ORGANIZAREA CONSTRUCȚIEI

PD-ME-2501-2016
Semnăt
Mod. Coala Nr. document Data
.
Litera Coala Coli
Conducator Casă de locuit ??? cu
Consultant Nastas S. obiecte de menire social-
CCH
Elaborat culturala, str. Bernardazi.
CCIA - 122
 Întroducere

Scopul pentru care se face acest proiect este organizarea şantierului de construcţie
a obiectului şi fondurilor ce se alocă în acest scop pentru care se impune adoptarea
unor soluţii raţionale care să satisfacă diversitatea cerinţelor şi condiţiilor ce apar în
cazul fiecărei situaţii concrete, iar de pe altă parte si la economii de fonduri şi de
resurse.
Ţinînd cont de frecvenţa utilizării lor şi de consumul însemnat de manoperă pe
care îl necesită, amenajarea şi instalarea lor pe şantier, construcţiile de organizare pe
şantier reprezintă un capitol care oferă rezerve importante de creştere a productivităţii
muncii.
Partea grafică conţine următoarele:
1. Plan general al şantierului cu schiţarea obiectului cu gospodăriile temporare;
2. Explicaţia tuturor clădirilor, edificiilor, instalaţiilor etc.;
3. Legenda;
4. Indicii tehnico-economici;
5. Planul calendaristic a lucrărilor;
6. Graficele de aprovizionare cu resurse materiale;
Scara planului general de organizare a şantierului este aceiaşi ca şi la planul
general de încadrare în zonă (de obicei 1/1000, 1/2000, 1/5000).
Pentru obiecte mari şi complexe se elaborează cîteva variante de organizare a
planului general de organizare a şantierului ca ulterior să fie ales cel mai optim, reuşit
din punct de vedere tehnico-economic. Explicaţia clădirilor şi edificiilor provizorii
trebuie să cuprindă toate obiectele menite pentru acest scop, date despre volume,
suprafaţa, lungime, lăţime pentru fiecare.
Reflectarea obiectelor provizorii trebuie efectuată cu aceleaşi semne
convenţionale ca şi a celor permanente. Dar cu evidenţierea mai pronunţată a clădirilor
şi edificiilor provizorii, drumurilor, staţiilor de betoane etc.
Memoriu tehnic administrativ cuprinde calculele necesarului de utilităţi
(economice) provizorii şi a altor soluţii de gospodărire a şantierului.
Tabelul unităţilor provizorii ─ pe lîngă informaţia oferită mai conţine şi altă
informaţie . Indicatorii tehnico-economici ai planului de organizare a şantierului pentru
selectarea variantei optime sunt:
1. Cheltuieli specifice pentru unităţi provizorii (procente din valoarea totală a
obiectelor de construcţiei ). Acest indicator se compară cu limita de deviz a
acestor cheltuieli, de la 1,5÷12%.
2. Durata de execuţie a lucrărilor de organizare a şantierului.
3. Volumul şi valoarea cheltuielelor referitoare la unităţile provizorii.
4. Volumul de lucru necesar pentru lucrărilor de organizare a şantierului .
La estimarea planului general de organizare a şantierului se foloseşte de
asemenea coeficientul de utilizare a teritoriului .
În afară de acestea se ia în considerare nivelul de organizare , asigurare şi
deservire a personalului ,compatibilitatea reţelelor de drumuri, cerinţelor de reducere a
manipulărilor materialelor de construcţie. Elaborarea corectă, optimă din punct de

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 vedere tehnico-economic a planului de organizare a şantierului conduce la micşorarea
duratei de execuţie şi costul construcţiei. Ordinea proectării planului general de
organizare a şantierului de construcţie constă:
pe baza proiectului se determină necesarul în forţe de muncă, necesarul în resurse
tehnico materiale ;
a. pe baza necesarului de resurse calculate se determină tipul şi volumul unităţilor
provizorii;
b. se amplasează unităţile provizorii şi se materializează graniţele şantierului.
La proiectarea planului general a şantierului mai întîi se efectuiază racordarea
mecanismului de montare , depozitele de obiect şi drumurile provizorii , apoi celelalte
elemente componente.
Legătura strînsă între acestea cer conceperea şi proiectarea lor concometentă şi
după aceasta se efectuează dislocarea instalaţiilor mecanizate ce deosebesc integral
şantierul şi spaţiile de preasamblare a elementelor de construcţie preasamblate.

I. Datele iniţiale
Datele iniţiale sînt necesare pentru elaborarea proiectului de organizare a
construcţiei, elaborarea documentelor de bază a proiectului de execuţie a lucrărilor pe
obiectul de construcţie.
a. Obiectul ─ Casa de locuit
b. Numărul de nivele ─ 7;
3
c. Volumul clădirii ─ 27770.8 m ;
2
d. Suprafaţa totală ─ 1116.19 m ;
e. Lungimea construcţiei ─ l  48.4m
f. Lăţimea construcţiei ─ L=16.6 m
g. Fundaţii - continue
h. Structura portantă ─ pereti portanti
i. Pereţi despărţitori – ipso-beton, cărămidă.
j. Peretii ─ beton armat monolit
k. Scările ─ din beton armat monolit.

II. Soluţiile consecutivităţii tehnologice şi metodelor de execuţie

a lucrărilor
2.1 Lucrări de terasament
a. excavarea solului şi transportarea lui;
b. lucrări manuale de prelucrare a solului;
c. pregătirea stratului suport din beton sub fundaţii,
d. compactarea pămîntului de sub fundaţii;
Conform condiţiilor date lucrările de terasament se vor începe de la excavarea
solului cu excavatorul ЭO-3322 cu cupă inversă de volum 0,5m3. Pămîntul se
excavează cu încărcare în autobasculante şi partial se depune in debleu.

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 2.2. Lucrări de betonare.
2.3. Executarea pereţilor exteriori din blocuri usoare.
2.4. Executarea pereţilor interiori din ipsos şi cărămidă .
2.5. Acoperişul construcţiei.
Aici principala sarcină este efectuată de una şi aceiaşi macara.
2.6. Lucrări de tîmplărie.
a. Montarea ferestrelor(vopsirea şi şlefuirea);
b. Montarea uşilor (vopsirea şi şlefuirea);
2.7. Lucrări legate de trasarea ţevilor,diferite canale de comunicaţii, electricitate,
ventilare.
2.8. Executarea pardoselelor.
Aici se includ următoarele lucrări:
a. Compactarea solului;
b. Pregătirea aşternutului din pietriş;
c. Executarea statului de termoizolante;
d. Executarea şapei de mortar ;
2.9. Finisarea interioară şi exterioară a subsolului.
2.10. Finisarea interioară a construcţiei.
a. Tencuirea tavanelor şi a pereţilor;
b. Văruirea tavanelor, pereţilor;
c. Vopsirea blocurilor de scări, balcoane ţevi;
2.11. Finisarea externă a construcţiei
2.12. Executarea stratului vizibil al pardoselei
a. Aşezarea parchetului
b. Aşezarea plăcilor ceramice
c. Instalarea şi vopsirea plintei;
2.15. Lucrări electrice şi sanitaro-tehnice
2.16. Diferite lucrări de finisare, de amenajare şi de dare în exploatare în
exploatare a obiectului

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 IV. Proiectarea planului general

Deciziile care se adoptă la organizarea construcţiilor provizorii, drumurilor

provizorii etc., trebuie să fie legate cu componentele obiectului. Aceste decizii trebuie
să corespundă normelor Снип III. 4 – 80 “ Tehnica securităţii în construcţii”.
Edificiile provizorii se instalează în locurile unde nu prevede construcţia,
obligatoriu se prevede transportarea raţională a încărcăturilor pe şantier prin reducerea
numărului de încărcări-descărcări şi reducerea distanţei de transportare. Se asigură
necesităţile tehnico-sanitare ale muncitorilor şi de respectat cerinţele antiincendiare,
astfel depozitele unde se păstrează substanţe, materiale inflamabile să fie la o distanţă,
care ar evita pericolul muncitorilor.
Se proiectează reţele inginereşti permanente şi provizorii. Să fie arătate aranjarea
mecanismelor pentru ridicarea greutăţilor şi zona periculoasă de lucru, îngrădirea
drumului macaralei.
La compartimentul “organizarea construcţiilor” se execută planul general al
şantierului. Scopul lui este determinarea componenţei şi amplasării obiectelor
gospodăreşti de construcţie cu scopul folosirii eficiente a lor cu respectarea tehnicii
securităţii muncii şi ocrotirea mediului ambiant.

IV.1 Unităţi provizorii

Unităţile provizorii ale şantierului se numesc obiectele auxeliare şi de deservire

care sunt strict necesare pentru asigurarea procesului de construcţie şi producţie.
Ele se execută şi se utilizează numai pe perioada de execuţie a lucrărilor de
construcţie montaj ale şantierului. Costul de concepere şi de realizare ale unităţilor
provizorii au o pondere deosebită în costul global. De aceea reducerea lui este o sarcină
primordială pentru procesul proiectării planului general a şantierului.
La execuţia complexelor mari se proiectează clădiri capitale menite pentru
deservirea şantierului care ulterior se pun la dispoziţia beneficiarului sau se folosesc ca
bază de producţie permanentă.
Pentru necesităţi provizorii se folosesc în măsura posibilităţii clădirile existente,
planificate a fi demolate. Clădirile provizorii în comparaţie cu cele permanente au unele
particularităţi ce sunt legate de destinaţie, soluţia constructivă, modul de finanţare de
execuţie a lor.
După destinaţie unităţile provizorii se pot clasifica în următoarele categorii:
a. unităţi provizorii de producţie (productive)
b. unităţi provizorii administrative
c. unităţi provizorii social-sanitare
d. unităţi provizorii locative
e. unităţi provizorii sociale


Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
  În calitate de unităţi provizorii de producere servesc atelierele, depozitele de scule,
cazangeriile, instalaţiile pentru prepararea betoanelor şi mortarelor, obiecte cu
menire energetică;
 În calitate de unităţi provizorii administrative intră oficiul maistrului (numărul de
muncitori 50 oameni), oficiul dirigintelui de şantier 200 persoane, oficiul dirigintelui
şef 200 oameni, biroul de dispecerat
 În calitate de unităţi provizorii social sanitare în care intra vestiarele, spălătoarele
comune, duşuri, toalete, încăperi pentru încălzire, bufete, încăperi de uscare a
hainelor...
 În calitate de unităţi provizorii locative şi sociale alcătuiesc căminele, hotele,
magazinele, cantinele şi alte obiecte din orăşelul de construcţie;
 La depozite se referă ca unităţi provizorii depozitele cu încălzire, reci, magazinele şi
şoproanele;
După soluţia constructivă de alcătuire şi deplasare unităţile provizorii pot fi:
1. de inventar (ce se folosesc de multe ori )
2.din inventarul executantul ce se folosesc odată.
Execuţia obiectelor provizorii care nu fac parte din inventar se proiectează numai
în cazuri excepţionale deoarece aceste obiecte sunt foarte costisitoare.
Încăperile sociale la proiectarea unităţilor temporare pe şantierul de construcţie se
amplasează lîngă întrări, pentru ca muncitorii să poată nimeri în garderobă în afara
zonei de lucru. Ele trebuie să fie îndepărtate de obiectele care elimină praf, gaze nu mai
puţin de 50 m şi e necesar de amplasat din partea acţiunii vîntului predominant. Băile,
dusurile, lavoarele, garderobele, încăperile pentru uscarea hainelor trebuie să se afle la
distanţa nu mai mare de 500m de la muncă Şoproanele de protecţie de razele solare
,precipitaţiile atmosferice e necesar de amplasat nemijlocit la locul de muncă la distanţă
nu mai mare de 75m.În calitate de drumuri temporare e necesar de folosi maxim cele
existente .Lăţimea părţii carosabile-3,5m. În zona descărcării e necesar de prevăzut
lărgirea de 6m ,pe lungimea 15m. Raza de curbură a drumurilor provizorii nu mai mică
de 12m.Între drum şi depozit distanţa 1m , drum – gard 1,5m.

IV.2 Dimensionarea unităţilor provizorii

Dimensionarea edificiilor provizorii se efectuează reieşind din numărul maxim de

muncitori pe şantier N=30
Pentru a determina numărul total de lucrători se ia procentul pentru:
1. personal tehnic – 8%
2.personalul inferior de deservire– 2%
3.slujbaşi – 2 %
N = 30 oameni
N = (30/0,85)•100 = 26 oameni
1% = 0,26
N personalul tehnic = 0,26•8 = 3 oameni
N slujbaşi =0,26•5 = 2 oameni
N pază = 0,26•2 = 1 oameni

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 N tot = (26+3+2+1) = 32 oameni

Tipul clădirii provizorii se ia conform indicaţiilor metodice

Dimensionarea unităţilor provizorii

unităţiNumăr ul de
Personalul calculat

m2Norma
Nr.cr.

Denumirea Suprafaţa Suprafaţa Dimensiu Proiectul

unităţilor de calcul progr. m2 ni în plan tip

1. Oficiu 4 4 16 24.3 2.7x9 1 container

Biroul
2. securităţii 3 15 45 24.3 2.7x9 2 container
tehnice
Mobil
3. Duş 32 0,45 14.4 36 6x6 1
32
4. WC 0,7 22.4 16,2 2,7x6 2 mobil
Spălătorie Vagon
5. 32 0,6 19.2 26,35 8,5x3,1 1
comună mobil
Încăpere
pentru
6. 32 0,2 6.4 20,3 7,8x2,6 1 Vagon
uscarea
mobil
hainelor
7. Garderoba 54 0,6 32.4 33,3 11,1x3 1 mobil
32
8. Ospătărie 1 32 33,3 11,1x3 1 Mobil
Punct
9. ─ ─ ─ ─ 9x2,7 1 Mobil
medical

Încăpe re
32 Vagon
10. pentru 0,6 19.2 33,3 11,1x3 1
mobil
odihnă

IV.3 Calculul alimentării cu apă

Se determină cantitatea totală de apă şi debitul ce urmează a se asigura zilnic

şantierul de construcţie montaj cunoscând următoarele date:
 numărul de muncitori ─ N1=30;

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
  numărul de muncitori care poate apărea în colonia firmei ─ N2=16.
 consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti al fiecărui muncitor ─
l
AN1  15
; durata unui schimb 8 ore
schimb
 coeficientul de neuniformitate al consumului de apă pentru nevoile de producţie
k1 ─ pe durata unui schimb determinat în urma raportării consumului maxim la cel
mediu orar , precum şi cel aferent consumului de apă potabilă în timpul unui schimb au
aceiaşi valoare =1,5
k N =1,2 coeficientul consumurilor neprevăzute pentru nevoile procesului de producţie
k 2 =1,4 coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul zilei

 consumul de apă pentru duşuri, băi, cantină, dispensar e suma  A  d1

l
An 2  30
 fiecare membru al coloniei consumă zilnic în mediu zi
 totalul zilnic al consumului colectiv, al diverşilor consumatori din colonie
 A d 2  450l

 necesarul de apă pentru stingerea incendiului Ai  160% din necesarul de apă

potabilă unităţii de construcţie montaj;

Cantitatea totală necesară de apă pentru unitatea de construcţie mantaj se

determină după relaţia Atot  Ap  Ag  Ai
Ap
─ consumul de apă pentru nevoile producţiei
Ag
─ consumul de apă potabilă de pe şantier pentru scopuri gospodăreşti
Ai ─ consumul de apă pentru stingerea incendiilor

Calculul necesar de apă pentru nevoile de producţie se calculează:

l
Ap  k1  k n   Aci  1.5  1.2  50000  90000
schimb
Debitul de apă aferent desfăşurat pe teritoriul construcţiei se va calcula astfel:

k1  k n   Aci l
DAp   3.13
8ore  3600 s
consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti se determină pe baza
relaţiei:
Ag  Ag 1  Ag 2
Ag 1
─ consumul de apă potabilă pe şantier
Ag 2
─ consumul de apă potabilă în colonie de muncitori
Ag1  k1   N1  An1   Adi   1.5  32  15  8000  98720
l
schimb
 k2   N 2  An 2   Adi   1.4  16  30  45000  45672
l
Ag 2
zi
l
Ag  Ag1  Ag 2  98720  45672  54392
deci zi

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 Debutul de apă pentru nevoile gospodăreşti şi sanitare

DAg  DAg1  DAg 2

N1  Am1  Ad 1 32  15  8000 l
DAg1  k1   1.5   0.44
8ore  3600 8  3600 s;
N  Am 2  Ad 2 16  30  45000 l
DAg 2  k2  2  1.4   0.74
8ore  3600 24  3600 s;
l
DAg  DAg1  DAg 2  0.44  0.74  1.2
, s
Calculul necesar pentru stingerea incendiilor reprezintă 160% din necesarul de apă
potabilă:
Ai  Ag  160%  54392  160%  87027.2l
Debutul de apă aferent stingerii incendiului:
l
DAi  DAg  160%  1.2  160%  1.92
; s
Ca urmare cantitatea de apă totală necesară pe zi unităţii de construcţie montaj va fi:
IV.4 Calculul debitului de apă
Cheltuieli
Denumirea Unităţi de Consum de
Cantitatea comune
consumatorilor măsură calcul l/s
specifice l/s
1. Necesităţi de producţie
prepararea mortarului (de
m3 259.09 190 3.29
cement)
prepararea betonului m3 540.9 350 12.62

stropirea betonului m3 540.9 300 10.82

stropirea cofrajului m2 434.1 50 1.45

Maş.
săpături cu excavatorul 3.5 80 0.019
schimb
tencuieli obişnuite cu
m2 9657 2 1.29
mortar
TOTAL – P1 Qp=29.49.
2.Necesităţi gospodăreşti
necesităţi zilnice om 30 20 0,023

duş om 30 30 0,041
TOTAL – P2 Qi=0,064
Contra incendilor ha 5.4 10 0.0018

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 TOTAL – P3 Qg=0.0018
 TotalQt  Qp  Qi  Qg  29.49  0.064  0.0018  29.56

 Qnk1W 
Qp  1.2 
 8  3600 
iar debutul de apă total:
l
DAtot  DAp  DAg  DAi  1.92  1.2  3.13  6.25
s

IV.4 Calculul iluminării artificiale a şantierului de construcţie

Pentru iluminarea electrică a şantierului e necesar de folosit dispozitive de

iluminare staţionare şi mobile de inventar.
Iluminare de lucru este prevăzută pentru toate sectoarele de construcţie unde
lucrările se îndeplinesc pe timp de noapte. Iluminare de lucru se îndeplineşte cu
dispozitive de iluminare generală (uniformă şi combinată).
Iluminarea de avarie este prevăzută pe sectoarele de betonare importante din
beton armat, cînd întreruperele de punere în operă sînt interzise. Numărul necesar de
proiectoare N i supuse montării pentru crearea iluminării necesare se calculează:
m  En  k  S
N
Pb , unde
m ─ coeficientul ce ia în consideraţie eficienţa iluminării;
En
─ iluminarea normată; =250
k ─ coeficient de rezervă; 1,7
S ─ suprafaţa de iluminare; 6000 m2
Pb ─ puterea becului folosite pentru tipul proiectoarelor; = 1000 pentru proiectoare

de tip ПЗС-45
m  En  k  S
N  6buc
Pb

Fişa de calcul a necesarului de energie electrică

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 transformatoruluiPuterea
Unit. de măsură
Puterea

Cantitatea
Coefic.
Nr. cr
specifică Coefic.
Denumi-rea puterii
pe Kc
cosφ
1u.m.

1. Aparat de sudat buc. 1 19.4 0.4 0.35 17

2. Staţie de tencuit buc 1 10.5 0.65 0.5 8.1

Staţie de pompare a
3. buc 1 3.8 0.654 0.45 2.6
betonu-lui

Maşină pentru
4. buc 2 4 0.4 0.1 2
tăierea metalu-lui

Maşină pentru
5. buc. 4 1.5 0.6 0.15 1.5
netezire prin frecare

Maşină pentru
6. şlefuirea buc. 2 1.5 0.6 0.15 0.75
parchetului

Total: 32

7. Iluminatul interior 100m2 6.7 1 0.8 5.4

8. Iluminatul exterior 1000m2 1.8 1 1 1.8

Total: 39.2
IV.5 Dimensionarea capacităţii depozitelor
Pe baza stocurilor de materiale în prealabil calculate se dimensionează suprafeţele
de depozitarea necesare, a căror dimensiuni depind de următorii factori
a. Natura materialului care va determina modul de depozitare (suprafaţa închisă,
deschisă, magazine, eşaloane încălzite , reci)

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 b. Capacitatea specifică de material care poate fi depozitată , raportată la m2 de depozit
c. Rezistenţa ambalajului utilizat cînd este cazul (lăzi, saci, butoaie, palete)
d. Rezistenţa suprafeţei suport al depozitului care de multe opri limitează înălţimea de
depozitare sub cea optimă utilizată pentru mecanismele alese.
Modul de calcul a suprafeţelor de depozitare depinde de faza de depozitare . la
faza de proiectare a organizaţiei de construcţie montaj dimensionarea suprafeţelor utile
se dimensionează utilizînd formula :
SU  Rs  q ;m2
Rs  rezerva stocului de materiale în depozite în unităţi fizice naturale ;

. Dacă rezerva de materiale nu include suprafaţa de trecere atunci suprafaţa se

calculează după formula
Stot  Rs  q  k
;m2
k - coeficient supraunitar care ţine cont de suprafeţele de trecere şi cele unitare
Pentru diverse tipuri de materiale calculul depozitelor se efectuează la un milion de
lucrări de construcţie montaj anuale
Stot  S n  c  r1 ;m2
S n - suprafaţa normată m /milioane lei lucrări de construcţii montaj

c - volumul de lucrări de construcţii

r1 -coeficientul de trecere de la lucrările de construcţie montaj la valoarea de deviz a
construcţiei
La faza de proiectare a proiectului de execuţie suprafeţele de execuţie a
depozitelor se calculează separat reeşind din volumele reale ce le avem.
Fişă de calcul a suprafeţelor depozitelor

Denumirea Necesarul Rezerva Coefi

Norma Su
materialelor ci
Nr.cr.

de pra Stot
şi Total ent de
Pe zi Schimb Nat stocare faţa m2
unităţi Ptot ace.
Pzi Rz Rn q Su
de măsură m3 ku

1. Armatura, kg 161,28 4,2 5 4870 62 78.5 1.2 94.2

2. Dulapi, m3 106,56 8,9 8 14.4 0.8 18 1.2 21.6
Scuturi de
3. 1064,4 71,0 5 275 0.5 550 1.2 660
cofraj, t.
Blocuri usoare
4. 208,8 11,6 5 29.5 0.7 42.1 1.2 50.6
Fortan, m3.

V. Amplasarea pe şantier a maşinilor şi mecanismelor

1.1 Prescripţii generale

Amplasarea şi racordarea maşinilor şi mecanismelor de montare pe şantierul de
construcţie este necesară pentru a putea determina posibilităţile de montare cu

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 mecanismul selectat şi crearea condiţiilor de muncă conform cerinţelor de tehnica
securităţii şi activităţii vitale.
În procesul de racordare a macaralelor se determină influenţa lor asupra
mecanismelor deja amplasate pe sectoarele megieşe şi a altor unităţi provizorii a
gospodării de şantier.
Racordarea macaralelor se efectuează în următoarea consecutivitate:
a. se determină capacităţile necesare şi parametrii necesari pentru efectuarea lucrărilor
şi după aceea se selectează tipurile de macara
b. se efectuează racordarea longitudinală şi transversală a macaralei;
c. se determină zonele de lucru a macaralei;
d. se stabilesc condiţiile de lucru ale macaralei şi după caz se extind anumite restricţii;

V.1 Drumuri provizorii

4.1 Prescripţii generale

Pentru organizarea transportului de materiale de construcţie atît în afara
şantierului de construcţie cît şi în interiorul şantierului de construcţie se folosesc în
general mai multe metode de transport:
1. transport auto;
2. transport pe căii ferate;
3. transport pe apă;
4. transport pe calea aerului;
5. transport pneumatic;
Mijloacele de transport rutier au cea mai mare valoare în construcţie deoarece:
1. produsele pot fi transportate fără transportări sau depozitări intermediare;
2. durata de transport este foarte scurtă datorită autonomiei de deplasare şi a
mijloacelor moderne de încărcare-descărcare;
3. se reduce posibilitatea de degradare fizică şi de pierderi cantitative;
4. se poate realiza o bună corelare între aprovizionarea de materiale şi consumul
acestuia;
5. au acces aproape în orice punct de lucru;

5.2 Proiectarea drumurilor provizorii

Drumurile provizorii sunt cele mai costisitore unităţi provizorii. De aceea
conform Снип III- 01- 01.85 în calitate de drumuri provizorii este de preferat să se
folosească cele concepute ca drumuri permanente, exploatându-se raţional. Dacă însă
acestea lipsesc se proiectează drumuri provizorii. Lăţimea drumurilor provizorii de
şantier depinde de tipurile mijloacelor de transport care circulă pe aceste drumuri şi de
categoria drumurilor.
Dacă circulaţia se va executa într-o singură direcţie lăţimea carosabilă a
drumurilor va fi de 3,5 m în două direcţii 6 m . iar la folosirea camioanelor grele 8 m .
lăţimea căilor de acces pentru persoanele fără sarcină 1 m cele cu sarcină 2 m.
Curbele drumurilor provizorii trebuie să fie numai puţin de 12 m. Între drumuri
provizorii şi spaţiile de depozitare se prevăd spaţii de 0,5 ÷ 1 m. Distanţa între drumuri
şi căile de rulare a macaralei de la 6,5 ÷ 125 m (în dependenţă de tipul macaralei şi

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 suprafaţa depozitului). Distanţa dintre drum şi gard 1,5 m, drum şi marginea şanţului 0,5
÷ 1,5 m (în dependenţă de categoria solului).
Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste conducte, comunicaţiile
subterane sau în imediata apropiere a lor, deoarece pot apărea fenomene neprevăzute ca,
tasarea lor, a bazei a stratului de rezistenţă, deformaţia în plan a lor.
În planul general de organizare a şantierului trebuie să fie redate clar şi explicit
precum şi materializarea lor cu semne convenţionale a întăririlor şi ieşirilor de pe
şantierul de construcţie , de asemenea direcţia de circulaţie ,parcările la descărcarea
prefabricatelor, blocurile de amplasare a semnelor de circulaţie care asigură o circulaţie
bine gîndită din punct de vedere a tehnicii securităţii.
Zonele periculoase ale drumurilor provizorii se stabilesc conform normelor şi
cerinţelor în vigoare de tehnica securităţii şi activităţii vitale. Zonele periculoase ale
drumurilor provizorii sunt acele porţiuni de drum ce se află în raza de acţiune a
macaralelor ce execută lucrări de construcţie montaj.

Necesarul de materiale pe obiect

Nr.Cr.

Unitate Norma
Lucrări de Volumul Materiale de Total Снип
măsură consum
Beton B15
Dulapi
102m3 947.6m3
d=25mm
270m2 2508.3m2
Dulapi
Betonarea 2.74m3 25.5m3
d=40mm
1. structurii 100m3 32.29 29.7kg 275.9kg
Cuie
portante 29.3t 272.2t
Scuturi
- 56970kg
metalice
108kg 1003.3kg
Armatura A-III
Unguent
Materiale de 220m2 1408
hidroizolare in
Hidroizolarea
rulouri
peretilor
2. 100m2 6.4 Emulsie de 46 kg 294.4
exteriori a 8-4-5
bitum
infrastructurii
Mastic 420 kg 2688
Lemne 0.7 m3 4.48
Elemente 100 buc. 128
Instalarea
3. 100buc. 1.28 prefabricate
blocurilor de
Mortar 0.87 m3 1.1 7-49-6
ventilatie
4. Montarea 100 9.17 Elemente 100 buc. 917
blocurilor din buc. prefabricate
ipso-beton Mortar 0.74 m3 6.9
Cilt 160 kg 1467.2 7-46-3
Elemente de 0.1t 0.9
montaj

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 Lacuri,vopsele 5.2 kg 47.7
100 m2 904
Blocurile usilor
Buloane 25.1 kg 222.6
Instalarea
Cuie 0.24 kg 2.1
5. usilor 100 m2 9.04
Cilt 24.1 kg 213.8
Ipsos 3.6 kg 31.9 10-20-2
Scinduri 0.08 m3 0.7

Blocurile 100 buc. 392

ferestrelor
Instalarea Cuie 0.6 kg 2.2
6. ferestrelor 100 m 2
3.64 Cilt 25.4 kg 92.5
Mastic 0.26 kg 0.9
10-13-10
Ruberoid 62 m2 225.7
Suruburi 7.3 kg 26.6
Sticla 92 m2 497.7
Chit cu creta 29 kg 156.9
Steclirea
7. 100 m2 5.41 Rindea 460m 2488.6 15-201-4
usilor
Ulei de in 1.1 kg 5.9
Cuie 0.37 kg 2
Sticla 144 m2 1048.3
Chit cu creta 56 kg 407.7
Steclirea
8. 100 m2 7.28 Rindea 938 m 6828.6 15-201-1
ferestrelor
Ulei de in 2.2 kg 16
Cuie 0.75kg 5.5
Executarea
Mortar
tencuielii 1.8 m3 103.5
9. 100 m 2
57.5 Plasa metalica 15-55-5
peretilor 5.2 m2 299
interiori
Mortar 2.04 m3 8.8
Executarea
decorativ
pardoselilor
10. 100 m2 4.319 Rigle 0.01 m3 0.04 11-11-5
din placi de
Nisip 3.06 m3 13.2
mozaic
Ciment 45.6 kg 196.9
Faianta 102 m2 233.6
Mortar 1.32 m3 3.0
Executarea Mastic 1.33 kg 3.1
11. pardoselilor 100 m2 2.29 bituminos 11-20-3
din faianta fierbinte
Nisip 3.32 m3 7.6
Lemne 0.2m3 0.5
Placi de 101.5m2 2098
Executarea
parchet
12. pardoselilor 100 m2 26.37 11-27-7
Clei 47 kg 971.5
din parchet
Plinta 95 m 1963.6
13. Executarea 100 m2 26.37 Mortar 1.89 m3 49.83 15-55-5
tencuielii

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 peretilor
fatadei

Protectia mediului abiant.

Măsurile de protecţie contra incendiilor.
Activitatea privind asigurarea securităţii împotriva incendiilor trebuie să se efectueze nu
numai de personalul administrativ, dar de întreg personalul de specialişti şi angajaţi. Scopul
activităţii de profilaxie a incendiilor este menţinerea unui nivel de securitate împotriva
incendiilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale şi la alte obiective

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 din gospodăria naţională prin stabilirea unui regim de pază împotriva incendiilor. Securitatea
obiectului împotriva incendiului se asigură prin:
 un sistem de preîntâmpinare a incendiului;
 un sistem de protecţie împotriva incendiului, care constă din dulapuri antiincendiare
unde se
află nisip, o lopată şi o căldare cu fund ascuţit;
 măsuri tehnico – organizatorice, adică toţii sunt instruiţi cum să se comporte si ce să
facă în
caz de incendiu.
Factorii periculoşi a incendiului care influenţează asupra omului sunt:
 focul deschis şi scânteile;
 temperatura înaltă a mediului înconjurător;
 fumul şi produse toxice ale arderii;
 prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor
Preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
 prevenirea formării mediului combustibil
 prevenirea formării sau includerii în mediul de combustibil a surselor de aprindere.
Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie de:
 folosit la maxim materiale greu combustibile şi necombustibile la realizarea
construcţiei;
 de a limita utilizarea substanţelor inflamabile
Trebuie de folosit la maxim maşini şi mecanisme la exploatarea cărora nu se formează
surse de aprindere.
Profilaxia incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginereşti şi organizatorice,
îndreptate spre asigurarea protecţiei împotriva incendiilor a obiectivelor din gospodăria
naţională.
Scopul activităţii de profilaxie a incendiilor este menţinerea unui nivel înalt de
securitate împotriva incendiilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale
şi la alte obiective din gospodăria naţională prin stabilirea unui regim de pază împotriva
incendiilor exemplar.
Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt:

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
  elaborarea şi realizarea măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca
incendiile.
 limitarea în spaţiu a posibilelor incendii şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a
oamenilor şi bunurilor materiale în caz de incendiu.
 asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării rapide a
serviciului de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului.
La proiectarea planului general a fost luat în vedere următoarele cerinţe împotriva
incendiului:
 instalarea a două hidrante antiincendiare, cu o viteză mare de apă, care corespunde
normelor incendiare.
 instalarea lăzii cu nisip şi instrumentele speciale pentru stingerea incendiului, panoul de
tehnica securităţii pe şantier.
În caz de incendiu este strict condusă echipa de pregătire a pompierilor voluntari şi altor
formaţiuni pentru efectuarea lucrului profilactic şi stingerea incendiilor.
Lucrul de profilaxie a incendiilor la întreprinderi îl efectuează Inspectorul de Stat pentru
Supravegherea Măsurilor de Pază împotriva incendiilor, personalul unităţilor de combatere a
incendiilor, comisiile tehnice de combatere a incendiilor, echipele voluntare de pompieri,
societăţile benevole de combatere a incendiilor, serviciile de tehnica securităţii, precum şi
inspectorii ne titulari de la organele autoadministrării locale.

7.6 Măsuri de protecţie a mediului ambiant

Mediul de viaţă a omului – mediul ambiant – se caracterizează prin ansamblul de factori
fizici, chimici şi biologici, care au proprietatea în condiţii determinate să solicite acţiunea
directă sau indirectă asupra activităţii omului.
Protecţia mediului ambiant – problema complexă ce necesită efortul specialiştilor din
diferite activităţi. Cea mai activă formă de protecţiei a mediului înconjurător de acţiunea
negativă a deşeurilor întreprinderilor industriale prevede folosirea tehnologiilor fără deşeuri
sau cu puţine deşeuri.
Protecţia mediului ambiant la momentul actual este o problemă asupra căreia lucrează
mulţi ecologi care elaborează soluţii pentru a îndeplini diferite procese fără a influenţa asupra
mediului ambiant. În domeniul construcţiei, protecţia mediului ambiant include: protecţia
solului, suferă după realizarea oricărui obiect. De la bun început are loc tăierea stratului vegetal

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 şi depozitat în afara zonei construcţiei pentru a-l utiliza la amenajarea teritoriului sau este
utilizat în scopurile agricole.
Arbuştii şi copacii care se prevăd de-a fi utilizaţi pe viitor, sunt scoşi cu tot cu rădăcină
şi se sădesc în altă parte sau sunt amplasaţi în altă parte pentru a fi folosiţi la amenajarea
terenului şantierului. Poluarea solurilor cu ape reziduale industriale sau comunale, de deşeurile
solide se asigură printr-un sistem de măsuri legislative ordanizatorice şi sanitaro-igienice.
Gunoiul de construcţie este colectat şi transportat la gunoişti prevăzute de stat. Lucrările
de construcţie montaj exercită o influenţă mare asupra stării mediului aerian. Pentru a exclude
poluarea, la efectuarea acestor lucrări şi procese trebuie folosită mai pe larg încălzirea electrică
a materialelor prin inducţie, folosite încălzitoare electrice, instalaţii economice cu arderea
completă a combustibilului.
Cei mai activi poluanţi atmosferici în activitatea de construcţie sunt: substanţele liante
neorganice (ciment, varul, ipsosul), articolele ceramice şi alte materiale artificiale, precum şi
articolele din sticlă şi alte materiale topite, materiale hidroizolate pentru învelitori pe bază de
bitum şi gudron. Fonoizolarea se efectuează prin fâşii de copaci care reduc zgomotul dar mai
opresc şi praful, şi influenţează pozitiv asupra mediului ambiant. În proiectele de construcţie
trebuie prevăzută înverzirea tuturor spaţiilor libere, reducând la minimum suprafeţele de teren
asfaltate.
Pentru a evita poluarea solului cu materiale pulverulente şi deşeuri de construcţie,
acestea trebuie să fie păstrate în ambalaje sau încăperi special amenajate, iar deşeurile se vor
colecta organizat şi periodic se vor transporta de pe şantier la gunoiştile organizate, cu excepţia
deşeurilor care pot fi regenerate, adică întoarse în procesul de producţie.
Ecologia întreprinderilor industriale prevede următoarele exigenţe:
 modernizarea proceselor tehnologice;
 elaborarea utilajului nou cu nivelul micşorat de deşeuri şi impurităţi;
 expertiza ecologică a tuturor tipurilor de producţie;
 înlocuirea deşeurilor toxice cu cele ne toxice.
Ca soluţii suplimentare pentru protecţia mediu lui se aplică:
 sisteme şi aparate pentru epurarea deşeurilor de gaze, a apelor de impurităţi;
 atenuatoare de zgomot la degajarea gazelor în atmosferă;
 izolator de vibraţii pentru instalaţii tehnologice.

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 Un rol principal în protecţia mediului înconjurător i se atribuie măsurile raţionale de
repartizare a sursei de poluare:
 scoaterea întreprinderilor din oraşele mari în regiuni cu soluri ne rentabile pentru alte
activităţi;
 amplasarea optimală a întreprinderilor luând în consideraţie topografia regiunii şi roza
vânturilor;
 (instalarea) stabilirea zonelor de protecţie sanitară în preajma întreprinderilor
industriale;
 planificarea raţională a amenajării urbane ce asigură condiţiile ecologice optimale
pentru om
şi plante;
 organizarea circulaţiei transportului cu scopul micşorării degajărilor toxice în zonele
urbane;
După elaborarea proiectului se îndeplineşte expertiza ecologică a proiectului (EEP),care
prezintă prin sine activitatea reglată de norme în vigoare a subdiviziunilor de experţi din cadrul
organelor controlului de stat sau a comisiilor şi grupurilor de experţi special create pentru
analiza, controlul şi aprecierea tuturor tipurilor de documentaţie (prealabilă planului,
planificarea de proiect, de deviz ) la corespunderea acestor reguli şi cerinţe de protecţie a
mediului ambiant şi de folosire raţională a resurselor naturale în scopul prevenirii posibilelor
influenţe negative a obiectivelor proiectate asupra mediului ambiant şi asupra stării lui
favorabile.

Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.
 Coala

Semnăt
PD-ME-2501-2016
Mod Coala Nr. document Data
.