Biogazul

Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in medii lipsite de oxigen
molecular, este

un proces care se produce in mod natural pe Terra. Metanul este constituentul lor

principal. Asa s-au format in sedimentele din adancul pamantului gazele naturale, pe seama
plantelor si animalelor preistorice.
Primele explicatii stiintifice privitoare la geneza gazelor combustibile apar spre sfarsitul
secolului al XVII-lea, perioada in care se naste atat chimia moderna cat si una din ramurile ei de
baza - chimia gazelor. Volta este acela care a extras pentru prima data hidrocarbura metan din
gazele colectate din mlastini.
Agentii fermentarii anaerobe ai celulozei la temperaturi mezofile (20 - 45 ) au fost cercetati de
Shngen, Hoppe-Seyler si Omelanski. Ultimul a stabilit in 1899 ca la acest proces participa 2
specii de bacterii. Printre produsii de fermentatie ai celulozei una dintre ele formeaza cantitati
importante de metan - Bacillus cellulosae methanicus - iar cealalta, cantitati importante de
hidrogen - Bacillus cellulosae hydrogenicus. Ulterior aceste specii au fost reunite sub denumirea
comuna de Methanobacterium omelianski.
De indata ce oamenii au constatat ca celuloza poate fi descompusa pana la metan de catre
bacterii, au intrezarit posibilitatea obtinerii de energie in regim controlat din biomasa ( materiale
vegetale si reziduale ).
Pana la al II-lea razboi mondial fermentarea anaeroba controlata s-a extins, aproape in
exclusivitate, in statiile de epurare ale oraselor mari din Europa si America. Producerea si
folosirea biogazului a fost neglijata, majoritatea statiilor nefiind dotate cu sisteme de captare a
acestuia.
Materia organica moarta inmagazineaza energie solara convertita in energie chimica, in
componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. O cantitate apreciabila din energia
solara, acumulata de plante, este stocata in celuloza.

Celuloza este principala componenta a materiei organice din care rezulta metan prin
bioconversie. Continutul in celuloza, raportat la substanta uscata, este de 35-50% in produsele
secundare din agricultura. Cantitati mai mari de celuloza se gasesc in gunoaiele provenite de la
animalele crescute pe asternut.
Alte surse de biomasa, care pot fi convertite in biogaz, sunt reprezentate de biomasele foarte
hidratate. Intr-o clasificare a biomaselor, in raport cu problemele de energie, cercetatorii au
inclus in grupa biomaselor foarte hidratate, plantele acvatice si algele. Acestea au un continut in
apa in jur de 95%.
Caracteristic pentru culturile energetice foarte hidratate este capacitatea extrem de mare de a-si
multiplica biomasa, intr-un timp relativ scurt, ceea ce creeaza o disponibilitate de materie
organica ce poate fi folosita in filiera de metanizare.
Dintre plantele acvatice, cea mai cunoscuta este zambila de apa (Eichhornia crassipes). Ea creste
spontan in lacurile din tinuturile tropicale din Africa si America de Sud. Alte asemenea plante
sunt: pistia, azola, iarba de mare, alga bruna si laminaria, care creste aproape 50 cm pe zi
In prezent exista 7 procedee principale de recuperare a energiei din reziduurile organice
agricole : fermentarea anaeroba la temperatura mediului ambiant, fermentarea anaeroba la
temperatura ridicate, descompunerea anaeroba termofila, distilarea destructiva, compostarea,
incinerarea si transferul de caldura; dintre aceste procedee, fermentarea anaeroba prezinta
potentialul cel mai ridicat de recuperare a energiei.
Prin fermentare anaeroba , microorganismele descompun materia organica, eliberand o serie de
metaboliti continand in principal bioxid de carbon si metan constituie biogazul. Drept
combustibil este folosit fie direct, fie numai metanul purificat.

Dintre componentele chimice ale materiei organice, grade mai ridicate de conversie in biogaz au
celulozele, hemicelulozele si grasimile.

Fermentarea anaeroba, folosita pentru producerea si captarea biogazului, este un proces dirijat de
descompunere a materiei organice umede, in conditii controlate de mediu, in absenta oxigenului
molecular si a luminii.
In aceasta faza actioneaza microorganisme fermentative nespecializate, cu capacitate de
producere de acizi organici. Ele sunt bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-reducatoare si
denitrificatoare, etc. precum si numeroase specii de ciuperci si unele drojdii.
In faza metanogena actioneaza bacteriile metanogene, anaerobe, specializate in producerea de
metan. In acesta se mai gasesc si urme de hidrogen, hidrogen sulfurat, mercaptani ,vapori de apa,
amoniac, azot, indol si scatol.
Hidrogenul si bioxidul de carbon reprezinta un substrat caracteristic pentru metanogeneza.
Majoritatea metanobacteriilor folosesc ca substrat numai hidrogenul si bioxidul de carbon.
Metanul se formeaza prin reducerea bioxidului de carbon si oxidarea hidrogenului gazos (H+) de
catre metanobacteriile care folosesc hidrogenul:
CO2 + 4H2O CH4 + 2H 2O + energie
Bacteriile metanogene sunt foarte variate in privinta insusirilor morfologice, dar unitare din
punct de vedere biochimic si fiziologic. Sunt singurele microorganisme care au o respiratie strict
anaeroba si capacitatea de a produce metan prin procese metabolice. Ca forme de viata dintre
cele mai vechi de pe Terra, bacteriile matanogene au fost incluse in regnul Archaebacteria.
Metanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. In stare pura metanul este
un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai usor decat aerul, arde cu o flacara
albastruie si are o putere calorica de 37 MJ/ml, putin mai ridicata decat a motorinei. Biogazul
comparativ cu metanul pur are o putere calorica de 25 MJ/ml, din cauza bioxidului de carbon cu
care e in amestec.
Stocarea biogazului, chiar pentru intervale mici de timp, face parte din instalatia de fermentare
anaeroba. Intrucat metanul nu se lichefiaza la temperatura ambianta, indiferent de presiunea
folosita, el se pastreaza la presiuni joase in containere cu volum mare sau la presiuni ridicate

volume mici. De exemplu o butelie de 0,1 ml contine la presiunea de 200 bari 28 ml biogaz, cu
care un tractor greu poate functiona 8 ore.
O statie de biogaz mare, industriala este formata din:
1 - statie de pompare a apei reziduale
2 - decantor gravitational
3 - Ingrasator de namol
4 - statie de distributie a namolului
5 - reactor de fermentatie anaeroba dotat cu un clopot metalic pentru captarea biogazului.

Biomasa / Biogaz. Sursa de energie de viitor

Sisteme de biogaz pentru producerea energiei

Sistemele de biogaz de la Viessmann produc energie primara din deseuri bio. Pentru functionarea
acestor sisteme sunt utilizate surse de energie familiare, care nu trebuie importate din regiuni
indepartate. La arderea biogazului este produs exact atata CO2 cat a fost preluat din natura de
catre plante in timpul cresterii acestora. .
Fermentare umeda si fermentare uscata
Cel mai inovativ procedeu este fermentarea uscata. Resturile si dejectiile din agricultura sunt
utilizate pentru producerea energiei. Resturile ramase in urma procesului de fermentare pot fi
utilizate in continuare ca ingrasamant. La fermentarea umeda este utilizat balegar lichid la care
se adauga si resturi de plante, porumb sau iarba. Datorita procentului ridicat de apa sunt necesare
bazine de fermentare mai mari.

Sursa de venit si reducerea costurilor

Valorificarea deseurilor bio printr-un sistem de producere a biogazului reprezinta o reducere
substantiala de costuri pentru o comunitate, iar exploatarea acestor deseuri poate constitui o sursa
de venit.
Gama de produse
Sisteme de incalzire cu biogaz
Biomasa / Lemn. Regenerabil si ecologic

Incalzirea cu combustibil solid

Incalzirea cu combustibil solid inseamna: incalzire cu energie verde. Lemnul este o alternativa
foarte interesanta la combustibilul lichid sau cel gazos, este regenerabil si produce o ardere
saraca in emisii poluante.
Ecologic si economic
La arderea combustibilului solid este produs exact atat CO2 cat produce un copac pe parcursul
vietii prin fotosinteza. Astfel, putem spune ca un cazan cu functionare pe combustibil solid este
neutru din punctul de vedere al emisiilor de CO2. In ceea ce priveste pretul: datorita faptului ca
vorbim de energii regenerabile, pe termen mediu si lung nu sunt de asteptat fluctuatii mari ale
preturilor.

Cazane de incalzire pentru toate tipurile de combustibil solid

Gama completa de produse Viessmann cuprinde cazane pentru toate tipurile de combustibil solid.
Pentru locuintele private sunt instalate in general cazane cu functionare pe peleti sau pe bucati de
lemn. Pentru aplicatiile industriale oferim sisteme de incalzire cu functionare pe bucati de lemn,
resturi de lemn si deseuri lemnoase. Sisteme de incalzire pe biomasa au puteri pana la 13 000 kW
si pot asigura incalzirea si prepararea de apa calda menajera pentru cladiri mari, avand un
randament de pana la 93% si un grad scazut de emisii de CO2.
De ce incalzire cu combustibil solid?

Gama de produse
Sisteme de incalzire cu biomasa / combustibil solid

Potenialul i statusul actual al sectorului de biogaz n Romnia, Ungaria i

Polonia comparativ cu Germania

Federaia Naional a Productorilor Agricoli din Romnia F.N.P.A.R. prin proiectul

FARMAGAS, cofinanat de Uniunea European n cadrul programului Energie Inteligent
pentru Europa (IEE) are drept scop informarea agricultorilor despre avantajele obinute din
producerea de biogaz din surse agricole n Romnia, ara cu un potenial ridicat care este n
mare msur neexploatat n momentul de fa. La ora actual, la noi n ar, n sectorul agricol,
nu exist nicio instalaie funcional de biogaz din cauza impedimentelor administrative i

financiare, dei Uniunea European ncurajeaz promovarea energiilor regenerabile i a

energiei provenite din biomas.
Pentru o dezvoltare durabil a sectorului de biogaz n Romnia este necesar creterea nivelului
general de cunotine cu privire la beneficiile biogazului i E-RES n general precum i
modificarea legislaiei actuale.
Potenialul pentru producerea de energie regenerabil din resurse agricole este exploatat diferit n
rile membre UE. Germania este cel mai mare productor de biogaz, datorit facilitilor
acordate productorilor, n timp ce Romnia, Polonia i Ungaria au un potenial ridicat, dar
acesta nu este valorificat din cauza lipsei resurselor financiare.
Germania
Germania este principalul productor european de biogaz cu 4.984 instalaii de biogaz
operaionale n 2009, care genereaz jumtate din totalul de energie pe baz de biogaz produs n
Europa. Dezvoltarea sectorului biogazului a fost iniiat de creterea costurilor tratamentului
deeurilor solide, dar creterea exponenial a numrului de instalaii n ultimul deceniu se
datoreaz adoptrii Actului pentru Energii Regenerabile (EEG) n 2000. EEG combin un sistem
de tarife prefereniale pentru energie din surse regenerabile cu bonusuri substaniale pentru
energia din biomas.
Aceast schem de promovare favorizeaz instalaiile de biogaz din surse agricole de capacitate
mic opernd pe baz de culturi energetice 3.700 de astfel de instalaii (capacitate < 500 kWh el)
existau n Germania n 2007, i numrul lor e n continu cretere. Noua legislaie care d acces
preferenial la reeaua de distribuie pentru gaze productorilor de biometan va susine
dezvoltarea viitoare a sectorului biogazului i va ajuta Germania s-i reduc dependen fa de
importurile de gaze naturale.
Ungaria
Producia actual de biogaz a Ungariei este de aproximativ 20 ktep, producie ce reprezint doar
10% din potenialul fezabil al rii. Pn n 2006 n Ungaria exist o singur instalaie de biogaz

la Nyrbtor care opera pe baz de substraturi agricole. Dup adoptarea Strategiei pentru Energii
Regenerabile pentru 2007-2020 de ctre guvern, n 2007, i dup ce au fost alocate fonduri
europene pentru sprijinirea investiiilor n energiile regenerabile, numrul de instalaii a crescut.
n 2009 existau deja 7 instalaii de biogaz pe lng ferme i peste 40 de instalaii de biogaz pe
baz de deeuri comunale.
Dei cadrul legal necesar pentru promovarea biogazului exist, progresul sectorului e frnat de
lipsa stimulentelor financiare.
Energia din surse regenerabile (E-SRE) e promovat prin subvenii acordate celor care investesc
n noi instalaii (fonduri europene nerambursabile, fonduri naionale, mprumuturi cu dobnzi
reduse) i prin sistemul de pre fix minim garantat pentru productorii care livreaz energie
electric din SRE n reea. n 2009, acesta a fost de 7,3 euroceni/kWh. Avnd n vedere att
preul fix, ct i nivelul subveniilor n Ungaria productorii de electricitate din biogaz primesc n
total circa 11,5-12,9 euroceni/kWh.
Subveniile substaniale i preurile fixe mici ncurajeaz productorii agricoli s construiasc
instalaii de biogaz de mare capacitate. Acestea pot fi susinute doar de fermele cu suprafee de
peste 50ha, care reprezint 2% din numrul total de ferme. n agricultur din Ungaria, la fel ca i
n Romnia, fermele de subzisten sunt majoritare, ceea ce face nerentabil investiia ntr-o
instalaie de biogaz. Spre deosebire de majoritatea rilor europene dependente de crbune i
petrol, producia energetic din Ungaria, se bazeaz n principal pe gaze naturale provenite n
mare msur din import. Biogazul din dejecii agricole i deeuri din abatoare (produse n
cantiti semnificative) poate ajuta Ungaria s i asigure securitatea energetic.
Polonia
nc din anul 2001, Polonia, printr-un program menit s alinieze ara la standardele europene, a
nceput s sprijine sectorul de producere de biogaz. Astfel, astzi, n clasamentul produciei de
biogaz din Europa, Polonia se situeaz pe locul doisprezece. Cea mai mare parte a acestei
producii se bazeaz pe digestia anaerob a nmolurilor de la staiile de epurare a apei i pe
recuperarea gazelor de hald provenite de la gropile ecologice.

Inexistena unui cadru legal adecvat a condus la o slab dezvoltare a sectorului de biogaz i
inevitabil la lipsa investiiilor n acest domeniu. Adevratul progres al sectorului a nceput ns
recent, odat cu adoptarea Strategiei de sprijinire a SRE n 2009 i a Legii Energiei n ianuarie
2010. Legea garanteaz accesul la reeaua electric a productorilor de electricitate pe baz de
biogaz i reglementeaz promovarea E-SRE prin sistemul de cote obligatorii combinat cu
tranzacionarea certificatelor verzi. Venitul total, care poate fi obinut de un productor de
electricitate din biogaz, este de 8 euroceni/kWh, sum ce reprezint venitul obinut din vnzarea
electricitii i cel obinut din tranzacionarea certificatelor verzi.
Cu toate acestea, veniturile din biogaz nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile investiiei i
pentru a genera un profit atractiv. Pe lng slaba promovare financiar, investitorii interesai se
confrunt i cu proceduri complicate i ndelungate n ceea ce privete obinerea avizelor, ceea ce
face ca accesul la reeaua de distribuie, dei garantat prin lege, s fie dificil. Un alt impediment
este reprezentat de dificultatea de a obine contracte pe perioade ndelungate n vederea asigurrii
substraturilor necesare instalaiei. Toate aceste aspecte trebuie mbuntite pentru a garanta pe
viitor o dezvoltare corespunztoare a sectorului de biogaz.
Romnia
n Romnia sectorul de biogaz este ntr-un stadiu incipient de dezvoltare. Barometrul pentru
biogaz EurObservER raporteaz o producie de biogaz de 1.3 ktep n 2009, n mare parte din
fermentarea nmolurilor de la uzinele biologice de tratare a apei i 0.1 ktep gaz de hald a fost
recuperat de la gropile ecologice. Infrastructura pentru captarea gazului a fost construit n
colaborare cu Danemarca, n cadrul unui proiect JI, proiect cu finanare obinut de la guvernul
danez. Astfel de proiecte sunt finanate, n general, de ri care i-au luat angajamentul, prin
protocolul de la Kyoto, s reduc emisiile de gaze cu efect de ser.
E-SRE au devenit un punct n agenda politic romneasc n 2003, n cadrul negocierilor de
aderare la Uniunea European. HG 1892/2004 a fost prim msur de promovare a energiilor
regenerabile prin emiterea de certificate verzi pentru productorii de E-SRE i stabilirea de cote
obligatorii de E-SRE pentru distribuitorii de energie. Cotele se acoper prin achiziionarea
energiei de la productorii de RSE i a certificatelor verzi (CV) corespunztoare (1 CV

echivalent 1 MWh livrat n reea). Prima lege de promovare a energiilor regenerabile a fost legea
220/2008, modificat n 2010 pentru a corespunde noii Directive Europene pentru E-RES
28/2999/CE.
Prin aceast lege, s-a stabilit acordarea a 3 CV/MWh pentru electricitatea obinut din biogaz i 6
CV/MWh pentru cea obinut din energia solar. Preul obinut din vnzarea CV a fost fixat ntre
27 i 55 de euro pn n Potenialul i statusul actual al sectorului de biogaz n Romnia, Ungaria
i Polonia comparativ cu Germania ING. CLEO BALTAC, DIRECTOR PROIECTE F.N.P.A.R.
2025. Legea nu a fost niciodat aplicat din lipsa legislaiei secundare necesare pentru
implementarea ei, respectiv a normelor de aplicare, ce constituie principalul factor care
mpiedic dezvoltarea produciei de biogaz n sectorul agricol.
n Romnia, prin legislaia actual (inclusiv legea 220/2008) nu se acord certificat verzi
instalaiilor cu capacitate sub 1 MWh. Acest fapt mrete cuantumul investiiei necesare i
ngreuneaz procedurile de obinere a aprobrilor. Cu toate c i la noi n ar sunt disponibile
aceleai fonduri nerambursabile ca i n Ungaria pentru subvenionarea investiiilor n instalaii
de E-RES, deocamdat datorit crizei economice nu se pot obine mprumuturi pentru a cofinana
proiecte de instalaii de biogaz. Pe lng dificultile economice, procedurile de obinere a
aprobrilor pentru proiecte de E-RES sunt complicate i pot implica pn la 15 instituii, durnd
i pn la 36 de luni. i n ultim instan, stadiul avansat de uzur a reelelor de transport a
electricitii n Romnia face dificil accesul la reea pentru productorii de E-RES, dei e
garantat prin lege.
Concluzii
n ciuda potenialului ridicat n ceea ce privete producerea de biogaz din surse agricole,
Romnia, Polonia i Ungaria au printre cele mai sczute producii pe cap de locuitor. Principala
cauz e lipsa stimulilor economici similari cu cei oferii de legislaia german. Fr o revizuire
a legislaiei pertinente, progresul sectorului de biogaz n aceste ri va fi limitat.