Universitatea Tehnic Gh.

Asachi din Iasi

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului
Specializarea: Managementul Mediului

Estimarea si cuantificarea riscului asociat activitatii

unui santier naval

ndrumtor: asist. dr. Camelia Smaranda

Masterande: Luca Cristina

Murariu Alexandra

Anul universitar 2014 2015

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Evaluarea riscului este n esen un proces pentru identificarea, estimarea i controlul
riscurilor.
Riscul este definit ca o combinaie ntre probabilitatea unui incident i maximul de
consecine care apar ca urmare a manifestrii pericolului.
Evaluarea riscului este o component de baz a managementului integrat al mediului i,
mpreun cu managementul riscului, un proces fundamental care vine n ntmpinarea necesitii i
obligaiilor de a oferi sisteme sigure de munc i un mediu n care angajaii, publicul i ecosistemele
s nu fie expuse hazardelor. Elaborarea unui program eficient de management al riscului trebuie
perceputa ca o cale pratic de angajare a unor responsabiliti, de mplinire a unor motivaii, a
ndeplinirii unor criterii de nelegere a situaiilor ce implic orice fel de pericol (hazard) pentru
intregul personal dintr-un amplasament n vederea creterii siguranei i pentru identificarea i
controlul activ al riscului. (Gavrilescu M., 2003).
Evaluarea riscului se realizeaz n urmtoarele situaii:

pentru toate procesele critice din punctul de vedere al siguranei, instalaii, echipamente,

procese, medii de lucru considerate a fi periculoase;

oriunde se introduce un nou echipament sau o nou instalaie, ori metoda sau sisteme de

lucru;

oriunde exist instalaii sau echipamente care se exploateaz n maniere diferite;

oriunde exist instalaii sau echipamente care au fost modificate substanial;

oriunde se produc orice fel de schimbri la locul de munc care sunt de natur s afecteze

sigurana angajailor;

oriunde se identific hazarde pentru om i mediu, provocate de fenomene naturale;

oriunde exist pericol de scpare a unor ageni toxici sau pericol de accidente nucleare;

oriunde exist hazarde ce rezult din activitile de transport terestru sau marin;
Obiectivele evalurii riscului n contextul controlrii riscurilor provenite de pe un

amplasament sunt urmatoarele:

identificarea poluanilor sau a pericolelor mai importante;

stabilirea mecanismelor prin care se realizeaz riscul;

identificarea resurselor i receptorilor expui riscului;

identificarea msurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un nivel

acceptabil.
n perspectiva integrrii rii noastre n UE este necesar ca legislaia european n domeniul
mediului s fie transpus i aplicat n legislaia romneasc. La nivelul UE exist aproximativ 250
directive n domeniul mediului.
n Romnia, prima lege de protecie a mediului a fost introdus n anul 1973.
Statele membre ale UE trebuie s ofere informaii Comisiei Europene privind accidentele
majore care au loc pe teritoriul lor, astefel nct comisia s poat analiza hazardele din accidentele
majore. Legislaia specific fiecrui stat membru trebuie combinat cu aciunile desfurate n
scopul realizrii proteciei mediului, securitii i sntii.
Sunt necesare efectuarea unor studii care s realizeze evaluarea impactului factorilor de risc
asupra mediului care au ca obiectiv principal s furnizeze date, soluii i rspunsuri cu privire la
impactul factorilor de risc existeni n diverse instalaii industriale, zone poluate, depozite ce pot
pune n libertate ageni nocivi i s estimeze raza de aciune posibil, efectul substanelor i
deeurilor periculoase asupra zonei i circuitelor ecologice, gradul de risc. Aceste studii
prognozeaz impactul posibil al unui obiectiv urmrit sau proiectat, ofer soluii privind
modalitile de reducere a impactelor inacceptabile i prezint prognoze i opiuni pentru factorii de
decizie.
In vederea indeplinirii obiectivelor comerciale, Santierul Naval Constanta SA isi desfasoara
activitatea intr-un cadru guvernat de un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu
prevederile sistemului ISO 9001:2008 dezvoltat de Germanischer Lloyd Certification GmbH. In
ceea ce priveste Sistemul de Management de Mediu, compania noastra a obtinut certificarea in
conformitate cu ISO 14001:2004.
Certificare pentru Standardul NATO - AQAP 2110: Santierul Naval Constanta este
principalul contractor pentru Marina Militara Romana.
Ultima certificare obtinuta a fost pentru Sistemul de Management Ocupational, Sanatate si
Siguranta Muncii, in conformitate cu prevederile OHSAS 18001:2007, SNC fiind primul santier
naval romanesc ce a integrat sistemele de management de Calitate - Sanatate - Siguranta Muncii.
Rolul Societatilor de Clasificare a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani, atat din
punctul de vedere al supravegherii pe durata constructiei navei, cat si pe durata exploatarii.
Ca o abordare traditionala, reprezentantii Societatii de Clasificare sunt partea independenta
care garanteaza constructia navei in stricta conformitate cu regulile si regulamentele la care se face
referire in contractul semnat cu santierul, in vreme ce standardele de calitate sunt respectate de
santier.

Santierul Naval Constanta SA este pe deplin constient, ca gradul de satisfactie al clientilor

este de importanta cruciala pentru dezvoltare si succes pe piata internationala a constructiilor de
nave. In consecinta, scopul politicii este de a furniza produse si servicii care indeplinesc sau chiar
depasesc asteptarile clientilor in privinta calitatii, sigurantei, performantelor pe durata exploatarii si
protectiei mediului.
O preocupare permanenta a companiei este de a se asigura ca produsele si serviciile oferite
sunt livrate la termenele convenite si sunt in conformitate cu cerintele legale si standardele
internationale de fabricatie; gradul de satisfactie al clientilor este monitorizat regulat prin proceduri
specifice avand ca scop optimizarea activitatii, de la stadiul de proiectare pana la livrarea produsului
final, incluzand si perioada de garantie.

CAPITOLUL 2
INFORMAII

GENERALE

ASUPRA

SANTIERULUI

NAVAL

CONSTANTA S.A.
Situat in zona Marii Negre, Santierul Naval Constanta S.A. se numara printre cele mai mari
santiere de constructii si reparatii nave din Europa.
Accesibil pe cale maritima prin Stramtoarea Bosfor, pe apele interioare prin Canalul Dunare
Marea Neagra si pe calea aeriana folosind Aeroportul International Mihail Kogalniceanu,
Santierul Naval Constanta S.A. furnizeaza armatorilor din intrega lume locul ideal pentru
constructia si reparatia navelor de pana la 200.000 tdw.
Avand mai mult de patru milioane tdw livrate in decursul anilor de activitate, atat catre
armatori romani, cat si catre armatori europeni de prima clasa, constructii noi variate ca marime
de la 1.100 tdw nave tanc pentru produse chimice la tancuri Aframax / Suezmax sau vrachiere
Capesize, si complexitate de la pontoane la nave destinate transportului de GPL / Amonium si
nave aprovizionare platforme petroliere, Santierul Naval Constanta SA este sustinut de experienta,
pofesionalismul si lucrul in echipa a celor peste 2.300 de angajati.
Santierul Naval Constanta S.A. a castigat increderea armatorilor de prima clasa prin
capacitatea de a oferi clientilor sai atat proiecte de constructii noi uzuale, conforme cu cele mai noi
reguli si regulamente ale Societatilor de Clasificare si cu cerintele specifice ale fiecarui armator, cat
si o gama larga de lucrari de reparatii si conversii nave, efectuate la un nivel inalt calitativ si la
preturi competitive.
Inregistrarea Ministerului pentru Lucrari Publice din 1892 ce face referire la Atelierul de
Reparatii din Portul Constanta este considerata a fi certificatul de nastere al Santierului Naval
Constanta.
Dezvoltarea ulterioara a Santierului Naval Constanta a cunoscut multe stadii, fiind in stransa
legatura cu dezvoltarea portului Constanta.
Pana in anul 1950 principalele activitati ale Santierului Naval Constanta erau axate pe
reparatii de nave.
Totusi, un moment semnificativ in istoria santierului il reprezinta lansarea primei nave
constructie noua in mai 1936, iahtul Crai Nou, cu o lungime de 12m.
Din anul 1950, pe langa activitatile de reparatii nave, Santierul Naval Constanta a inceput si
un program de constructii. A fost marita semnificativ suprafata santierului, a fost construit un nou
atelier de prelucrare si au fost achizitionate echipamente / instalatii noi, pentru a le suplimenta pe
cele existente (inclusiv un doc plutitor cu o capacitate de ridicare de 15.000 tone).

In continuare, Santierul Naval Constanta a fost supus unui program intesiv de investitii.
Suprafata totala a ajuns la 74 ha si a inceput constructia celor doua docuri uscate. In plus, au fost
achizitionate macarale noi si echipamente de taiere si sudura.
De atunci, Santierul Naval Constanta a devenit un furnizor de incredere pentru vrachierele
mari (55,000 / 65,000 / 165,000 tdw), cat si pentru petroliere avand capacitati de 85,000 / 150,000
tdw) pentru clienti romani si straini.
Schimbarile politice si economice ce s-au petrecut in Romania la inceputul anilor 90 au avut
influenta si asupra SNC-ului. Toate navele construite dupa anul 1990 au fost livrate catre armatori
straini. In plus, piata navelor mari a fost gradual inlocuita cu piata navelor de dimensiuni mici, nave
specializate (containeriere, nave combinate Ro-Ro & containerier, nave pentru transport GPL, nave
platforma de aprovizionare).

De la 1 octombrie 2002 Santierul Naval Constanta a fost complet privatizat.

La numai un an de la semnarea contractului de privatizare si preluarea s-a debitat prima
tabla pentru prima nava, astfel revenind in piata constructiilor noi, dupa o perioada de activitate
intensa a noii echipe manageriale, cat si a muncitorilor, in aceeasi masura.
Obiectivul firmei este implementarea si mentinerea abordarii orientate catre calitate si
productivitate in vederea satisfactiei clientilor. Strategia prezenta include optimizarea activitatilor
santierului si a personalului, continuand programul intens de investitii inceput dupa privatizare, in
vederea cresterii productivitatii, impreuna cu factori motivationali noi pentru angajatii .

CAPITOLUL 3
DESCRIEREA

FLUXULUI

TEHNOLOGIC

EXISTENT

PE

SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A.

Activitatea specific desfurat n cadrul antierului naval evaluat const n construcii i
reparaii nave. Fluxul tehnologic existent a fost conceput innd cont de spaiul ngust (incint port)
n care este amplasat antierul i de existena unor contrucii realizate n anii 1920. Fazele fluxului
tehnologic pentru activitatea de construcii i reparaii nave sunt urmtoarele:
Construcii nave:

- descrcarea i depozitarea materialelor;

- ndreptare, alicare, grunduire;

- debitare fasonare semifabricate;
- confecii i asamblare;
- platform de premontaj;
- montaj n doc;
- armare;
- probe.
Reparaii nave.
Prima etap o constituie descrcarea materiilor prime care se realizeaz cu ajutorul
podurilor rulante cu electromagnei. Materiile prime sunt aduse cu vagoane CF i se depoziteaz pe
platforme special amenajate din beton.
Depozitarea se efectueaz zonal, n funcie de dimensiuni i calitate.
Transportarea tablei din depozit n hala de confecii se efectueaz cu ajutorul podurilor
rulante cu electromagnei sau ghiare. Foile de tabl sunt vehiculate cu ajutorul dispozitivelor de
antrenare cu role (rolganguri), care le direcioneaz spre hal. n continuare tabla este pregtit
pentru debitare prin operaiile de ndreptare, alicare, grunduire.
ndreptarea se realizeaz prin prin prese hidraulice i sistemul de role pentru tablele mari,
drepte i/sau prin nclzire oxigaz. Dup ndreptare tablele sunt vehiculate cu ajutorul unui
dispozitiv cu role prin instalaia de alicare, grunduire, n vederea pregtirii suprafeei metalice
pentru vopsire. Instalaia este automat cu funcionare continu. nainte de a fi alicat (sablare cu
alice) table este supus, n cadrul aceleiai instalaii, unei operaii de degresare cu un emulsionant
urmat de splare n spaiul nchis i uscare.
Alicarea este procedeul de ndeprtare a ruginii prin lovirea suprafeelor cu alice de
metal.Alicele folosite n instalaia de alicare-pasivare sunt din font, de form coluroase, netratate,
cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm i clasa granulometric 140.

Consumul specific de alice este de 0,300 0,400 kg/mp. Alicele se reutilizeaz pn i

pierd proprietile caracteristicie (duritate, granulaie).
Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la urmtoarea operaie i anume
grunduirea.
Grunduirea se realizeaz dup operaia de alicare i este un procedeu de protecie
anticoroziv a tablei pe o perioad limitat, n timpul, prelucrrii ei pn la vopsirea final. Cu
ajutorul rolgangului tabla este dirijat ntr-un spaiu ermetizant unde se realizeaz mecanizat,
grunduirea. n funcie de specificaie, grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea.
Dup operaia de grunduire urmeaz debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane
vehiculate cu ajutorul rolgangurilor se anfreneaz la maini oxigaz (oxiacetilenic) cu program
numeric (prelucrarea capetelor tablei n diferite forme de X, V). Tierea se realizeaz la posturi
individuale cu oxipropan.
Panourile curbe i plane, tot pe sistemul de role, ajung la maina de debitat cu plasm sub
ap, NUMOREX 800. Pentru programarea debitrii se folosete o parte a setului de programe
TRIBON.
Fasonarea tablelor i profilelor se realizeaz pe prese hidraulice de 200, 640 i 1000 tf. i
pe valul abkant de 2000 tf rezultnd panourile curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagnei
sau cu crlige se sorteaz elementele i se numeroteaz conform desenelor dup care sunt distribuite
pe platforma de confecii.
Confeciile i asamblarea seciilor plane se execut pe linia mecanizat tip ESAB. Pentru
asamblare, profilele pregtite conform desenului de execuie sunt poziionate n forma dorit i sunt
sudate electric n puncte de susinere.Apoi se verific unghiurile de aezare dup care se execut
sudarea final.Panourile plane i cele curbe se asambleaz cu elementele de osatur dup care se
monteaz saturrile. n urma asamblrii se obin seciile curbe i seciile plane. Asamblarea se
realizeaz prin sudur semimecanizat n mediu protector de CO2 i prin sudura automat substrat
de flux linia ESAB. Fluxul sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse ntre 0,2
1,5 mm,care se recicleaz.
n cadrul antierului, n procesul de producie pe lng aceste procedee de sudur se mai
utilizeaz:
Sudur manual cu arc electric i electrozi tip SUPERBAZ;
Sudur mecanizat sub flux.
Sudur WIG n mediu protector de argon (la sudarea evilor de oel inoxidabil), utilizat
ntr-o msur redus.
n funcie de fazele tehnologice se monteaz echipamentele care sunt fabricate, unele n
cadrul antierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele,prin intermediul birourilor de

provizionare i Marketing Export, sunt procurate de la diferite firme. n hala de confecii se

monteaz postamentele i se las loc pentru echipamente. La asamblare se monteaz suporturile
pentru pompe,pentru motor, pentru tabloul electric, etc.
Din hala de confecii, dup asamblare, seciile plane i curbe sunt scoase pe platform cu
ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt ncrcate pe autotrailer (pentru seciile
mari) fiind tranportate n acest mod pe platform. Seciile plane i curbe sunt asamblate pe
platforma de premontaj rezultnd blocseciile: prova, pupa i cele din zona central a navei. n
acelai timp se pregtesc n docul uscat schele metalice care vor nconjura blocseciile transportate
n doc. Dup caz, se aduc i se monteaz n paralel, echipamentele necesare navei: motoare, pompe,
instalaii .
Urmtoarea faz tehnologic pe care o constituie montajul n doc. Cu ajutorul instalaiilor
de ridicat (macarale de 480 tf) blocseciile sunt poziionate i amplasate pe calajele pregtite i
amplasate conform planului de osatur al viitoarei nave. Blocseciile sunt fixate cu tirani cu
ajutorul crora se pot apropia unele de celelalte. n momentul n care blocseciile sunt poziionate
corect se execut sudura continu pentru fixarea final. n continuare se pregtesc suprafeele
metalice n vederea vopsirii, apoi se execut vopsirea.
Pregtirea suprafeelor metalice pentru vopsire se realizeaz prin sablare.Drept material
abraziv utilizat n sablare este folosit gritul importat din Grecia,de compoziie variabil n funcie
de firma furnizoare (conine oxizi de siliciu, de fier, de aluminiu, de crom, de magneziu, de mangan,
de nichel, etc.). Pentru a obine eficiena dorit, particulele de grit trebuie s aib dimensiunile
cuprinse ntre 0,8 1,2 mm, pentru a asigura o rugozitate de 50 - 60 microni recomandat pentru
majoritatea grundurilor i vopselelor. Presiunea de lucru trebuie meninut la minimum 7-7,5 tm.
n timpul operaiei de sablare trebuiesc asigurate condiii de clim:
Temperatura de aplicare conform fiei pasivantului;
Temperatura suprafeei metalice s fie mai mare cu 30 fa de punctul de rou;
Umiditatea relativ s fie maximum 85%.
Sablarea nu poate fi executat pe timp de cea sau ploaie. La aplicarea grundului i a
vopselei dup operaia de sablare trebuiesc respectate anumite condiii:
Asigurarea timpului maxim dintre sablare i grunduire;
Temperatura minim de aplicare raportat la gradul de umezeaz, etc.
Toate grundurile i vopselele, care se utilizeaz n antier pentru construcii noi sunt de
provenien strin. Pentru vopsire se folosete sistemul de pulverizare cu aer comprimat, n acest
scop grundurile i vopselele fiind diluate n prealabil pn la o anumit consisten. Vaporii de
diluant (solvent) sunt dispersai n atmosfer, unde urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersai.

Tot n doc se realizeaz i montarea motorului principal. Dup terminarea lucrrilor din doc nava
este lansat i armat la cheu. n continuare sunt montate i ultimele echipamente ce fac funcional
nava.
Ultima operaie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu nava. Se fac dou
tipuri de probe: probe de cheu (pentru antier n vederea depistrii deficienelor la rece) i probe
de mare care sunt probele reale (pntru client).
n ceea ce privete reparaiile de nave, procesul tehnologic utilizat este dependent de tipul i
starea tehnic a navei. Societatea aplic tehnologii specifice de curare a carenei navelor cu jet de
ap de nalt presiune (instalaii WOMA), de reparaii agregate i echipament electric, ct i
tehnologii de recondiionare prin metalizare, etc. Succesiunea operaiilor tehnologice la reparaii
nave este urmtoarea:
Se inund docul uscat sau se scufund docul plutitor, n funcie de mrimea navei;
Se introduce nava n doc i se fixeaz blocurile de chil, aranjate n prealabil, apoi se scoate
apa din doc;
Se cur cu jet de ap suprafaa metalic, se sableaz i se vopsete;
Se repar instalaiile i echipamentele defecte la bordul navei sau n atelierele antierului;
Se lanseaz nava i se remorcheaz la cheiurile de reparaii, unde se continu lucrrile de
reparaii i montaj echipamente;
Se pred nava clientului.