MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETLUI

GRUP ŞCOLAR “DIMITRIE CANTEMIR” BABADAG

DOMENIU: Construcţii,Instalaţii şi Lucrării Publice
CALIFICARE: Dulgher,Tâmplar, Parchetar

PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE

A CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 2

Îndrumător:
PROF. COVACI TIBERIU CANDIDAT,
ELEV: IOSIF MARIAN

Sesiunea iunie-iulie 2011

1
 TEMA PROIECTULUI:

MOZAIC DIN LAMELE DE LEMN

LIPITE ÎN PANOURI DE HÂRTIE

2
 ARGUMENT

Dulgherul- tâmplar- parchetar este muncitorul din construcţii-montaj a cărui activitate

se compune din: executarea schelelor necesare lucrului la înălţime pentru lucrările de
zidărie şi finisaje la interior şi exterior, executarea cofrajelor pentru diferitele elemente de
rezistenţă ale construcţiilor (fundaţii, stâlpi, grinzi, planşee, scări, pereţi) din beton armat
monolit, montarea elementelor prefabricate care alcătuiesc structura de rezistenţă a
clădirilor etajate, montarea pardoselilor din lemn (duşumele din scândură, parchet de
diferite esenţe fag, stejar, foi deparchet laminat), executarea acoperişului tip şarpantă,
încadrarea şi ajustarea tâmplăriei.

În principal dulgherul- tâmplar- parchetar are de efectuat următoarele activităţi:

-citeşte şi interpretează planurile de execuţie şi cele de detaliu pentru executarea

lucrărilor în conformitate cu proiectul de execuţie.

-efectuează calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru

executarea lucrărilor de dulgherie/tâmplărie.

-măsoară şi trasează amplasamentul lucrărilor de dulgherie/tâmplărie în conformitate cu

proiectul de execuţie şi normativele în vigoare.

-organizează şi curăţă propriul loc de muncă în vederea desfăşurării activităţii de

dulgherie /tâmplărie.

-verifică calitatea lucrărilor de dulgherie/tâmplărie în conformitate cu proiectul de

execuţie şi normativele în vigoare, remediază defecţiunile apărute astfel încât lucrările
executate să corespundă cu proiectul de execuţie şi normativele în vigoare.

3
 Elemente generale

Pardoselile din lemn sunt produse din lemn care au drept scop realizarea unor
condiţii de izolare termică, fonică şi vibratorie în cadrul construcţiilor industriale, civile
sau socio-culturale.
În cadrul construcţiilor civile au şi rol estetic, venind în completarea decorării
spaţiului interior la partea inferioară, putând realiza efecte estetice alături de mobilă,
impuse de stilul de mobilă şi de amplasamentul acesteia, completând astfel estetica
modernă sau rustică a spaţiului interior.
În spaţiile industriale, pardoselile din lemn au o pondere relativ ridicată, putând fi
amplasate atât la parter cât şi la etajele superioare ale clădirilor.
În zona temperată, trebuie să se includă pardoselile în calculul termic al clădirilor.
Structura, materialele utilizate, dimensiunile acestora, sunt elemente care influenţează
în mod evident capacităţii lor de a asigura un coeficient de transfer termic, diferit, variabil
şi controlabil.
Tendinţa de reducerea a preţurilor construcţiilor s-a răsfrânt şi asupra pardoselilor,
astfel încât s-au gândit structuri noi, simple adaptate tipului de construcţie şi
funcţionalităţii spaţiilor interioare.
Domeniul larg de utilizare precum şi diversitatea funcţională a spaţiilor echipate cu
pardoseli au impus în timp modificări în structura pardoselilor,
Productivitatea muncii şi viteza cu care se realizează construcţiile au impus un nou
concept de realizare al pardoselilor apărând ideea realizării pardoselilor în fabrici
specializate până la un nivel de asamblare, urmând ca în construcţie să se realizeze doar
asamblarea finală cu fixarea în construcţie.
În aceste condiţii se impune o cunoaştere mai bună şi cât mai completă a structurilor
specifice pardoselilor, a materialelor utilizate, a tendinţelor în domeniul construcţiilor,
altfel spus o bună documentare astfel încât să se poată proiecta şi propune soluţia cea mai
adecvată pentru o anumită construcţie şi pentru un spaţiu interior cu o funcţionalitate bine
definită.
Piaţa materialelor de construcţii s-a îmbogăţit în ultima vreme cu o diversitate de
„materiale compozite”, rezultate ca urmare a lansării tehnologiilor de valorificare a
diverselor materiale (lemn, mase plastice, materiale textile, hârtie, etc.) prin reciclare,
rezultând astfel o gamă largă de produse cu structuri, compoziţie şi proprietăţi diferite,
adaptabile la orice situaţie.
Problema energetică mondială, are în vedere şi reducerea pierderilor de căldură prin
elementele construcţiilor, inclusiv prin pardoseli. Pardoselile din lemn sau lemn în
combinaţie cu alte materiale asigură o bună izolare termică.
Pardoselile din lemn = „pardoseli calde”
Pardoselile din gresie, marmură sau alte produse minerale = „pardoseli reci”
Tendinţele actuale de „întoarcere la rustic”, în domeniul construcţiilor de locuit, au ca
efect o revenire masivă a vechilor forme de pardoseli, cu utilizarea structurilor noi, bazate
pe materialele actuale, rămânând ca doar stratul de uzură să păstreze estetica specifică
„pardoselilor istorice”.

4
 Industria pardoselilor a încercat să „creeze” structuri care să permită asamblarea lor
simplă de către orice.
Nu orice tip de pardoseală poate fi montată de „oricine”, existând şi variante
structurale şi estetice care presupun o claificare deosebită (parchetul artistic).
Menţinerea pe piaţă a industriei pardoselilor presupune o atenţie deosebită în
urmărirea modei şi tendinţelor impuse de importantele schimbări sociale, educaţionale,
culturale, etc.

5
 CONDIŢII TEHNOLOGICE,
ALEGEREA MATERIALULUI
Materialul se alege la dimensiuni apropiate pentru ca pierderea să fie cât mai
mică. El nu
trebuie să fie ud, să nu aibe defecte naturale, pungi de răşină, noduri crăpate, căzătoare,
grupate.
Umezeala lemnului se verifică cu un aparat special numit Hidromett, iar defectele
se verifică vizual.
Utilajele trebuie sa aiba împământare, organele de lucru sa fie bine verificate, să
existe cuţitul divizor si măştile metalice vopsite în culori contrastante.
Sculele trebuie sa fie ascuţite, împământate in cozi. Fierăstraiele trebuie să aibe
ceapraz, mâner rezistent.
Industria lemnului reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul
economiei naţionale, produsele pe bază de lemn fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe
cel extern.
Calculul indicatorilor economici la debitare: indici de utilizare pe specii
lemnoase, randament, pierderi, consum specific.
Unităţi de măsură, formule de calcul, estimări şi verificări ale rezultatelor prin
compararea cu limitele prevăzute de standardele în vigoare.
Utilaje şi scule pentru debitare:
- utilaje pentru secţionare de tip pendulă; părţi componente
- utilaje pentru spintecare; părţi componente
- utilaje pentru decupare: ferăstraie panglică; părţi componente
-scule pentru debitare: discuri tăietoare, pânze pentru decupare (caracteristici tehnice,
materiale, tipuri de danturi)
Operaţii de debitare:
- efectuarea operaţiilor de retezare, secţionare, tivire, spintecare pe utilajele
corespunzătoare
- reglări, scheme de funcţionare
- instrumente de măsură şi control
Măsuri de protecţia muncii la ferăstraie circulare
Operaţii de decupare:
- instrumente pentru însemnarea cherestelei
- utilaje pentru decupare – ferăstraie panglică – FP-8, reglări, schemă de
funcţionare
- dispozitive de lucru şi instrumente de măsură şi control

6
CAPITOLUL
I

7
 Structură şi terminologie

Structura pardoselilor cuprinde mai multe zone distincte şi anume:

- zona suport a pardoselii, care poate fi din:
 placă de beton
 reţea de grinzi din lemn sau metal
Pe această zonă se construieşte întreaga structură a pardoselii, indiferent de
nivelul la care se află spaţiul (parter sau etaj)
- zona de legătură, poate fi constituită din mai multe părţi, şi anume:
a). zona de nivelare a suportului, care poate fi din:
 şapă de egalizare sau,
 chitul de egalizare
b). zona barieră de vapori, care poate fi din:
 un strat de bitum turnat în stare fierbinte sau,
 un strat de carton bituminat, sau
 o folie de polietilenă
c). zona adezivă, care poate fi constituită din:
–un strat de adezivi de polimerizare, policondensare sau adezivi pe
bază de apă (dar cu un continut mic de apa)
–chiar un strat de bitum aplicat fierbinte
d) reţeaua de grinzişoare care este constituită din grinzişoare de lemn masiv aplicate pe
zona suport, zona de nivelare sau înglobate în zona de nivelare
e) zona elastică (de amortizare fonică sau a vibraţiilor mecanice) constituită din
pudretă de cauciuc, covoare de cauciuc sau benzi din cauciuc, sau spume poliuretanice
dense aplicate la baza sau deasupra reţelei de grinzişoare
f) zona de umplutură, care ocupă interspaţiile create de reţeaua de grinzişare fiind
constituită din :
- materiale cu rol exclusiv de umplere: nisip, cenuşă, zgură
- materiale cu rol de umplere şi izolare termică şi fonică: plăci de poliestiren expandat,
vată de sticlă, covor textil impregnat cu adeziv pe bază de cauciuc, compozite (cu
densitate mică) pe bază de fibre celulozice sau lână de lemn, spume poliuretanice.
g) zona „oarbă” – cea care sa interpune (numai pt. anumite structuri) între reţeaua de
grinzişoare şi pardoseala propriu-zisă, realizată dintr-un covor de semifabricate pe bază
de lemn (PAL, MDF, PLACAJ) sau dintr-un covor de scânduri din specii uşoare şi
repede crescătoare (răşinoase, plop, salcie) şi din material slab calitativ;
- zona pardoselilor propriu-zise- care poate fi constituită dintr-un covor de scânduri,
frize sau dale de calupuri şi care se fixează pe reţeaua de grinzişoare sau pe duşumeaua
oarbă. Fixarea se poate face cu accesorii metalice (cuie, capse) sau cu adezivi.
- zona de uzură, aplicată peste pardoseala propriu-zisă şi care poate fi constituită
dintr-un strat de vopsea sau lac (cu proprietăţi bune d.p.d.v. al rezistenţei la uzură) sau
dintr-un strat din alte tipuri de materiale (mochetă, folie PVC, folie cauciuc, plută, etc.)

8
CAPITOLUL
II

9
 Partea desenată
Structura generală a pardoselilor fixate pe elemente continue
1. Zona
pardosel
ii
propriu-
zise
2. Zona de
uzură
3. Zona
adezivă
4. Zona
barieră
de
vapori
5. Zona de
nivelare
a
suportul
ui
6. Peretele
construc
ţiei
7. Fundaţia
sau
planul
construc
ţiei
8. Zona
oarbă
9. Şipca de
perete

10
Structura generală a pardoselilor fixate pe elemente discontinue
(reţea de grinzişoare sau grinzi)
1. Zona pardoselii
propriu-zise
2. Zona de uzură
3. Şipca de perete
4. Reţeaua de
grinzişoare
5. Zona de
umplutură
6. Zona barieră de
vapori
7. Peretele
construcţiei
8. Fundaţia sau
planul
construcţiei
9. Zona oarbă
10. Zona adezivă
11. Zona
fono-
vibroizolantă
12. Zona de
nivelare

11
 PARDOSELI
-pentru tii industriale -pentru
-pentru locuin socio-culturale t e
-pentru construc agrozootehnice
-pentru constructii
magazii si depozite -pentru constructii
constructii diverse

din callemn de
upurimasiv din dale de lemnmasiv din covor din
scânduri din covor de
panouri dindecovor
frize
Speciale-cu
capaci t ate
amortizare
ridicat a a de
vibra t iilor
PAVELE ANTI
S OC DIN DALE DU SUMELE DE TIP PARCHET
PL A CI

12
ÎMBINĂRI
Fig.1. Tipuri de pardoseli cu largă utilizare
I. Parchet aranjat în stil englezesc
- poate fi cu friză de perete sau fără.

1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia

Frizele au urm. Dimensiuni :

L= 1 m
l = sau # de frizele de parchet
l>> l friza
Pentru fixarea corecta a frizelor
de covor cu friya de perete ca in cazul
a , se impune ca friyele care sunt
jumatate sa fie prelucrate la locul de
constituire a covorului cu prelucrarea
pe capăt a lambei de fixare după o
retezare prealabilă.
Varianta de fixare
unidirecţională (la ½ lung.) prezintă
avantajul unor economii subsranţiale.
Montarea variantei a presupune
deplasarea la locul de montare a unor
maşini specializate în prelucrarea
lambei şi ulucului.
În cazul folosirii frizelor de
perete se presupune că la locul de
montare să existe posibilitatea
prelucrării lambei la frizele
secţionate.

13
II. Parchet aranjat în carouri cu
direcţii alternative
- poate fi cu friză de perete sau fără.

1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia

b.
III. Parchet cu ancadrament,
câmpul putând fi în oricare din
variantele de mai sus.
- poate fi cu friză de perete sau fără.

1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
În cazul câmpului în carouri, se poate
utiliz un număr întreg de carouri
datorită faptului că ancadramentul va
avea lăţimea astfel încât câmpul va
rămâne să se împartă într-un număr Frizele de ancadrament din banda de ancadrament au de
întreg de carouri. obicei alte dimensiuni decât frizele din câmp, dimensiunea
Fixarea cu ramă de ancadrament în lor depinzând de dimensiunea câmpului.

14
care câmpul poate fi realizat Banda de ancadrament urmăreşte conturul încăperii.
unidirecţional, a sau b, pe conturul Îmbinarea la colţ presupune execuţia de lambă şi uluc pe
întregului spaţiu. frizele pereche la 450
Variantele I + II + III sunt cele mai utilizate, pentru că fixarea frizelor din covor de elementele de
construcţii se poate face cu sau fără friză de perete.

IV. Parchet cu ramă de

ancadrament, şi bandă de
delimitare clară a câmpului care
poate fi în oricare din variantele de
mai sus.
- poate fi cu friză de perete sau fără.
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
Banda de ancadrament imită prin
delimitare un fileu.
De obicei frizele din banda de
ancadrament au lăţime diferită de a
frizelor de câmp.
Câmpul se poate realiza ca în cazurile anterioare, având în vedere faptul că banda de delimitare
poate fi gândită ca şi o bandă falsă de frize de perete.
De obicei începând cu varianta a II a de aranjare trebuie făcut un proiect de aşezare a frizelor în
spaţiile industriale.
În cazul în care există proiectul făcut şi ajustat, atunci acţiunea de montare poate să înceapă de
oriunde, din colţ sau din centru.
V. Parchet cu aşezare în carouri cu
elemente de delimitare zonală - poate fi
cu friză de perete sau fără.

1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
- prelucrarea se realizează la producător
- elementele de delimitare sunt de două
tipuri: frizele de perete şi frizele de
delimitare a frizelor de câmp. Pot fi din
aceeaşi specie (la parchetul clasic) sau din
specii diferite (la parchetul artistic)
elementele de delimitare zonală pot fi

15
realizate din acelaşi material cu zonele
carourilor şi care se pot aplica la
producător.
Parchetul semimontat la producător se
constituie în dale de 4 sau 9 carouri cu
elemente de delimitare.
Constituirea covorului se realizează prin Avantaj
alăturarea dalelor la producător prin Dalele prelucrate la producător + finisarea lor
elementele intermediare. conduce la o fixare rapidă cu o singură condiţie : să
- existe legături dimensionale între dimensiunile
camerei şi cele ale dalei.
Aceste variante se pot realiza doar printr-o analiză
riguroasă a dimensiunilor camerei astfel încât să
existe un raport dimensional întreg între dimensiunile
camerei şi carouri sau printr-o proiectare adecvată.
VI. Parchet cu aşezare în W - poate fi cu
friză de perete sau fără.
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
Presupune o precizie de prelucrare
dimensională şi de poziţie a canturilor
frizelor pentru păstrarea liniarităţii
punctelor omoloage de încadrare. Montarea în W se poate face pt. orice dimensiune de
friză.
Se pretează foarte bine la fixarea pe reţea Este cea mai dificilă variantă de montare.
de grinzişoare. Mai rar se utilizează în combinaţie cu ramă de
ancadrament şi banda de delimitare.

16
CAPITOLUL
III

17
 NORME DE PAZĂ
ŞI
STINGEREA INCENDIILOR

Obiect şi domeniu de aplicare

Art. 1.1. Prezentele norme sunt obligatorii la organizarea şi desfăşurarea

activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în construcţiile şi instalaţiile existente în
unităţile din sistemul Ministerului Educaţiei Naţionale şi cuprind obligaţii, răspunderi,
reguli şi măsuri organizatorice, tehnice şi de dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi
stingere a incendiilor.
Prevederile normei trebuie asigurate, aplicate şi respectate în scopul reducerii
riscului de incendiu şi a preîntâmpinării izbucnirii, propagării si dezvoltării incendiilor, a
reducerii efectelor negative şi asigurării protecţiei utilizatorilor si a forţelor care intervin
în caz de nevoie, precum şi a stingerii incendiilor în condiţii corespunzătoare de
operativitate si eficienţă.
Art. 1.2. Prevederile prezentelor norme se aplică la exploatarea construcţiilor şi
instalaţiilor aferente acestora, a utilajelor, echipamentelor şi amenajărilor, precum şi
activitatilor specifice din unităţile şi obiectivele administrate sau aflate sub autoritatea
Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi celor cu profil de educaţie şi învăţământ
deţinute sau administrate de alte persoane fizice ori juridice.Normele sunt obligatorii,
indiferent de titularul dreptului de proprietate.
Art. 1.3. Prin exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora trebuie să
se asigure menţinerea nivelurilor minime de performanţă prevăzute pentru siguranţa la
foc, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10 / 1995 şi a reglementărilor tehnice.
Art. 1.4. Regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor,
precum şi cele de dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din
prezentele norme nu au caracter limitativ, putând fi suplimentate şi completate în funcţie
de condiţiile stabilite în scenariile de siguranţa la foc şi concluziile desprinse din
determinarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor elaborate potrivit actelor
normative şi reglementărilor în vigoare.
Art.1.5. Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ pentru fiecare situaţie
în parte, indiferent de capitolele în care sunt înscrise regulile şi măsurile de prevenire şi
stingere a incendiilor, ţinand seama si de prevederile actelor normative şi reglementărilor
cu aplicabilitate republicană din domeniul apărării împotriva incendiilor sau cu referiri la
acest domeniu.
Art. 1.6. Pentru activităţile desfăşurate în unităţi cu profil de educaţie şi
învăţământ, care însă sunt specifice altor ramuri sau sectoare de activitate şi nu se
regăsesc în conţinutul prezentelor norme, se aplică prevederile reglementărilor emise de
respectivele ministere sau autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate,
potrivit domeniilor de competenţă ale acestora.
Art.1.7. La utilizarea unor noi activităţi sau noi instalaţii, maşini, utilaje,
tehnologii, echipamente, aparate, produse etc. se stabilesc reguli şi măsuri specifice de
prevenire şi stingere a incendiilor, pe baza documentaţiilor puse la dispoziţie de

18
producătorii acestora si alţi factori implicaţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare.
Art. 1.8. La construcţiile monumente istorice sau de arhitectură, prevederile
prezentelor norme se aplică, după caz, numai în condiţiile neafectării caracterului
monumentului.

19
 Norme de Tehnică a Securităţii Muncii,
Pază şi Stingerea Incendiilor
ŞI
Protecţia Muncii

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională care cuprind prevederi minime obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională, în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice şi fizice
de răspunderi pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
- Normele generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi
medicina muncii, în general valabile pentru orice activitate.
- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a
muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea
prevederile normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate
naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoara
activitatea pe care o reglementează .
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte
corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi
reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii, pentru activităţi caracterizate
prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea
sistemică a aspectelor de securitate a muncii - practicată în cadrul Normelor Generale -
pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca
un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interacţionează reciproc.
- Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de muncă.
- Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale
etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-
sociale în care unul sau mai multi executanti îsi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în
condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a
securităţii muncii, la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcina de muncă -
mijloacele de producţie - mediul de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul
activităţii care fac obiect de reglementare.

20
 Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea
securităţii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementări juridice referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă, bază pentru:
- activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor.
Norma specifică de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime se va aplica, de la
caz la caz, în funcţie de domeniul de activitate, cumulat cu normele specifice de
securitate a muncii ale activităţilor domeniului de activitate respectiv.
De asemenea, aplicarea normei specifice de securitate a muncii pentru lucrul la
înălţime trebuie să se facă complementar cu specificaţiile standardelor de securitate a
muncii de referinţă în domeniul de activitate abordat.

21
 Necesar de Materiale
1. Calculul cantităţilor
-montanţi
3 x 0.04 x 0.19 x 2.05 =0.04674
-tranversă
0.04 x 0.18 x 1 = 0.0072
-pop
0.05 x0.20 x 1 = 0.01
TOTAL POP = 0.06394 mc
-talpă
0.86 x 1.68 x 0.05 =0.07476
TOTAL ÎMBINARE →0.06394 + 0.07476 = 0.1387
ROTUNJIT = 0.140 mc
2. Calculul suprefeţei
-montanţi
3 x 0.19 x 2.05 = 1.1685 mp
-traversă
0.18 x 1 = 0.180 mp
-pop
0.20 x 1 = 0.200 mp
-talpă
0.86 x 0.18 = 0.1548 mp
TOTAL SUPRAFAŢĂ →1.1685 + 0.180 + 0.200 = 1.5485 mp
ROTUNJIT =1.600 mp

3. Consum tehnic
1. Cherestea
1.30 x 0.120 = 0.156 mc
2. Cuie
0.400 x 10 = 4 kg
3. Sârmă
0.5 kg
4. Bară ø 6
1x6m

4. Necesar de materiale
1. Cherestea → 0.156 mc
2. Cuie → 4 kg
3. Sârmă → 0.5 kg
4. Bară ø 6 →1x6m

22
 Bibliografie

1) Ing. Gheorghe T. “Instalaţii şi echipamente” E.D.P. Bucuresti

2) Bălăsoiu D. si colaboratori “Elemente de tehnologie generală” E.D.P.
2000

3) Fătăceanu I. “Scule,Dispozitive si Verificatoare” E.D.P. Bucureşti

1977

4) Husein Gh. “Desen Tehnic de specialitate” volumul 1,2,3. E.D.P.

Bucureşti

5) Strutzu A. “Calitatea si fiabilitatea produselor” E.D.P. Bucureşti

1998

6) Popescu N. “Materiale pentru construcţii” E.D.P. 1995

7) Jimescu V. si colaboratori “Utilajul si tehnologia meseriei” E.D.P.
1996

23