Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4.2. Introducere........................................................................................................................1
4.3. Pardoseli din lemn. Parchet stratificat. Parchet lamelar. Parchet artistic. Tehnologii de
realizare.......................................................................................................................................2
4.3.1. Introducere.................................................................................................................2
4.2. Introducere
Introducerea va conţine:
Durată medie
de studiu
individual
Tendinţa mondială este de a crea produse din lemn, din domeniul pardoselilor care să
înglobeze cantităţi mici de lemn masiv din specii valoroase raportate la unitatea de suprafaţă.
Astfel se pot realiza produse cu estetică asemănătoare parchetelor clasice, dar cu costuri
mult mai mici şi cu efecte economice majore din punct de vedere al valorificării speciilor valoroase.
Parchetul lamelar valorifică lemnul de mici dimensiuni, iar parchetul stratificat, valorifică
judicios speciile valoroase deoarece acestea se găsesc doar în stratul de suprafaţă, sub formă de
lamele sau furnire.
Parchetul stratificat este un produs realizat dintr-un număr impar de straturi de lamele sau
lamele în combinaţie cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn, conceput şi realizat în sistem
industrial sub formă de carouri sau benzi.
Obligatoriu pentru parchetul stratificat este ca stratul de suprafaţă să fie realizat din lamele
din specii valoroase, celelalte straturi putând fi din lemnul speciilor repede crescătoare, fără
valoare estetică şi tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj, PFL, MDF, PAL).
Stratul exterior este considerat strat de uzură şi se realizează din lamele cu grosimea
cuprinsă între 0,7 şi 1,5 mm – când se execută din furnire şi 2-6 mm când se execută din lemn
masiv.
Datorită apariţiei materialelor peliculogene cu rezistenţă mare la uzură grosimea stratului de
uzură poate fi coborâtă până la grosimea furnirului estetic de 0,7 mm.
După constituirea produsului, rezultă un material compozit cu o structură diversă, stabilită în
funcţie de durata de viaţă ce se doreşte a se conferi produsului.
Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din furnire estetice va avea o durată de
viaţă scurtă, se poate spune ca are un singur ciclu de utilizare.
Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din lamele din lemn masiv poate avea
o durată de viaţă mai mare (cu mai multe cicluri de utilizare), ca rezultat al recondiţionării prin
şlefuire şi aplicare de peliculă rezistentă la uzură.
Numărul de recondiţionări este determinat de grosimea lamelelor.
Industria de fabricaţie a parchetului stratificat s-a dezvoltat într-un ritm rapid în lume
(inclusiv în România), ajungând să domine şi să diminueze industria parchetului clasic datorită
următoarelor considerente:
valorificarea judicioasă a speciilor valoroase;
asigurarea unui nivel ridicat de productivitate în faza de fabricaţie;
asigurarea unei precizii ridicate de prelucrare a carourilor (dalelor) sau benzilor;
asigurarea unei finisări (parţiale sau totale) la producător, în condiţii de calitate şi
productivitate ridicate;
Cele trei straturi sunt realizate din lemn masiv, cu grosimi egale sau diferite şi sunt orientate
după direcţii perpendiculare – alternative, asigurându-se astfel condiţia de deformare minimă în
faza de încleiere şi condiţionare.
Important!
Ulucul pentru îmbinarea modulilor trebuie să fie mai mic sau egal cu grosimea miezului,
pentru a nu afecta (în cazul prelucrării) grosimea g1 a stratului de suprafaţă – considerat strat de
uzură, cel care defineşte de fapt durata de utilizare a parchetului.
Pentru asigurarea unei interschimbabilităţi totale a carourilor (dalelor) în faza de constituire
a covorului, ulucul de asamblare se execută pe cele patru laturi ale caroului, permiţându-i astfel
asamblarea în orice poziţie.
Tot din acelaşi motiv, dalele vor avea formă pătrată, deci va exista un raport între lungimea
şi lăţimea lamelelor.
De obicei straturile 2 şi 3 se realizează din lemn de răşinoase sau de specii repede
crescătoare, de calitate inferioară, de unde rezultă şi costuri reduse.
I – parchet aranjat
în carouri;
II – parchet aranjat
în benzi
a,b – cu miez
şi bază din lamele
de lemn; c- cu miez
din PAL şi bază din
lamele; d – cu miez
din placaj şi bază
din lamele; e- cu
miez din PFL şi
bază din lamele; f-
cu miez din placaj şi
bază din PAL; g- cu
miez din PFL şi
bază din MDF; h- cu
miez din PAL şi faţa
şi bază din furnir; i -
cu miez din MDF şi
faţa şi baza din
furnir tehnic;
a,b – cu miez
şi bază din lamele
de lemn; c- cu miez
din PFL şi bază din
lamele; d – cu miez
din placaj şi bază
din lamele; e- cu
miez din PAL şi
bază din lamele; f -
cu miez din PAL şi
bază din PFL; g- cu
miez din MDF şi
bază din PFL; h- cu
miez din MDF şi
bază din placaj; i -
cu miez din PAL şi
faţă şi bază din
furnir tehnic; i - cu
miez din MDF şi faţă
şi bază din furnir
tehnic;
În cazul parchetului stratificat, realizat din furnire - denumit şi parchet laminat, acesta se
realizează sub formă de benzi.
Furnirele pentru cele trei straturi se realizează independent şi sunt bobinate, iar pe linia de
realizare a stratificatului se realizează o „asamblare” a lor într-un „placaj” flexibil de forma din
figurile următoare.
În ultimul timp se are în vedere înlocuirea stratului de mijloc cu o ţesătură din material
plastic termorezistent din fibră de sticlă sau textilă (de tip tifon), care asigură creşterea rezistenţei
acestui produs la solicitări mecanice.
Calibrare → g0
Marcare
Asamblare
Depozitare
Parchetul lamelar = „parchet mozaic”, are lamelele prismatice, cu lungimi şi lăţimi diferite şi
o singură grosime de 10 mm, întreaga grosime putând constitui stratul de uzură.
Parchetul lamelar se realizează din capete de scânduri, rigle, şipci şi frize subdimensionate.
Înălţimea şi greutatea parchetului lamelar sunt reduse.
La montaj parchetul lamelar se lipeşte direct pe un strat de beton de egalizare, cu răşini
sintetice.
Se livrează format în panouri cu câte 4, 9, 16 carouri realizate prin alăturarea pe lăţime a 5
sau 6 lamele lipite cu faţa pe un suport de hârtie, care după montaj se răzuieşte.
Lamelele pot fi din aceeaşi specie sau din specii diferite, având jocuri de culori, în scopul
măririi efectului estetic al pardoselii.
Lamelele se execută din scânduri sau frize cu grosimea de 25 mm la maşini speciale sau
obişnuite, prevăzute cu un dispozitiv de spintecare longitudinală a frizelor la grosime.
Astfel :
- la maşina de fasonat parchet în lung, pe arborii verticali se montează freze cilindrice iar
arborii orizontali rindeluiesc friza pe faţa inferioară şi pe cea superioară (rindeluire la grosime)
- la ieşirea din maşină, un arbore prevăzut cu pânze circulare - freze, aşezate la distanţa de
10 mm, spintecă friza în lamele.
- canturile lamelelor sunt rindeluite= grosimea frizei
- faţa şi spatele au tăieturi fine
- 5 lamele/carou şi
- 16 carouri/panou
- Lamelele se aşează cu faţa aparentă după montaj pe suportul de hârtie
- După lipire, pe stratul suport, stratul de hârtie se înmoaie cu apă şi se răzuieşte
Există producători de parchet mozaic care confecţionează acest tip de parchet din piese cu
linii curbe. Potrivit datelor recente despre vânzări, în ultimii ani parchetul mozaic se plasează în
topul celor mai solicitate varietăţi de parchet, fiind înalt apreciat de cumpărători. Aprecierea se
datorează şirului de avantaje ale acestuia în comparaţie cu parchetul masiv o reprezintă modulele,
asamblate din diferite esenţe de lemn de diferite culori, fapt care oferă un câmp foarte vast pentru
creativitatea designerilor şi inginerilor din domeniul pardoselilor. În plus, panourile de parchet
mozaic asigură termeni foarte restrânşi de montare a pardoselii. Firmele oferă o gamă variată de
medalioane, module, borduri, ansambluri şi lamele executate în stilul parchetului mozaic. La
cerere, firmele sunt dispuse să execute elementele de parchet mozaic în conformitate cu modelele
şi schiţele cumpărătorului.
În ultimul timp, firmele producătoare apelează tot mai des la procedee de tratarea termică a
lemnului. Astfel, lemnul devine dur, îi creşte rezistenţa la presiunile exterioare. Este de peste 20 de
ori mai puţin higroscopic (capacitatea de a absorbi umiditatea) în comparaţie cu lemnul netratat.
Parchetul din lemn supus tratamentului termic este absolut pur sub aspect ecologic. Dimensiunile
geometrice sunt mult mai stabile, se majorează coeficientul de izolare termică şi creşte
considerabil durata de exploatare.
Ţinând cont de complexitatea formelor şi dimensiunilor frizelor din parchetele artistice (care
rezultă în faza de proiectare prin corelarea complexităţii desenului cu dimensiunile spaţiilor
interioare ce urmează a fi acoperite de parchetul artistic).
Se poate spune că execuţia parchetului artistic impune condiţii speciale de prelucrare atât
din punct de vedere al obţinerii formelor frizelor cât şi din punct de vedere al preciziei de prelucrare
în vederea obţinerii formelor şi dimensiunilor finale care să se încadreze într-un câmp restrâns al
abaterilor (dimensionale şi de poziţie).
În această situaţie, pentru realizarea frizelor la o precizie ridicată ca formă şi dimensiuni,
fluxul tehnologic trebuie echipat cu maşini-unelte care să fie capabile să realizeze tăieri sub
diverse unghiuri, prelucrări după contururi neliniare sau complexe.
De asemenea, prelucrarea parchetului artistic impune pe lângă operaţiile suplimentare de
însemnare, decupare, frezarea lambei şi a ulucului după contururi complexe şi utilizarea unor
dispozitive speciale şi verificatoare dimensionale, de formă şi de poziţie specifice fiecărei tip de
friză din cadrul modelului.
Din aceste considerente, costurile pregătirii de fabricaţie sunt foarte mari, lucru care ne
obligă ca în faza de proiectare să alegem modele concepute şi realizate „în familii” decorative. Pe
baza acestui concept, parchetul artistic poate fi diversificat în două moduri:
- se modifică medalionul dar se păstrează câmpul şi ancadramentul;
- se păstrează medalionul dar se modifică câmpul şi ancadramentul sau numai unul dintre
ele;
Proiectarea parchetului artistic presupune fantezie, imaginaţie şi experienţă din partea
proiectantului iar, execuţia acestuia presupune seriozitate, corectitudine şi profesionalism,
începând cu faza de pregătire tehnologică până la finalizarea produsului complet, conform
proiectului.
Pentru simplificarea operaţiei de montare a parchetului artistic, medalionul se poate
constitui integral, pe jumătăţi sau sferturi, la producător.
În cazul parchetului artistic cu medalion, montarea începe obligatoriu cu poziţionarea
medalionului în raport cu marginile încăperii, conform proiectului.
Constituirea modulilor parchetului artistic modular se realizează la producător numai din
frize pentru modulii mici sau din frize fixate pe un panou suport pentru modulii mai mari, urmând a
fi prelucraţi după constituire (calibrare şi formatizare) la dimensiunile finale, inclusiv prelucrarea
elementelor de asamblare (lambă şi uluc). Montarea parchetului artistic modular se realizează
pornind din centrul încăperii prin fixarea radială a modulilor în jurul modulului central, acesta fiind
primul care se fixează în construcţie.
Pentru realizarea unui efect estetic deosebit la parchetul artistic se folosesc pe lângă
speciile indigene şi multe specii exotice cum ar fi:bambusul, palisandrul, nucul american etc.
Din punct de vedere al preţului, există o diferenţa foarte mare între parchetul artistic şi cel
clasic, preţul parchetului artistic putând depăşi chiar 400-500Euro/m2.
Debitare frize
Frezare contur
Retezare finală la
Asamblare
Calibrare medalion
Formatizare medalion cu
frezare lambă sau uluc
Marcare
Ambalare
Depozitare
Uscătoare
Hala de fabricaţie
[1.] CISMARU, I., Pardoseli din lemn - Structuri. Proiectare. Execuţie. Fixare in
construcţie, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, 2006, ISBN
(10)973-635-807-0;ISBN (13) 978-973-635-807-4, pag. 296
[2.] COTTA, N., Utilajul şi tehnologia fabricării produselor finite din lemn. EDP
Bibliografie
Bucureşti 1964
[3.] COTTA, N., Proiectarea şi tehnologia fabricării produselor industriale din
lemn. EDP Bucureşti 1983
[4.] COTTA, N., Construcţii din lemn. E.T., Bucureşti, 1985.
[5.] FOTIN, A., Produse finite din lemn 2, curs elaborat în tehnologie ID, 2012,
240 pag.
[6.] RÂMBU, I., Tehnologia prelucrării lemnului (vol I). ET Bucureşti 1980
**** Colecţie de standarde
**** Materiale didactice pe suport electronic (pe CD sau DVD)
În cadrul acestei unităţi de învăţare au fost tratate următoarele:
Elemente generale privind parchetul stratificat
o Modalităţi de aranjare a parchetului stratificat
Rezumat
o Fabricaţia parchetului stratificat
Elemente generale privind parchetul lamelar
o Forma şi dimensiunile frizelor de parchet lamelar
o Avantaje şi dezavantaje
Elemente generale privind parchetul artistic
o Etapele de proiectare ale parchetului artistic
o Organizarea estetică a parchetului artistic
Fabricarea parchetului artistic
Teste de
autoevaluare
Se încarcă fişierul:
Aplicații
Se încarcă fişierul:
Simulare
Se încarcă fişierul:
Componentă
multimedia
Se încarcă fişierul:
Temă de
control