CURS 19

DENSITATEA LEMNULUI
►INFLUENTA UMIDITATII (UMFLARII SI
CONTRAGERII) ASUPRA DENSITATII LEMNULUI
► INFLUENŢA DENSITĂŢII ASUPRA PROPRIETĂŢILOR
LEMNULUI
CURS 19
INFLUENTA UMIDITATII ASUPRA DENSITATII
LEMNULUI

Umiditatea lemnului constituie unul din factorii cei mai

importanţi care influenţează densitatea lemnului, atât în
domeniul apei libere, cât şi în domeniul apei legate.

• În domeniul apei libere, odată cu creşterea conţinutului de apă

din lemn, masa acestuia se majorează, volumul rămânând
constant, ceea ce duce la creşterea accentuată a densităţii.

• În domeniul apei legate, modificarea cantităţii de apă legată din

lemn, influenţează pe lângă masa acestuia şi dimensiunile,
respectiv volumul lemnului.
 CURS 19
Această stare particulară a
relaţiei dintre lemn şi apă
determină câteva aspecte
deosebite privind densitatea
sa.

● Nomograma permite
determinarea densităţii la
orice umiditate a lemnului
pornind de la densitatea în
stare anhidră.
 CURS 19
Având în vedere aceste aspecte, analiza influenţei umidităţii asupra
densităţii, trebuie făcută în corelaţie, fie cu umflarea lemnului, fie
cu contragerea acestuia.

A. Influenţa umidităţii şi umflării lemnului asupra densităţii,

ρU = f(U, v)
Relaţia de calcul a densităţii aparente a lemnului umed, funcţie de
umiditate şi umflare se determină pornind de la relaţiile generale,
respectiv:

U
mU  m0 , [g/g] ; v  v m
m0
 v  U 0 , [cm /cm ] ;   U , [g/cm3]
3 3
U
v0 vU
CURS 19
Din primele două relaţii se deduce:

mU = m0(1+U) şi VU = V0(1+αv)

Înlocuind în relaţia densităţii, rezultă:

m0 1  U 
U 
v0 1   v 

m0 1U
Dar,  0 de unde U   0
v0 1v
CURS 19
Această relaţie poate fi discutată pentru următoarele situaţii:
1) Când umiditatea lemnului este egală cu umiditatea de saturaţie
a fibrei (U = Usf = 0,30 g/g), umflarea este totală, astfel că putem
scrie:

1  U sf 1  0,30
Usf   0  0
1   v max 1   v max

Înlocuind relaţia umflării totale cu produsul dintre coeficientul

unitar de umflare şi umiditatea de saturaţie a fibrei obţinem:

1  U sf 1  0,30
Usf   0 , respectiv  30   0
1  K v  U sf 1  0,30 Kv
CURS 19
Dar, K v   0

1  0,30 1,30   0
De unde,  30   0 
1  0,30   0 1  0,30   0

2). Când umiditatea lemnului este mai mică decât umiditatea de

saturaţie a fibrei: U = UUsf, umflarea este parţială în domeniul
de variaţie a umidităţii, 0  U.
Ţinând seama de notaţiile cunoscute, se poate scrie:

1U '
1U '
U '   0  0
1   vp 1   v 0U ' 
CURS 19
Se ştie că:  
 vp  K v  U  K v  U '  0   0  U '

1U '
Înlocuind, obţinem: U '  0
1   0 U '

Dacă particularizăm relaţia pentru densitatea la umiditatea de

echilibru higroscopic: U = Uech = 12% = 0,12 [g/g], obţinem:

1  0,12 1,12   0
12   0 
1  0,12   0 1  0,12   0
CURS 19
În cazul în care se cunoaşte densitatea lemnului la o umiditate U1
din domeniul higroscopic se poate determina densitatea lemnului
pentru o altă umiditate U2 situată în acelaşi domeniu, astfel:

Se scriu relaţiile densităţilor U ' şi U ' în mod analog

2
1

1U '

cu relaţia iniţială U '   0 rezultând:

1   0 U '

1  U1
'
1
U '   0 de unde,  0  U '
1  U1  U ' U1
' '
1   0 U1
' 1

1
CURS 19
Egalând cele două relaţii obţinem:

1U2
'
U '  U '
2 1
1

1  U 1'  U ' U 2'  U 1' 
În practică se utilizează o relaţie simplificată recomandată de
STAS 84/1987 şi anume:

2 1

U'  U' 1 0,011 Kv  U U  '
1
'
2 
Relaţia este valabilă pentru o diferenţă de ±5% între cele două
umidităţi.
CURS 19
3). Când umiditatea lemnului este superioară punctului de
saturaţie a fibrei (U = U′′ > Usf). Şi în acest caz umflarea va fi
totală.
În cazul general, relaţia este asemănătoare cu relaţiile anterioare
(cazul 1) respectiv :
1U ''
1  U sf 1  0,30
 U ''  0  0  0
1   v max 1  K v  U sf 1  0,30   0

Un caz particular îl reprezintă situaţia în care umiditatea este

egală cu umiditatea maximă , U  U ''  U sf  caz în care densitatea
devine maximă. Astfel:
1  U max 1  U max 1  U max
 max  0  0  0
1   v max 1  U sf   0 1  0,30   0
CURS 19
1,5   0 1,5   0
Dar: U max  U sf   0,30 
1,5   0 1,5   0

Înlocuind în relaţia anterioară, obţinem:

1,5   0
1  0,30 
1,5   0
 max  0 ; calculând, rezultă:
1  0,30   0

1  0,634   0
 max  0
1  0,30   0
 CURS 19
B. Influenţa umidităţii şi a contragerii asupra densităţii
lemnului

Pentru stabilirea relaţiilor de dependenţă între densitate,

umiditate şi contragere se porneşte de la relaţiile generale de
calcul ale:
-umidităţii absolute,
-contragerii parţiale,
-densităţii în situaţia în care umiditatea este mai mică decât
umiditatea de saturaţie a fibrei (U = U  Usf); (U ≠ 0).

mU  m0 vmax  vU , [cm3/cm3];   mU , [g/cm3]

U 
'
, [g/g];  vp  U
VU
m0 vU
CURS 19
Din primele două relaţii, se deduce:


mU  m0 1  U '
 şi vU  v max 1   vp 

Înlocuind în relaţia densităţii, rezultă:

m0 1U '
U '  
Vmax 1   vp U U ' 
sf

m0
Dar
v max
 c , iar 
 vp  K v  U   c  U sf  U '

CURS 19
Înlocuind în relaţia densităţii, obţinem:

1U '
U '  c

1   c  U sf  U '

Dezvoltând relaţia obţinem:

1U '
U '  c
1   c  U sf   c  U '

Dar,  c  U sf   v
CURS 19
Înlocuind, obţinem:

1U '
U '  c
1   v   c U '

Pentru situaţia în care U = 0, relaţia devine:

1 0 1
0  c  c 
1  v  c  0 1 v

Dar,  v   c U sf  0,30   c
CURS 19
Înlocuind, rezultă: :

1
0  c
1  0,30   c

În situaţia în care umiditatea este mai mare decât umiditatea de

saturaţie a fibrei U = U  Usf, putem scrie:

U '' 
mU ''
şi U 
''
mU ''  m0
m0
, de unde: 
mU ''  m0  1  U '' 
vU ''

Dar, în situaţia dată: VU = Vmax, astfel că putem scrie:

CURS 19

 U '' 

m0 1  U ''
   1  U 
''
c
vmax

Dacă umiditatea lemnului devine egală cu umiditatea maximă

(U=Umax), densitatea va fi egală cu densitatea maximă (ρU =
ρmax), iar relaţia devine:

 max   c  1  U max 

1,5   c
Dar, U max 
1,5   c
CURS 19
Înlocuind, obţinem:

 1,5   c 
 max   c  1  
 1,5  c 

Dezvoltând relaţia, rezultă:

 max  1  0,333   c
CURS 19
Influenţa densităţii asupra proprietăţilor lemnului

Densitatea lemnului influenţează toate proprietăţile fizice,

proprietăţile termice, electrice, acustice, proprietăţile tehnologice
şi mai ales rezistenţele mecanice ale lemnului.
Astfel:
● cu creşterea densităţii lemnului, se majorează umflarea şi
contragerea lemnului după o funcţie liniară.
● cu creşterea densităţii lemnului, conductivitatea termică a
lemnului creşte (lemnul mai greu conduce mai uşor căldura decât
cel uşor, îndeosebi la temperaturi mari);
● indiferent de tipul solicitării, rezistenţele mecanice cresc cu
creşterea densităţii, diferit funcţie de specie.