Notiuni generale despre constructii

Constructiile sunt lucrari legate de teren care au rolul sa creeze conditii optime
pentru adapostirea si desfasurarea activitatilor si a vietii.
Clasifcarea constructiilor, dupa rolul pe care il au:
1. cladiri
2. constructi speciale (constructii ingineresti)
1. Cladirile: sunt constructii compartimentate, amenajate in scopul
adapostirii oamenilor, animalelor, materialelor dotate cu instalatii specifce.
Ele se impart in:
cladiri civile, care cuprind:
cladiri de locuit
social-culturale (de invatamant)
cultura (muzee)
sanatate (spitale)
administrative (primarii)
comerciale (magazine)
cladiri industriale, care cuprind
cladiri destinate productiei:
uzine, intreprinderi
ateliere
depozite
magazii
cladiri agro-zootehnice, care
cuprind cladiri pentru adapostirea
animalelor, pasarilor, pentru
depozitarea produselor agricole, pentru
adapostirea si intretinerea utilajelor
(silozuri, sere,grajduri, ale, crama)
2. Cladiri speciale (ingineresti), includ diverse lucrari necesare asezarilor
omenesti.
a) cai de comunicatii:
rutiere (sosele,
poduri)
navale (porturi,
canale de navigatie,
ecluze)
cai ferate (gari,
viaducte, tuneluri)
aeriene (aeroporturi)
!) constructii
hidrotehnice:
!araje
diguri, canale de
irigatii
c) constructii
speciale:
castele de apa
cosuri de fum
!uncare
rezervoare de apa
retele electrice
Cai de comunicatii rutiere (autostrada) Cai de
comunicatii aeriene (aeroport)
Cai de comunicatii navale (port)
Constructii hidrotehnice (baraj)
Constructii hidrotehnice (canal
irigatii)
Constructii speciale (castel de
apa)
Constructii speciale (Turnul Eifel) Constructii speciale
(Turnul din Pissa)
Cladiri social-culturale (iceul !ava - "ucuresti)
Cladiri de
cultura (#teneul $oman)
Cladiri de sanatate (!pitalul
munincipal)
Cladiri industriale (%zina)
Cladiri industriale (&epozit)
Constructii industriale (#telier)
Cladiri agro-zootehnice (!iloz)
Cladiri agro-zootehnice (grajd)
Cladiri agro-zootehnice (Crama)
Constructiile' dupa structura de
rezistenta, se clasifca in:
a) structuri cu pereti portanti (de
rezistenta), realizati din zidarie de caramida.
piatra naturala, !eton monolit sau elemente
prefa!ricate din !eton su! forma de !locuri
sau panouri.
!) structuri cu schelet portant' realizat
din stalpi si grinzi (cadre) din !eton armat
monolit, elemente prefa!ricate din !eton
armat sau din metal.
c) structuri mi(te, cadre si diafragme, pereti
portanti din zidarie si stalpisori din !eton armat.
d) structuri speciale realizate su! forma de
placi, cur!e su!tiri, arce, ca!luri de suspendare.
#lcatuirea generala a cladirilor
Cladirile au urmatoarele parti componente:
infrastructura
suprastructura
lucrari de instalatii
)n*rastructura cladirii situata su! nivelul terenului natural (nivelul de cota zero: "
#,## m) cuprinde fundatia si su!solul, daca este cazul.
!uprastructura (elevatia cladirii) situata deasupra terenului natural, cuprinde:
elementele de rezistenta pe verticala, stalpii si peretii portanti
elementele de rezistenta pe orizontala, planseele, acoperisurile
elementele de compartimentare si incidere
elementele de fnisaje
elementele de izolatie
ucrarile de instalatii asigura alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate,
incalzirea si ventilarea incaperilor, alimentarea cu energie si gaze naturale.
$n alcatuirea unei cladiri sunt mai multe categorii de spatii numite functiuni. %entru
constructii civile e&emplu:
spatii de e&ploatare (dormitorul)
spatii au&iliare (!aia)
spatii de circulatie (ol)
'patiile care indeplinesc un comple& de functiuni, !ine determinate, su!ordonate
scopului principal al cladirii constituie un element functional. (stfel de elemente
functionale se pot constituii dupa cum urmeaza:
dormitorul, camera de zi, !aia, !ucataria: la locuinte
sali de mese, !aruri, !ucatarii, depozite: la restaurant
receptia, saloane, !ar, sali de conferinte, camere de cazare: otel
Elementele functionale se pot repeta frecvent, formand un grup functional (e&emplu:
camerele de otel).
Compartimentarea cladirilor se potate face pe orizontala sau pe verticala.
Compartimentarea cladirii pe acelasi nivel prin elemente verticale (pereti) avand
marcate golurile necesare pentru ferestre, usi, canale de ventilatie, cos de fum,
formeaza partiul unei cladiri.
Compartimentarea cladirii pe verticala, se realizeaza cu ajutorul planseelor. 'patiul
delimitat de doua plansee se numeste nivel.
!ubsolul' situat su! cota de nivel "#,## considerata la nivelul pardoselii fnite a
primului nivel, poate f amplasat total su! nivelul terenului natural sau partial, caz in
care se numeste demisol. %ot e&ista mai multe su!soluri si se noteaza '$, '$$, '$$$ ....
Parterul reprezinta primul nivel situat peste cota "#,##.
Etajele $,$$,$$$, ... sunt niveluri e&ecutate pe verticala, deasupra parterului. 'e
noteaza E$, E$$, E$$$.
E&emplu de notare: 2' ) % ) *E, inseamna cladire cu doua su!soluri, parter si cinci
etaje.
$n practica internationala, parterul este considerat nivel si se noteaza: 2' ) +E.
,aca primul nivel (parter) este situat peste un demisol, sau are alta inaltime decat
celelalte niveluri, poarta numele de mezanin.
#coperisul protejeaza constructia deasupra ultimului nivel. ,aca acoperisul are
panta su! -. se numeste terasa. ,aca panta este peste -. se numeste sarpanta. $n
acest caz, spatiul e&istent deasupra ultimului nivel si elementele invelitorii, se
numeste pod. ,aca inaltimea podului este mare si se pot amenaja spatii cu
iluminare si ventilatie naturala, acesta se numeste mansarda.
Notiuni privind calitatea constructiilor+
,actorii de care tre!uie sa tinem seama la realizarea constructiilor, sunt:
omul, caruia tre!uie sa i se asigure conditii in vederea desfasurarii activitatii
activitatea omeneasca pentru care e destinata constructia si care determina
alegerea anumitor dotari
mediul e&terior care e&ercita asupra constructiilor diferite actiuni in functie de
conditiile terenului.
Conditii pe care tre!uie sa le indeplineasca constructiile:
a) conditii tehnice
dura!ilitatea, reprezinta durata de functionare normala in timp a constructiei.
%oate f ridicata (grad $) peste 1## de ani, mijlocie (grad $$) *#-1## de ani, normala
sau o!isnuita (grad $$$) 2#-*# de ani si provizorie (su! 2# de ani). ,ura!ilitatea
depinde de natura si calitatea materialelor.
rezistenta la foc , se caracterizeaza prin capacitatea constructiei de a rezista la
solicitari termice si mecanice produse de si in timpul incendiilor. (ceasta depinde de
natura materialelor, su! acest aspect materialele se clasifca in:
incom!usti!ile (!eton, zidaria de piatra, caramida, otelul)
greu com!usti!ile (cirpiciul, lemnul protejat)
com!usti!ile (lemnul neprotejat, materiale plastice, te&tile)
rezistenta la inget-dezget (se mai numeste gelivitate), se caracterizeaza
prin numarul de cicluri de inget/dezget, fara ca acestea sa isi piarda
caracteristicile
rezistenta la umiditate, se caracterizeaza prin actiunea distructiva a apei
asupra materialelor si elementelor de constructii, manifestata prin um0are,
deformare, aparitia fsurii. 1enomenul este intalnit curent la elementele si partile
constructiei care vin in contact cu umiditatea pamantului (fundatiile su!solurilor) si a
intemperiilor atmosferice (socluri, acoperisuri). %rotejatea se face prin izolari sau
folosirea materialelor idrofuge.
rezistenta la actiunea !iologica a microorganismelor, se manifesta prin
rezistenta opusa la actiunea distructiva a proceselor !iologige intalnita in principal la
materiale organice si cele de natura minerala, macinate, poroase.
rezistenta la coroziune, se manifesta prin rezistenta opusa de metale fata de
actiunea distructiva a agentilor din mediul (fum, gaze, licide).
!) conditii mecanice se refera la siguranta constructiilor, respectiv comportarea
acestora su! actiunea solicitarilor e&terioare si se e&prima prin date privind calculul
structurilor si elementelor de rezistenta:
capacitate portanta
sta!ilitate
fsurare
uzura
o!oseala
c) conditii -zico-igienice, depind de factorii interiori si e&teriori, de e&ploatare
a incaperilor si se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului, lumina.
d) conditii de ordin arhitectural-estetic impun constructiilor un aspect
interior si e&terior placut, o compozitie aritecturala si plastica corespunzatoare
mediului am!iant.
e) conditii economico-organizatorice, se refera la alegerea solutiilor si
aplicarea acelor tenologii de e&ecutie care sa permita realizarea constructiilor la
costuri cat mai reduse, dar cu un grad de siguranta si efcienta, in e&ploatare cat
mai ridicate.
Conditiile de ordin aritectural-estetic si fzico-igienice, asigura confortul unei
constructii.
Conditiile tenice si mecanice, asigura siguranta constructiilor. 2ermenul de
siguranta are un inteles larg si cuprinde comportarea constructiilor in timpul
e&ploatarii la actiunea incarcarilor, a focului, apei, cutremurelor si descarcarilor
electrice, precum si siguranta inpotriva alunecarilor pe pardoseli si scari, a
electrocutarilor. 'iguranta constructiilor reprezinta, deci, totalitatea masurilor avute
in vedere pentru ca in e&ploatare, scoaterea lor din functiune sa nu fe posi!ilia.
%entru a defni aceasta stare (proprietate) a constructiilor, se foloseste termenul de
fa!ilitate, reprezentand gradul de satisfacere a unor cerinte a constructiei in raport
cu destinatia sa.
E&primarea notiunii de calitate se face su! mai multe forme:
stiintifca, cu ajutorul metodelor de calcul folosite in mecanica constructiilor
tenologica, prin determinarea unor caracteristici pe !aza de incercari
tenologice
functionala, legata de om si activitatea acestuia in cladiri
%e !aza unor criterii comple&e de calitate, constructiile de impart in trei grupe
mari de calitate, dupa cum satisfac:
cerinte ridicare
medii
o!isnuite
[Link] &E $E/)!TENT#
,%N&#T))
1undatiile sunt elemente de constructie, de rezistenta situate su! nivelul terenului
natural, care preiau incarcarile constructiei (suprastructura) si le transmit
pamantului. 2erenul pe care este asezata fundatia se numeste teren de fundatie.
Cota de *undare, respectiv adancimea minima la care se poate funda se sta!ileste
tinand seama de:
cota minima de inget
cota fundatiilor vecine
cota apelor freatice
caracteristicile geotenice (caracteristicile pamantului)
Cota minima de inghet reprezinta adancimea minima de inget care este in functie
de zona climatica si are valori cuprinse intre +#--# cm min. si 1.1#-1.*# cm ma&.
Cota minima de fundare pentru talpa fundatiei, se sta!ileste cu 1#-2# cm su!
adancimea minima de inget.
Clasi-carea *undatiilor:
$. dupa adancimea de *undare
fundatii de suprafata ( directe ) 1-3 m.
fundatii de adancime (indirecte) peste + m. %ot f pe piloti, coloane, cesoane
descise.
$$. dupa modul de e(ecutie fata de nivelul apelor su!terane
fundatii e&ecutate deasupra nivelului apei freatice (fundatii e&ecutate in uscat)
fundatii e&ecutate su! nivelul apei freatice (fundatii e&ecutate su! apa)
)))+ dupa materialele *olosite
fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, !eton simplu sau ciclopian
fundatii elastice (din !eton armat)
)0+ dupa *orma lor in plan
fundatii izolate
fundatii continue su! ziduri sau su! stalpi (talpi continue)
fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate)
fundatii pe radier general (placa continua)
0+ dupa tehnologia de e(ecutie
fundatii e&ecutate la fata locului, direct in groapa de fundatie
fundatii prefa!ricate
#legerea tipului de *undatie
2ipul de fundatie, adancimea de fundare, materialele pentru fundatii, se sta!ilesc
tinand seama de:
conditiile climatice ( adancimea de inget, cantitatea de precipitatii)
conditiile de sta!ilitate generala a amplasamentului
adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fzico-mecanice si cimice ale
straturilor de pamant de su! talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor
geotenice.
conditiile idrogeologige ale terenului (ape su!terane)
gradul de importanta a cladirii
gradul de protectie antiseismica a cladirii
caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, e&istenta su!solurilor,
densitatea si tipul elementelor portante (pereti, stalpi)
1undatie de suprafata, e&ecutata
deasupra nivelului apei, elastica (!eton
armat), continua su! zid, e&ecutata la
fata locului (direct in groapa de
fundatie)
1undatie de adancime, e&ecutata
deasupra nivelului apei, elastica, cu
retele de grinzi (talpi incrucisate),
e&ecutata la fata locului.
1undatie de suprafata, deasupra
nivelului apei, elastica, pe radier
general (placa continua).
1undatie de suprafata, deasupra
nivelului apei, rigida, izolata.
'45'6748$
%rin su!sol se defneste spatiul construit (incaperile) situat cel putin partial su! cota
terenului amenajat. 8ealizarea su!solurilor este conditionata de:
destinatia constructiei
conditiile de fundare
nivelul apelor su!terane
necesitati functionale (!o&e, garaje, magazii)
E&ecutia su!solului mareste pretul constructiei cu *--9. El se justifca numai daca
are o functie !ine precizata (uzina termica, depozit, crama). 1olosirea su!solurilor
pentru garaje ridica pro!leme in privinta realizarii structurii de rezitenta a
constructiilor. (mplasarea retelelor interioare de instalatii se poate face in asa
numitere su!soluri tenice. (cesta are o inaltime mai mica (1,:-2 m ) fata de
su!solul o!isnuit (2,2-2,; m).
%eretii su!solurilor se pot e&ecuta din zidarie de caramida, !eton simplu sau armat.
%eretii din zidarie se e&ecuta numai cu caramida plina< nu se admite folosirea
caramizilor cu goluri, a !locurilor din !eton sau !eton celular autoclavizat (!.c.a.).
=rosimea peretilor din zidarie este de minim 3-,* - *# cm.
%eretii de su!sol se pot e&ecuta si din zidarie mi&ta alcatuiti din diverse materiale:
caramida si !eton
piatra si !eton
piatra si caramida (!eton find in contact cu pamantul)
$n mod curent peretii e&teriori ai su!solurilor se e&ecuta din !eton simplu sau !eton
armat 51## sau 51*# cu grosime de 2*-3# cm. (rmarea lor se e&ecuta cu otel !eton
653- din !are > : mm verticale si !are > + mm orizontale.
%eretii interiori se e&ecuta din caramida cu grosime de 2*, 3# sau 3-,* cm sau din
!eton simplu ori armat cu grosime 1*-2* cm. %eretii su!solurilor se prevad cu
fundatii continue din !eton simplu sau armat. %este su!sol se e&ecuta plansee< la
constructile veci s-au utilizat plansee cu grinzi metalice si !olte din caramida si mai
rar din lemn. $n prezent se prevad plansee din !eton armat. 7a fundatii si su!soluri,
rol important au izolatiile idrofuge< acestea pot f clasifcate dupa mai multe criterii:
izolatii rigide, se e&ecuta din !etoane si tencuieli cu grad ridicat de
impermea!ilitate si sunt aplica!ile elementelor care nu au tasari inegale previzi!ile.
izolatii metalice, se realizeaza din foi metalice (otel, plum! , aluminiu)
im!inate prin lipire sau prin sudare.
izolatii bituminoase, au un cost mai redus si pot f :
izolatii vopsite se realizeaza din pelicule de !itum dizolvate in !enzina,
masticuli de !itum, suspensii de !itum. 'e aplica la rece sau la cald prin vopsire,
stropire sau turnare. 'unt mai ieftine, se realizeaza rapid, dar se deterioreaza odata
cu fsurarea stratului suport
izolatii plastice (asfaltice) se e&ecuta din masticuri !ituminoase in straturi
multiple, realizandu-se o sapa !ituminoasa de 1,*-2,* cm. 'e utilizeaza la izolarea
pardoselii su!solului impotriva apei capilare.
izolatii elastice se e&ecuta din materiale in suluri si pot f e&ecutate la cald sau
la rece.
PE$ET) P1$T#NT)
%eretii sunt elemente verticale de constructie care separa spatiul construit de mediul
inconjurator si impart constructia in incaperi.
%eretii portanti (de rezistenta) sunt peretii care fac parte din structura de rezistenta
a cladirii. 8olul peretilor portanti este de a prelua greutate proprie si incarcarile
provenite de la plansee, grinzi, acoperis sau de la alte elemente ce se reazama pe ei
si de a le transmite fundatiei. $ncarcarile pot f verticale sau orizontale
(contravantuiri). %eretii portanti e&teriori au si rol de fltru.
Clasi-carea peretilor:
2+ ,in punct de vedere al materialului, peretii pot f realizati din:
pamant
lemn
zidarie din piatra naturala
perete din !.c.a
zidarie de caramida
!eton armat
3+ ,in punct de vedere al modului de e&ecutie:
e&ecutati prin metoda traditionala a zidariei
realizati din prefa!ricate montate pe santier
turnati pe santier din !eton armat
4+ ,upa pozitia pe care o ocupa in constructie:
pereti de fundatie, daca se a0a su! nivelul terenului sau pereti de su!sol
timpane, daca cladirea are forma alungita in plan, deci este de tip !ara (peretii
de la capetele ei)
calcan, daa un perete e&terior se a0a in limita terenului unui !enefciar si nu
are goluri de usi sau ferestre
atic, cand zidul este asezat peste nivelul ultimului planseu, pe conturul cladirii
si are rol de a masca unele elemente ale acoperisului sau terasei
)+ Peretii din zidarie se utilizeaza la cladiri de ma&im patru etaje.
a) pereti portanti din zidarie de caramida, grosimea minima 2* cm pentru
caramida plina si 3#cm pentru caramida cu goluri verticale. %eretii e&teriori portanti
pot avea 2*, 3#, 3-,* , ;* cm. %eretii interiori 2*, 3# cm.
!) pereti din zidarie de caramida armata
c) pereti din zidarie comple&a< se realizeaza rpin inglo!area in zidarie a
sam!urilor (stalpi) de !eton armat 51*#, armaturile sunt de 653- minim ; !ucati de
> 12mm.
d) pereti din zidarie cu structuri mi&te
))+ Pereti din beton armat turnat molonit
)))+ Pereti din lemn
)0+ Pereti din beton celular autoclavizat
0+ Pereti din panouri pre*abricate
Constructie cu calcan
Constructie
tip bara cu timpan
Constructie cu atic
Pereti portanti din zidarie de
caramida
Pereti din zidarie comple(a+
Pereti din b+c+a+
Pereti din chirpici
Pereti din lemn
Pereti din piatra naturala
Perete din beton armat
Tipuri de
pereti
portanti
#vantaje &ezavantaje
%ereti din
zidarie
-conditii !une de rezistenta
si sta!ilitate<
-confort termic si acustic<
-pericol redus de condens<
-e&ecutie simpla.
-greutate proprie mare<
-consum mare de manopera<
-manopera califcata<
-materiale cu consum mare
de energie.
%ereti din
!eton armat
turnat monolit
-capacitate portanta mare<
-rigiditate mare<
-dura!ilitate mare<
-tenologii de e&ecutie
industrializate.
-rezistenta termica redusa a
!etonului<
-volum mare de lucrari<
2enologii umede ? impugn
luarea unor masuri privind
turnarea si intarirea !etonului,
raportate la conditiile
atmosferice.
%ereti din lemn
-prelucrare usoara<
-pretare la prefa!ricare<
-greutare proprie usoara<
-capacitate ridicata de
izolare termica si fonica<
-costuri reduse.
-dura!ilitate mica<
-comportare
necorespunzatoare in caz de
incendiu si la atacul
insectelor, al ciupercilor<
-difcultati la realizarea
lucrarilor de instalatii.
%ereti din
!eton cellular
-greutate proprie redusa<
-capacitate ridicata de
izolare termica si fonica<
-sporirea productivitatii
muncii.
-capacitate portanta redusa<
-sensi!ilitatea la variatii de
temperature, umiditate.
%ereti din
panouri
prefa!ricate
-sporirea calitatii e&ecutiei<
-reducerea timpului de
e&ecutie pe teren<
-reducerea consumului de
manopera<
-reducerea costului cladirii.
-dura!ilitate redusa pentru
prefa!ricatele din lemn<
-necesitatea ignifugarii
materialului lemnos.
!T#P)
'talpii apartin structurii de rezistenta a cladirii. 'unt elemente verticale de
constructie, fac parte din categoria !arelor si au rolul de a prelua incarcarile de la
elementele de constructie care se sprijina pe ei si impreuna cu greutatea proprie le
transmit la fundatii sau la alti stalpi. $ncarcarile care actioneaza asupra stalpilor
sunt:
incarcari verticale provenite de la elementele care se sprijina pe ei
incarcari orizontale date de vant si seisme
Clasi-carea stalpilor:
1. ,in punct de vedere
al materialului stalpii pot f
e&ecutati din:
lemn
metal
zidarii diverse
!eton armat
2. ,in punct de vedere
al modului de e&ecutie
stalpii pot f:
monoliti, se toarna in
cofraje montate la locul
constructie
preturnati, se
e&ecuta langa locul de
montaj pe piste provizorii
prefa!ricati, se
e&ecuta in satiere de
prefa!ricare, se transporta
la fundatii si se monteaza
folosind macaralele
3. ,upa forma sectiunii
transversale, stalpii pot f
cu sectiune:
patrata
dreptungiulara
poligonala
circulara
su! forma de 7, $, 2.
'talpii din lemn se
realizeaza dintr-un singur
element sau mai multe si
pot f:
stalpi cu inima plina
cu za!rele
cu sectiune compusa
Ei se utilizeaza la realizarea caselor dar prezinta dezavantajul ca au portanta redusa.
'talpii metalici se folosesc la realizarea alelor industriale si a constructiilor civile
etajate cu scelet metalic. %ot avea sectiune constanta sau varia!ila si se f&eaza pe
fundatii cu !uloane de ancoraj.
'talpii din zidarie de caramida se utilizeaza mai rar in alcatuirea structurilor de
rezistenta. (cestia se pot arma cu armatura transversala sau cu armatura
longitudinala cu !are de otel !eton asezare in interiorul sau in e&teriorul stalpilor de
caramida.
'talpii din beton armat sunt cei mai utilizati la e&ecutarea structurilor din !eton
armat pentru constructii civile si industriale. %ot avea sectiune constanta sau
varia!ila.
,upa felul armaturii folosite, stalpii din !eton armat pot f:
armati cu armatura de rezistenta 0e&i!ila asezata longitudinal si legata cu
armatura transversala su! forma de etrieri.
fretati cu armatura asezata longitudinal si legata cu o armatura transversala
su! forma de spirala numita freta. (u sectiune circulara sau poligonala.
cu armatura rigida alcatuita din profluri metalice laminate: 2, 7, $, 4

'talpi
din
lemn
'talpi metalici

'talpi din zidarie de piatra
'talpi din 5eton (rmat
5$)N/)
=rinzile sunt elemente de rezistenta su! forma de !are
orizontale sau inclinate si au rolul de a prelua
incarcarile date de plansee, de ziduri sau de alte
elemente care se reazama pe ele si impreuna cu
greutatea proprie le transmit la stalpi sau la zidurile de
sprijin.
Clasi-carea grinzilor:
1. ,in punct de vedere al materialului din care sunt realizate grinzile pot f:
lemn
metal
!eton armat
2. ,in punct de vedere al pozitiei acestora in constructie grinzile pot f:
principale
secundare
3. ,in punct de vedere al formei sectiunii:
patrate
dreptungiulare
circulare
su! forme de 2, $
=rinzile din lemn sunt e&ecutate din lemn masiv sau din lemn stratifcat, tratat
impotriva ciupercilor si a daunatorilor. (ceste grinzi pot f realizate cu inima plina
sau cu za!rele.
=rinzile din beton armat sunt cele mai utilizate si sunt e&ecutate din !eton monolit
sau prefa!ricate.
=rinzile din metal se utilizeaza la ale industriale, la poduri, pasarele, angare si
pavilioane. Ele pot f realizate cu inima plina sau cu za!rele. ,in profluri laminate
simple ($, 2, 4) sau cu sectiune compusa din plat!ande im!inate prin sudare sau
nituire.
grinzile cu inima plina sunt alcatuire din doua talpi legate printr-o inima sudata
sau nituita.
grinzile cu zabrele sunt alcatuite din !are care se intalnesc in puncte numite
noduri. 5arele de pe contur se numesc talpi, cele verticale se numesc montanti iar
cele inclinate se numesc diagonale.
grinzi intoarse. =rinda intoarsa se considera fata de cota superioara a placii de
!eton, pentru ca altfel nu ai un reper la care sa te raportezi. $naltimea unei grinzi
@normale@ reprezinta suma intre grosimea placii si partea de grinda care este su!
placa (forma de A2A sau A7A intors in jos). 6rice ridicare a grinzii peste cota superioara
a placii reprezinta grinda intoarsa. Ea poate f Aintoarsa partialA atunci cand ai grinda
si deasupra si su! placa (forma apro&imativ de A)A) sau Aintoarsa totalA atunci cand
su! cota inferioara a placii nu mai este nimic (A7A intors in sus). =rinzile intoarse se
realizeaza, in general, in zona acceselor (scarilor), acolo unde este nevoie de o
inaltime li!era mai mare. =rinzile intoarse sunt, de o!icei, grinzile de pe conturul
casei, dar pot f si grinzi interioare daca peste ele se realizeaza un perete despartitor
sau un parapet (de e&emplu zona dintre casa scarii si o camera), altfel ele impiedica,
evident, circulatia pe orizontala.
un caz particular de grinzi care acopera partea superioara a golurilor lasate in
zidarie si preiau incarcarile date de zidarie a0ata deasupra golurilor se numesc
buiandrugi.
1bservatie6
1. 'celetul de rezistenta a unei cladiri alcatuit din stalpi si grinzi se numeste
cadru.
2. %iatra, caramida si !etonul nu sunt indicate pentru e&ecutarea grinzilor
deoarece se pot fsura. %entru a evita o astfel de situatie, ele se intaresc cu !are de
otel care impiedica producerea fsurilor dar totusi nu sunt indicate.
=rinzi profl $
=rinzi metalice cu
za!rele
=rinzi metalice cu
diferite sectiuni
=rinzi din lemn cu inima plina
=rinzi cu za!rele din lemn
P#N!EE
%lanseele sunt elemente de constructie portante, orizontale care compartimenteaza
cladirea pe verticala si o incide la partea superioara.
Clasi-care:
,upa materialele din care se e&ecuta elementele principale de rezisteta:
plansee din !eton armat
plansee cu grinzi metalice
plansee cu grinzi din lemn
plansee din !olti de zidarie
%lanseele sunt alcatuite din :
elementul structural de rezistenta
elementele de fnisaj
%lanseul la partea inferioara se numeste plafon sau tavan, iar pa partea superioara
se numeste pardoseala.
%lanseele din beton armat sunt cele mai utilizate, rezistente la umezeala si foc, au
o dura!ilitate mare dar prezinta dezavantajul ca nu sunt izolatoare fonice si termice<
totodata au o greutate proprie mare. ,in punct de vedere al modului de e&ecutie,
planseele din !eton armat pot f:
monolite, e&ecutate din:
placi plane
placi si grinzi dispuse dupa o singura directie cu nervuri dese
din placi si grinzi principale si secundare
din retele de grinzi (plansee casetate)
plansee ciuperci, sunt alcatuite din placi de !eton armat, rezemate pe stalpi
prin intermediul unor elemente intermediare numite capiteluri. (cestea asigura
rezistenta placii la strapungere si maresc rigiditatea legaturii stalpului cu placa< ele
pot f si decorative.
plansee din elemente pre*abricate, sunt e&ecutate din elemente de
suprafata de diferite forme, dispuse alaturat din grinzi si elemente de umplutura, din
fasii prefa!ricate, din panouri si semipanouri.
Chesoanele sunt placi din !eton armat cu grosimi de minim 3 cm, rigidizate cu
nervuri longitudinale si transversale. 'e utilizeaza la alcatuirea acoperisurilor alelor
industriale.
%lansee cu grinzi metalice se folosesc in general la constructii industriale. 'unt
alcatuite din elemente de rezistenta (grinzi de otel) si din elemente de umplutura
(!oltisoare din caramida sua !eton, placi din !eton armat, rigle din lemn).
%lanseele cu grinzi din lemn sunt alcatuite din elemente de rezistenta (grinzi din
lemn) si elemente de umplutura (zgura, nisip, pamant etc).
%lanseele din bolti de zidarie, asigura o !una izolare fonica si termica, sunt
dura!ile si rezistente la actiunea focului dar prezinta si dezavantaje< consum mare
de materiale, de manopera, inaltime mare de constructie, greutate proprie mare.
5oltile de zidarie se pot e&ecuta din caramida, piatra naturala, !locuri de !eton.
Bolta este elementul structural care in sectiune transversala are latimea mai mare
decat inaltimea (grosimea).
%lanseu din !eton armat
%lanseu cu grinzi metalice (elementele
de umplutura sunt placile din !eton
armat)
%lanseu cu grinzi din lemn
%lanseu cu !olti din zidarie