 1300 Limita de expunere
800 ppm
Limita de explozie
Inferioara 1,4 0,6 0,6
Superioar 7,6 6,5 6,5
Grupa de explozie IIA IIA IIA
Clasa de temperatura T3 T3 T3
Solubilitatea in ap nu nu nu
Ageni de stingere Gaz inert, praf CO2,
spum chimic spum
aeromecanic.
Ap, Gaz inert, praf
CO2, spum chimic
spum
aeromecanic.
Ap, Gaz inert, praf
CO2, spum chimic
spum aeromecanic

19
Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din
componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6
din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de
distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.
a. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si
constructiile vecine
Rezervoare
subterane
Pompe de
distributie
Chesoul gurilor de
descarcare
Nr.
crt.
Categoria constructiei, instalatii
si amenajari
Distanta normata(m)/
distanta proiectata (m)
1 Drum national 5m/32 m 5 m/27,50 m 8,00/35,50 m
2 Linii electrice de joasa tensiune 10 m / 22 m 10 m/ 16 m 15 m/ 22 m
3 Locuinta individuala 5,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul
b. Instalatia GPL
Proiectul tehnic evaluat respecta distantele minime fata de vecinatati , prevazute in tab. 3 din Normativul
NP 037/99.
Stationarea cisternei pe timpul alimentarii permite evacuarea imediata din zona a autovehiculului in caz
de eveniment. comportatea la foc este determinata de contributia la foc a gazelor petroliere stocate, in
raport cu rezistenta la foc asigurata de recipiente prin constructie si potrivit calculului prevazut de
tehnolog. Contributia la foc s-a estimat prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta energia
calorica degajata prin arderea completa a gazului petrolier lichefiat din rezervor cu capacitatea de 4850 l.
Intr-un recipient de 4850 l se poate stoca 3880 l propan ( grad maxim de umplere 80%), ceea ce
reprezinta o masa de 1940 kg propan /recipient. Prin arderea a 1940 kg propan cu puterea calorica de
46,10 kj/kg, rezulta o energie calorica de 88512 Mj. Aceasta energie calorica poate aparea numai in caz
de explozie volumetrica in interioarul recipientelor sau in cazul unei ruperi mecanice si arderii intregii
cantitati de produs stocat. In caz de incendiu datorat aprinderii scaparilor de vapori pe la armaturi sau
eventuale fisuri, energiile calorice sunt mult mai mici, in functie de cantitatea de gaz scapata,
dimensiunea defectului si presiunea gazului. SKID-ul se amplaseaza la urmatoarele distante fata de
obiectivele din cadrul limitei de proprietate si constructiile invecinate.
b. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si
constructiile vecine

Nr.
crt.
Obiectiv Distanta normata
(m)
Distanta proiectata
(m)
1 Imprejmuire la limita propietatii 8,00 15,50
2 Cabina operator manazin 10,00 12,50
3 Drum national 8,00 10,00
4 Locuinta unifamiliara 20,00 Nu este cazul

20
Stationarea autocisternei de GPL intimpul incarcarii recipientului se face conform planului
zonare EX. si la distanta de minim 5 m fata de acesta , deasemenea este prevazuta o instalatie
de legare la pamant a cisternei pe timpul descarcarii GPL-ului.

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se va face conform
prevederilor NP-004/ 2003 si NP 037/1999.
a. statia de distributie carburanti
- stingatoare transportabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare transportabile cu pulbere ( 1 buc) si
stingatoare portabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare portabile cu pulbere 1 buc.
Deoarece benzinaria este amplasata in localitate unde exista retea publica de apa aceasta va fii
echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un hidrant
exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu accesorile
necesare ( hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare etc).
-b. statia GPL
- stingatoare portabile cu pulbere tip P6 ( 6 buc) , stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli de 6kg
fiecare( 6 buc) , stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare ( 3 buc).

Pe perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msurile de protecie a muncii specificate in
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 1993, aplicarea acestora fiind
obligatorie pentru executant.
Se vor respecta:
- Normativ P 118 Normativ pentru protecia la foc a construciilor;
- Normativ C 300 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrarilor de construcii i instalaii aferente acestora.
La execuia lucrrilor, constructorul va lua toate msurile pentru respectarea normelor i normativelor n
vigoare privind protecia muncii i tehnica securitii.
- Norme generale de protecia muncii elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale,
publicate n 1996.
- Normativ de protecia i igiena muncii n construcii, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.
9/M/15.03.1993, publicat n Buletinul Construciilor nr. 5 8 din 1993.
- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap ale localitilor i pentru
nevoi tehnologice, pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale cu ordinul 357/1996, publicat n Monitorul Oficial nr. 11/1996, partea I.

Pentru prevenirea incendiilor n perimetrul organizatiei de santier se vor respecta
urmtoarele msuri:
Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor
inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea si
stingerea incendiilor pentru unitile de materialelor de construcii.
Alimentarea cu carburani si lubrifiani a utilajelor se va face numai n locurile stabilite in acest scop.
Echipamentele si materialele PSI trebuie s fie amplasate in apropierea locului unde poate aprea
incendiul, de asementea ele trebuie s fie usor accesibile, marcate corespundtor;
n punctele de pstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim obligatoriu
stabilit;

21
Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunztoare si vor fi supune unor
verificri tehnice periodice ori de cate ori se constat un defect care poate periclita siguranta n
exploatare a acestora;
Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitai transportai, manipulai sau
utilizai combustibilii lichizi (motorin) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc,
precum si in toate locurile in care exist pericol de incendiu sau explozie;
Spaiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la
acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu
mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenii operative in caz de
incendiu.

Msurile tehnico-organizatorice de aprare impotriva incendiilor se vor efectua cu respectarea
prevederilor Normelor generale de PSI aprobate cu OMAI 163/2007 avndu-se n vedere prioritar:
stabilirea de sarcini si atribuii concrete pe linia prevenirii si stingerii incendiilor;
implementare unui sistem si atributii concrete pe linie de prevenire si stingere a incendiilor;
Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va efectua cu respectarea prevederilor
OMAI 712/2005.

1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL

1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie

Procesele tehnologice de execuie a lucrarilor de construire statie distributie carburanti,
spalatorie auto si statie GPL, respectiv: decapare strat vegetal, sptur, umpluturi, compactari
fundaii, realizare infrastructura si suprastructura, finisaje, sapaturi si umpluturi pentru realizarea retelelor
exterioare apa- canal, gaze , drumuri, platforme in incinta , imprejmuiri, vehicularea mijloacelor de
transport, utilajele in functiune, aprovizionarea cu materiale de constructie etc., implic folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcii adecvate. Aceste utilaje n lucru reprezint tot attea surse de zgomot.

In perioada de constructie a obiectivelor propuse sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de functionarea utilajelor de
constructii specifice lucrarilor (excavatoare, buldoexcavatoare, autopompe hidraulice de beton
etc). la care se adauga aprovizionarea cu materiale.
Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale
necesare executiei lucrarii.

Pentru o prezentare corect a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaii, trebuie
avute in vedere trei niveluri de observare:
o Zgomot de surs
o Zgomot de cmp apropiat
o Zgomot de cmp indepartat

Fiecruia din cele trei niveluri de observare i corespund caracteristici proprii.

a. n cazul zgomotului la surs. Studiul fiecrui echipament se face separat i se presupune
plasat n cmp liber. Aceast faz a studiului permite cunoaterea caracteristicilor intrinseci ale sursei
independent de ambiana lor de lucru.
Msurtorile de zgomot la surs sunt indispensabile att pentru compararea nivelurilor sonore
ale utilajelor din aceeai categorie, ct i de a avea o informaie privitoare la puterile acustice ale
diferitelor categorii de utilaje.

22
Cnd aveam de-a face cu zgomot continuu, msurarea puterii acustice constituie determinarea
esenial privind zgomotul la surs. Pentru cunoaterea modului de repartizare a acestei puteri acustice
n spaiu, se pot aduga acestei valori indicaii privind directivitatea.
Este important c msurarea puterii acustice a diferitelor utilaje s se efectueze n condiii de
funcionare real, deoarece acest factor este influenat de numeroi factori, neputnd caracteriza un utilaj
printr-o valoare a puterii acustice.
Cnd zgomotul este tranzitoriu se efectueaz o msurare a nivelului acustic de expunere sau a
factorului de emisie unitar.

b. n cazul zgomotului n cmp apropiat, ca nivel de observare, se ine seama c fiecare utilaj
este amplasat ntr-o ambian ce-i poate schimba caracteristicile acustice.
Intereseaz n acest caz acustic obinut la distane cuprinse ntre civa metri i cteva zeci de
metri fa de surs.
Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustic s fie nsoit de
distana la care s-a efectuat msurarea.
Fa de distana n care sunt ndeplinite condiiile de cmp liber, acest nivel de presiune acustic
poate fi amplificat n vecintatea sursei sau atenuat prin prezena de ecrane naturale sau artificiale ntre
surs i punctul de msur.
Deoarece msurtorile n cmp apropiat sunt efectuate la o anumit distan de utilaje, este
evident c, n majoritatea situaiilor, zgomotul n cmp apropiat reprezint, de fapt, zgomotul unui grup
de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat.

c. Daca in cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strns legate
de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul in cmp indepartat, adic la cteva sute de metri de
surs, depinde in mare msur de factori externi suplimentari cum ar fi:
Fenomene meteorologice i n particular: viteza i directia vntului, gradientul de temperatur i
de vnt;
Absorbia mai mult sau mai puin importanta a undelor acustice de ctre sol, fenomen denumit
efect de sol;
Absorbia n aer, dependent de presiune, temperatur, umiditatea relativ, componenta
spectrala zgomotului
Topografia terenului;
Vegetaia.

La acest nivel de observare constatrile privind zgomotul se refer, n general, la ntregul obiectiv
analizat.
Din cele de mai sus rezult o anumit dificultate in aprecierea polurii sonore in zona unui front de lucru.

Totui pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ale principalelor utilaje folosite i
numrul acestora ntr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot i
distanele la care acestea se nregistreaz.

Utilajele folosite i puteri acustice asociate:
incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A)
excavatoare Lw 115 dB(A)
screpere Lw 110 dB(A)
autogredere Lw 110 dB(A)
compactoare Lw 105 dB(A)
finisoare Lw 115 dB(A)
basculante Lw 75-95 dB(A)
betonier Lw= 75-95 dB (A)
troliou Lw= 90-110 dB (A)
compresor pentru drumuri Lw= 75-95 dB (A)
camion Lw= 70-80 dB (A)

23

Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcie, cu mase proprii mari, prin deplasrile lor
sau prin activitatea in punctul de lucru, constituie surse de vibraii.

A doua surs principal de zgomot i vibraii este reprezentata de circulaia mijloacelor de transport.
Pentru transportul materialelor (pmnt, balast, beton, asfalt, materiale de construcii etc.) se
folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprins intre cteva tone i nu mai mult de 35
tone.

Pentru evaluarea valorilor traficului de antier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a
vehiculelor de maxim 25 t. Traficul maxim zilnic in antier a rezultat de 4 vehicule grele. Aceste valori
trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunnd o activitate uniforma pe lungimea
fiecarei etape de lucru. Este evident c, funcie de evoluia lucrrilor , valorile de trafic ce se vor realiza
vor fi substanial diferite de cele medii menionate mai sus.

A treia surs principal de zgomot este reprezentat de funcionarea staiilor de betoane si a statiilor
de asfalt (chiar dac nu sunt amplasate in zona de lucru).

Efectele surselor de zgomot i vibraii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in
prezent de circulaia din zona pe de o parte i de activitatea din vecinatatea construciei proiectate, pe
de alt parte.

Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limit de expunere la zgomot este de
87dB. Pentru a nu fi depite valorile limit la expunere a angajailor la zgomot se recomand: alegerea
unor echipamente de munc adecvate, care s emit, innd seama de natura activitii desfurate, cel
mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziia lucrtorilor echipamente
care respect cerinele legale al cror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;
informarea i formarea adecvat a lucrtorilor privind utilizarea corect a echipamentelor de munc, n
scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de ntreinere a
echipamentelor de munc, a locului de munc i a sistemelor de la locul de munc; organizarea muncii
astfel nct s se reduc zgomotul prin limitarea duratei i intensitii expunerii i stabilirea unor pauze
suficiente de odihn n timpul programului de lucru.

Traficul mijoacelor de transport prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin
STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune
evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de transport in perioadele aglomerate, precum si
ealonarea numrului trecerilor acestor mijloace de transport.

1.8.2. Msuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrrilor

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele menionate anterior i pentru a fi respectate nivelele
de zgomot, conform legislaiei n vigoare, sunt recomandate msuri de protecie mpotriva zgomotului i
anume:
n vederea atenurii zgomotelor i vibraiilor provenite de la utilajele n funciune i mijloacele de
transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus,
folosirea de utilaje i mijloace de transport silenioase.
Pentru a nu se depi limitele de toleran admise, n perioada de execuie, utilajele i mijloacele de
transport folosite vor fi verificate periodic pentru meninerea performanelor tehnice.
ntreinerea i funcionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum
i verificarea periodic a strii de funcionare a acestora, astfel nct s fie atenuat impactul sonor.

24
De asemenea, pentru protecia antizgomot, se impune amplasarea unor construcii/depozite ale
antierului, depozite de materii prime (dac este cazul), astfel nct acestea s reprezinte ecrane
ntre zona de lucru i zonele locuite.

1.8.3. Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de funcionare

1.8.3.1. Surse de zgomot i de vibraii in perioada de functionare

Potentiale surse de zgomot i vibraii n perioada operaional ar fi reprezentat de sistemele de
vetilatie aferente cladirii si circulaia autovehiculelor in zona si in interiorul incintei.
Referitor la circulaia rutier local interseciile drumurilor existente reprezint puncte n care, din
punct de vedere al zgomotului, se suprapun cu cele din zona noii cladiri.

1.8.3.2. Msuri de reducere a polurii sonore

Msurile curente aplicate de reducere a polurii sonore pot fi ncadrate n dou categorii:
de reducere a nivelului de zgomot la surs
de protecie a receptorului.

Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si vecinatatilor la zgomot
aerian sunt:
a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat prin
functionare sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea
vecinatatilor.
b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene,
claxoane, megafoane, etc ) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acestor mijloace sub
cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav.

Se apreciaz c prin proiectul tehnic au fost luate msuri asiguratoare de reducere a polurii
sonore.

1.8.4. Surse de radiaie electomagnetic, radiaie ionizant, poluarea biologic

Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice n funciune, genereaz radiaii
electromagnetice care se situeaz ns la un nivel sczut pentru a avea impact negativ asupra mediului.
Att lucrrile propuse a fi executate, ct si echipamentele folosite la execuia lor nu genereaz
radiaii ionizante si nici poluri biologice (microorganisme, virui).

1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC

Consideram ca activitatea din cadrul statiei de distributie carburanti si statia GPL prin activitatile
desfasurate nu va genera poluari biologice.

1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL
PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

Proiectul evaluat are in vedere 2 componente lucrri de construcii dotari pentru cabina statiei (
magazin) i achiziie echipamente pentru statia de distributie carburanti , statia GPL si
spalatoria auto.

25
Analiza multicriterial s-a facut pentru componenta majora echipamente statie de distributie carburant,
statie GPL si spalatorie auto , lund n considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv,
tehnic, exploatare si utilizare.

Etapele care au stat la baza alegerii soluiei constructive optime corespunznd criteriilor tehnice i
economice impuse obiectivelor cu acest tip de destinaie au fost stabilirea criteriilor, determinarea
ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor
dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale.

I. Stabilirea criteriilor
1. criteriul tehnic
Fiind vorba de amenajarea unor spaii destinate distributiei de carburanti sau gaze petroliere lichefiate la
care particip mai muli actori n acelai timp, acestea trebuie sa corespund cerinelor domeniului,
siguranta, structural i mecanic. Un nivel ridicat al parametrilor tehnici ai construciilor este o necesitate
impus de practica.
Parmetrii tehnici
a. rezistena mecanic i stabilitate tehnic
b. sigurana n exploatare tehnic
c. sigurana la foc - tehnic
2. criteriul economic
Caracteristicile economice sunt direct legate de caracteristicile tehnice. Pentru a asigura un nivel nalt de
competitivitate se impune coordonarea aspectelor de natur tehnic cu cele de natur economic.
In cazul de fa, costul include: preul materialelor de constructie, manopera aferent, consumul de
energie, costurile de ntreinere, alte costuri.
3. criteriul social
Aspectul social se refer la rspunderea fa de personal, fata de utilizatorii statiei i influena pe care
utilizarea produselor o poate avea asupra mediului ambiant. Igiena exprima un aspect al cerintei mai
generale de siguranta n raport cu condiiile de munc i bolile profesionale sau curente ale utilizatorilor,
dar nu se poate cere tuturor constructiilor sa asigure refacerea si protectia mediului acest rol revenind
doar constructiilor special destinate acestui scop.
4. criteriul de exploatare i utilizare
Al patrulea criteriu este cel legat de caracteristicile de exploatare sau de utilizare care depind de
calitatea n construcii si anume, de exigentele esentiale. Sub rezerva unei mentenane normale a
constructiilor si echipamentelor din dotare aceste exigente trebuie respectate pe timpul unei durate de
via rezonabile din punct de vedere economic. .
Rezistenta si stabilitatea sunt dou proprieti de comportament al oricarei constructii, care apar si
dispar odat cu constructia si se manifesta ca atare, in situ, ca performante; ori, pentru ca o proprietate
de comportament/performanta sa poata fi considerata ca o calitate pentru constructia data, ea trebuie sa
satisfaca anumite conditii de utilitate/calitate derivate din cerintele beneficiarului si destinatia functionala
a constructiei.
Cu alte cuvinte, rezistenta si stabilitatea unei constructii apar n mod automat, odata cu constructia, fara
a fi necesara respectarea obligatorie a unei cerinte anume si fara ca prezenta acestor performante sa
garanteze obtinerea unor constructii de calitate.
Siguranta n exploatare, astfel formulata, induce o interpretare clasica cu referire tot la rezistenta si
stabilitate, cnd de fapt este vorba de siguranta utilizarii constructiei. Siguranta la foc este practic legata
de rezistenta si stabilitatea la foc a componentelor obiectivului.

26

1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE /REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat
Suprafaa de 1300 mp. este proprietatea SC ROM STAR SRL din com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud.
dambovita , conform actelor de proprietate anexate la studiu.
La nord: D.N. 7
constructii
La vest : teren administatie primarie - teren liber de constructii
Date tehnice privind investitia
P.O.T= 19,92%
C.U.T.= 0,19


27

2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE

2.1.1. Categorii de lucrri
Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare urmtoarele
obiecte i grupe de lucrri cuprinse in proiect:

A. Lucrri de baz
Infrastructura si suprastructura
- decopertare strat vegetal ;
- trasarea general ;
- executare sptur;
- executare umpluturi pamant, balast i compactarea acestora;
- turnare beton ;
- executare armare in infrastructura si suprastructura;
- executare cofraje;
- executare hidroizolatii ;
- executare radier general;

Lucrri de arhitectur i instalaii
- execuia lucrrilor de arhitectur : inchideri i compartimentri, pardoseli, tencuieli , gleturi ,
zugraveli vopsitorii , marcaje, tmplrie etc.
- executare sarpanta si invelitoare
- concomitent cu lucrrile de arhitectur , executarea instalaiilor interioare : sanitare , electrice,
gaze etc.
- Executarea lucrarilor aferente retelelor exterioare apa-canal, bransament electric, bransament
alimentare cu gaze.
- Executie lucrari drumuri, platforme , imprejmuiri

B. Lucrri auxiliare
I. Racorduri la reeaua de drumuri existent in zon.
II. Ambientare, semnalizri , spaii verzi

C. Organizarea de antier

Pentru realizarea investitiei se prezint n continuare grupat urmtoarele categorii de procese
tehnologice cu sistemele de maini necesare i cu alternativele ce se pot lua in considerare.
a. Lucrri pregtitoare
Lucrrile pregtitoare constau din curirea terenului de iarb i buruieni, pichetarea incintei i a cldirii,
i executarea gropilor de stabilire a adncimii de excavare a pmntului de lama buldozerului.

b. Terasamente i micarea pmntului
Terasamentele constau din spturi, transporturi i compactri pentru realizarea profilului n lung i a
celor transversale ale incintei.
Spturile de pmnt se vor realiza mecanizat si parial manual, cu Buldoexcavator (180 CP) sau aute
utilaje specifice.
Volumul de spturi este de cca 900 m
3
la care se adaug 40 m
3
spturi manuale.
Cantitatea de beton folosita pentru toate obiectivele de pe amplasament este de cca 178 m
3
.


28
Excavaii care dup importanta si specificitate se pot realiza cu urmatoarele tipuri de utilaje:
o Buldozere cu pneuri pentru scarificare, sapaturi superficiale cu si fara transport de terasament;
nivelare depozite de pamant si cu alte materiale, nivelare propriu zisa. Tiposeria lor se intinde de
la 60 CP pana la 300 C.P.;
o Buldoexcavatoare cu pneuri echipate cu lingura dreapta, inversa, sau cupa trasa, draglina
pentru excavatii in front, in transee, prelucrarea sau incarcare in mijloacele de transport.
Tiposeria lor cuprinde utilaje intre 65 C.P. pana la 200 C.P.;
o Autobasculante utilaje specializate pentru transport pamant si materiale granulare care au o
structura ce rezista drumurilor de santier dar cu o viteza de deplasare mai redusa folosite in
interiorul santierului

Precizam ca toata aceasta gama de utilaje se pot folosi si pentru transportul sau punerea in opera si
a altor materiale de masa mai mult sau mai putin pulverulente cum ar fi: agregatele minerale, balast,
betonul vartos etc.
Infrastructura cabinei statiei de distributie este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu
adancimea de -1,15 . Perimetral , fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40
fundata la cota -0,65 .
Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat .
Volum sapaturi :
Decopertari : 37 mc

Infrastructura spalatoriei auto este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00 . La
partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6 .
Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica .
Volum sapaturi :
Decopertari : 4,0 mc

Pentru bazinul vidanjabil se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201
mc.
Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m , sapatura
ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua . Pe fundul
sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm , dupa care se va turna un beton de egalizare de
5 cm . Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa
sudata 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton lestare C8/10 .
Volum de pamant dislocate : 620 mc

c. Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului

Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului constau in descarcarea din camioane a balastului
necesar fundatiei, compactarea acestuia cu ajutorul masinei de compactat. Stratele urmatoare sunt
alcatuite din mixtura asfaltica si binder. Partea superioara este alcatuita din stratul de beton asfaltic.
Mixturile asfaltice si betoanele pot fi transportate de la statiile de betoane si mixturi asfaltice. Statiile de
betoane si statiile de mixturi asfaltice fixe se vor reglementa distinct din punct de vedere al protectiei
mediului.

d. Umpluturi care de obicei se compacteaz
o Cilindrii compactori statici pentru argile si vibratori pentru materiale granulare. Tiposerierea lor
este foarte mare putand fi tractati sau autopropulsati lucrand unitar sau in tandem.
o Autocisterne pentru transportul apei necesara la corectarea umiditatii umpluturii.

29
o Alte utilaje de finisare de tipul celor prezentate anterior buldozere .

e. Excavaii speciale: utilaje pentru cum ar fi: motocompresoare de aer, pickhamere si perforatoare.

f. Montaje diverse
Folosirea de utilaje pentru urcare, manevrare si montare elemente de constructie.

g. Transporturi diferite
Dat fiind volumul mare si diferit de materiale, semifabricate si prefabricate ce se va transporta si
gama de mijloace de transport este diversa:
o autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone, autocisterne;
o autobetoniere si pompele de beton ce le insotesc de obicei;
o autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald.
o trailere sau sa pentru transportul utilajelor, a elementelor de constructii si a altor piese grele.

2.1.2. Determinarea emisiilor produse n amplasament

Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile de pe amplasamentul evaluat, prima etapa care
este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a emisiilor produse de procesele
tehnologice ce se desfasoara pe fiecare etapa de lucru, respectiv de cele generate de arderea in
motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a carburantilor, respectiv a benzinei si in
special a motorinei cu care majoritatea din acestea sunt echipate.
In acest scop calculele prezentate in subcapitolul 4.2 s-au desfasurat lund in considerare
urmtoarele elemente:
o Timpul de execuie reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a lucrarilor pe perioada
redusa poate genera un impact mare. Prin tema de proiectare s-a propus realizarea lucrarilor intr-un
mod echilibrat in mare parte din punct de vedere al executiei lucrarilor de realizat.
o Cantitile de lucrri au constituit cel de al doilea parametru si in acest scop sau utilizat cele
principale cuprinse in devizul de lucrari. In functie de fondul de timp alocat fiecarei operatii s-au
determinat cantitatile care se vor executa.
o Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa permita apoi
determinarea tipurilor de utilaje necesare.
o Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa fie cele mai
adecvate acestora.
o Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor tehnice, dar s-a adaptat
tipului specific al operatiunii de executat.
o Numrul de utilaje convenionale necesare fiecarui proces s-a determinat prin impartirea volumelor
orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv.
o Consumul orar de carburani, pe baza caruia se vor calcula emisiile, determinat prin multiplicarea
numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar stabilit prin normele intocmite de
I.N.C.E.R.C.
o De asemenea s-au luat n considerare si cantitile de lucrri si procesele tehnologice utilizate n
lucrri similare.


30

2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAIEI DE DISTRIBUIE
CARBURANI SI STATIEI GPL

2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie carburani

Nivelul tehnologiei adoptate in staia de distribuie evaluat este la nivelul celor mai noi realizari
tehnice n domeniul depozitrii i livrrii produselor petroliere n staiile de alimentare cu carburani a
autovehiculelor, sistem existent n rile C.C.E. Fluxul tehnologic ales este similar cu fluxul tehnologic al
unor astfel de instalaii construite astzi n majoritatea rilor Comunitii Europene.
Benzinria este prevazuta cu datarea necesara din punct de vedere al limitrii emisiilor de COV,
constnd din realizarea unui sistem de recuperare i colectare a vaporilor de hidrocarburi degajai n
timpul ncrcrii rezervoarelor de depozitare ale staiei i rezervoarelor autovehiculelor, a montrii unor
echipamente noi, care respect prevederile legislaiei n vigoare n Romnia.
Sistemul de recuperare i colectare a vaporilor reduce poluarea mediului nconjurtor i rezolv
n mare parte problema pierderilor prin evaporare n timpul descrcrii, depozitrii i livrrii produselor
petroliere n staie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrat.
n plansa 1. cu nr. DIE-0420016-00-101-STM anexat, se prezint schema de legturi ntre
rezervoare i pompele de distribuie carburani, precum i sistemul de recuperare vapori COV, aerisiri,
etc.

ncrcarea rezervoarelor
Cisterna auto ce aprovizioneaz staia cu produse petroliere parcheaz n dreptul punctului de
descrcare unde sunt montate gurile de descrcare i cele de colectare vapori.
Se oprete circulaia n zona de siguran a cisternei.
Cisterna va fi astfel parcat, pentru descrcare, nct s permit o evacuare liber a cisternei
spre nainte, n eventualitatea unui accident.
Autocisterna se blocheaz prin frna de mn i saboi de lemn.
Se oprete livrarea produselor din rezervorul ce se aprovizioneaz cu cisterna, se verific nivelul
din rezervorul n care urmeaz a fi descrcat autocisterna, stabilindu-se volumul gol al rezervorului i
dac acesta este suficient pentru a primi cantitatea aprovizionat.
Msurarea cantitii de combustibil din rezervorul care urmeaz a fi umplut se va face electronic,
prin utilizarea unui sistem automat de msurare a nivelui de combustibil i numai n cazuri cu totul
excepionale manual i numai dac s-a asigurat c nu apar degajri de gaze, urmrindu-se ca tuul de
introducere a tijei de msurare a nivelului s rmn deschis un timp minim posibil.
Dup ce s-a legat cisterna la pmnt, prin cletele special montat la gurile de descrcare i s-au
recepionat de ctre gestionar produsele ce urmeaz a fi descrcate, verificndu-se calitatea i
cantitatea acestora, care trebuie s corespund cu cele de pe documentele de livrare.
Se nchid gurile de vizitare ale cisternei i se cuplaz cele dou furtune ale cisternei, prima dat
la tuul de preluarea vaporilor COV i apoi la tuul de descrcare a carburantului/pe faza lichid.
tuul de preluare a vaporilor de COV este prevzut cu o valv ce se deschide automat dup
cuplarea furtunului, iar ambele tuuri (att faza gazoas, ct i faza lichid) trebuie s fie prevzute cu
cuple rapide i capace etane de dimensiuni corespunztoare ( DN 50-pentru gaze i DN 100- pentru
carburani).
Gestionarul verific dac legturile au fost corect executate, aceasta n vederea evitrii
contaminrii solului cu produse petroliere i dac tuul de msur a nivelului din rezervor este nchis.
Dac tuul de msur a nivelului din rezervor este nchis i legturile au fost corect executate,
gestionarul comunic operatorului de pe autocistern s deschid robinetele corespunztoare ale
cisternei.
n caz de furtun cu descrcri electrice, operaia de descrcare este interzis.
Dup deschiderea robinetelor de descrcare ale autocisternei, se verific etanietatea sistemului
de recuperare a vaporilor de COV, a sistemului de descrcare a carburanilor i a tuului de msur a
nivelului din rezervor remediindu-se neetaneitile.

31
Numai dup remedierea tuturor neetaneitilor se va proceda la descrcarea
carburanilor din autocistern.
Descrcarea autocisternei se face gravitaional, cu contorizarea cantitilor introduse n rezervor.
Pentru evitarea formrii electricitii statice, viteza de ncrcare a rezervoarelor, pn cnd
nivelul de rezervor depete 200 mm. va fi de maxim 25 m
3
/h, dup acest moment se va deschide mai
mult robinetul, debitul mrindu-se la maximum 48 m
3
/h.
n cazul utilizrii de autocisterne cu agregat de pompare, se recomand un debit maxim
maximorum de 56 m
3
/h pentru benzine, aceasta pentru a nu depi viteza pe conducta de ncrcare de
2m/s, aceast conduct trebuie s aib diametrul de 100 mm.
n cazul unor autocistrne dotate cu pompe de golire cu debite mai mari se recomand tratarea
benzinelor cu aditivi antistatici, naintea nceperii descrcrii din autocistern.
Prin conducta de vapori racordat la cistern, vaporii COV existeni n rezervor sunt mpini de
lichidul care umple rezervorul n spaiul din cistern rmas gol prin descrcarea carburantului.
Valva prevzut pe colectorul conductelor de aerisire a rezervoarelor mpiedic evacuarea n
atmosfer a vaporilor de COV din rezervor, dac sistemul de recuperare COV a fost realizat corect.
Se verific ritmul descrcrii la contorul autocisternei sau la display-ul din cabin i indicatorul de
nivel al rezervorului n care se efectuez descrcarea.
n caz c ritmul de descrcare este necorespunztor, se verific dac toate robinetele cisternei
au fost complet deschise.
La golirea cisternei semnalizat la display-ul indicatorului de nivel din cabin, se stabilete
cantitatea descrcat n rezervor.
n caz c aceasta corespunde cu cea de pe documentul de nsoire al cisternei, se d dispoziie
de decuplare a furtunelor cisternei. n caz de neconcordan, se va proceda n conformitate cu cele
stabilite prin Regulamentul de funcionare al staiei .
Prin Regulamentul de funcionare al staiei s-a stabilit periodicitatea verificrii cantitilor
aprovizionate prin msurtori de nivel a rezervoarelor, fr a folosi n mod excesiv tija de msurare a
nivelului din rezervoare.
Msurarea manual a nivelului din rezervor s-au chiar deschiderea tuului de msur a nivelului
rezervorului se face dup minimum 15 minute de la terminarea descrcrii autocisternei.
Dac la desfacerea cuplei rapide cu capac etan aferent tuului de msur a nivelului n
rezervor se constat emanaii de gaze, rezervorul care este lng robinetul cisternei i apoi pe cea de la
cminul gurilor de descrcare, manipulndu-se astfel nct s se scurg tot produsul rmas n Rezervor.
Se decupleaz apoi legtura de la tuul de preluare a vaporilor COV i n final punerea la
pmnt.
Se nscriu datele referitoare la recepia produsului i se confirm transportorului primirea
cantitilor nscrise n documente.
Acumularea unor cantiti de ap n rezervor, semnalizat cu ajutorul tijei de msurare a
nivelului, pe care se aplic o past special ce-i schimb culoarea n prezena apei, poate fi realizat
prin tuul de msurare manual a nivelului n fiecare rezervor, prin care se introduce dispozitivul de
evacuare a apei, ntr-o construcie antiex.
Se va limita la minimum posibil meninerea deschis a tuului de msurare manual a nivelului
n Rezervoare.
Eventualele scurgeri/spargeri de rezervoare vor fi depistate n cminul prevzut n acest scop, n
cuva Rezervoarelor.

Livrarea produselor petroliere

Livrarea produselor petroliere se realizeaz prin pompele modulare.
Pornirea pompelor se face la ridicarea pistolului de livrare al produsului.
Pornirea i oprirea acestora se poate realiza i de la panoul de comand din cabina staiei.
Pe panoul pompei de livrare sunt afiate produsul, cantitatea livrat, preul de cost i valoarea
produsului livrat. Aceleai date sunt afiate i pe display-ul calculatorului din cabin.
Gestiunea produselor livrate, este inut n permanen de calculatorul staiei.

32
n caz de incendiu sau alt accident, oprirea pompelor se poate realiza de la un ntreruptor
general al TGD.
Pompele de livrare a produselor petroliere sunt de o construcie special fiind prevzute cu un
compresor de gaze cu turaie variabil. Turaia compresorului este reglat automat n funcie de debitul
de livrare al pompei, asigurnd un debit de aspiraie gaze egal cu debitul de alimentare al
autovehicolului.
Sistemul utilizat nu necesit o etanare special a pistolului la gura rezervorului autovehicolului.
Amplasarea pompelor de livrare permite o uoar supreveghere a activitii acestora de la
punctul de comanda din cabina staiei.
Comanda de pornire i oprire a pompelor se poate face local, prin ridicarea i introducerea
pistolului n lcaul su, dup apsarea unui buton amplasat la pomp, plata fcndu-se la casierul ce
circul n zona pompelor sau la operatorul din cabin.
Un panou de comand amplasat n cabina staiei permite pornirea livrrii de ctre operatorul aflat
n cabin i programarea calculatorului pentru oprirea alimentrii la livrarea cantitilor prestabilite sau de
o valoare prestabilit, plata fcndu-se la operatorul din cabin.
La cerere, calculatorul emite un bon coninnd produsul, cantitatea, costul, T.V.A., ora, minutul i
data livrrii.
Un dispozitiv special montat la pistolul de alimentare, permite nchiderea automat a livrrii n
caz de umplere a rezervorului autovehicolului, evitndu-se astfel deversrile i ptrunderea lichidului n
compresor.
Furtunele sunt prevzute cu dispozitive speciale pentru retractarea lor n corpul pompei, la finele
operaiilor de livrare, avand culoarea cauciucului corespunztoare culorii convenionale a produsului.

2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC

Instalaia de alimentare G.P.L la autovehicule tip SKID MONOBLOC este certificat CE.
Schema instalaia de alimentare GPL la autovehicule tip SKID MONOBLOC are urmtoarele
componente principale:
un recipient metalic de stocare GPL, cilindric, orizontal, suprateran cu o capacitate de 5000 litri
(volum de ap). Acest rezervor este echipat cu racorduri pentru aparatura de msur i control,
ventile i armturi de siguran.
pompa centrifug antrenat de un motor electric de 4 KW de construcie;
o pomp de distribuie GPL echipat cu aparatur de control al debitului distribuit, furtun cu pistol de
alimentare i aparatur de control;
instalaia electric executat pentru mediu;
instalaia pneumatic pentru nchiderea ventilului pneumatic de la distan.

Toate echipamentele sunt montate pe un cadru metalic fixate pe o fundaie din beton armat.
Instalaia va fii inertizat cu gaz neutru (azot sau CO
2
) naintea operaiunii de umplere cu GPL conform
Normativului NP 037/1999 pct. 5.47.

1. Recipientul de stocare:
Recipientul are o capacitate de 5000 litri (volum ap).
Recipientul este prevzut cu urmtoarele racorduri:
Racord pentru alimentarea cu GPL n autocistern
Racord pentru conducta de aspiraie a pompei centrifuge
Racord pentru supapa de siguran
Racord pentru indicatorul de nivel
Racord pentru returul fazei lichide i a fazei de gaz
Racord pentru manometru.
Pe racordul de alimentare cu G.P.L. se monteaz gura de culare cu pistolul autocisternei. Gura de
cuplare este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la presiune dup pornirea pompei de

33
pe autocistern. Volumul de stocare gaz petroler lichefiat este maxim 80% din capacitatea acestuia. Pe
racordul de aspiraie se monteaz o conduct care face legtur ntre bazinul de stocare i pompa
centrifug. Pe aceast conduct se monteaz un ventil manual pentru nchidere i un ventil pneumatic
de nchidere cu acionare de la distan.
Recipientul de stocare este protejat mpotriva supratensiunilor interne cu o supap pneumatic
cu arc care se deschide n atmosfer la depirea parametrilor stabilii de productor (18 Kg.f/cm
2

17,65 bar). Supapa de siguran este prevzut cu o contrasupap care se menine n poziia deschis
permanent. Rolul acesteia este de a se bloca odat cu scoaterea supapei de siguran pentru verificare.
Supapa de siguran va fi verificat anual pe standuri autorizate ISCIR i sigilat cu sigiliul
verificatorului.
Pe racordul de indicator de nivel se monteaz un dispozitiv cu plutitor care indic existentul de
G.P.L n procente din rezervor.
Pe racordul fazei gaz se monteaz conducta de retur (by pass) a fazei gaz care este prevzut cu
supap de suprapresiune i un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de faz lichid dinspre
pompa centrifug n recipient.
Pe recipient se monteaz un manometru care indic permanent presiunea de vapori din interiorul
rezervorului.
Recipientul este protejat mpotriva radiaiilor solare cu vopsea alb pentru reflectarea razelor
solare. Pentru protecie mai mic 1.00 ohm, Conform normativului NP 037/1999 pct. 2.12 i 2.13
recipientul este marcat cu o band portocalie pe care scrie GAZ PETROLIER LICHEFIAT cu culoare
alb.
2. Pompa centrifug
Pentru vehicularea fazei lichide a gazului dinspre recipient spre pompa de distribuie la
autovehicule este prevzut o pomp centrifug. Aceasta este activ de un motor electric de 4 kW.
Pe conduct de legtur dintre recipient i pompa centrifug sunt montate urmtoarele elemente:
Un robinet de nchidere cu acionare manual
O supap de siguran
Un filtru de reinere a impuritilor
Un robinet pneumatic de nchidere rapid cu acionare pneumatic
care este n poziia normal nchis cnd nu este acionat
Acionarea pompei centrifuge (pornire i oprire) se face dintr-o manet amplasat pe pompa de
distribuie. Oprirea n caz de urgen se face dintr-un buton montat pe tablou electric. Acest buton are
rolul de a opri curentul care intr n instalaie i totodat evacueaz aerul sub presiune oblignd robinetul
pneumatic s nchid aspiraia GPL din recipient spre pompa centrifug.

3. Pompa de distribuie GPL la autovehicule
Pentru distribuia GPL la autovehicule pe pompa de distribuie sunt montate urmtoarele
elemente:
Filtru fin de intrare n distribuitor;
Separator de faz;
Contor volumetric cu traductor de impulsuri
Calculator electronic cu afiaj electronic al preului i cantitii livrate;
Supape i valv diferenial pe faza lichid i gazoas;
Aparatur de msur i control;
Furtun flexibil prevzut cu pistol de alimentare i cuplaj de nchidere automat n cazul smulgerii
accidentale a furtunului. Pistolul de alimentare este realizat nct s permit circulaia fluidului
prin el numai dup ce a fost cuplat la instalaia de alimentare a autovehiculului.

Caracteristicile tehnice ale pompei de distribuie:
Debit minim: 5 l/min;
Debit maxim 50 l/min;
Cantitate minim livrat 5 l;

34
Presiunea maxim de lucru: 25 bar;
Clasa de precizie: 5%;
Diametru conectare faza lichid: DN 25(1);
Faza gazoas: DN 25(3/4);
Potena maxim: 150W;
Conectare electric 220V,50Hz (alimentare general)
220V, 50Hz (iluminare)

2.2.3. Fluxul tehnologic i modul de operare al instalaiei G.P.L. tip Skid

Instalaia va fii pus n funciune dup ce este inertizat cu azot sau CO
2
. Autocisterna cu GPL
ntr n staie pe platforma betonat din incinta staiei parcurgnd traseul desenat n plana zonare Ex-
circulaie cisten. Viteza de circulaie a autocisternei n incinta staiei nu trebuie s depeasc 10 km/h.
Aceasta va aciona pe perioada alimentrii la o distan de cel puin 5.00 m fa de SKID. Odat cu
nceperea operaiunii de alimentare a rezervorului SKID-ului, ntreaga instalaie devine neoperativ
pentru distribuie GPL la autovehicule, interzicndu-se totodat accesul autovehiculelor pe platforma
staiei.
Se va izola rezervorul SKID-ului prin urmtoarele operaiuni:
Pistolul de distribuie se va aeza n locaul su;
Se va scoate de sub tensiune instalaia i se va nchide
robinetul pneumatic prin acionarea butonului de oprire.
Conductorul autocisternei va lua toate msurile pentru imobilizarea acesteia (tragerea frnei de mn,
blocarea roilor).
naintea nceperii alimentrii rezervorului, conductorul autocisternei va lega cablul flexibil al
prizei de pmnt al cisternei la asiul SKID-ului. Racordarea furtunului flexibil la recipientul instalaiei va
fi efectuat tot de conductorul autocisternei sub supravegherea personalului de deservire.
Dup ce au fost luate toate msurile de securitate se pornete pompa autocisternei i se introduc
n rezervor SKID-ul 100 litri dup care operaiunea se oprete. Se verific etaneitatea mbinrilor i
funcionarea aparatelor de msur i control.
Dac nu se constat nereguli se continu activitatea de umplere a rezervorului inndu-se sub
supraveghere permanent aparatele de msur de pe cistern i insalaia SKID. Se consider
ncrcarea terminat cnd indicatorul de nivel de pe rezervor indic 80% din capacitatea acestuia.
Dup terminarea operaiunii de ncrcare a rezervorului, conductorul auto decupleaz furtunul, l
deruleaz pe tambur, scoate mpmntarea i evacueaz autocisterna de pe platforma staiei.
Operaiunile n detaliu pe care le execut conductorul auto sunt prevzute n MANUALUL DE
OPERARE AL AUTOCISTERNEI.
Dup plecarea autocisternei operatorul verific toate mbinrile instalaiei cu spum de spun.
Punerea n funciune pentru livrarea GPL la autovehicule presupune urmtoarele operaiuni:
alimentarea instalaiei cu energie electric din tablou;
alimentarea robinetului pneumatic cu presiune de aer pentru
deschiderea acestuia;
deschiderea robinetului manual de pe conducta de aspiraie dintre
rezervor i pomp.
Alimentarea autovehiculelor cu GLP presupune ridicarea pistolului
din locaul su, cuplarea acestuia la gura de umplere i acionarea manetei de pornire.
n timpul alimentrii se vor urmrii permanent controlul (afiajul),
manometrul pompei de distribuie, etaneitatea cuplrii pistonului la gura de umplere a autovehiculului.
Operaiunea de alimentare a autovehiculelor se face numai de personal autorizat ISCIR.
Pe timpul alimentrii autovehiculelor presiunea de lucru trebuie ncadrat ntre 8-10 bar, iar
atingerea nivelului de 80% n rezervorul autoturismului, pompa de distribuie se ntrerupe automat.
Dup terminarea operaiunii de alimentare a autovehiculelor se trece maneta pe poziia nchis, se
ruleaz pistolul de alimentare i se aeaz n locaul su.

35
Cantitatea de GPL livrat este indicat pe afiajul instalaiei i poate fi citit i pe
indicatorul de nivel al autovehiculului

2.3. ACTIVITI DE DEZAFECTARE
La momentul studiului terenul in suprafat de 1300 mp este liber de sarcini si se incadreaza ca teren
intravilan , curti constructii.

3 DEEURI

Deeurile produse ca urmare a realizrii i exploatrii obiectivului Construire statie de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, se
estimeaz separat pe cele dou etape astfel:

o In perioada de execuie a lucrarilor de constructii;
o In perioada de exploatare.

3.1. PERIOADA DE EXECUIE A LUCRARILOR

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru
orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor.
Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase prezentata in anexa 2 a H. G. 856/2002.

Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:
_ 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate
- 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips;
_ 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc
_ 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate
_ 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor)
_ 17.06.00 materiale izolatoare
_ 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari

Antreprenorul are obligatia, cf. H.G. mentionate mai sus, sa tina evidenta lunara a producerii,
stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.

Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari.
O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari
provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc.
In perioada de executie a lucarilor vor rezulta deseuri menajere de la personalul muncitor.
Toate deseurile generate sunt colectate n pubele speciale amplasate la vedere.
Beneficiarul are obligatia de a incheia contracte de prestri servicii cu firme autorizate pentru
colectarea public a deseurilor.

In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri
specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea
utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane,
resturi de asfalt, bitum si alte materiale de constructii.


36
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind
prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Activitile din bazele de utilaje, statiile de beton si statiile de asfalt vor fi monitorizate din punct de
vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

3.1.2. Deeuri toxice i periculoase

Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (de la baterii) necesar
functionarii utilajelor, amorsa bituminoasa pentru hidroizolatie terasa, vopselele pentru finisajele
interioare si exterioare si marcaje.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand
efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.
Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc.
Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi. Bidoanele goale vor fi restituite
producatorilor (dupa caz) .
Amorsa bituminoasa este adusa pe amplasament in stare solida sub forma ambalata.

Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind
Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel:
- 08 deseuri de la utilizarea vopselelor
- 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase
- 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi
- 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile
- 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel
- 13.07.02. benzina
- 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).

3.2. PERIOADA DE EXPLOATARE


Deeurile rezultate in urma activitilor desfurate n cadrul staiei de distribuie carburani respectiv
staiei de alimentare G.P.L. sunt deeurile menajere.
Deeurile menajere sunt rezultate din activitatea administrativ, produse de personalul angajat
si de clieni.
Aceste tipuri de deseuri sunt colectate in containere cu capac, special destinate acestui scop si
sunt ridicate periodic de o firma autorizata in baza unui Contract de prestari servicii publice de
salubrizare.
Se consider c deseurile menajere rezultate in cadrul staiei nu constituie o surs de poluare
zonal a solului i pnzei freatice, dac sunt respectate condiiile de depozitare /valorificare, eliminare
prezentate mai sus.


Sursele de deseuri toxice si periculoase in perioada de exploatare sunt reprezentate de:
- modul de gestionare, manipularea, depozitare a substantelor si preparatelor chimice utilizate care
sunt toxice si chiar inflamabile.
- modul de intretinere a separatorul de hidrocarburi, separatorului de grasimi si bazinului vidanjabil,
precum si modul de eliminare a namolui colectat in aceste obiective.


37

3.2.3 Gestionarea substantelor si preparatele periculoase utilizate si cantitatile
utilizate

- motorina Euro Diesel 5 (rezervor de 50 mc) , benzin fara Plumb 95 (rezervor de 30 mc); benzin
super 98 (rezervor de 10 mc) si motorina top diesel ( rezervor de 10 cm) .
- gaz lichid lichefiat folosit in alimentarea autovehiculelor este un amestec de butan si propan. Acest
amestec este facut de productor funcie de anotimpul cnd acesta este consumat. Cantitatea
maxim care poate fi stocat in instalaie este de 4000l.

Beneficiarul va detine fise de securitate a fiecrui produs.

3.3. Modul de gospodrire, msurile dotarile si amenajrile pentru protecia mediului

a). Produsele petroliere, n special benzinele, sunt produse cu un grad ridicat de inflamabilitate,
ce produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte sczute.
Vaporii degajai, atunci, cnd se amestec n anumit proporie, formeaz o atmosfer inflamabil,
care arde sau face explozie n prezena unei surse de foc.
Exist o atmosfer inflamabil atunci cnd proporia vaporilor de carburani n aer este ntre
aproximativ 1 % (limita inferioar de explozie) i 8% (limita superioar de explozie).
Vaporii de produse petroliere sunt mai grei dect aerul i n general nu pot fi dispersai uor de
ctre curenii de aer. Vaporii tind s curg ctre poriunile de teren joase, acumulndu-se n rezervoare,
canalizri, cmine i alte construcii subterane.
Produsele petroliere plutesc pe suprafaa apei, i de accea, pot produce i crea pericole de
incendiu i explozie la mari distane de punctele lor de deversare.
O atmosfer inflamabil poate s fie prezent n spaiile de vapori ale rezervoarelor coninnd
produse petroliere, chiar dup ce acestea au fost ndeprtate.
De asemenea, o atmosfer inflamabil poate s apar atunci cnd mbrcmintea personalului
de operare a fost contaminat cu produse petroliere.
Transportul carburanilor se realizeaz cu cisterne auto, iar descrcarea se face gravitaional prin
furtune. La realizarea legturilor ntre cisterne, i rezervoare ca si la descrcarea acetor legturi se pot
forma amestecuri explozive carburantr-aer. Astfel de amestecuri se pot forma si la gurile de aerisire ale
rezervoarelor.
Din aceste motive gurile de descrcare si ale aerisirilor sunt amplaste in afara zonelor de
circulaie normal , iar gurile de aerisire sunt ridicate la 4m deasupra solului si prevzute cu opritoare de
flcri. De asemenea pentru limitarea la maxim a posibilitii de formare a amestecurilor explozive este
prevzut recuperarea vaporilor de carburani din rezervoarele supuse umplerii.

b) Pentru instalaia G.P.L. productorul a prevzut eventualele defeciuni poare pot aprea n
timpul exploatrii acesteia. Pe tabloul de comand exist un buton care poate fi activat si izolez toate
elemenetele instalaiei (ntrerupe curentul electric, nchide calculatorul , nchide pneumatic ventilul pentru
izolarea bazinului de stocare).

In perioada de operare se impun urmatoarele masuri pentru prevenirea si reducerea cantitatii de
deseuri toxice si periculoase:
Educarea, constientizarea si instruirea personalului din statia peco privind modul corect de
gestionare, depozitare si eliminare a deseurilor toxice si periculoase.
Instituirea personalului administrativ care sa monitorizeze starea de curatenie a incintei, si
obiectivelor din cadrul statiei si spatiilor de depozitare a carburantilor si substantelor chimice si
care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare a regulilor impuse
Administratorul cladirii trebuie sa incheie contracte cu unitati specializate care sa asigure
neutralizarea, eliminarea si tranportului deseurilor toxice si periculoase.


38

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in cele ce urmeaza.

Tabelul 5 . Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie
Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Organizare de
santier

Menajer sau
asimilabile
(inclusiv
resturi de la
prepararea
hranei)

Deseuri metalice

In interiorul incintei se vor organiza puncte de
colectare prevazute cu containere de tip pubela.
Periodic acestea vor fi golite in masinile de salubritate.

Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau
in containere specializate sau zone delimitate . Vor fi
valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate
de prestari servicii.
Se vor pastra evidente stricte
privind datele calendaristice,
cantitatile eliminate si
identificatorii mijloacelor de
transport utilizate.

Deseuri materiale
de constructii

Aparitia acestei categorii de deseuri implica o
abordare specifica. Din punct de vedere al
potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica
probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi
de beton, mixturi asfaltice). In ceea ce
priveste valorificarea si eliminarea lor se pot propune
mai multe metode:
- Valorificarea locala in pavimentul de exploatare;
- Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota
finala de exploatare;
- Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de
deseuri utilizate in zona.
Beneficiarul a incheiat patru
contracte de prestari servicii
de salubrizare cu firma
autorizata S.C. COMPANIA
ROMPREST SERVICE S.A.,

Slamuri petroliere

Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica.
Avand in vedere caracterul lor periculos
(imflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se
propune colectarea in recipienti metalici inchisi care
vor fi depozitati in conditii de siguranta. Aceste deseuri
vor fi in mod obligatoriu predati catre unitati
autorizate.

Deseuri lemn
Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele
urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca
accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de
constructii. Utilizarea ultima va fi ca material
combustibil deseu lemnos catre populatie.

Acumulatori uzati
Materiale cu potential periculos atat asupra mediului
inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si
depozitate corespunzator, sub cheie in vederea
valorificarii.

Anvelope uzate
In cadrul spatiilor de depozitare pe categorii a
deseurilor va fi rezervata o suprafata si anvelopelor.
Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini
antrepenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin
a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o
unitate economica de valorificare.

Deseuri tipice pentru
organizarile de santier din
Romania. Se recomanda
interzicerea in mod expres prin
acordul de mediu a arderii
acestor materiale.

Organizare de
Santier si

Front de lucru

Hartie si deseuri
specifice
activitatii de birou
Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte
deseuri, in vederea valorificarii.

Aprovizionarea cu materii prime i materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se va face
astfel nct s nu se creeze stocuri, care prin depreciere s duc la formarea de deeuri.
Zonele de depozitare a deeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripionate.
Operaiunile si practicile de management al deeurilor se vor consemna intr- un registru special, care
va fi pus in orice moment la dispoziia autoritarilor de mediu.
Beneficiarul are obligaia s ncheie/mentina contracte de prestri servicii cu firme autorizate de
colectarea public a diferitelor tipuri de deeuri.

39
Colectarea i depozitarea deeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor msurilor impuse de
legislaia n vigoare n funcie de natura i proprietile deeului, iar apoi pot fi eliminate periodic
numai prin firme autorizate.
Se vor respecta prevederile legale n vigoare n domeniul deeurilor i recomandrile celor mai bune
tehnici disponibile.

Att n timpul perioadei de execuie a lucrilor de constructii ct i n timpul folosintei
constructiei, beneficiarul i antreprenorul general au obligaia de a gestiona i/sau depozita deeurile
rezultate n urma activitilor prestate, respectnd normele legislative n vigoare:

Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor;
Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale
reciclabile;
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor,
Legea nr. 360/2003 completat cu Legea nr. 263/2005 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase.
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje,
HG. Nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deeurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile periculoase;
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori.
HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
H.G. Nr. 441/2002 - pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului Nr. 662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate;

4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA

La modul general ramura Constructii, la faza de executie, este considerata ca avand un potential
impact semnificativ asupra mediului. Referindu-ne strict la obiectivul "Construire statie de distributie
carburant, spalatorie auto si statie GPL" in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita care
face obiectul acestui studiu, se considera ca prin proiectul tehnic sunt luate masuri asiguratoare de
diminuare a impactul negativ ce se poate manifesta asupra mediului pe perioada de executie a
lucrarilor si de functionare.

Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital
privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu
reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.

n perioada de execuie
potential impact negativ
Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru
mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul
de impact pe un amplasament, efectele respective pot fi in esenta urmatoarele:
schimbari ale peisajului actual
emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de la motoarele
extrem de puternice ale mijloacelor de transport si a utilajelor mecanice.
disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, cauzat populatiei din
apropierea santierelor.

40
posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia locala si personalul muncitor, in
general mai violent si care va fi destul de numeros in timpul executiei lucrarilor.

potential impact pozitiv
procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanti si
lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.
dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum
crearea temporara de locuri de munca

n perioada de exploatare
Asigurarea unor spatii moderne de distributie carburanti
Amenajarea unui amplasamnet cu cladiri moderne, spatii verzi, si locuri de parcre, pentru care
sunt asigurate deasemnea, toate utilitatiile si facilitatiile
Dezvoltarea si modernizarea unui zone degradate

Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului este de a lua in
considerare elementele de impact negativ, de a analiza si propune masuri si solutii de eliminare
sau reducere a lui, daca este cazul , de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat
lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul actual, sa reduca situatiile de conflict si sa
asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate.

4.1. APA

4.1.1. Date privind amplasamentul
Pe amplasamentul evaluat s-a remarcat la cota natural a terenului un strat de pmnt vegetal cu
grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprins ntre 0,30-4,50 m- argila galben-cafenie,
prafoasa, plastic consistenta spre vartoasa, slab nisipoasa, 4,00-4,50 m pietris marunt cu nisip si liant
argilos.
Concluzii i recomandri ale studiului geotehnic

Din corelarea datelor funizate de cartarea geologo-tehnica de suprafata cu datele obtinute din forajele
geotehnice executate, s-au concluzionat urmatoarele
1. Terenul destinat viitorului obiectiv este plan, stabil , lot mobilat la data efectuarii cartarii de
suprafata , fara fenomenele fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a terenului;
2. Stratul acvifer freatic superficial este situat la cca. -6,00-6,50 m de la cota terenului natural;

4.1.2. Alimentarea cu ap

4.1.2.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie

In perioada de construcie, punctul de lucru va fi alimentat cu apa potabila prin peturi si bidoane de apa
plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasament.

Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de construcie se prezint in tabelul 6.


41

Tabelul 6 . Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de construcie
Ape prelevate din surse Apa recirculata

Proces
tehnologic
Sursa de
apa
Consum
total de
apa
mc/an
total
Consum
menajer/
tehnolog
ic
Apa
subterana
Apa de
suprafata
Pentru
compenasrea
pierderilor in
sistemele cu
circuit inchis
Apa de
la
propriu
obiectiv
Apa de la
late
obiective
Consum
menajer 100 100 - 100 - - -
Constructii
Surse din
zona
2300
2200 2200 2200

Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic:
prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea
compactarii, asigurarea prepararii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidarie,
gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditatii betoanelor dupa turnare plansee, precum si
consumul menajer.

4.1.2.2. Alimentarea cu ap pe perioada folosinei

Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de
inalta densitate avand un diametru de 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona
respectiva.
In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul
pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi
realizat de catre regia locala de apa.
Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea
superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului.
Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria.
La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din
spalatorie.

Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta a statiei se prezint in tabelul 7.

Tabelul 7 . Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta

Ape prelevate din surse Apa recirculata
Categoria
de
folosinta
Sursa
de apa
Consum
total de
Apa
(mc/an)
total
Consum
potabil
si
menajer
Apa
subterana
Apa de
suprafata
Pentru
compenasrea
pierderilor in
sistemele cu
circuit inchis
Apa de
la
propriu
obiectiv
Apa de
la late
obiective
Apa
potabila si
menajera
800 800 - 800 - - -
Consum
spalatorie
auto si
intretinere
incinta

Retea
proprie

2000
1200 1200 1200

existenta in zona.

42

In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP 004-2003, deoarece benzinaria este amplasata in
localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu
debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele
incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de
refulare, chei, etc.)
Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista
unul la distanta aceasta.
Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii
din drumul de acces.
Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a
lungul santurilor si podete de trecere.

4.1.3. Evacuarea apelor uzate

4.1.3.1. Reele de canalizare

4.1.3.1.1. Instalaii interioare de canalizare ape uzate
Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colect prin colane orizontale
montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa.
Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02
pentru conducte cu Dn 110.
sanitare.
Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza
coloanei, deasupra ultimei ramificatii.
Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala.
Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub
centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea
din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie.
Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare.

4.1.3.1.2. Retele exterioare de canalizare
Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe
spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de
pe suprafetele betonate din incinta.
Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute
printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil.
Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x
4,00 m x 3,5 m.

43
Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu
diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton.
Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe
un pat de nisip de minim 30 cm grosime.
Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire V
min
=0,7 m/s si sa
depaseasca viteza maxima admisa V
max
=3 m/s.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de
trecere. Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii
verticale a terenului.
se va amplasa un separator de hidrocarburi si grasimi.
un capac metalic.

4.1.4. Managementul apelor uzate

Avnd n vedere natura lucrarilor, organizarile de santier si destinatia constructiei, putem
considera ca atat in perioada de executie, cat si in perioada de expoatare, exista potentiale surse de
ape uzate.

4.1.4.1. Managementul apelor uzate n perioada de construcie

In perioada de execuie a constructiei, principalele surse de generare a apelor uzate sunt
reprezentate prin:
o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori
o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si splarea
padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc;
o Apele uzate rezultate dupa prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea
finisajelor;
o apele meteorice czute pe platformele de lucru ale organizrii de santier.

Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate
Concentraiile poluanilor de interes pentru apele menajere sunt estimate la urmtoarele valori:
_ C
susp
250 mg/l,
_ CCBO5 150 mg/l,
_ C
grsimi
25 mg/l.

In aceste condiii debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul muncitor in
fronturile de lucru ale constructiilor sunt urmtoarele:
_ suspensii: 658 m
3
/an X 0,80 X 250 g/m
3
= 131,60 kg/an
_ CBO5: 658 m
3
/an X 0,80 X 150 g/m
3
= 79 kg/an
_ grsimi: 658 m
3
/an X 0,80 X 25 g/m
3
= 13,16 kg/an

Pentru apele uzate fecaloid menajere provenite din organizarea de santier se vor folosi toalete publice
din zona sau se vor instala toalete ecologice in punctul de lucru.


44
Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incrcate cu
particule de ciment, aditivi si parte fin din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea
de ap tehnologic.
Apele meteorice spal suprafeele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaz
particulele solide, pulberile si eventualii poluani provenii din pierderile de la utilaje, constituind in felul
acesta o surs de poluare a mediului.
Apele uzate meteorice generate in perioada de execuie au fost estimate la 380 m
3
/an.
Apele uzate generate in perioada de execuie a constructiilor nu se refolosesc.

4.1.4.2. Managementul apelor uzate n perioada de folosin

In perioada exploatarii sursele de generare a apelor uzate sunt:
grupurile sanitare
apele uzate rezultate de la spalatoria auto
aplele pluviale rezultate din spalarea acoperisului, aleilor, platformei betonate

Bilantul apelor in incinta este sintetizat in figura 1.

Figura 1. Bilanul apei pentru obiectivul evaluat

Separator de
namol si hidrocarburi

Canalizare
pluviala
Acoperisuri
cladiri
Alei, platforme
betonate
Reteaua de alimentare cu apa din zona
Nevoi igienico
sanitare magazin
Bazin vidanjabil

Bazin vidanjabil
Quz or max = 0,27 l/s
Qc = 10 mc/zi
Spalatoria auto

Separator grasimi

45

Tabelul 8. Bilantul apelor uzate pe perioada de folosinta a cladirii

Totalul apelor
generate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare
menajera Pluviale
In acest
obiectiv
Catre alte
obiective
Sursa
m
c
/
z
i

m
c
/
a
n

m
c
/
z
i

m
c
/
a
n

m
c
/
z
i

m
c
/
a
n

m
c
/
z
i

m
c
/
a
n

m
c
/
z
i

m
c
/
a
n

0 1 2 5 6 7 8 11 12 13 14
Grupuri sanitare 1,75 640 4,00 640 - - - - - -
Spalatoria auti,
Spalare
platforme ,
pardoseli,
acoperisuri, alei
7,63 2810 2,63 960 5 1825 - - - -

Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate

Beneficiarul are obligaia s respecte limitele prevzute de Normativul privind conditiile de
evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor (NTPA-002/2005) aprobate prin HG
nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata
de HG nr. 352/2005).
o Msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani
Pentru micorarea cantitii de apa uzat se are n vedere:
utilizarea rationala a apei potabile si la grupurile sanitare;
utilizarea rationala a apei pentru spalarea platformelor betonate interioare si exterioare;
intretinerea drumurilor de acces pentru a evita murdarirea rotilor autovehiculelor;

4.1.5. Surse de poluare a apei i emisii de poluani

4.1.5.1. Sursele de poluare a apelor n perioada de execuie

In perioada de executie a constructiei proiectate sursele posibile de poluare a apelor sunt:
o executia propriu-zisa a lucrarilor,
o traficul de santier
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc) determina
emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie nu sunt neglijabile.
Eroziunea pamantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafata, nu se manifesta si nu se va
manifesta in perioada de executie.
De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile de solul decopertat.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera
(NOx, CO, SO
2
- caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi
si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata
de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa subterana, sol etc).

46
In ceea ce priveste organizarile de santier trebuie acordata o atentie sporita protectiei mediului in
aceste locatii.
Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt
surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane.
Organizarile de santier, functie de complexitatea activitatii acestora, trebuie, de asemenea,
avizate si controlate din punct de vedere al protectiei mediului.
In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala
rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne ce transporta substante
periculoase.

4.1.5.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare

Surse de impurificare a apelor in perioada de functionare sunt date de:
o evacuarea de ape uzate menajere in reteaua de canalizare incarcate cu poluanti peste limitele
prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a apelor uzate n
reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
o Evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si a apelor pluviale care spala
acoperisul si platformele betonate ale parcrii incarcate cu poluanti peste limitele prevzute de
Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de
canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.

4.1.6. Impactul produs asupra apelor

4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor n perioada de construcie

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de
la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele subterane
nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de ap nu
vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa
Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de
constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ
redusa. Se va evita depozitarea carburantilor pe amplasament, iar intretinerea utilajelor (spalarea lor,
efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in
locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea
pierderilor).
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea limitelelor
de incarcare cu poluanti conform NTPA 002/2005 deoarece apele uzate se vor evacua intr-o
retea de canalizare.

4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor n perioada de funcionare

Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se apreciaza ca
vor fi respectate limitele prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a
apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.

4.1.7. Msuri de diminuare a impactului

4.1.7.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei

In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele msuri de protecie:

47

Tehnologia de executie
- terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca
executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid , astfel incat ploaia sa nu le
surprinda deschise prea mult timp ;
- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura
continuarea executiei la structura propriu-zisa .

Utilajele terasiere si de transport
- utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in ceea ce
priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte documentele care sa
ateste acest lucru;
- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest
scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;
- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie;
- se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru.

Activitatea umana
- deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta
santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate local;
- se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate
contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se
va urmari:
- manipularea cu atentie a utilajelor;
- respectarea cailor de acces pentru utilaje;
- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport;
- respectarea tehnologiei de executie;
- manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor;

4.1.7.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii

Msurile luate prin proiect pentru protecia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in functie de
sursa de emisie a poluantului.
Intretinerea retelelor de canalizare
- intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din spalarea
pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si exterioare din
incinta.
- - intretinerea si vidanjarea periodica a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi si a bazinul
vidanjabil.
Deseurile propriu-zise
- interzicerea depozitrii dezorganizate sau neautorizate pe platforme altele dect cele destinate
stocarii deseurilor
In acest fel se va evita:
- introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate;
- baltirea apei in zonele de depozitare;

Activitatea umana
In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si
eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platformele
incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune.

48

4.2. AERUL
4.2.1. Date generale

Condiii de clim i meteorologice pe amplasament
Clima perimetrului cercetat este temperat-continental, specific zonei de cmpie. Din punct de
vedere climatic zona se caracterizeaz prin urmtoarele valori:
- temperatur medie anual : + 10
0
C
- temperatur minim absolut : 28,3
0
C
- temperatur maxim absolut : +40,4
0
C
- precipitaii medii anuale : 650 mm/mp
- adncimea maxim de nghe : 0,9 m conf. STAS 6054/77.

Precipitaiile medii anuale au valoari cuprinse in intervalul 550-600 mm/mp i reprezint media
valorilor nregistrate de - a lungul a 10 ani. Lunile cele mai ploioase sunt lunile iunie cu 80 mm/m
2

iar in luna februarie, luna cea mai sczuta in precipitaii cu 35 mm/m
2
.

Vnturile. Un alt factor important al climei il reprezint determinarea mrimii i direciei vanturilor.
Astfel putem concluziona ca direcia predominant a vanturilor este cea nord-estic (16,6%) i sud-
vestica (16,2%). Calmul nregistreaz valoarea procentual de 17,5% iar intensitatea medie a
vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,2-2,8 m/s.

Adncimea maxim de nghe este de 0,90 m STAS 6054/77, iar frecvena medie a zilelor de iarn
cu t >
0
C este de 111,3 zile/an. Valorile coeficienilor K
s
=0,20 (zona C) i T
c
=1,00 sec.

Conform raionrii geoseismice a terenului Romniei, comuna se ncadreaz n zona de protecie
antiseismic conform P 100/92 in zona D avnd Tc= 1,5 sec si Ks= 0,16.

Condiiile de dispersie
Factorii care determin condiiile de dispersie a poluanilor sunt vntul, ca direcie si vitez si
stratificarea termic a aerului. Vnturile sunt influenate de relief att ca direcie ct i ca vitez. Vitezele
medii anuale oscileaz 1.2-2,8 m/s.
Cele mai slabe condiii de dispersie, in special pentru sursele de joas inlime i emisiile
necontrolate n apropierea suprafeei active (nivelul solului) se realizeaz n condiii de stratificare
stabil i foarte stabil, care prezint o frecven de ~ 16%.
Pentru zona aferent amplasamentelor in procesul de dispersie a poluanilor, la nlime
mic, va aciona circulaia local de tipul brizelor.

4.2.2. Surse i poluani generai
4.2.2.1 Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului

Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba despre
desfasurarea pe o suprafat de 1300 mp bine delimitat, a unui volum mare de lucrari de constructii,
intr-o zona rurala.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de:

In faza de executie:
executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei;

49
sapatura mecanizata
executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei : infrastructura , suprastructura , arhitectura si
finisaje
executarea retelelor apa canal, electrice, si gaze
amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri

Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii si
materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua corpuri de
cladire.

Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele
angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton,
asfalt etc.

In faza de exploatare:

surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto;
surse aferente activitatilor administrative (centrala termica);

Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor
lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora), vor fi detaliate in sectiunile urmatoare
caracteristicile si parametrii surselor de poluare.

4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n
proiect

Surse aferente lucrarilor de terasamente - se incadreaza in categoria surselor libere la sol,
discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald).

Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate incintelor construite si a
drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a
atmosferei sunt reprezentate de:
Sapaturi pentru:
o Decopertarea solului actual;
o Excavari pentru fundarea constructiilor
Umpluturi
o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in
fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul dinafara ariei construite, sub viitoarele
obiective.
o Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme rutiere.

Eroziune eoliana.

Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala
(praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de
operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata
de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul
constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in
ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului

50
obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a
prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi
bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati
le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ
stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare
volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 9) si suprafetele de sol
afectate de lucrari.

Tabelul 9. Volumele de materiale manevrate

Etapa
Cantitate
(m
3
/an )
Sapatura mecanizata (mc) 840
Umplutura/nivelare (mc) 100

Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si
umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din
punct de vedere al ariei construite.

Tabelul 10 prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente, schema de masini propusa (si utilizata in
evaluare) pentru efectuarea acestor operatii.

Tabelul 10. Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa
Operatia, faza si
procesele de lucru
Volum
de
lucru
(mc)
Utilaje folosite

Productivita
te
orara (mc/h)
Numar
utilaje

Volum
Manevrat
(mc)
Consm
total de
carburanti
l/h
Decopertare si sapatura
Sapatura
840
Buldoexcavator
(180 CP) 50 2 840 8,4
incarcare, manevrare
pamant
881
Buldozere (180
CP) 50 2 881 8,8
transport auto

881
Autobasculanta
(200CP) 50 2 881 8,8
Sapatura manuala 41 manual 41 -
2640
3 curse/h/
9m/cursa 2640
Fundatii si umpluturi

turnare beton 98 Autobetoniera 30 3 1080 2
transport/descarcare 98
Autobasculanta
(200CP) 1
cursa/h 50 1 98 2
Piatra sparta si balast 25
Autobasculanta
1 cursa/h 50 1 25 0,5
imprastiere
/compactare 18
Cilindru
compactor 150 1 18 0,20

51
240 240 4,70
3 tone
Autobasculanta
(200CP) 120 1 1200 10
Transport auto
materiale de constructii
structura, arhitectura,
instalatii, finisaje
Eroziune 1000

Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei
etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 15.

Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de
lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate
pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in
functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 1300 mp.

Tabelul 11. Debite masice de particule
Debite masice pe spectrul dimensional (g/h)
Nr
crt
Denumirea sursei
d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m
1 Sapaturi 163,25 123,45 121,10 6,02
2 Incarcare auto 21,34 18,78 18,81 0,94
SAPATURI 184,84 142,28 139,91 6,96
3 Descarcare 12,45 6,48 4,86 0,26
4 Imprastiere 43,06 25,32 18,99 1,02
5 Compactare 2,39 1,40 1,05 0,05
UMPLUTURI 56,48 33,22 24,91 1,34
EROZIUNE 4,61 3,00 2,30 0,69

Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de
vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in
unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite
masice orare de poluanti.
Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de
mijloacele de transport si utilaje la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o
arie a amplasamentului de 1300 mp sunt:

CANTITATE DE CARBURANT 23,56 kg/h
Timp de functionare 4 h/zi
Aria amplsamentului 1300 mp
Viteza vantului 2,40 m/s

debit masic CO
2
estimat: 20,8 g/kg carburanti
debit masic SO
2
estimat: 7,8 g/kg carburanti
debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti

52
debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti
debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti

Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in tabelul de
mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta functionarii utilajelor.
(conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 Surse mobile)

Tabelul 12. Emisii n atmosfer de poluani generai de utilaje i mijloace de transport pentru
realizarea noului obiectiv

Debite masice maxime orare (g/h)
Denumirea sursei
CO
2
SO
2
NO
x
Aldehide
Hidrocarburi
nearse
Mijloace de transport si
utilaje in lucru
1778,4 666,90 359,10 68,40 1145,70

Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al
M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii atmosferei.

Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime,
pentru perioada de executie.

Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice
prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica ce
se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.

In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat cele
prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate.

Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea
oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.

- surse staionare dirijate:

Centrala termica

Centrala termic va produce ap cald 80/60C pentru a alimenta radiatoare dar si pentru a asigura apa
calda de consum.
Centrala termic va avea n componena i urmtoarele echipamente:
vas de expansiune nchis, cu membran, echipat cu supape de siguran p=2,5 bar
boiler de 45 l
o pomp dubl circulaie nclzire corpuri statice
pompe simple circulaie preparare ap cald menajer
pompe recirculaie cazan
un sistem distribuitor/colector
Instalaia este protejat la suprapresiune prin supapele de siguran i termostatele de siguran ale
cazanului. Termostatele actioneaz prin intermediul tabloului de comand al cazanului asupra
arztorului i pompei de recirculaie. De asemenea, n regim de avarie, cazanul este scos automat din
funciune prin ntreruperea circuitului de alimentare cu gaz natural al arzatorului.

53
Evacuarea gazelor de ardere se realizeaz prin tiraj natural, prin intermediul unui co de fum metalic, cu
un diametru interior de 500 mm, izolat i protejat, echipat cu toate elementele necesare bunei funcionri
i care va depi cota terasei cu cca.1 m. Detaliile corespunzatoare pentru execuia coului i
elementele componente vor fi cele date de furnizor. Racordarea cazanelor la cos se va face prin
intermediul unei tubulaturi din tabl de oel inoxidabil cu diametrul de 250 mm; racordul va avea panta
spre cazan. La baza coului se va prevedea un racord pentru colectarea i evacuarea condensului.
In tabelul 13 sunt centralizate rezultatele Sursele stationare generatoare de poluanti, caracteristicile
fizice ale acestora si parametrii gazelor evacuate.

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:
V CO H H S m
n
C H O m m c g um
O
i i i
m n
i i
N N
2
0
2 2 2
3 3
1
100
0 5 0 5 15
4
= + + + +
|
\
, , , [ / . . ]
in care: CO
i
[%] , reprezinta componentele combustibile raportate la starea umeda (initiala);

Volumul teoretic de aer uscat:
V CO H H S m
n
C H O m m c g um
a
i i i
m n
i i
N N
0
2 2 2
3 3
0 0476 0 5 0 5 15
4
= + + + +
|
\
, , , , [ / . . ]
- Volumul teoretic de aer umed:
V x V m m c g um
a um a N N
0 0 3 3
1 0 00161 = + ( , ) [ / . . ] ,

in care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;

Volumul real de aer umed:
V V m m c g um
a um a um N N
=
0 3 3
[ / . . ] ,

in care este coeficientul de exces de aer.

Volumul real de gaze de ardere se calculeaz cu relaia:
V V V V V m m c g um
ga RO N H O a um N N
= + + +
2 2 2
0 0 9 0 3 3
1 ( ) [ / . . ] ,

unde : V
RO
2
0
este volumul teoretic de gaze triatomice:
( )
V CO CO H S mC H m m c g um
RO
i i i
m n
i
N N
2
0
2 2
3 3
1
100
= + + +

[ / . . ]
V
N
2
0
- volumul teoretic de gaze biatomice (azot):
V V
N
m m c g um
N a
i
N N
2
0 0 2 3 3
0 79
100
= + , [ / . . ] ;

V
H O
2
0
- volumul teoretic al vaporilor de apa:
V H
n
C H W x V m m c g um
H O
i
m n
i
t
i
a N N
2
0
2
0 3 3
1
100 2
0 00161 = + + +
|
\
, [ / . . ] .

Particularizand pentru cazul gazelor naturale, se obtine:


54
Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:
V
O
2
0
= 1,997
[ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul teoretic de aer uscat:
V
a
0
=9,508 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul teoretic de aer umed:
V
a um
0
= 9,661 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul real de aer umed:
V
a um
= 11,110 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul teoretic de gaze triatomice:
V
RO
2
0
= 1,001 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul teoretic de gaze biatomice:
V
N
2
0
= 7,512 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul teoretic al vaporilor de apa:
V
H O
2
0
= 1,997 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

Volumul real de gaze de ardere:
V
ga
= 11,936 [ / . . ] m m c g um
N N
3 3

- surse stationare nedirijate

Traficul auto in incinta amplasamentului

4.2.3. Prognozarea polurii aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente
obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii.
Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului
Construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL s-a realizat cu modelul
matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime admisibile (CMA)
prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-au utilizat emisiile maxime
de poluanti estimate.
Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a aferente
constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia.


55

Tabelul 14. Surse de poluare

Nr
Etapa
de
analiza
Motivul alegerii Detalii privind sursele
1
Anul
2011

Anul inceperii executiei

Activitatea de executie a lucrarilor de
constructie
Traficul auto
2
Dupa
2011

Perioada de exploatare a
obiectivului
Intretinerea si administarea obiectivelor din
incinta
Centrala termica;
Traficul auto

4.2.3.1. Calculul dispersiei
4.2.3.1.1. Scurt descriere a modelului de calcul utilizat

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente
lucarilor de executie a statiei de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in comuna
Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul
modelului climatologic Martin si Tikvart.

Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse
continue punctiforme sau de suprafata.
Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor
se face dupa formula gaussiana a penei.
Concentratia medie C
a
intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z
de sol este data de relatia:
C
a
= 16/
} d ]
) Pm , 1 u , z , (
S
) m , l , k (
) (
k
q [ {
unde:
k = indice pentru sectorul directiei vantului
q
k
() = Q (,) d pentru sectorul k

Q (,) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata
= distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala
= unghiul in coordonate polare centrat pe receptor
I = indice pentru clasa de viteza a vantului
m = indice pentru clasa de stabilitate
(k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice
S (,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia
z = inaltimea receptorului deasupra solului
u1 = viteza vantului reprezentativa

56
Pm = clasa de stabilitate
Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a n surse, este data de relatia:
= } n / )] Pm , 1 u ; z , n ( GnS ) m , l , k ( [ { 2 / 16 Cp
unde:
kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa
Gn = emisia pentru sursa n
n = distanta de receptor a sursei n
Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (,z;u1,Pm) va fi:
2 [ / 2 ) Pm , 1 u ; z , ( S = u1z()] x exp(-0,692/u1 T1/2)
daca z () < 0,8 L
si S(,O;u1,Pm) = l/(u1L) x exp (-0,692/u1 T1/2)
daca z () > 0,8 L
unde:
z () = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan
vertical
h = inaltimea efectiva a sursei
L = inaltimea de amestec la amiaza
T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului

Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia:
exp(-0,692/u1 T1/2).
Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor
pentru acea perioada.

4.2.3.1.2. Datele de intrare n modelul de calcul

Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt:
datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo;
datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni
geometrice-lungime latime - inaltime in cazul surselor de suprafata;
date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;
timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse
in model: punctuale sau de suprafata;
date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate
sferic sau rectangular.

4.2.3.2. Rezultatele dispersiei

4.2.3.2.1 Execuia construciilor (terasamente, fundaii)

Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica cea mai dezavantajoasa, putin probabil sa apara in
conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de lucrari prevazute. S-a

57
considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul amplasamentului si manifestarea actiunii
erozive a vantului pe intreaga suprafata a amplasamentului.

Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre 10 m, care se regasesc in atmosfera ca
particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Tabelul 15 Prognozarea polurii aerului. Concentraii maxime orare
Concentraia maxim
Poluant
C
max

[g/m
3
]
Prag de alert
[g/m
3
]
Valoare limita=
prag de
intervenie
[g/m
3
]

Observatii
Particule in
suspensie
14,88 g/m
3

Perioada de
mediere 1 h
-
50 g/m
3

Perioada de
mediere 24 h
(Ord.592/2002)
-

Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita amplasamentului pentru
un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima ce poate fi atinsa in conditiile cele
mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in
Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii umane, valoarea determinata este de 3,36 de ori mai mica.
Raportata la CMA prevazut de STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de 10 de ori mai
mica.

4.2.4.2.2 Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii utilajelor i traficului auto

S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor de pe
amplasament in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a utilajelor si mijloacelor
de transport.
Tabelul 16. Concentraia poluanilor generai de utilaje n funciune i traficul auto
Denumirea
sursei
Poluant
Debite
maxime
(g/h)
Debit
(g/s/m2)
Concentratia
maxima in
imisie (la 101
m de sursa)
(g/mc)
Concentratia
in imisie (200
m de sursa)
(g/mc)
Concentrati
a in imisie
(500 m de
sursa)
(g/mc)
CO
2
1778,4 6,36106E-05 290,8 119,4 12,72
SO
2
666,9 2,3854E-05 109,1 44,79 4,77
NO
x
359,1 1,28445E-05 58,72 24,11 2,56
aldehide 68,4 2,44656E-06 11,18 4,59 0,4891
Utilaje in
functiune si
trafic auto
in faza de
executie
hidrocarb
uri
nearse 1145,7 4,09799E-05 187,3 76,92 8,193


58

Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie:
impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o
anumita perioada de timp.
aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru;

4.2.4.2.3. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii centralelor termice

Tabelul 17. Concentratia poluantilor generati de centrala termica
Denumirea sursei Poluant
Debit masic
(g/s)
Concentratia maxima in imisie
(50 m de sursa)
(mg/mc)
NOx

0,26766 0,07147
CO

0,6687 0,1786
N2O 0,00531 0,00141
Particule 0,0601 0,01605
SO
2
0,00481 0,00128
Metan 0,01908 0,00509
Centrale termice
COVnm 0,0448 0,01196

Analiza rezultatelor evideniaz:
Realizare activitilor care au loc n sectoarele de lucru ce sunt supuse evalurii nu
produc poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente
negative asupra factorilor de mediu.

Concentraiile maxime orare trebuie s se situeaz sub valorile limita conform
Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativul privind stabilirea valorilor limita si a
valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare( pentru NO
x
, SO
2
, CO,
pulberi in suspensie) si STAS 12574/87 pentru H
2
S, alhehide si hidrocarburi nearse.

Tabelul 18. Concentratiile maxime admisibile [mg/mc] ( OM 592/2002 si STAS 12574)
Ordinul 592/2002 Stas 12574
Concentratia maxima admisibil [mg/mc ] Poluant
1h 24 h Anual 30 min Zilnic Anual
CO [mg/mc]

10 6,00 2,00 -
SO
2
[mg/mc]

0,35 0,125 0,02 0,75 0,25 0,06
NO
x
[mg/mc] 0,20 0,04 0,03 0,30 0,10 0,01
H
2
S [mg/mc] - - - 0,015 0,008 -
Aldehide [mg/mc] - - -
Pulberi in suspensie
PM
10
[mg/mc]
0,05 0,04 0,50 0,15 0,075

Analiza rezultatelor evidentiaza ca impactul activitatii din cadrul statiei de distributie
carburanti asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita
perioada de timp.
Sistemul de recuperare i colectare a vaporilor reduce poluarea mediului nconjurtor i
rezolv n mare parte problema pierderilor prin evaporare n timpul desecrii, depozitrii i livrrii
produselor petroliere n staie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrat.


59

4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului

Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul
analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor,
cat si pentru controlul gazelor emise.

o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului
operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.
o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce
la reducerea emisiilor cu 40%.
o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta
asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului
utilajelor sau a actiunii vantului.
o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara
acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului
transportat.
o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a
unei mecanizari avansate;

4.3. SOLUL

4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta
Din punct de vedere geomorfologic zona studiata apartine Campiei Romane, ce se caracterizeaza
printr-un relief relativ plan, cu o usoara panta catre sud. Aspectul plan al campiei este intrerupt de
cursurile de apa domoale.
Perimetrul studiat apartine Platformei Valahe. Specificul structural al Platformei valahe il constituie in
baza solul rigid format din cristalin metamorfic si roci magmatice peste care s-au depus cicluri de
sedimente pana in Cretacic inclusiv. Stiva de roci sedimentara impreuna cu ciclu, formeaza
fundamentalul platformei peste care repauzeaza depozitele sedimen
Romanianul inferior si mediu este alcatuit din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de carbune.
Cuaternarul constituie depozitele regiunii, fiind reprezentat prin depozitele holocenului superior depuse
in conurile de dejectie si depozite marnoase si nisipoase urmate de depuneri loessoide.
Cursurile de apa sunt foarte meandrate , cu numeroase grinduri si albii vechi colmatate datorita pantei
hidraulice reduse.

4.3.2 Surse de poluare a solurilor

Principalii factori care pot afecta solul sunt:

apele reziduale scurse la suprafata
deseurile imprastiate
scurgeri petroliere de la utilajele de deservire.

4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de executia a lucrarilor

Activitile din antier implica manipularea unor cantitatea importante de substane potenial
poluatoare pentru sol si subsol. In categoria acestor substane trebuiesc inclui carburanii, combustibilii,
vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezint activitati
potenial poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.

60

O alta sursa poteniala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea
utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defeciunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei.
Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezint surse de poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului mpiedica dezvoltarea vegetaiei pe suprafeele afectate.

n sintez, principalii poluani ai solului provenii din activitile de construcie sunt grupai dup cum
urmeaz:
o Poluani direci, reprezentai in special de pierderile de produse petroliere care apar n timpul
alimentrii cu carburani, a reparaiilor, a funcionrii defectuoase a utilajelor, etc.
o La acestea se adaug pulberile rezultate in procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare
a materialelor.
o Poluani ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanilor din
aer, provenii din circulaia mijloacelor de transport, funcionarea utilajelor de construcii, etc.
o Poluanii accidentali, rezultai in urma unor deversri accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cilor
de acces.
o Poluani sinergici, in special asocierea SO
2
cu particule de praf.

Substanele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului
sunt SO
2
, NOx si metalele grele.

Trebuie menionat si faptul c lucrrile de terasamente si excavaii dei nu sunt poluante, conduc la
degradarea solului si induc modificri structurale in profilul de sol.
Poluanii emii in timpul perioadei de execuie se regsesc n marea lor majoritate in solurile din
vecintatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfoar activiti n perioada de execuie.

4.3.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de functionare

Asupra factorul de mediu ,,sol" se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali factori de
mediu, modificndu-i compoziia si proprietile bio-fizico-chimice iniiale, ngreunnd ritmul de
regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de:
- aciunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;
- actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie
- aciunea deeurilor menajere depozitate necorespunztor;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor care vor
tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de ctre apele pluviale;
- aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care se pot
depune prin sedimentare gravitaionala pe sol;

Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul asupra solului
din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.

4.3.3 Prognozarea impactului
Pentru realizarea investitiei respectiv ingroparea bazinelor cu pereti dubli, solul va fi excavat
pana la o adancime medie de -4,50 m. Solutia de fundare proiectata, este in concordanta cu datele
existente asupra morfologiei terenului de fundare.
Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar restul va
fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar sau Primaria comunei
Lunguletu.


61
Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare,
excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului.

Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii
solului pe terenurile limitrofe.

4.3.4 Masuri de diminuare a impactului asupra solului

4.3.4.1 Masuri de diminuare a impactului in faza de executie

Pentru a evita poluarea accidental a solului din zona evaluata toate lucrrile vor fii efectuate cu
respectarea strict a normelor n vigoare. Astfel, va fi acordat o atenie mare respectrii normelor legale
privind depozitarea, schimbul i transportul produselor petroliere (combustibili i uleiuri), precum i a
vopselurilor i a materialelor utilizate la finisarea cldirilor. Uleiurile uzate i celelalte deeuri provenite n
timpul lucrrilor vor trebui stocate corespunztor i transportate la depozitele specializate din zona
Aceleai msuri stricte trebuiesc aplicate i n legtur cu stocarea i transportul deeurilor menajere.

De asemenea se impune:
respectarea cailor de acces pentru utilaje;
respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport;
manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;

4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare
cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale
parcari
zone verzi, plantatii de protectie

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat

Cercetri geotehnice realizate
In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat 2 foraje geotehnice cu lungimea de 5,00 m.
Se remarc la cota natural a terenului un strat de pmnt vegetal cu grosimea de 0,30 m, urmat cu un
strat cu grosimea cuprins ntre 0,30 m(F2) i 4.50 m (F1) de argil cafeniu glbuie prafoasa. In
continuare a fost interceptat un pachet de pietris marunt cu nisip si liant argilos cu grosimea de cca. 0,50
m.
Apa subteran a fost ntlnit la -6,00-6,50 m adncime.
Pentru stabilirea categoriei geotehnice conform indicativului NP 074/2007, s-au luat n calcul
urmtoarele :
- condiii teren teren bun 2 puncte
- ap subteran fr equismente 1 punt
- clasificarea construciei normal 2 puncte
- vecinti fr risc 1 punct
- zon seismic(a
g
=0,24g) 2 puncte
Total punctaj 8 puncte risc geotehnic redus, categoria geotehnic 2.

62
Presiunile efective transmise de construcie pe talpa fundaiilor vor fi n conformitate cu prevederile
STAS3300/2-85.
Presiunea convenional de baz pentru stratul de argila este de 250 kPa (pentru adncimi de fundare
egale cu 2 m i limi ale funfaiei de 1 m), si de 370 KPa la h=-4,00 m. conform studiului geotehnic.

Realizarea incintei i spturii generale
Sptura general se va executa mecanizat pana la cota 3,50m fa de suprafaa terenului.
Avnd n vedere faptul c n jurul amplasamentului este teren liber, sptura se va face cu taluz nclinat
cu pante variabile n funcie de natura terenului, astfel nct s se asigure stabilitatea acestuia.
La piciorul taluzului se va realiza o sprijinire vertical pe o inaltime de 1,00m, iar taluzele se vor proteja
cu mortar slab armat, cu realizarea unei rigole de captare a apelor de pe taluz i base prevazute cu
pompe de evacuare.
Sub cota 3,50 de la suprafaa terenului spturile se vor executa manual.

4.4.2. Posibilitatea polurii solului si subsolului

Sursele de poluare a solului n cadrul activitii din cadrul staiei de distribuie carburani
Pierderile de produse petroliere prin activitatea curent care se desfoar n cadrul staiei; la
alimentare si livrare carburani;
Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curirii, manevrrii sau transportul
autovehiculelor;
Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta staiei de distribuie carburani care
se pot infitra in sol;
Apele de splare incinta zona pompe, in amestec cu produse petroliere, evacuate necontrolot fara
trecere prin separator de hidrocarburi.

Activitile auxiliare ale procesului de producie pot constitui si ele alte surse de poluare, cum ar fi:
depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere;
depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefianii folositi , in afara zonei special amenajat
de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale;
pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de incarcare a
rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare ct si datorit reparaiilor necesare, in
timpul alimentrii cu carburani, si altele situai;

In legtur cu potenialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul activitilor
desfurate n staia de distribuie carburani si instalaia de distribuie G.P.L. pentru o estimare a
impactului se pot face urmtoarele meniuni:
a. Pe amplasament se vor monta doua rezervoare cu capacitate total de depozitare de 100 mc;
Rezervoare sunt cilindrice, orizontale cu perei dubli.
b. Livrarea produselor petroliere n vrac se realizeaz prin intermediul a doua pompe de alimentare
auto, cu cate patru pistoale pe fiecare parte.
c. n incinta staiilor exist platforme betonate pentru circulatia atuvehiculelor care alimenteaza de la
pompe , precum si spaii special amenajate pentru colectarea deeurilor.
d. De asemenea exist spaii inchise, amenajate corespunztor pentru desfurarea activitilor
curente;
e. Aprovizionarea staiei cu produse petroliere se realizeaza prin parcarea cisternei auto n dreptul
punctului de descrcare unde sunt montate gurile de descrcare i cele de colectare vapori.
f. Msurarea cantitii de combustibil din rezervorul care urmeaz a fi umplut se va face electronic, prin
utilizarea unui sistem automat de msurare a nivelui de combustibil.

63
g. Pentru incarcarea rezervoarelor se nchid gurile de vizitare ale cisternei i se cuplaz cele dou
furtune ale cisternei, prima dat la tuul de preluarea vaporilor COV i apoi la tuul de descrcare a
carburantului/pe faza lichid.
h. tuul de preluare a vaporilor de COV este prevzut cu o valv ce se deschide automat dup
cuplarea furtunului, iar ambele tuuri (att faza gazoas, ct i faza lichid) sunt prevzute cu cuple
rapide i capace etane de dimensiuni corespunztoare.
i. Utilajele si instalatiile trebuiesc mentinute n conformitate cu fiele tehnice de securitate aferente
fiecrui produs si verificate periodic.
j. Reparaiile la autovehicule si schimburile de ulei sunt interzese in zona de alimentare carburanti,
zona pompelor , dar si in alte zone invecinate.
k. Alimentarea cu combustibili se realizeaz pe platforme betonate amenajate special pentru limitarea
mprtierii uleiului sau carburanilor prevzute cu rigole de captare;
l. Existenta unor scurgeri de produse petroliere pe platformele betonate din zona pompelor unde se
recomand folosirea mai frevcent a unor materialelor biodegradabile.
m. Suspensiile produse din praful de diferite dimensiuni, antrenat prin aer si ap, produse de circulatia
auto, nu prezint un potenial de poluare asupra solului, retrgndu-se cu rapiditate in mod in
circuitul natural al materiilor anorganice.
n. Deeurile menajere sunt depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop.
Evacuarea deseurilor se efectueaz periodic de o firma de autorizat.
Pierderile de combustibil lichid, uleiuri, eventual alte materiale lichide sau prfoase folosite sunt
in cantiti mici , restrnse numai in zonele din incinta pompelor de alimentare respectiv in stricta
vecintate a pompelor de alimentare carburanti, pe platforma betonata prevzute cu rigole pentru
capatarea scurgerilor.

O mare atenie trebuie acordat unui program de curatire a platformelor de produse petroliere si
a separatorului de namol si hidrocarburi, prin tratarea acestora cu substante biodegradabile.
In zona evaluata urmele de elemente chimice in sol trebuie s se incadreze in valori normale conform
Ordinului 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane geologice
este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor.

Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea sau chiar
eliminarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice.

4.4.3. Protectia subsolului

Pentru realizarea lucrarilor de terasamente si a fundatiilor se vor executa urmatoarele lucrari:
Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca suprafata terenului a fie curatata si
nivelata cu pante de scurgere pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii;
Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt
pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul executiei;
Trotuarul din jurul constructiilor ca avea latimea minima de 1,00 m. Se va aseza pe un strat de
pamant stabilizat in grosime de 20 cm prevazut cu panta de 5% spre exterior. El trebuie sa fie
etans, putand a fi confectionat din asfalt turnat sau din dale de piatra sau beton rostuite cu mortar
de ciment sau mastic bituminos.
Se va asigura evacuarea apelor superficiale
Evacuarea apelor de pe acoperis, platforme, terasa, se va face prin rigole de colectre, special
prevazute cu debusee asigurate in reteau de canalizare pluviala.


64

4.4.4. Masuri de diminuare a impactuluia asupra subsolului

o Masuri de diminuare a impactului in faza de executie

respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele de transport;
deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere sau
pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop.
asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie.

o Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

o Deseurile propriu-zise
Neprelucrarea ritmica a deseurilor descarcate in publele exterioare poate creea probleme mari
deoarece spatiul destinat depozitarii temporare poate deveni insuficient si deversarea deseurilor in afara
lui poate perturba accesul autovehiculelor si desfasurarea normala a activitatii.
Asigurarea vidanjarii periodice a bazinului vidanjabil precum si intretinerea sepatratoarelor de grasimi si
hidrocarburi.
o Aria de servicii
cai de acces , platforme si echipamente intretinute corespunzator
parcari
zone verzi, plantatii de protectie

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local
Speciile ntlnite in zona sunt tipice ecosistemelor urbane dar exist i specii care au reuit s se
aclimatizeze ce pot fi admirate n curile oamenilor.n lipsa unui studiu tiinific privind flora i fauna din
zona studiata nu se cunoate cu precizie numrul speciilor, dar plante slbatice ntlnim n special la
periferie, pe terenurile cu destinaie agricol.
4.5.2. Impactul prognozat
n constelaia ecosistemelor terestre, n mare msur efectele antropice sunt dependente de
raportul dintre resursele naturale, de creterea demografic i de nivelele de dezvoltare socio-
economic, difereniate de la o zona la alta.

Dupa cum s-a menionat n cap. anterior, pe traseele de circulaie ale mijloacelor de transport, n
fronturile de lucru ale utilajelor, n bazele de aprovizionare cu materiale, concentraiile de particule n aer
pot depi unori valorile limit admise. Aceste situaii se manifest n perioade secetoase i pe suprafee
limitate ca extindere.

Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de constructii si utilajelor
de lucru precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra vegetatie
din zona sa fie diminuat la maxim.

65

4.5.3. Msuri de diminuare a impactului asupra biodivesitatii

In faza de executie
Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale impuse prin
proiect:
delimitarea stricta a zonei de lucru
perioada limitata a executarii lucrarilor
utilizarea de tehnici si tehnologii performante

In faza operationala
delimitarea stricta a zonei active
amenajrea de zone inierbate , gazonate
rigole de colectare a apelor pluviale
pastrarea curateniei in incinta.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia

Arhitectura noilor construcii se va incadra n arhitectura local i nu va afecta peisajul actual.
Suprafaa total de teren ce constituie incinta este de 1300 mp i este situat n intravilanul com.
Lunguletu, sat Lunguletu , cu un POT = 19,92%, iar CUT =0,19.
Sc nou = 112,00 +135,00+12,00 = 259,00 mp.
Spaiile plantate sunt de 250 mp.

4.6.2. Impactul prognozat

Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea construirii unei statii de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii societatii ROM STAR SRL
, dar si la creeare de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburant a celor care
tranziteaza D.N. 7 Bucuresti Pitesti.

Masurile impuse in perioada operationala contribuie la schimbarea in bine a peisajului in zona studiata.
Principalele interventii se refera la:
sistematizarea zonei;
construirea unei statii moderne de distributie carburanti

4.6.3. Relaia dintre proiect i zonele naturale folosite n scop recreativ (pduri, zone
verzi, parcuri n zonele mpdurite, campinguri, corpuri de ap), impactul
prognozat asupra acestor zone i asupra folosinei lor

Nu exista astfel de zone in apropierea amplasamentului.

4.6.4. Msuri de evitare a impactului

Realizarea si functionarea obiectivului analizat va avea un impact pozitiv din punct de vedere
peisagistic asupra zonei, avand in vedere ca se va construi o cladire noua, moderna cu o arhitectura
specifica destinatiei acesteia.

66
Pentru evitarea unor dezagremente din punct de vedere peisagistic, s-au luat urmatoarele masuri:
se amenajeaza platforme betonate corect dimensinate si dotate cu constructiile hidrotehnice
necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice;
cladirea are un aspect arhitectural placut ;
zona va fi inconjurata cu spatii verzi;
pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potenial al activitii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaiei
locale.

Nu este cazul.

4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic

4.7.2.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa
de munc, dinamica omerilor

Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se vor creea
datorita realizarii obiectivului propus;
- creeaza noi locuri de munca, intre 10-30 , in faza de executie a proiectului , respectiv 5-8 in perioada
de functionare.
- creeaza posibilitatea alimentarii cu carburant a populatiei din zona dar si a celor care tranziteaza
zona.

4.7.2.2. Public posibil nemulumit de existena proiectului

Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului.
In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in
perioada de executie si functionare a acestui obiectiv .

4.7.2.3. Informaii despre rata mbolnvirilor la nivelul locuitorilor

In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, statisticile existente nu permit efectuarea de
corelatii cu privire la influenta starii calitatii factorilor de mediu asupra incidentei bolilor. Pentru mediul
socio-economic caracteristic zonei afectiunile minore nu sunt nici luate in evidenta si nici tratate
corespunzator.

4.7.2.4. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale locuitorilor
(schimbri asupra calitii mediului, zgomot, etc.).

Avand in vedere destinatia constructiei, potentiale surse de zgomot ar fi : sistemele de ventilatie
traficul auto aferent parcarii si zonei, care posibil in anumite momente ale zilei se va accentua.
Externalitatile pe care le pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si care pot
avea impact direct asupara populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate provenite in urma
activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste dezagremente sunt
inlaturate.


67

4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic

4.7.3.1. Faza de execuie

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va
urmari:
- manipularea cu atentie a utilajelor;
- respectarea cailor de acces pentru utilaje;
- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport;
- respectarea tehnologiei de executie;
- respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe fiecare specialitate

4.7.3.2. Faza de exploatare

Activitatile de intretinere si administrare a statiei de distributie carburanti , spalatoriei auto si statiei GPL
se vor desfasura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a respecta Normele de
tehnica a securitatii muncii si a legislatiei in domeniu.
Gestionarea, depozitatea, manipularea si eliminarea substantelor chimice periculoase, se va face
conform legislatiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate.
Gospodarirea corespunzatoare a deseurilor menajere precum si a deseurilor toxice si periculoase prin
eliminarea acestora cu maxima protectie, prin firme autorizate.
Intretinerea corespunzatoare a echipamnetelor si instalatiilor din incinta cladirilor si din exterior,
asigurarea functiunarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice.

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei
investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:
Alegerea amplasamentului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in
final al ciclului de viata al obiectivului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor.
Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru.
Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.
Soluia constructiv aleas de proiectant este cea optim, corespunznd criteriilor tehnice i economice
impuse cldirilor cu acest tip de destinaie, dar se pot lua n discuie diverse varinte de finisri i
amenajri interioare. Acestea influeneaz n mare msur costul cldirii.

In cazul noii cladiri , alternativele specifice studiate si detaliate in studiu de fezabilitate sunt:
modul de sistematizare si utilizare al terenului;
specialitatea arhitectura si rezistenta pentru imobilul proiectat
stabilirea regimului de inaltime
modul de proiectare al retelelor
tehnologiile, utilajele si materiale folosite in executie
nivelul de confort si utilitate oferit viitorilor utilizatori
perioadele de executie

Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au inut cont de:
utilitatea publica a investitiei
condiiile de mediu;
tipul si natura lucrrilor existente in zona ;

68
utilitatea tehnic, economica dar si peisagistic a dezvoltri propuse;
vecintile existente etc.

6 MONITORIZAREA

Monitorizarea este necesar in vederea cuantificrii impactului privind investitia Construire
statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud.
Dambovita asupra factorilor de mediu, in vederea adoptrii msurilor de protecie care se impun.
Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de execuie a lucrarilor
cat si in perioada de exploatare a obiectivului.

6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor

n perioada de execuie monitorizarea va trebui sa cuprinda o monitorizarea a factorilor de mediu
aer si zgomot.
Pulberile in suspensie si sedimentabile, nivelul imisiilor de poluani n aer la limita amplasamentului
precum si zgomotul, ar trebui msurate la limita incintei punctului de lucru, la statiile de betoane si
statiile de asfalt.

6.2. Monitorizarea in perioada de exploatare a cladirii

6.2.1. AER - imisii
Beneficiarul are obligaia s monitorizeze nivelul imisiilor de poluani n aer la limita amplasamentului in
conditiile stabilite in tabelul 19.

Tabelul 19: Principalii indicatori care ar trebui monitorizai pentru factorul de mediu aer imisii
Nr.crt. Parametru Frecventa Metoda de analiza
1. Pulberi in suspensie (fractia PM
10
) Anual STAS 10813/76
2. Monoxid de carbon (CO) Anual SR ISO 8186/97
3. Dioxid de sulf (SO
2
) Anual SR ISO 4221/00
4. Oxizi de azot (NO
X
) Anual STAS 10329/75
5 Metan (CH4 ) Anual STAS
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparine autoritii competente de
protecia mediului;

6.2.2. APA

o Apele uzate evacuate

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate (ape de splare, ape menajere si ape pluviale) trebuie s se
incadreze in valorile limit admise a Indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate n reelele de
canalizare ale localitilor, conform NTPA 002/2005 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile
de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG
nr. 352/2005.


69

Tabelul 20: Principalii indicatori ce trebuie monitorizai pentru factorul de mediu - ap menajera si
pluvial la evacuare
Nr. crt. Indicatorul de calitate Frecventa Metoda de analiza
0 1 2 3
1. pH semestrial SR ISO 10523-97
2. Materii in suspensie semestrial STAS 6953-81
3. Consum chimic de oxigen (CCO
Cr
) semestrial SR ISO 6060-96
4. Substante extractibile cu solventi organici semestrial STAS 7587-96
5. Detergenti sintetici biodegradabili semestrial SR ISO 7875-1996, SR EN 903-2003
6. Azot amoniacal semestrial SR ISO 7150-1/2001
7. Fosfor total semestrial SR ISO 10064-74
8. Sulfuri si hidrogen sulfurat semestrial SR ISO 10530-97
9.
Crom hexavalent (Cr
6+
)
semestrial SR EN 1233-2003, SR ISO 11083-98
10.
Zinc (Znr
2+
)
semestrial STAS 8314-87, SR IZO 8288-2001
11.
Cupru (Cu
2+
)
semestrial STAS 7795-80, SR ISO 8288-2001
12.
Nichel (Ni
2+
)
semestrial STAS 7987-79, SR ISO 8288-2001
13. Sulfati semestrial SR 8662-96, SR IZO 8288-2001
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparine autoritii competente de
protecia mediului;

6.2.3. Deeuri

Evidena desurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conine urmtoarele
informaii: tipul deseului, codul deseului, intalaia productoare, cantitatea produs, data evacurii
deseului din instalaie, modul de stocare, data predrii/ eliminari/ valorificrii deeului, cantitate eliminat/
predat/valorificat.

Tabelul 21: Principalele tipuri de deseuri care trebuiesc monitorizate

Parametru
Unitate de
masura
Punct de emisie
Frecventa de
monitorizare*
Metoda de
monitorizare
Deseuri menajere tone Utilizatorii parcarii/
clientii si
Personalul angajat
Trimestrial Raportare la APM
Deseuri chimice Kg Namolul colectat Semestrial Raportare la APM
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si tipurile de deseuri monitorizate aparine autoritii
competente de protecia mediului;


70

6.2.4. Sol si apa subterana
Avand n vedere msurile de protecie a factorului de mediu sol si apa subterana , respectiv betonarea
incintei, realizarea unui sistem centralizat de colectare si evacuare a apelor de splare platforme si a
apelor pluviale, monitorizarea calitii solului si a apei subterane se va realiza la cererea autoritilor
competente in puncte de prelevare n care s-au gasit depsiri istorice (dac este cazul), si pentru
indicatorii specificai n documentaia de solicitare. Rezultatele analizelor pentru sol se vor raporta la
valorile cuprinse n Ordinul nr. 756/1997, iar pentru apa subterana se vor raporta la valorile admise prin
Legea nr. 458/2002, cu modificrile ulterioare.

Conform Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului ,
publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006,
antreprenorul general si beneficiarul au urmatoarele obligatii:

sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu,
prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate,
descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protectia
mediului solicita;
sa asigure intreinerea i reviziile periodice ale instaliilor, utilajelor i echipamentelor tehnologice din
dotare;
sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii,
rezultatele monitorizrii, trebuiesc raportate n forma adecvat, stabilit de autoritatea de protecie a
mediului si la termenele solicitate de acesta.
la cererea autoritii de protecie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau ncetarea
activitii poluatoare, dup caz, a factorilor de mediu.

7 SITUAII DE RISC

7.1. Riscuri naturale

Cldirea proiectata este o cldire nou i are urmtoarele caracteristici:
- Categoria de importan C construcie de importan normal, a fost stabilit conform
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor, aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n
construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie
1997, cu modificrile i completrile ulterioare.
- Clasa de importan III.
- Gradul de rezisten la foc : II (cf. P118-99).
- Risc de incendiu: risc foarte mare de incendiu (cf. P118-99).
Construcia va avea regimul de nlime parter.
Din punct de vedere al comportarii la seisme, constructia a fost asigurata pentru clasa
corespunzatoare zonei. Ca urmare se considera ca exista un risc minim ca in caz de seism sa se
produca un accident ecologic.


71

7.2. Accidente poteniale (analiza de risc)
Faza de execuie
In aceasta faza unul dintre cei mai importanti factori de risc este cel de natura economico-
financiara care poate conduce din neasigurarea unui flux continuu de fonduri, la intarzierea sau
intreruperea lucrarilor.
Inflatia sau intarzierea platilor pentru serviciile prestate pot face ca valoarea de executie pentru
lucrarile proiectate sa devina inacceptabila pentru investitor (in cazul inflatiei sau a neplatii facturilor). In
aceaste situatii trebuie gasite din timp resurse financiare, deoarece exista riscul necontinuarii proiectului.
Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si
respectarea cu acuratete a proiectului care sta la baza executiei.
Faza de exploatare
In mod obisnuit in faza de exploatare nu prezinta riscuri in functionare fata de ecosistem sau fata
de sanatatea oamenilor.
o Riscuri pentru sntatea oamenilor:
- nerespectarea regulilor igienico-sanitare
- evacuarile accidentale de substante toxice si infestate in mediul inconjurator. Cea mai usoara
cale de producere a unui asemenea accident este reprezentata de evacuarea necontrolata a
unor substante chimice periculoase si toxice sau a unor deseurilor toxice si periculoase,
folosind calea deseurilor menajere;
- colmatarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere sau pluviale sau nefunctionarea
in parametrii normali a retelelor exterioare de canalizare.
- Defectiunui majore in functionarea echipamentelor si instalatiilor din dotarea statiei de
distributie

o Riscul de mediu in etapa de exploatare a statiei de distributie carburanti , spalatoriei auto si
statiei GPL poate fi cauzat de mai multi factori, dintre care se amintesc:
- depozitarea, manipularea, eliminarea necorespunzatoarea a preparatelor chimice periculoase
- evacuarea necontrolata a deseurilor toxice si periculoase.
- neridicarea la timp a deseurilor menajere sau periculoase si depasirea capacitatii
compartimentelor de depozitare;
- incendiu partial sau generalizat;
- neintretinerea in stare de functionare optima a echipamentelor din dotare, a instalatiilor de
alimentare si distributie carburant.

In conditiile unei exploatari corespunzatoare probabilitatea producerii de accidente de acest fel
tinde spre zero.

Din punct de vedere al riscurilor pentru flora si fauna se pot aminti:
- cresterea ratei de emisie in atmosfera a poluantilor de tipul NOx, SO2, CO, hidrocarburi nearse,
si bioacumularea in agrosistemele invecinate;
- colmatarea sistemului de evacuare a apleor uzate care spala incinta sau o functionare deficitara
a acestora

Aceste fenomene se pot produce in principal datorita:
- unei activitati de exploatare necorespunzatoare;
- unei executii defectuase;
- unei activitatii seismice exceptionale pentru aceasta zona.

o Accidente

72
Riscurile accidentelor pentru oameni sunt responsabile de producerea de incidente ce ii afecteaza
personal, ca urmare a unui impact fizic sau de alta natura (mecanica, fizica, electrica sau chimica).

o Riscul de incendiu
Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie
carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" -
pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.
Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente
metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul
rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului
critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).
Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul
cuprinde doar instalatii tehnologice.
Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.
Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea
sunt:
- sursele de aprindere cu flacara
- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele
termice, efectul termic al curentului, tigara).
- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)
- arson;
Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din
componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6
din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de
distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.

7.3. Msuri de prevenire a accidentelor

o In faza de executie

In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor de risc
mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele:
- executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului;
- depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura pamanturilor
excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o capete.
- toate lucarile aferente retelelor de alimentare cu apa sau canalizare vor fi executate la cotele din
proiect si din materialele prevazute.
- aprovizionarea cu materiale de constructie se va face simultan cu executarea lucrarilor;

o In faza de exploatare

Pentru a se evita orice accidente trebuie luate urmatoarele masuri:
- depozitarea si manipularea corespunzatoare a preparatelor chimice de personal autorizat si
calificat
- administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instlatiilor cu personal calificat si specializat.
- Asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii
- asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.


73

7.4. Plan de urgen cu msuri de intervenie

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente.
Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cele normale, de natura sa creeze o conditie
de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau utilaje.

Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:
- responsabilul pentru siguranta instalatiei
- personalul si atributiile lor specifice
- sarcinile echipei de interventie pentru urgente
- procedurile operative de tratare a diferitelor situatii
- colaborarea cu echipele de interventie externe

Cladirea si statia de distributie carburanti va dispune de un plan de urgenta adecvat si de
echipamentele si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pe langa eliminarea riscului producerii
unui accident se elimina si riscul imposibilitatii de a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui.

Cu toate ca echipamentele si mijloacele de interventie de urgenta se utilizeaza, din fericire rar, atunci
cand sunt necesare ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acest lucru poate depinde siguranta
uneia sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie la indemana pentru a putea fi folosite imediat.

De aceea, este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de orice obstacol, astfel incat
accesul sa fie imediat (accesarea rapida este obligatorie prin lege in cazul mijloacelor de aparare
impotriva incendiilor).

7.5. Situaii de risc

Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt:
Riscuri interne
Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei
de implementare:
Riscuri tehnice:
Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii;
Nerespectarea graficului de executie;
Nerespectarea clauzelor contractuale a unor contractanti/ subcontractanti.
Riscuri de mediu:
Poluarea factorilor de mediu, pe durata lucrarilor de constructii;
Riscuri financiare:
Valoare subdimensionata a lucrarilor de executie si/sau aparitia unor cheltuieli
neprevazute;
Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operationale;
Riscuri institutionale:

74
Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in
implementarea proiectului;
Riscuri legale:
Nu este cazul (sunt riscuri de tip extern).

Riscuri externe
Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic,
precum si cu conditiile de mediu, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus:
Riscuri tehnice:
Deteriorarea noii infrastructurii cauzata de o intretinere si/sau exploatare
necorespunzatoare;
Riscuri de mediu:
Deteriorarea obiectului de investitie cauzata de calamitati (ex: cutremure);
Riscuri financiare:
Cresterea inflatiei si/sau deprecierea monedei nationale;
Cresterea preturilor la materiile prime si energie;
Cresterea costurilor fortei de munca.
Riscuri institutionale:
Nefunctionalitatea aranjamentelor institutionale pentru exploatarea si intretinerea
corespunzatoare a investitiei;
Riscuri legale:
Potentiale modificari ale prescriptiilor tehnice (legate de solutia tehnica privind
reabilitarea drumurilor etc) si standardelor de calitate.
In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa
cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict,
selectarea unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. riscurile externe sunt
dificil de anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul
de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.
Pentru fiecare dintre aceste riscuri a fost realizata o analiza calitativa, care a presupus cuantificarea
impactului producerii acestor riscuri asupra variabilelor cheie, precum si probabilitatea de aparitie a
riscurilor rspective. Totodata, prin proiectul tehnic s-au propus masuri de prevenire, respectiv diminuare
a efectelor riscurilor identificate.


75

8 DESCRIEREA DIFICULTILOR

8.1. DIFICULTII TEHNICE

La efectuarea Studiului de impact asupra mediului si in special la redactarea Raportului s-au
intampinat urmatoarele dificultati:
o Elaborarea Raportului in paralel cu Proiectul tehnic din motive impuse de calendarul de realizare a
documentatiei/lucrarilor uneori nu poate pune la dispozitia celor ce il elaboreaza toate informatiile
necesare.
Astfel datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului.
Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare (Memoriul
tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea
mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza.
Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt
prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M.
in faza de dupa analiza Memoriului tehnic. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la
mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor.
Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea
in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificrii asupra
unora din informaiile necesare studiului de evaluare a impactului asupra mediului.

8.2. DIFICULTI PRACTICE

Avnd in vedere faptul c, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de
recomandrile studiilor de impact, precum si faptul c beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de
sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesar impunerea acestuia dar si a
msurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul studiu.
In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activitilor prevzute a se
realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost
indicate msurile de minimizare considerate ca necesare.

9 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie
carburanti cu spalatorie auto si statie GPL , in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti -
Bucuresti, jud. Dambovita, care s funcioneze in regim non stop.

Terenul care fac obiectul studiului se afl n proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de
vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009, si incheiere nr. 4779 din 01.02.2011 si are o suprafata de
1300 mp.
La nord: D.N. 7
constructii
La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii

76

1.5.2. Descrierea soluiei proiectate

1.5.2.1. Descrierea constructiei arhitectura
Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :
- cabina statie (magazin)
- insula pompe ( 2 buc)
- copertina pompe
- rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc)
- guri de descarcare cu recuperare de vapori
- aerisire rezervoare cu recuperare de vapori
- splatorie auto pentru un autoturism
- statie GPL tip SKID ( 1 buc)
- separatoare de grasimi si hidrocarburi
- parcare 4 locuri
- platforma de deseuri
- elemente de semnalistica (totem)
Date tehnice
- categoria de importanta -C
- clasa de importanta " III"
P.O.T= 19,92%

77
C.U.T.= 0,19
Factorii de risc
- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II
- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II
- risc de incendiu global - mare

a) Cabina statiei ( magazin)
Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele
incaperi.
Nr. crt
.
Destinatia incaperii Suprafata ( mp)
8. Magazin 73,20
9. Camera tip birou 10,45
10. Vestiar personal cu dus 4,70
11. w.c. personal 2,17
12. w.c. clienti 3,85
13. Hol 5,15
14. Magazie 5,20
Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton
armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile
interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu
invelitoare din tabla cutata.
Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi
vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.
Finisajele interioare vor fi urmatoarele :
pardoseli - placi de gresie de trafic;
tavane- armstrong 60x60 cm
pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;

78
- faianta pana la cota +2,05 m , la wc-uri si dus.
Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1
w/mp*K) de culoare alba.
Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe
structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din
plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla
cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul
sinelor de montaj de structura metalica a copertinei.
Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.
Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.
Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur
autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica
va fi inchisa perimetral cu tabla cutata , iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata.
Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor
fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare.
Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a
pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele
capacitati :
- un rezervor uni-compartimentat de 50 m
3
, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu
lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm.
- un rezervor tri -compartimentat de 50 m
3
, - 1- 10 m
3
, 2-30 m
3
, 3-10 m
3
, rezervor cilindric orizontal cu
fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm.
Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de
recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de
recuperare a vaporilor.
*Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti
se va amplasa un separator de hidrocarburi , uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la
spalatoria auto un separator de grasimi.
un capac metalic.
In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :
- recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat
cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta.
- o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida , de la
recipient spre pompa de distributie GPL .

79
- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile,
armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.
- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta ,
rezistent la actiunea focului.
- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;
- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;
- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.
In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu
structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat.

a) Alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta
respectiva.

Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip
polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se
va face echivalarea diametrelor).
Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare
a acestora fiind functie de dimetrul tevilor.
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori.

b) Alimentarea cu apa calda menajera
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu
acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta
prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de
apa rece.

c) Canalizare menajera - interioara
Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane
orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa.
sanitare.

d) Retele exterioare de apa
existenta in zona.

80

e) Retele exterioare de canalizare
Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-
un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil.
Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin
reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil.
Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m
x 3,5 m.

f) Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de distributie
zonala a S.C Electrica S.A.
Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea
disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru
punctul de consum, la solicitarea beneficiarului.
Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de
racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A.
Parametri energetici estimati:
- tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz
- mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S
- putere instalata: 60 kW
- putere absorbita: 45 kW
TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie
si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei.
Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in
vigoare:

g) Drumuri, platforme i mprejmuire
Betonarea parcrilor i drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execut pentru
asigurarea circulaiei pietonale i auto n cadrul incintei acestei uniti.
Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului:
- plantarea de plante n zonele adiacente spaiilor de parcare.
- lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m
2
).
Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp .

n condiiile n care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuie i ansamblul
de msuri de protecie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea
obiectivului Constructie statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com.
Lunguletu , sat Lunguletu MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE
ADMISIBILE".


81

9.1. CONCLUZIILE I RECOMANDRILE PRIVIND LIMITAREA EFECTELOR, EVIDENIATE
N RAPORT, ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

1. Concluzii generale

1.1. Proiectul respect:
Recomandrile legislaiei n domeniul constructiilor .
Concluziile i recomandrile rezultate din studiile de specialitate (geo, topo, stabilitate).

1.2. Elementele constructive ale instalaiilor au fost dimensionate i verificate folosind tehnici ingineresti
adecvate i standardizate n Romania (rezistenta, arhitectura, sistemul de alimentare cu apa i
canalizare, sistemul de alimentare cu curent electric, sistemul de alimentare cu gaze naturale etc.)

1.3. Evaluarea cantitilor de poluanti (ape uzate, emisii n atmosfer etc) s-a facut prin calcule analitice
folosind modele matematice si programe de calcul:

CORRINAIR 97 emisii praf si gaze arse in faza de executie
SCREEN 3 (EPPA 42) dispersie poluanti in atmosfera

1.4. Msurile propuse n proiect limiteaz efectele pe care poluantii produi in timpul execuiei si
exploatrii le au asupra factorilor de mediu.

1.5. Chiar dac soluiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a
instalaiilor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizai.

1.6. Pe tot parcursul implementrii proiectului este necesar s se respecte prevederile proiectului cu
maxima rigurozitate, personalul de execuie, exploatare i monitorizare s fie calificat si selecionat
astfel nct erorile umane s fie reduse la minim.

2. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calitii apei

2.1. Amplasamentul obiectivului ofer n mod cert condiiile ideale recomandate pentru realizarea unui
asemenea tip de investiie.
2.2. Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta
respectiva.
2.3. Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe
spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de
pe suprafetele betonate din incinta.
2.4. Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea
2.5. Apele uzate rezultate de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin
reteaua de ape pluviale la separatorul de hidrocarburi si bazinul vidanjabil.
2.5. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute
printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Se va construi un
bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m.
2.6. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de
epurare oraseneasca.


82

3. Recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii apei

3.1. Nivelul freatic va fi monitorizat permanent, daca este posibil, cu precizarea cantitilor de
precipitaii cazute n perioada monitorizrii.
3.2. Cota de spatura va fi atent monitorizata, abaterile fa de cota proiectata nefiind admise mai
mari de +/- 5 cm.
3.3. Sapaturile si umpluturile se vor efectua in perioade recunoscute ca umede in orice caz, cu
cantitati mici de precipitaii.
3.4. Materialele de constructie procurate vor trebui in mod obligatoriu s fie nsoite de certificate de
calitate, din care s rezulte c au caracteristicile impuse prin proiect.
3.5. Proiectantul va stabili fazele determinante, dar se recomand ca obligatoriu nainte de asternerea
turnarea fundaiilor s se efectueze o receptie a terasamentelor la care s participe si
reprezentantul local al Inspectiei de Stat in Constructii. Receptia lucrrilor de construcii trebuie
nsuita i de ctre constructor.
3.6. Realizarea sudurilor va fi efectuat cu ritmicitatea prevazut in caietele de sarcini de ctre
proiectant i utiliznd metodele specificate n acestea.
3.7. Beneficiarul poate apela la un consultant de specialitate care sa verifice conformitatea lucrarilor
executate cu proiectul.
3.8. Antreprenorii angajai pentru execuie trebuie s faca dovada experienei in lucrri similare, dar si
a implementrii sistemului de calitate ISO 9001, ceea ce confera un grad sporit de siguran ca
se vor realiza lucrari de calitate.
3.9. La executie se va respecta graficul si ordinea de executie a lucrarilor, stabilt de proiectant.
3.10. In perioada operaional este important sa fie respectat Regulamentul de exploatare, care va
avea seciuni i prevederi speciale pentru fiecare tip de activitate.
3.11. Lucratorii vor fi dotai cu echipamente specifice de protecie a muncii: salopete, mnui, mti
pentru praf (unde este cazul) etc.

4. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calitii apei de suprafa

4.1. Din punct de vedere hidrologic, in zona analizata au loc cderi masive de precipitaii, pe timp de
vara, cu caracter torenial, de scurta durata, urmate de cderi sczute.
4.2. Msuri de protecie prevzute:
- sistem de canalizare pentru colectarea apelor pluviale , care sunt conduse mai departe la
reteaua de canalizare din incinta.
- drumurile de acces betonate, spatii verzi

5. Recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii apei de suprafa

5.1. Respectarea la execuie a cotelor, dimensiunilor i pantelor prevazute n proiect.
5.2. Responsabilii cu executia i cu verificarea calitii lucrrilor vor urmri ca lucrarile executate s nu
depaeasc abaterile maxime specificate n proiect.
5.3. Conductele de canalizare pluvial si menajera vor fi inspectate i curatate periodic, iar gurile de
evacuare mentinute libere permanent. Se vor executa lucrari de reparatii curente ori de cte ori
este necesar.
5.4. Pentru a asigura interventia prompta si eficient n caz de necesitate, la inceperea activitatii de
exploatare a obiectivului se va numi o comisie de intervenii i se vor stabili clar responsabilitile
fiecarui membru, precum si modul de comunicare.


83

6. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calitii aerului

6.1. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de
operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata
de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul
constructiei.
6.2. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in
ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului
obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a
prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi
bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati
le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ
stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.
6.3. Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare
volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari si suprafetele de sol afectate de
lucrari.
6.4. Concentratiile emisiilor de noxe datorate traficului interior sunt punctiforme, minime si se limiteaza
cu caracter preventiv.

7. Concluzii privind calitatea actual a solului

Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului fac ca efectul asupra
solului din zona sa fie mimin acceptat.
Prin studiul geotehnic s-a stabilit ca stratificaia terenului pe amplasamentul cladirii este urmatoarea:
0 0,30m - teren vegetal;
0,30 4,50m - argil cafenie, galbena prafoasa;
4,50 5,00m - nisip galbui cu pietri aflat n stare de ndesare medie.
Apa subteran a fost ntlnit la 6,00-6,50 m adncime.
Conform normativului P100/2006 terenul n cauz este caracterizat de o valoare de vrf a acceleraiei
terenului pentru proiectare a
g
= 0,24g i de o perioad de control (de colt) Tc = 1,0 sec
Adncimea de nghe pentru aceast zon este de 0,90 m. Efectundu-se punctajul pentru stabilirea
categoriei geotehnice a reiesit o valoare de 8 puncte teren cu risc geotehnic redus.
Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare,
excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului.

Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii
solului pe terenurile limitrofe.

Solutia proiectata conduce la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor
solului si subsolului in perioada de functionare.

8. Recomandri privind limitarea efectelor asupra calitii solului si subsolului

respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilaje si mijloace de transport;
cai de acces betonate/pavate,
spatii verzi, plantatii de protectie;


84

9. Concluzii privind factori de mediu: flora i fauna
Metoda de sistematizare a amplasamentului, depozitarea controlata a deseurilor face ca efectul
asupra vegetatieie si faunei din zona sa fie diminuat la maxim.

10. Concluzii privind efectul investiiei asupra sntii populaiei
Prin proiectul tehnic s-au luat msuri asiguratoare pentru a nltura orice dezagrement, pe
care ar putea s-l produc funcionarea acestui obiectiv asupra sanatatii populatiei.

9.2. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI

Perioada de executie a obiectivului

Activitatea propus n timpul lucrrilor de execuie, va duce la modificri calitative ale aerului i la
creterea nivelului de zgomot, dar aceste modificri vor fi strict locale (localizate strict n zona de
lucru), reversibile i temporare i nu vor determina disconfort receptorilor poteniali.

In perioada de executie a investiiei factorul de mediu apa nu va fi poluat, avnd n vedere modul
organizat n care se va asigura evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale.

Factorul de mediu sol va fi afectat, dar prin activitatea proiectat nu se va conduce la modificri ale
calitii solului i subsolului, datorit modului organizat de folosire a terenurilor precum i modului
organizat de colectare a deeurilor.

Perioada de funcionare a obiectivului
Cladirea proiectata va dispune de toate utilitatile si instalatiile necesare si anume: instalatii
sanitare - alimentare cu apa , canalizare menajera, instalatii electrice, instalatii alimentare cu gaze,
instalatii de incalzire si racire. Incinta va fi amenajata cu drumuri, platforme spatii de parcare,
imprejmuire, spatii verzi si retele de canalizare ape pluviale.

Respectnd tehnologia de lucru, proiectul tehnic, detaliile de executie pe fiecare specialitate
procedurile si msurile enumerate mai sus evaluatorul consider c beneficiarul investiiei va reui s
respecte cerinele restrictive privind calitatea apelor evacuate ntr-o reea de canalizare conform limitelor
impuse de NTPA 002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in retelele
de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG nr. 352/2005.
Se vor creea locuri speciale de depozitarea a deeurilor, atata in interiorul cladirii cat si in exteriorul
ei.
Nu sunt estimate efecte negative ale activitii proiectate asupra biodiversitii i asupra zonelor
protejate, daca sunt respectate normele de tehnica securitatii muncii si legislatia ia in vigoare privind
modul de depozitate si manipulare a substantelor si preparatelor chimice.

9.3. RECOMANDRI
Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare proteciei factorilor de mediu;
Lucrrile trebuiesc realizate astfel nct s nu afecteze sub nici o form lucrrile existente n zon;
Respectarea tehnologiei de execuie si a proiectului tehnic, folosirea de utilaje performante, care nu
produc pierderi de substane poluante in timpul funcionarii i care nu genereaz zgomot, peste
limitele admise.
Asigurarea vizitelor i reviziilor periodice a instalaiilor, utilajelor i echipamentelor tehnologice
conform cerinei furnizorilor autorizai;
Monitorizarea periodic a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare;
Manipularea, depozitarea si gestionarea corespunzatoarea a substantelor chimice de personal
autorizat si calificat.

85
Colectarea, depozitarea i eliminarea deeurilor conform legislaiei n vigoare.
Organizarea de programe educaionale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura
ecologica, necesar respectrii normelor de protecie a mediului nconjurtor.
Prin aceste programe, trebuie s se indice modul de aciune, a fiecrei persoane, la locul ei de
munca, pentru a se evita poluarea accidental sau voit a factorilor de mediu.
A aciona in scopul prevenirii polurii factorilor de mediu este mai uor dect a trece la msuri
ameliorative sau de remediere ulterioar.

n condiiile n care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuie i ansamblul
de msuri de protecie a mediului prezentate, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului
Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPLin com. Lunguletu , sat
Lunguletu, jud. Dambovita MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE
ADMISIBILE".

Colectivul de elaborare,
ef de proiect. Chim. dr. MOATER ELENA IRINA

Beneficiar
S.C.ROM STAR S.R.L.


86

10. LEGISLAIE DE REFERIN

Proiectul de investiii, Constructie statie de distributie , spalatorie auto si statie GPL, in comuna
Lunguletu, sat Lunguletu, judetul Dambovita se va executa si va funciona prin respectarea actelor
normative in vigoare:

1. Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, Legea nr. 265/ 2006 privind Protecia Mediului.
2. Hotrrea Guvernului nr. 445 din 13 iulie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra
mediului
3. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului
pentru proiecte publice si private
4. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului
5. Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n context
transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n cazul proiectelor cu impact transfrontier
6. Legislaie naional privind transpunerea i punerea n aplicare a prevederilor DIRECTIVEI 94/63/CE privind controlul
emisiilor de compui organici volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i transportul acesteia de la terminale la
staiile de benzin
7. H.G nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin, Republicat
8. O.M nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind msurarea i analiza emisiilor de compui organici
volatili rezultai din depozitarea i distribuia benzinei la terminale.
9. O.M nr.122/2005 privind nlocuirea anexei la O.M nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a
instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin
10. O.M nr. 2035/ 2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei i comerului nr. 468/2005 privind
desemnarea organismelor de inspecie a instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la
terminale i la staiile de benzin
11. O.M nr.716/2005 i O.M nr.92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a containerelor mobile
utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staie de benzin, la alt depozit sau terminal, n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din operaiile de ncrcare, transport, descrcare i distribuie a benzinei
la terminale i la staiile de benzin
12. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecia atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 633/6.12.2000)
13. Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia
atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 773/4.12.2001)
14. Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru
evaluarea calitii aerului n Romnia (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 739/9.10.2002)
15. Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i
a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor (publicat n Monitorul
Oficial cu numrul 765/21.10.2002)
16. Hotrrea Guvernului nr. 543/07.04.2004 privind elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de
gestionare a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 393/4.05.2004)
17. Hotrrea Guvernului nr. 586/15.04.2004 privind nfiinarea i organizarea Sistemului naional de evaluare i
gestionare integrat a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 389/3.05.2004)
18. HG. Nr. 352/2005 - privind modificarea si completarea HG. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind Condiiile
de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate;
19. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata cu Legea nr. 311/2004.
20. HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei
potabile;
21. Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobat cu modificri
i completri prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 61/2006,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);
22. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)


87

23. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completat prin HG nr.
210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul
proteciei mediului;
24. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie
2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101
din 7 decembrie 2005);
25. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la
depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie
2005);
26. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori
27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase
28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase
29. HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase
30. Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituional n domeniul managementului substanelor chimice
31. Hotrrea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i
ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotrrea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea i completarea
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotrrea
Guvernului nr. 92/2003
32. STAS 12574/1987 privind Condiiile de calitate a aerului in zonele protejate;
33. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;


88

11. ANEXE

a. ATESTATE
Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL
Certificat de atestare evaluator

b. ACTE DE REGLEMENTARE /STUDII

Certificatul de Urbanism nr. 2 din 14.01.2011 eliberat de Primaria comunei Lunguletu.
Contract de vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009
Incheierea nr. 4779 din 01.02.2011 privind intabularea terenului in suprafata de 1300 mp.

Piese desenate
Plansa nr.1. -Plan de incadrare in zona
Plansa nr. 2. - Plan de situatie scara 1 : 200
Plansa nr. 3- Plan de situatie zonare statie
Plansa nr. 4- Plan de situatie retele tehnologice
Plansa nr. 5- plan parter cabina statie
Plansa nr. 7- sectiunea A-A cabina statie
Plansa nr. 12 Plan copertina copertina pompe
Plansa nr. 14- sectiunea A-A copertina pompe
Plansa nr. 15- plan spalatorie , plan invelitoare, sectiune si fatade
Plan parter instalatii sanitare
Plan parter instalatii termice si ventilatii
Plan parter instalatii electrice
Plan retele exterioare apa-canalizare
Plan retele exterioare instalatii electrice
Plan rezervoare carburanti plan de sapatura
Schema tehnologica de montaj

Tabelul 13. Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Surse generatoare de poluanti atmosferici Carecteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate
D
e
n
u
m
i
r
e
a

a
c
t
i
v
i
t
a
t
i
i
,

s
e
c
t
o
r
u
l
u
i
,

p
r
o
c
e
s
u
l
u
i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
,

c
o
d
u
l

a
c
t
i
v
i
t
a
t
i
i
*

Denumire

An
Timp
de
lucru
anual
(ore)
Poluanti
generati
Poluanti,
coduri,
dupa caz
Cantitati
de
poluanti
generati
(t/an)

Denumire
Inaltime
Diametrul
interior
la varf al
cosului
(mm)
Viteza
(m/s)
Temperatura
(
0
C)
Debit
masic

(g/s)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
NO
x
(ca
NO2)
- 2,095 0,26766
CO - 5,2337 0,6687
N
2
O - 0,0418 0,00531
Particul
totale
- 0,4704 0,0601
SO
2
- 0,0388 0,00481
Metan - 0,150 0,01908
A
r
d
e
r
e
a

g
a
z
u
l
u
i

m
e
t
a
n

C
e
n
t
r
a
l
a

t
e
r
m
i
c
a

p
e
r
m
a
n
e
n
t

4.032
COVnm - 0,3592
C
e
n
t
r
a
l
a

t
e
r
m
i
c
a

14 m 500 mm ** 80
0,0448
* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

Raport La Studiul de Evaluare Romstar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Studiul de Evaluare Romstar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ROM STAR S.R.L.

EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.

S-ar putea să vă placă și