lasi-2000 - MATERIALE DE -CONSTRUCTII cCuRS ANUL Itat aT & ‘elt1, Introducere Definifia (generic) a materialelor de construc} {folosite la executarea nei constructit lor naturale sau artificiale ie = totalitatea pro P Dintre toate artele (pi divers legata de materiale raport cu mijloacele sale, mé Mijloacele artistice ale arbitecturi fsi alld songinte ccreatiei, pe Manga cea ideutled 3 sanaitiva, care de pentru a fi direct comunicative. Cand se vorbeste despre arhitecturd, se vorbeste de spapivs formi, exista Prd un sistem constructiv, ftird material: 1, tan rol hotfrétor in eleboreres formel arhite 2 of forma depinde in cea mai mare méisurd de 4 individuaill Ja 0 construcjie public& monumentalf, ce sail se poate realize, numai cu materiale arhitestura este cee mai profind si | mai inalt gred de independent in vendenja” in erectie. ‘chard, sculpturi, muzici, teatru $.8.), Paradoxal, arhitectura are si cel aterialele conferiadu-i aceasté ,inden ‘4 in mare masuri in componente e nsemenea trebuie sé aib& suport materiel, terial 2 volum, Toate acestea nu pot Ast cturale i] are méterielul intrebuintat, calithyile ui fizice. Se poate spun material. Orice oper arhitecturald, de la 0 loot ia un zid de apérare la o mare uzini, se realizeaz relativ diversificate, dar si restrictive. ge a constzuctici evidenfiazi- necesitatea cunoas| constructie, stat inainte cét si dup punerea lor in pers. Pentiis pistrarea unei pozitii centrale in conceptia si chiar realizerea construcfillor, azhitectul conlucreazi cu proiectantul de structuri, pentru ea opera de arhitecturd si se realizeze age cura & fon conceputd. Matte decizii sunt dizecfionate de materiale, Sr8 ce cer~ ‘conezptia Finotionalé sgitidita de arhitect nu poate 6 realizatt Je nivelul astepiat- © imagine interesanti, dact nu chiar captivanté, este dat de evolufia gindizil arbiteoturale in din punct de vedere istoric, Nu se poate vorbi raport cu materialele utilizate, care au marcato si de ,curente in arhitecturd”, fark a le asocia intro anumiti masuré cu evolutia materialelor. Se vorbeste adesea de ,arhitectura pietrei”, ,arhitectura belonulul” ,.arhitectura metalului $i wile?” yarhitectura lemrulu® 3.2. Este semnificatv fapnul ef abest courente” sunt generate de preponderenfa unor materiale, deopotrivé in concepHia arhitecturalé: gi structural, si deci de Gisponibilitatea acestora si mésuiré cunoasterti lor mae Cunoasterea materialelor de constructie este indispensabils activititii de proiée-are si exeouti constructiilor. in general, 0 constructic este un produs relatiy s¢ump, Din tolalul cheltuielilor alocate pentru realizarea unei cofistrucHi, 60-70% reprezinté costul gmaterialslor. Din totalul factorilor care provoack defect i, 30-60% se datoreazd cunoasterii insuficiente & fe in constniofii, seer alalor de constructie,erorilor de folosie, ignorarsi actinilor agresive ale mediului exterior asupra matefialelor. ‘Astfel, pentru a scfiona eficient in directia reducer p inari siguranta lor de exploataze, este indispensabilA ennoasteres aprofundata constructii. jeri. materialelor’ de a retului dé cost a constructiilor si pentru @ a materialelor denstructii istoric al evolufiei materialelor de co de evolufia materialelor de construc” e constructiilor este strfins legatt 2. Sourt Evolujia istori tehnologia de fabricare 2 acestora. ise primele materiale de construcjie utlizate Cou exceptia Mesopotamiei, unde nu existau pads, Constnicfie utilizat, Marea raspéndire a padurilor, rezistenfa dest greuiates sa specifick mics, posiblitatile mei usoere de exploat folosirea lui intensivé. pani ect care oe geste spvoape pe Gonstructi, datorita faptului c& atunci cio Geoati sau arsé isi plstreazd forma, cépatan SRGRAB » fost folositt de la inceput in blocuri mari datorit& dific nt constructiile megalitice ‘Govada grditoare in acest seps sus 's, Kephren, Mikerinos), ce alcatuiesc platou TT de om av fost: lemnul, argila gi piatra nates (Gia « fos, probabil, primal mate! ful de mare a lemnulpi 2 side prelucrare au dete= Print amantului, s-a utilizat poste modela, iar or etutindeni pe suprafata P: .d confine putind apa se d gi o anumitS rezisten}S. cultitilor de taiere si fasons (Carnac, Stonehenge) $i | de la Gizeb, Egip Ansamblul de la Stonehenge onstruite ‘Angamblul de la Stonehenge este format din patra cerouri concentrice Gnenhiri si dolmeni). srom-cere, Jech-loc sni: dol-mas&; Cromlechuri: wu] 3.000 1.C. Este construit din p babi! de la 0. distant de 32 ¢ rolul ansamblului, se cred nostinfe in a Istifiul de vp ‘babil religioasd, ai _Menhiri; men-piets, bir luaga; Dolme Constructia ansamblulti Stonhenge a Tneeput fh 6m witime de 6 met si greulate de pénd la 50, aduse aici pro Gin Cémpia Selisburydin sudul Angliel. Desi mu se stle @88 care au construit;o aveau Cur ‘stronomie, gi cl ziua de 21 imie (Sol * Marea Piramida din Gizehecole, constructie din lume mai mul: de 43 ‘construit Tumul Eiffel. Aves, ‘a ineeput, 146 m (azi 138 m) indltime, Jatura de 227 m gi cuprinde 2.521.000 m oubi de piatré Fejele piramidei trau placate cu placi glefaite din granit. A fost construitl de faraonal Kbufu (Kheops) din 2 !V-a Dinagtie, in jural anvil 2,560 fen, pentru 2 servi drept mormént acestuis. Marea Piramidd din Gizeh 2 fost cea mai inal pind in secolul al XIX-lea in 1889 cfnd a fost Inst arhitectura greacd este expresia cea mai desivirsiti a tehnicii de prelucrare # pierre? intrebuingind un material case nu ere apt ‘s& suporte anumite eforturi ce Iau nastere in cadrul tune! construotii, arhitecfii greci au gisit anumite dispozifit bezate pe principala celitute a acestutia iMrezistenta in condifii optime Ia eforturile de compresiune. Sistemul adoptat este extrem de simplu — doud elemente 1 orizontal, sprijinit verticale, de sprijinire ~ si un element e poarti denumirea de ,,tistem ii ic” (ort itos ~ trei pietre). 1 de pe Acropola Atenei Parthenonul si Erechteionu Cu timpul, omul a descoperit fenomenl de ardete al argile’ si de prosucers & cardmizilor gi 8 blocurilor ceramice. in valoare a zidiriei de edrdmidd, sub diversele ei i, Realizarea cimentului roman, i cenuti'si apoi apa), @ dus artificial, deci inexis forme, s-a produs gi dezvoltat la denumit concrefum (trei parti emnat folosirea nt Punerea constructiile $i arhitectirra roman nisip si pare var stins, la care se adauga figld pisaté s pentru prima oar, pe scard larg, a unui material de construct pro in natura. carimiziior si a slefuirii pietzelor, a permis realizarea arcelor, & bolfilor Perfectionarea fabriclrii -omane (bolta in cruce). semicilindrice $i a bolfit rprincipale de constructie Ia romani, a-are format din bloc 4 c-boltd in cruce (bolta romani), d-eupoli. siaje, cea mai imput Arcul $i bolta ca elemeate zidarie, b-bolta semicilindric Romanii au dezvoltat si exeoutarea constructiilor cu mal multe realizare de acest. fel find Colosseumul din Roma. " Pantheonul din Roma Pantheon, inseanan’ "Templul dedicat tuturor Zetlor") a fost construit& inifial ca ‘templu pentru cele sapte tanete ja statul religios al Romei Antice, din secolul Vit av gformata ints-o biseric& crestinf. Este cea mai bine conservali dintre cladirile roman qmai important’ lddire veche din lume cu acoperisul original intact, Desi identitatea axhit raméne incerta, mulfi @ atribuie lui Apolodor din-Damesc., ‘ uy ofului de la partea superioara are un di anteorul a fost tumat in straturi orizor Colosseumul din Roma Panteonul’ (in latin si greacd- cladire situatd in Roma care governatoare ale celor sapte Cupola are un diametra de 43m, iar deschideres g de 9 m, De la fundafii pand la partea superioard, Ps beton roman, cu straturi intermediare de edirdmizi. . data cu impértizea Imperiului Roman, arhitectura bizantind sia adn? aportul prin crear mari spafii interioare acoperite cu cupole (pandantiv) é\ srdmida arsd, de dimensiuni mari, p' ase adaugindu-se sparturi de ot de piatré, de objvei 3-5 rinduri de nstrucfie 3} constituia se ageza in stjaturi gro: adi sau alternati cu asizt ~__Pncipalul materia! de ca | dreptunghiulars. Mortarul de var ! “Aceasta era aparenti pe intrage fat 7 cérdmida si unul de piatra. Riserica este de fapt o basilied ou c marea cupold central de dessapra ‘ havei centrale, incadreti de dowd semi cupole, si sase cupole mai mici, Cupola centralae 0 : “Mevsati minune arhitectonicd, att prin mérimes iametrul de 31 m), cét si indlyimes la care s (ee ioatd (54m), detorits cSzeia pare suspendatl in vaeduh, juminat& de cele 40 feresire de le baza ei. , ‘ | rhitectura gotich aven sf ating’ limita extrema a posibiltifor de valorificare « pierrei, atat din . unotul de vedere al rezistenjei materialului, ot $1 2! iprelucririi, Realizarea marilor cstedrale @ - hecesitat infiintarea lojelor de pietrart, cantitatea de blocuri de piatr neceser constructiilor find enorma. supola, Atenfia ¢ atrasé de gotice sistemele de executie folosite penta acoperite sunt bolfile subjiri, cu “La construcpiile ie coloane. [Link] nervuri susfinute dé | 3 { 4 ; 1 i Cee a navel centrale fi corespunde © ce; Unei travel dreptunghiulare (patrate) laterale. Structura bolfii got travee (doud travel) patrati a navelorInteriorul Catedralei Evanghelice din Si Caredrala din Koln “Aparigia gi dezvoltarea,capitalismului » 4 deoare amploare. in acest prefabricatele, indusirializar. Revoluia industrie aproape nelimitate al Crystal Palace, Londra, arh. [Link], 1851 Galeria maginilor, bin evolufia industriei materialelor de cons jeterminat industriale gi militare de~ ea de a realiza’construcfii civile, e acum apare necesiti ci de constryctii, ca: ofelul, betomul scop apar noi materiale si tehni de la sfirsital secXVUI si inceputul sec XIX au demonstrat posib izarii ofelulué fm construct Expo Paris, Dutert/Contamin,J889Turnul Eiffel din Paris, 1889 1887-1889 din ofl. Tumul are 300 m intlfime, excluzdnd antena Structura a fost construita in ceutate de peste 10,000 de tone. din varf, ce mai adaugé 20 de metri, si o gr Podul lui Anghel Saligny de la Cernavods, 1395 istemul cuprinde dows poduri principale, ou deschider! tate 140 190 metri si cu o inalyime alte lucrari. Dintre numeroascie solutii absolut liber de 30 de meti, precum gio serie de Griginale care au fost aplicate cu sucess [a realizares podulul de [a Cernavodi, vom aminti caeaee ervolosiea, im premier mondialé Ja astfel de lwerir, 2 ofelulut moale — fapt ce & aemtribit la durabilitatea acestei lucréri, dovedita timp de 100 de ant rl dintse cele mai vechi poduri suspendate'din Séatele Unite. Finalizat in in New York City, traversind East River. Avand Podul Brooklyn este uni dat din lume de la deschicerea sa si pand in 1883, leaga cartierele Manhartan si Brooklyn & 1.825 m lungime, a fost cel mai lung pod suspen 1903, $i primul pod suspendat pe cabluri din sérma de ofel.Brooklyn Bridge, SUA, 1883 acest now material de constructie sii 367, | Monier) a facut ce tn deceniul tei al sec XX, cand rile construcfillor, pant 4 de ofel. Aparitia betonului arma (1 metalului in aproape toate Tam epoce 25 material produs din clmenty nisip, pletrig st apdy eu armaturd ¢ Betonul armat era un i putne fi fabricat pe Joc ta incints gantier ‘capabil sé ia orice forma 1 trebuie menfionat aportul principalului compe imentul Portland, obfi 2 complet a CO: yy betonulul arma catre J. Aspdin. Acesta a patentat cf 1A uscatf gi ars pand a degajare In evidentierea calitépiloy cimentul — faoricat in 1824 de calear si argila, transformate in past miacinati fin. Structurd - tip din beton armat Panze subfiri din beton armat (Paraboloid hip) i at a luat 0 dezvoltare rapid mai ales dupa definires proprietijilor nouwlui me Faloul a-siructurilor. Noul material aw oferea doar } *° Ge Herul,_ ci posibilitayi de pretucrare last” dorita de arhitec{. Betonul arm a principlilor generale scheletic’, greu de preluorat arhitectural precedent, betonul era o piatrd artificiald care putea ua orice forma beton grmat, ,Structura insdsi a- care gasise un mod de exprimate i et deschide’ epoca arhitecturii, de Auguste Perr prin voinja esteticd a arhitectulut arhitecturald, betonului armas”.zo Tange, Stadionul Olimpic din Tokyo, 1964 ide beton armat.Jorn Utzon, Opera din Sydney, 1973 Exemple de construct ce utillzeazd materiale moderne Frank Gehry, Disney Hall, Los Angeles, 2004 [-MAX, Bucuresti, Romania, 2008|, Zaha Hadid, Dancing Towers, Dubai, 201 3, Condifii de calitate ale materialelor de constructif fe de calitate ale materialelor de constractii istenté la foc, eficienta 5.2. de: durabilitate, sunt leg: grad de re: \ @: Durabilitatea! ; Materialele de constructie trel | durata de exploatare a constructie! {Ja actiumea inghefulul, a umiditayit, ‘epsiegggyanineresetere eSATA & materialelor de inghe}-dezghet a produsului saturat cu ap&, cv limitarea pierderilor din rezistenta sau dim greutate, o modifies structura, Ex: betoanele intirite se clasifict in betoane cu grade de gelivitate: G, seristicile pe toaté puie si fie durabile, adiod sd-gi péistreze carac: lor de constructie i, Durebilitatea rezid’ in rezistenja material: microorganismelor gi a mediilor agresive. se caracterizeazi prin numarul de ciéluri pastrarea calitajilor sele de exploatare. Srilor de forma, dimensiuni, 2 Gass Seo. Sioa" prin rezistenta fatf de aojiunes distructiv j é y haaeaom ‘a matérialelor se caracterizeaz& MUGS, care se manifesta prin sc&derea rezistentelor si apart deformatiior: umflere, de constructie Ja. umiditate se asiguré Geformare, fisurare, exfoliere ete. Protejarea elementalor 4 .|.prin izoliri hidrofuge si bariere contra vaporilor. sis remial ete me COMORES “gUBIDr se caracterizeazA prin rezistenfa fat de setinee distructivl a proceselor biologice, care se intlnese mai ales la meterialele organice si la cele de natur mineralé, m&cinate, fibroase sau poroase ° RS saRMMAMrazyme se caracterizeazé prin rezistenta fat de actiunes distructiva a agenti sin mrodiul inconjurdtor agresiv (Fam, gaze, lichide etc) si este influenjats de gradul de finisare si de protectie a elementului de constructie, 11Prin grad de rezistensd [a foc se intelege capacitatea materialului de a rezista la solic” tarmice sé mecanice produse tir simpul gi din cause incendiilor, Materialele de construc carncterizeaz’ din punctil de vedere al revistenjel Ia foe prin categoria tor de comb’ ustibili_, prin limita lor de rezistentA la foc. .minati de natura materiabilul OIERIIT unui marerial de constructic os deter Neenah Materaiele ce constroefie se impart din punct de vedere al combustibilitatil categorii: _ incombustibile, care nu ard, cum er fi: pietre naturale, agregate, zguri, mortare, betoane, ofel, beton armat, zid&rie 5.2 - aprind greu, ard fr flacir sau se carbon Taidura. executate cin materiale combu.! - Jemn ignifugat, lemn tencuit pe ambele Bir ustibile (semiconbustibile), care se surge exterioare de oustibije, cum ar fi: | combustibile, care pot fi aprinse si ard mai departe eu S62 ‘ard flactsd, chiar dupa ce st [adtura e fost indepértaté, cum ar fi: lean, carton bitumat Bs ae construcpie este perioada de timp exprimata qemlare materialul rezisti acfinnil umor tempest oo°% varia’ in timp dupa 0. S wubtimp. Elementele de construcjie cedeazh dup, TSS” acestui timp, = "cjistea portanté sav stabilitatea, elementele nepor‘ar ge ase opune propagirls incendiului datorita fisurt Senta Ia Foe se determing prin incercért real, In labor” = greu combi numai in prezenja unel protejate cu materiale incom! temper elementele portante tsi pierd cap compartimentare) igi pierd capacita prabusirii elementulul, Limite de rez speciale, elinfidienja marerialelor ae Corisumul foarte mare de resurse materiale al so masele plastice, sticla, betonul, conduce la epuizars ati mari de degeuri si poluare, Numai locuitoril 29ne reprezinté cca 20% din populatia globului, consumé aproximativ 86% din cantitatea mon eerie ob din bare, 80% din meta gi 76% din material Jernnos. Eficienta materialelor presupune urmatoarele: i ine materii prime 2! | proiectarea bunurilor gi serviiilor astfel inolt sf neveste eft mai put neregenerabile; ‘ajii modeme, cum ar fi lemnul, m-2 2 resurselor ecosistemului, proc Jor industrializate ale Tumi _ politict pentru conservarea, recuperarea si eficientizaree materialelor, 7 = prevenirea creasii de deseuri si a poluari i materiele secundare (recuperate) AL nul in acest domeniu sunt materialele regen’ ca energie incorporalé scizutd. Lemnul este singuruli Gin atmosfera. Pe ciclul de viafé, se poste adm ate emisii pofuante (fam, oxizi deN si). timularea unei economil bazate pe ‘Aspectele asupra carora trebuie pus accent seciclabile, refolosibile, netoxice care in faza de crestere absoarbe CO2 ilanpul este zero. Totvsi, la ardere apar st Reducerea ~“Refolosirea. =, Reciclarea — Recumpdrarea oferé o cale simpla dea i Sonsiderare modul in care att indivizii ot 51 “rolectivitajile sohimab& modul de util” materialelor. eee cel mai important pas in precbe chiclentizare a materialélor si prevenirea formérh deseuriior. Indivizii pot opta de a:”~‘1. Piatra in constructii | LA. Generalist in naturé (pisiri naturala, roci) saw Jor (piatrd artificiala) sau prin arderea uci de nana mineral, Be area cut qjutoru! Piatra = materia! so yealizat artificial, prin aglomer ‘pdménturi (materiale ceramice, ete). se prin exploatarea zickmintelor de roc! le pot proveni din roci ice (marm ala sunt materiale obfi ) a scoargei teresire..E! ii, bazalt), roci metemor! erate, esleare, travertin). Produsele din piatra nature (cariere de pinz2) ce formeazil parrea durd ( mngmatice.(granit, granodiorit, porfir, gabro, crdecie, gnais) sau roci sedimentafe,(gresii, conglom piatré naturait (grenit, caleas, stractii in calitate de: ucfie artificiale Rocile se extrag pent folosirea in com: | Tmermura, etc) si materie primd pent objineres materialelor de const (cimentuti, varuri, ipsos, ete). i calitetile constructive ale produselor din piat turalé: w durabilitate (greutatea specific® aparenti, porozitate ceecistenta (Ia compresiune, 1a $00, 1a wrura); 1 gelivitate, ete a, compectitates, aasorbfia la ape): of o serie de condittit arebuie s& satis de alterare chimica; logica si culosrea cét mai omogene; pot fi usor descompuse (sulfa 4 la ueririle de construct vzagrepere fizic# sau chimica si mineral elemente care ‘Piatra naturalé folosit ~ nu preginte urme de de: 2aiba structura, compozitia F = $4 mu confind incluaiuni strine 51 mst + juinerale argiloase, piritt, struri solubile, ete); = si provind din masive mari si cét m strivire, etc. at mai pufine fisuri, erépaturi, zone de ai compacte, cu srebuinjare in constructit: atra prelucraté); 2 au un domeniu larg de i «material pentra ziddrif (sub forma de piatrA ruta sau pil 2 agregate la objinerea mortarelor $i betoanelor; . : «ja lucraci de finisaje interioare si exterioares Ta lucriri de drumuri, cdi ferate, ete Produsele din piatra natural! 1.2. Produse din piatra naturala x, produsele se impart tn dowd grupe mari: produse d= 4 Dupai felul 2Acdsnéatului de piatré nature de roci stfincoase. _balastierd si produse provenite din carisre A, Prodilse de balastier trase din carieré. in aceastd categorie intr: coed \ Aceste produse se folosese sub forma in care sunt ex = nisip: HagH nepreluerat, gramulayic (0-7 mm), (iy (granulajie 0-1 mm), 768 £ (granulatie 3-7 mm); {. ¢ ,Prepararea pe cale mecanizaid a scurtarea considerabilé a duratei mortarel in constructii 2.7, Mortare pentru zidarii Sunt majoritatea mortarel executarea perefilor interior! si exter gn&cinat), nisip (granulafie 0-7 mm) si 47 Mortarele de var trebyie s& fie foarte @. Mortare de var Jor folosite lz zid&riile construc i.. In componenfa plastice, li suport (zidatia). Pentru constructiile care se afla in etc) se folos: mediu umed sau cu umi ‘ese mortare de var cu adaosuri de ciment (mortare b. Mortare de ciment Sunt miortare preparate cu lianfi furnal, ciment de cenusi, ete) in ge Sunt utilizate iment sunt pr=pe jntBrire mai lent’ § 2 Se prepara in mod asemdndtor cw Mm hidraulici (ciment Portlane mneral de marca joast. wy Ja zidariile constructiiler wate cu adaosuri de var (mortar jj o mai bun Iucrabilitaie, _ Mortare pentru tencuieli jortarele pentru zidarii, condifiile de lucru ale acestora. Pentru 0 mai bund lucrab pentr zida La tencuirea suiprafejeior de zidarie, ‘stratusi succesive de tencuial :,spriful Varios, strat suport), strarul vizibil (mortar ‘Mortarele pentra tent celelalte straturi (tencuial’, finisal Materialele componente sunt acele calitate (puritate) a acestore. A: aiba granulajia mai micd si sd m La-tencuielile decors de calitate superioaré, ete pentru o mai bi cuieli trebuie si fie lucrabile, agi cu ale mortarelor pentra stfel, varud nu trebuie s& confint u contind impuritaji, etc. ative se folosesc mortare preparate cu cime lor asigurd obfinerea unor de amestecare, economisirea forjei supuse fojiunii apelot agzesive. fn gener ilitate, mortarele pentru tencuieli se fac mai iI (un strat subpire de mi de calitate superioara, mixte). i ic, amestecuri bine omogeniz de muncé, eficienja lucrul cfiilor care luereazi in mediu scat Jor intra varul gras stins (past sau ucrabile $i oa 0 bund aderenja fata de supra ditate schimbitoare (subsoluri, sch ciment metalurgic, ciment al, mortarels de var-ciment, mortar de ciment-var) pent functie de tipurile de tencuie) zidacie, impunandu~ 4 pirfi nestinse, nisipy aderenfa a moriarelor, se exeouta ortar, fluid), grundul (un me-. strat suport él finisajulul). se cofidifi J trebuie- plastice decat thorta sf aibé o bund aderenfa cu stratul supprt ge ‘sf nu fisureze in urma procesului de int&rire. - int alb sau colorat, ipsos‘alb, ni' je 7-70 mm, selectionat in sorturi si calitSfis «= pietrig: natural, nepreluerat, granu } “halast: nisip si pietris amestecate nanarals ~ bolovani: pietre rotunjite, >70 mm. jaye ub Foeiistancoase: _BeProduseprovente din & de cariees pot fi utlizate in stare brut, age cum au fost extrase din carieré, sau dupa 0 mecanicd (concesare, cioplire, slefuire, etc). > execufia peretilor de zidiries * execufie zidurilor de sprijin pentru impiedioare = execufia fimdatiilor, soclurilor, ete. . Produsele prelucrare oseste let 1a alunecdrilor de teren; in general, zidaria de pier’ naturalé brut are un domeniu mai resirins de Zolosire, datorita faptului c&: * randamentul este mai redus; © se manevreazi greutdfi mari; - consumul de mortar este mare, = necesita grosimi mari, care si supl datoritt volumului mare de goluri dintre pietre; ineascd slaba calitate de izolator termic a pietrci i “pita de plate cictopiand °° Zeb as pnb (nevometatt) ats ‘ ‘[Link] mart . beth uscd, 2 - _—) RBBIRERR RATA Se foloseste: i ca agregar Ia confecfionarea mortarelor si betoanelor, . - la executarea lucrfrilor de drumun (filer, granulatie <0,075 mm, nisip de concasare, “granulajie 0-3 mam, savurd, granulatie 0-8 mr ‘split, grenulatie 8-40 mm, piatra sparté, tn *sorturi de 25-40 mm, 40-60 mm, 60-90 mm, criblurd, in sorturi de 3-5 mm, 5-8 mm, 8-12 mm, . i 12-15 mm, 15-25 mm). prelucrare si fimeyie de modul de = patra fasonatd mma pe faja vazutd (moloane); se foloseste le lucrari de zidarie masivé; are rosturile drepte, ier consumul de mortar este mai mic.are forma geometric regulata, obyinul te la executarea constructiilor de imp ului, necesitand o cantitate ‘fetele (piatra de talie): jor de piatré; se foloses alele pe toatl grosimea zid = piaerd fasonata pe toate tsierea sau cioplirea blocuri deosebit%; rosturile sunt plane si par de mortar. . pope nee Bacay = piatrd fasonata Sub forma de pldci (pists, marmuré, granit, trevertin, ete); se fale piacatea zidurlior exterioare, Iucrari interioare de finisaj, pavarea curfilor interioare, to bie: plécile av forme si dimensiuni variate, funefie de corinjele arhitecturale ale constructiel exte 0 rocd metamorfied, sompuss,[Link]-paste-3/m calci ju, CaCOs)-siobfinut in metamorfoza-calcazulu, ‘Nuime y= a striluci, a fuel. Cele mai obisnuite culo > cristalina a carbonatului de calei limba greacd veohe, papuaiper provine diCulorile diverse ale marmurei se dstoreazi i Ela sarurile de Fe) maro - de la cele de Mn, cenusiu - de 1a grafit, ett), in Europa, cea mai epreciat% marmurd este|marmura de Carrara (Italia), faimoasi penta }marmura sa de culoare alba, respectiv gri-albistruie, ambele de o calitate deosetiti. In Romdnia, cea mai important sursé de marmuré este zicuméntul de la Ruschija. sunt; albi, cenusie, gri, neagrd oi rosie * marmur impurititilor conjinute (rosa ~ : : Pfs italian’ granito = ,grarallat) este 0 rocd magmaticd masivé, cu granulatie § grosoland (eristale cu dimensiunes dé céjiva milimetr, formatt la ‘adincimi mari (facénd deci vine dintwe phtonite), conjinand in principal cuar, feldspar sau minerals de culoare inciis’ ca cae a ind se ponte spune ch ar fi roca cea mat réspAnditd din’ scoarfd, Hind prezést in a ao eige sau sedimentare. Granitl se explostca2X frecvent in cerieve de plat, mst oust 9, Zanele (ecto Mmineralé le ca; Pirt@® (FeS:}, Magnercd (Pe,0,). Graninul este Solos: in aa cant le: pavarea strézilor, bordurii trotuarelor calea feretf (terasatnente); Flavarea peretilor exteriori ai clidirilor, in grédini Ja fanténi, pavaje, ¢ oroasd Ge calcar (alck care are o culoare galbuie pani la brund. Roca ia nestere le jes din calcare sau traverseaz® soci bogate in -bonat de calciu ca $i dioxid de carbor in general, travertinul este poros. in slefuire gi lustruire, travertinul capett o suprafsta le structie, Ia placatu! fatadeler, fBoagiauipn ‘lalienk travertino) este 0 rocd calcit slab magnezian si eragonit), gure unor izvoare tei rearbonati, ioni de car Dac se inchid porii cu praf de ciment, p ca 51 marmura. Travertinul se_faloseste, oa piatrl ce con: ay ca blat de bucttirie sau baie. smale bicarbonatate care fel de perefilor interiori gi a pardoselilor s \Marmuard Granit Travertin soneaA sub forma de: placi, pavele, variate, functie de ceringe; calapurile bordurile sunt, dupa destinatie, «= plaerd fasonata folosita ta construcfii de drumurt; se fe jealupuri, borduri; placile si pavelele au forme si dimensiuni TV Porm cubicd, cu latura de 90 mm si greutatea de 1,7 kg . pentru trotuare, pentru incadeare, ete. 14; se objin din blocuri de piatrd naturalé prim elemente de construcfie din piatré natural la executia. treptelor de scara, pervaze, glefuri, yeioplire, tHiere, slefuire, lustruire; se folosese {brduri, Solbancuri, comige, ete i “if ee de Zidarie din blocuri de piatrdExemple de utlizare a pietrei naturale in construct: 2. Materiale ceramice 2.1, Definijia materialelor ceramice | Materialele ceramice = materiale objimute fn urma arderii produselor din argild tn diferise “forme $i dimensiunt 2.2, Clasificarea materialelor ceramice | (uglier gedit ie prelerars; = epi meemtniae, sunt obfinute din 3 speciale; in aceasta categorie in de drenaj, etc.), produéele refractare (produse rezisten jumot, produse § angile obisnuite, mesive, nesupuse le tratri Jelor de constructie (c8r te Ja temperaturi >158C °C; e&rimizi de “lice, magnezitice, dolomitice, ete). curate, spilete, fin m&cinate, supuse la | pap anicmaaeanteRmaa swt obtinste din arale fratamente speciale, ov texturl fink 5 omogen®; in aceasti categorie intra gresiile, falanté, |, porjelanurile, ete folosita gi temperature de ardere): - Cpepue = \Sn aceastd categorie intra car aeRO Jn aceasté categorie intr semi] : _SGURvseageRNRTRRAUNEREAI sunt materiale impermeable, | ioeasta categorie inird porjelanurile, gresiile, dalete, pavajele, ete apacitate mare de absorbie a apei ( aprox. 8%); sgt, sunt materiale cu ¢: fajanta find, etc, ‘Amizile, figla, produsele refractare, seafease (clincherizate), sunt materiale ow porozitate medie 28%)s orfelanurile, elincherele, tuburile bazaltice, ete cu porozitate foarte micé (<2%); im gage (culoaree ciobuli): veda 4 in aceasté categorie intr’ cirimizile, figla, twburile de drenaj tuburile de bazalt (materials semivitrificate), cae ccherele de fatadd, de pavaj, ale vitefic: Timateriale poroase), © - gresiile, dalele, pavajele (mater ‘ante fine) produse refactare (materiale Januri (materiale vitriGicate). aliyg; in aceasti categorie intra fai {materiale semivitrificate), porte y ( poroase), semuporjeianurt '2.3, Obtinerea materialelor ceramice | maselor ceramice cu plasticitatea doriti in vederea fasonérit, presupane adiugarea ‘in materiile prime argiloase, operafie care se yealizeazd pe cale uscaid sau umeda. eae se foloseste la fabricarea maselor ‘masipume! mécinarea componengilor plasticl 9! | & degresnfilor, dozarea, Pare, amestecului si dospirea ‘pastelor. Macinerea materiilor prite 2ie* neasourelor, colergangurilor, valfurilor si morilor cu bile és diferite wiioe se folosesc balanfe automate cu acjiune intermitent# seu degresanfilor eramice ou texcura ciobului mai “grosierd si = omogenizeres, um! | realizeazA cu ajuto tipuri, iar pentru dozarea component continua.realizeazi cu ajutoru! amestecdtoarelor te feluri: amestecitoere cu palete, cu arb= materialului (tip Eirich) si colerg ea amestecului de materiale se pot fi de mai complexi a x Omogenizars materiale pulveruiente, care forma de Z (tip Wemex), cu migcare amestecdtoar Masele ceramice astfel preparate, se umezeso si 5 depoziteazai in bazine de ciment, in vE. dospirii, timp de cel putin 15 zile, acoperite cu sabi uuzi (pe toaté perioada depozitarii trebt ceee im cand asigurats umectarea). Prin aceasta se conferi wa pronunfat caracter v1 particulelor substanfelor argiloase i se asiguré condifille dezvoltirii acizilor humici sub eer” bacteriilor. in consecinj& se mareste plasticitatea! pastei, cea ce va asigura © fasonare mz acesteia. articolelor de ceramicd find, consta din: ¢ filttarea barbotinelor, dospirea si dezi b forma de barbotine, iat mick mori cilindrice cu F wilizat ia fabricarea comogenizarea $i ‘ate ‘sau in volume, su de maselor plastice, in are: ie Tmicinarea umeds 2 maselor, pastelor. Dozarea se face in grew Inaterialelor degresante se realizeazi sepa actiune discontinus. ; Omogenizarea burbotinelor de materiale degresante ou materialele argiloase se face for Se sau cu elice. in continuare barbotinele se tree peste site ou egitatoare cu palete rotati fosforos si peste magnet! permanen| fier. Barbotinele putificate se deshidrateaz& prin fltrar pentru a dospi, minimum 30 de zile, in pivnife Pemare, acestea se omogenizencd qi se dezaereaza cu ajsors] malaxo: ge taie in buciji adecvate pent procestil de fasonare, i ‘coramice reprezint’ operatia prin care pastel plastice | se 68 edere contractia Ja uscare $1 Ja ardere a masei ceramice. S i sau electromagne}i pentru a fi refinute particulele the 1c, sub vid, iar masele rezultate se last in umede si cu temperatura constant. Inain arelor de tip colery pe calé umeda, semiuunedi sau wseat. realiza ps ORNERORURR se face prin urmitoarele metod: - manual din pasta plastica ~ strunjire ia forme de ipsos; s ~ presare din masi plastica; = trefilare sau strunjire din-calupur! turnarea barbotinei manual in forme de i a cald, 8, C-150 C svintate sau uscate; - ipsos sau semiautomat pe conveier, 7 ‘ - tumnarea barbotinei sub presiune | se utlizeaz’ pen’ry confectionarea f | Cae eee cu dimensiun: precise si iorme complicate. In acest scop, At pulveruler. wEnsgoneazi in matrite de ofel, prin presare (intial usoard, dupa care putetnic’ ajutorul unor prese manuale, cu frictiune, cu arbore cous sa hidraulice. : OE i fie natural fie forjat. fn Tpental de uscare est uni“ crea forjata presupune folosireg aerului inoalzit tn is tuneluri, care permit regiarea ‘vmiditaii si a temper: tm a evita o evaporare intensd a apei in timpul 7 realizeazi prin evaporarea apei e aerul atmosferic, cu temperatura 91 evaporarii netura depinzand de stares yremii. Evapors speciale, sub forma de camere sau Uscarea formelor crude este necesaré per! core ar provoce fisurarea sh ctparea masel ceremic®,1 loc 0 serie de uri ridi ate, cind 2: siti, ui gi implicit 2 de Jor ceramice se realiz Stmonudle, insofiie de verietia vol —.- | Yransforméri chimice $i rezultind o piatra artificiala. | in timpul incdilzisii se produc urmatoarele procese: : "indepériares umiditayiireziduale si a umicitap higroscopice, intre 170 C si 220 C: | + fndepastarea apel de constinie via releaua bidroxidulul de fier gi cea a baloi 200 C si 400 C: ‘ - indepartarea apei de cons ! carbonatilor si sulfatilor, intr i vitvifierea, intre 9¢ i titufie din aluininositicapi (caolinit, montmorilionit) gi di 0 0 2400 Csi 1000 C ° ° Cai 1400 C: - sinterizar : = sAcirea gi definitivarea crist pot fi clasificate in functie d ve, cu combustibili lichizi, cuptoare electrice; si figle, olézie, cahle de teracotd, ceramic 2 a arderea produselor ceramice Alzire: ouptoare cu carbuni, cu g cuptoare pentru ear&mnizi H Cuptoarele folos' | ~ modul de inet - produsele de arder find; - forma construct vi: ouptoare hungi, pirate, rotunde, in zig-zag, circulare, cameré, tunel; b _ forme eeMjeari: ouptoare cv Bacdra ascendents, transwversald § jntoess 7 | Bomtactal produselor cv gazele de ardere: cuptoare cu flaciir direct sau msfis ; 1 Feodul de explostare: cuptoare ou funcfionare periodic sau continus. $2.4, Tipuri de materiale ceramice \ AceGasimiay pline sau cu goluri, ou fete jateriale compacte, de forma paralelipipedi pile gi arse la temperaturi cuprinse inire 950% #4 i Cardimizile sant mi t * petede sau profilate, fasonate din argile fuck 100°C. i ea ' ‘ ahabnicaremeananiztlor ! Materia primé utilizaté. Ja fabricarea céramizilor este argila. \ ti in aer, pentru realizarea maceririi - imaceratf, amestecst’ cu nisi cu apa necesaré, se objine un ‘oi in instalafij de malaxare, va arimijares j alte ‘Argila extrast din carierd este depozi Pe particulelor argilei - dupa care se omogenizea7s Din argila { Paliiale; care imbundtijesc caracteristicile argilei, tmpreusk : aatece. Din acest amesize, introdus in dozatoare automate, iar ap ‘ ~rezulta 0 past argiloasé. 2 comprimaifi de un mecanism elicoidal si ardmizilor se realizea2A din pasta argiloas ‘continuu din pasta este tHiat automat, 12 rimizilor. Blocu! Fasonarea of frecut printr-o filier avand forma ci » dimenstunile c&rémizii ate la uscare in uscitorit speciale, Dupé deshidratare, argila pur’ de eca 900-1 000°C. “| Carémizile astfel fasonate sunt asez actiel preparatd este ars8 in cuptor, la o temperiit Oa = rezistenta medie de = densitatea aparenté - de > porozitatea si -capacitared tebnologia de fabricafie; au t rezistenja la inghe|-dezebet. « rezistenja la inghef-dezghet 5a fie negelive pentru a coresp = eflorescenta - reprezint& jnaterialului la suprafaja acestula fa la. umiditate - Te tural’. - comportarei rezistenfa la umiditatea nat - rezistenta la agengi chimicijagresiv ~ rezistenja termicd. - rezistenja la foc. Amizile pot fi: pli Se utilizeaz nestructurali cu grosimi de 1 zidarie la structurile in cadre saared minim MS . Zidaria poate fi protejats sau m Exemplhut ne, ou goluri ver :mizi pentru placaje. ae a perefi structural ex ig spere la compresiune - determi termina clasa car ‘amizilor (Cl. de absorbjie a apel- vari - variaz’ funcfie de porozitates aparijia wnot séruri soluble sprezint& raportal dintre rez teriori cu grosimi de 3 2,5 om, De asemene: ‘2. Se vor pune in opera impre ebuie si depligeasc& 20% pentru & vunde ca materiale de construcfie. icale, cu goluri orizontale, cu aut nd marca cérimizilor (50, 75, 100). C2, C3). _ ‘az fonofie de tipul earamiz! ‘nu afecta rezistenja meer fiectrui material; cisimizile t& prin cepilaritate, din is jstenja clramizii saturate oe gi feder (lambd yi_ 7,5 sau 25 cm si la pereti 2 pot fi folo.e si le panouri de ump{uty sani cu im mortar de cimen impotriva actiuni' apei prin tencuires 4.fl 444 25 em: 107 bus | RENEE). 290408 88/138 20x 1$x88/138 mn. ciori cu grosimi de 37.5, De asemuenea, se poate folos! oper’ impreuni cu un mortar de © potrive actiunii apei prin teneuire. pereti interior! om gil cure Ia pancuri de umy iment-var de Se utilizea2i In perefi stra | mestruoturali cu grosimi de 12, din zid&rie la structurile in ca marea minim M5. Zidiria post om 5 sau 1 dire, Se-vor pune in ef protejaté sau ne fi ‘Exemphut Dimensiuni ~ Grosime (mm) ‘Mase (KE) ta «Consum pe m? zidarie (bw): 30 em: 67 bus 15 em: 39 bue : Consum pe m? (bue) zid det Consum pe m* (buc) 2id ée: Densitate aparenta (kg/mc) 3 65xc180x138/188 cum, 290x240x138/188 mum. tj Se utilizeazt la perefi stucturali exteriori saw interior, op gros de 37,5, 30 sau 25 om $i ta seri je 18 can. De asemenee pot i folosite gi la panousi de pere{i interiori nestructurali cu grosi 5a Pempluturi din zidarie, ta structurile tn cadre. Se vor PAL ga operd impreuné cu un mortar de aeaeenvar de marca minim M5. Zid&ria GB6UHe)protejatl imporrive actiunii apel prin tencuire,Exemplu: Reezistonta termica (m2K/W) czistenta termica (m2K/W) zid de: Cangum pe m? zidarie (bue) Consum pe m? (buc) aid de! ge foloseste pentru pereti de conipartimentare, perett igtructun in cadre; zidaria qEBSIE: ‘de asemenea pentru zidirea locurilor ¢ Exemplu: jatgeimpotriva actiunii apei prin ten ie veci. 30 em: 27 bue 25 em: 22 bue 90x240x138 mm. . de umpluturd (interior! si exteriorl) cuire. Se poateensivnl - Lungime (mm) Portanta ase (4) Consurm pe m* zidacis © onsum pe m? (bu) 26 de mn perm (puc) zid de 500x115/200x238 mm. neportanti, la stracturi din 2idirie sau beton, sntare, eazA 1a perefi interiori de compartimes 5 Se utilize ime @l avestora. \indiferent de regimul de inal { Exemplu: 1 ¢ Dimensiunt - Latime ( Dimensiuni - Grosime (10 Portanta Masa (kg) Consum pe m’ zidarie (buc) Consum pe m? (buc) xid de: Densitate aparents (kg/m) ‘ | @ummmcnmmanearamiasy Peretii din zidarie de cirAmid: orizontale si cu lamba si uluc. 4, functie de cdrémizile utlizate, pot A: pline, c+ goluri verticale, e cu P - P+4E, la peretii interior! structuré din beton zistent®) le © uturé a constructiilor Se utilizeazé le: perefii portanti (de re * portanji seu de compartimentarc, Ie pereti de ump! } ermat.ale céramizii ‘Avantajele zidariei cu goluri, comparatiy cu cele _ reducefea greutdtii proprii a pere}lor (aprox.20%) + je constructie (zi ime nominalé de 3 ensiunilor elementelor G diria din c&rimida plind ou gr 0 em, din cAramizi cu-g - micsorarea dim: gnlocul cu zidérie ou grosi 37,5 cm se poate verticale); sriale (aptox.20%); (datorita golurilor); - economii de mate! - izolare termicd superioaré _ micgorarea consumului de manoper® ; - cregterea ritmului de executie. executarea acestor zidarii necesiti un consum de fori de muncd cv ca in schimb, superioar’. Jocuri ceremice eu géuri orizonta) rcoerstatemeigaumierticale — Cordmia!¢1 eerste oul & a Got engion|aj sau mai multor m: Din combinarea 4 do mecanicé, ‘caracteristici superioare (rezisteni® igi mint aioe nied Bt pees Zidarie din ckramida gl botons sikti Cory petits mares betonul rises Exemple de utilizare a materialelor ceramic Utilizarea cdireéimizill lor Ia: reatizarea peretilor ins ateriale de co ‘aplare termicé, aspect estetic, terior! gi exte Bete din boat Zidarie din cardmida st pi we plarscn ‘naljnea multi 2 ‘nail eBramizior ‘Zire de pla In asteror .e in constructii. riori la locuinfe P, P+1E. astructie, in. scopul obfinerii_ unor etc), 2idaria po:Bufigie Tiglele sunt materiale ceramice utillzate a invelitori pentru eooperisurl. ~ Materia ‘prima utilizata la fabricarea 4 jailer seer tee se : fasoneart pe cale_ “prin presare ir tipats Sa | ‘pin tagere in £ BOU=TOC gece Ipcuptoate speciale _doua caljtati: cal-l'si cal 2 Tea, a, fn practica, jiglele in rezinte. sti? sag csuipadid si oniogendsi no. confint corpuri $8 si aibi o culoare uniforma gi sunet metalic la lovire: .d impermeabilitatea gi rezistenja pea Tipanideyigle, { Tielele pot fi: sigle solzisigle frase, figle presate. AA 1|. “dla sarpant | Sisiemului 42% a | 2 Tiglh de aerisre GS 3 — Tila de margine stinga 4 4.— Tiglt de margine éreapt L \ 5 —Tigla de coama 1 | 1 Tigla de baz Tighe de aerisire eee ile parazipadd °! th 4— Tight de margine stinga fot '5—Tigla de margine dreapta 6~ Tight de jumitate 7-Tigla de coamacerea laterald este mai micé de sgopere Clocarile au solu de prin« Tigiele srase au un jgbeab Gresate; lar Ixeapete acest figlelor pe sipelle acoperigulu. } Tight de bez 2 Tight de aerisire 3 —Tigld de inctidere sub oom 4.—Tiglt de margine dreapts 5 — Tilt de margine stage 6 —Tigld de inchidere margine drespta ‘Tigit de tnchidere margine stAnge 8—Tigls de coama lor subterane care se. siréng les 5 ary de Cardmida, ou sau fEr8 adaos de er * i 5 ar [Link]-9502 " Yntesioaré este cilindricd, iar “Fobailor_pentra deenaj-este-de-330-mam-+ | ler, in fuactie de diametry, g = cea suterjoard este cilindtica sau prismatic’. 1 (Q mm, diametrul interior Di = 40 mm - 25) 8mm -30 mm."Au forme si dimensiuni diferite, dupa tipul planseului care. urmeaza si fie realizet. jce sunt_agezate ‘niregrinzile din ic, cu deschideri nse intre ou nervuri dese, blocurile cera rimat. Acesiéa Sunt ‘umnate In inve de caloul a plangeulul. Pentrs realizareu 2) | gefon armat pigcomp I {1350 - 7,00 m, dispuse pe directia un material ou stru - de argild la temperaturi cuprinse ine + | [Link] ceramice esse foarte vasetl (brand, sie, galbent), adantilor gi de candifile-de-ardere.” esia Se glazureazi. Se. yt fp anumite cazuri, gresi uzurd, agresiune chimicé $i ingbe|-ds Gresia ceramica este * obfine prin arderee-amestécul caracterizeazaargiloasi cu adaosuri ¢ se objin din argila sau mast sf ¢ and la vitrificare. ~ le caramice pentru pardoseli Se fealizeazi pe Gale Semius sare; mam, 50x50 mm, 100x100 mm, 150x150 mm, 200x2¢ ~crotxsO™ mini; 150x75 mm, 150 x100 mum, 200x10_ 4 intre 4 $i 28 mm. 7 ie racordare (colfuri, scafe'si sock). neglazurata, Se utilize Pld 3008300 mm), dreptungl 300%) 50 mm). Grosimea plécilor v De asemenea, se produc si elemente d etedi sau reliefata, glazur Suprafaje_plt ardosell pentru Taboratoare, Bubs, bal, coridoares ST in industrii cu medi agresive; Materialele de ceramict find, se obtin din paste bine cmogen za aleaiaite ial ingrijit finisateCu mici ogurile necesare, supraiejele fi teracota) $] P” aegorie de m ile de majoli turd se clasificd in: pradus ‘ BEOGUSe BOTS -gresie Ceremic& i larga pldcile. Pldcile de faianjé. Fatany bfine dintr-un_amestec de 40%-nisip-Cegresaaty- St TO" feldspat Coadanty Piacile 4 ich print sti sespectiv,-[Link]-stderea 7. _ [Link] fe fnfndu-se [Link]. Ulterior faja exiegi (ge realizeazd arderea lao temperatare hi i faja neglacuratlé este previzuis cu striurh Pe = Foanuia se fixeaza pe sweeul suport f Materiale cetamice din gresie‘0x5,5 mm) si dreptunghiulare (150875x5,5, ite, De asemenea, S& 5,5) mm), pies? pentru scale fue wei clase de calitats: extra, 1 si Th Jor, planeitatea fefelor, prezenfa a Placile de faiant : | .) eu toate muc Fproduc brangort lah (150x25x5,5 = 50x5,5 mm) si plese pent colt | ‘Calitatea se apreciazd in funeyie de, exsctiates dimensiunil {gtirbiturilor si calitatea glazurii. stentei Ja incovoiere punetul de. vedere. al 32% corespundé din {De asemenea, plécile trebule st ), al reaise je apa (13% - ei 1a sae termic, ta agenti ! (minimum 15N/tom e 118%). f Se folosesc ia placare 3 & gcoperires meselor de laboraior a:perefilor in interior (buc putin curate, care dup ardere se cu glazur’ care poate fi mat te obtinute din argile mai | bptacite cle majotied sunt produse ol |» dau un ciob colorat in galben-roscat, Pe #sf8 parent sunt acoper | Tseuucioasd, wampareatl ees ‘opacs, divers colorat na sau: mai multe culor. | ge gabrica fm forme pitrate (L = 20 mm - 100 mm 8 © 5 mm -.9 mm) si dreptunghiulare : GENS sam 250 man, 1= 20 am - 90mm, g= 5am M4 ma) { 1Placile de majolicé se cpracteriz prin-reistenia.a-veriatibroste-de temperate | Raorcs reetstenge fa gelivtate-(rezist Ia minimum 25 cicluri inghej-dezehe), rezis de-la-150°C structii, atét pentrs interior eat si pentr elementelor de cons ‘Se folosese Ia finisarea prin placare a ‘exierior, Se fixeazi cu mortar de ciment ct. ada0s de var, rn materiale natusale-brate ce combine tehnologie witemele de fajaddeeramice sun jecifice ceramicil, avansata cu caracteristicile sp z i i iAspectul placut si mat avangardismelui-in lemnul, aceste fajade _contemporaneitate clidirilor renovate. 1 a. Aplicatii / Usitizari_ Gama de aplicafii a sistemul jale, elsaiit publice, 2 cladiri comes b. Caracteristici generale renovate: alele caracteristici ale isemele de fajadd cerainiee-O. gonstructii. } ife-cerarhice pentre xu wangime standard - 400 si, 450 ‘al dat de ceramica si flexibilitatea data de varantel 30 5 -consbinafie- din ceramic rafineaz! uLalte ii de_fajada din ceramica este eroporturi, Bari, spitale, etc. suprafete permite crearea unit” de: au umatoarele carecterist.ci_g fata folosite_atét pentru_clé ceramicd sunt cleats din punot de vedere al z sie gi zeomotul-provecat-de-wanti- re din fabric’. ® | c, Asamblare / Montare 1 iru instalarea panowrilor de fejadd ceramice’zonstl in atagarea S rare este instalat [a imbinarile verticale. 4 Conceptul de baz pen speciale de stracturd. U in profil de imbin: ‘Acest sistem are 3 functii principale: F protectie li - irapiedie + efect de absorbfie a soc Tc ae a irapactll. [Link] ; | ala a panouriloc ‘ifdi'ce impiedic’ migcarea pan sii jgabinarea-cw- usury ‘a trad Sunt arfivofelul, Stic constructiiie modeme gi dau On fe de utilizare, foarte varieta: cldiri rezide sign potrivit_or Je: Grosiee thmm, Lungime mc rie noi, cat sipentr ourilor sub acfiunea vantului.ngland, Low Rise Residential zt Corsica Street, London, Ei “heland, University Campus Building i Magee Campus, Northern sion, Basingstoke, England, Police Station Basingstoke Police Sta | Crok Airport, Cork, Ireland, Airport+ ~ bund adere! - CURS 3 - 4. Lianti minerali Li. Generalitati nrmeard o mast rigidd, ou rezistenjé mecat Ligntii = materiale care, in amesiee cu GPa mare, pentru a asigura legarea intre ele @ ‘morerialelor unitare sau granulare, tn vederea Serinerti diferitelor elemente de constructit. i Condit pe care trebuie st le indeplinenscd Far/ii min enya fajd de materialele ce le Jeaga; = timp relativ scurt de tptarire; -volum practic constant, i Clasificaraa anfilor minarali se poste fave dup provenienjé (naturali si artificiali) seu Gups amodul de tntdrire (hidraulict § nehidraulici/aerieni). Stiangi minerali hidranlich ooo itart: - neclincherizapi: varusi hidraulice; ee perizafi: eimenturi (ciment Portland, clment alemino® ete), _ amestecati (niegli) varusi cu adaasust active, ciment Portland cu adaosuri active. trauliei (aerieni) Liangi minerali neh = naturali: ~ ergile 1 Grtificialt: - ipsos, Ver gras, ete. 1.2, Lianti minerali hidraulici {Sunt angi ce au in compozitia or cantitst varigbile de oxizi: de-calehy (CaO), de silielu (SIO>), * Ge aluminiu (ALO2), 4 inttrese atit in media uscat, cf gi in medin: wmed, Dups intarire ‘Liangit minerali hidraulici s dusgi caracteristicile. rezist la achiunea apei, pastrant ovin din micinarea uiui-singur produs de bazi) si amestecdh (mnicgti, provin din vena active: 2guré, tufuri vuleanice, eenusd de termocentrals, etc). Sunt unétart (pr miacinarea cu diferite a rmperatura de andere si produsul finit, se Impart Sr: fn fanctie de compozifia materie! prime, neclincherizafi si clincherizafi Jpiaepenteidelinchenizati se objin prin ‘arderea ‘topiturii parfiale. Dupl ardere produsul init x hidraulice. o temperaturd inferioari aparitiei materiel prime la e intra varurile mane poros! in acest’ categori s¢lingherizati) se obtin piin arderea materiel prime In o temperatura corespunzitoare Dupé ardere produsul Gnit este ‘compact, cu porozitats mick (< 8%). Bian aparifie! topiturii partiale aceast€ categorie intra eimenturile.pentru reducerea consumului fa propaile Jocuinje prin luarea deciziilor de a folosi mai pull = segurse gi de a simplifica rejeaua proprie de consum. * este urmatorul pas in eficientizarea materialelor $i ctura initialdi a materialului gi ru necesi Reutilizarea jn prevenixea formiii deseurll Refolosirea efectiva pastreazd str 8 energie seu th suplimentar pentre folosize. Reciclarea este cel de-al treilea pas care prima pentru refabricare, Prin inlocuirea vosursele naturale si energia sunt conservat ticolelor executate in mate implicd convertires art naturale reciclz : materialelor naturale ou regurse area este pasul final care incheie si incepe un nou procts ciclic. Presupune cutmpare vr scop reduceres sursei si/sau execusia din materiale reciclate. Aceast cat ‘covoltgrea telnologie! pentra produsele care conserva resursele gi prev! Recumpar produselor care au ¢ incurajeaz’ piata si 4 formarea deseurilor.aula? 16: Se obfin prin arderea amestecurilor naturale de ealear $i argild (5-30%). peraturl de pani la 1200°C. Stingerea se fate hidretérii oxidului de caleiu (CaO). Varurile we se impacheteazii in saci gi se expediazd pe Arderea se reslizeaz’ in cuptoase verticale, le te fate strict determinaté de apa, neces sub formi de praf, car cu 0 cantit hidraulice stinse rez santier. Tipurt de varuri hidranlt ‘ ~ var [Link]: - BL var mediu hidraulic: - argil& ~ var foarte hidraulic: - argilé 20 var total hidraulic (ciment roman) argilf 5-8%, durata de intfirire:15-30 aile 20%, durata de intévire: 5-15 zile, 5%, durata de intarire: 2-5 zile. . argild| 25-30%, durata de intarire: 7 7 Vanurile slab midrautice se folovese Ia mortsrele de zidtrie ol enculeli Je construcfii ou un gr redus de umiditate, - ! "Varuile medi $i total hidraul { zgurd, 1a betoane de pantd si egelizare. cd se folosesc le fundafii slab solicitate, la blocusi de zidarie cu stan! » Becamientill: eC) a unui amestec de materii prime, ce contine objinut cu adaos de inarea find a clincher Se obfine prin arderea pnd la clincherizare ( carbonat de caiciu (calcar) si argil, urmata de mi ghips (3-5%), pentra reglarea timpului de pried. : folosite {n fabricarea cimentului Portland: Materiile prime [gee 952008 See pares ee Are d se vtilizeaz un amestec ce confine aprox. 7596 de o anumiti in general, la fabricarea cimentulul Portlané care asiguré obfineree unui clincher calear, 25 % argilé si adaosuri de corectie, + compozitie mineralogica. Priza $i intdrirea cimentului Portland Pria gi intdrirea cimentulut sunt resultanal wnor reacfit chimice si fenomene fizice ce au loc la amestecarea liantului ot apa. i eazd o past plastic&, capabila 94 aglomereze matetiale reste. Aceast& transformare Prin amestecarea cu aja, cimentul form pietde plasticitatea gi se int granulare (nisip, pietris), care in timp ist cuprinde doud etape: eyplastica in starea solid’ (Sgida); trecerea pastei de ciment din starea finzdind spre o yaioare maxima, specif: - priza cimentului: Jui: cresterea rezistenjel mecanice, = intarirea cimentul Hantului, : ‘Priza cimentulu cuprinde urmitoarele procese fizice gi chimice o Gispersarea in apd a granulelor de ciment (2); 7 {SPBarea (combinerea cu apa) si hidroliza (Gescompunerea) in uma cérora se Compusi noi cu structuré de eristale si geluri (O)s . coon cn gaanulelor de ciment uncle de alle si cuprindezea in masa lor gi a fazelor cristal ielusile pierd treptst apa si devin compacte 5! igide (©). form Gristele,. Gelert Hidratarea cimentul Obtinerea structurii ie fazn ¢) marcheaz4 termiparee prize! si incepersa procesului de int? $ propriu-zisé 2 cimentulul 7 Entarirea cimentului cuprinde urm: oarele procese: 2" yscarea gelurilor, prin deplasarea apei spre inte ea se hidrateze, si spre exterior prin evaporare; ae soristalizarea gelutilor, ca urmare a fenomenulul de imbatrénire. ‘orul granulelor de ciment, acestea contin Procesul de intarire dureaz’ zeci de ani, fiind reaultatul pietrificarii si recristaliz&rii gelurilor. - scesului de prizd poate fi crescutd nite cerinfe de ordin practic, viteza pre intarzierorT. jn-functie de anum pricsorata prin folosizea anumitor substante Chimice, numite accelerator! sau priza. Tipuri si domenii de folosire a cimentulu Portland. lent se face finand seama de caracteristicile sale tehnice, care tretivie s 7 Alegerea tipului de cimi ile si solicitirile impuse de constructia respectiv#. i in concordanji cu condi se pot realiza diverse tipuri de cient, eu proprietf anticipate, Functie de acestea, iui intre componenfi proporjionarea raportul Rezistenta 1a compresiune este principalul indice de calitare al cimentului, Valoarea mini Aensteniel la 28 de zile defineste mazea eimentulul, Ta nol fn fard sunt produse, in, gene remilligerele marci de ciment: P 2,5 P25 P 52,5 in care P-ciment Portland; 32,5 mpresiune la 28 de zile. -valoarea minimé a rezistenjei la co1tu folosit laprepararea mortarelor $i betoanelor wtlizate in cele msi Cimentul Portland este liant or civile, industriale, hidrotebnice, rutiere, etc. . diverse domenii ale constructii - Principalele puri de cimenturi Portland cups domentile de folosire sunt = cimenturl pentru betoane armate $i ‘precomprimate; sunt ceracterizate pria vitezi mare de |g. hidratare si intirire, rezistenfe mart fntr-un timp scurt, rezistenjé la inghe|-dezghet, etc. " jetoane pe timp friguros; sunt prescrise temperaturi maci de hidratare si efectul inghepalui. unt selectionate funcfit R = cimenturt pentru &: 4 intlrire rapida, in scopul de a se evita : « cimenturi pentru betoane hidrotehnices variabil al apei, de natura apei, etc. vesmenturi pentru drumuri, sont eimentast ou rezistente foarte dezghet, etc. > ~ cimenturi pentru lucrari ¢ de zonele de luery, de nivelui mari, rezistenfi la inghet- maritime sau medi agresive. * © Alte tipuri de cimenturi Cimenturi speciale condijii in Gaui practice specifise constructiilor. Sunt utilizate pemtra a satisface un Principalele ripuri de cimenturi speciale sunt: <- aimenturi ou rezistenje inipiale mari; au vitez8 de bidratare si tatirie a cnental Portland normal; prezintt rezistente mati pe termen sour cenmentul expansiv, preziaté dilatare in toc [Link] poat © qrospurilor la diverse Iuordri (tuneluri, metrobe, diguri, etc). ~ ais pnentul ald; este wilizat in special la luerdri decorative si pentre obfinerea‘cimentului coloret. ' «monn colorat; se obtine dia ciment alb prin adiugare de pigment ‘minerali de diferite culori; 7 se folosese la executarea betoanelor aparente 51 @ |ucrarilor decorative. miriti in raport cu 1.3. Lianti minerali nehidraulici cdraulici (aerient) se fatfrese numai in media uscat. Dupl inlirirs pu rezistl ; Liangii minerali nehi (azgila) silartificialé (ipsos, vex). “Ye aciunea apei, Sunt natural aan! ey apsostil? \ | Ipsosud rezulta prin deshidratarea sau disocierea termicd a pierre! de ghips. ! Procesul tehnologic de fabricare al ipsosului de construct! const i urmito: principale: = + exploatarea pietrei de ghips; " i - concasarea; t. arderea; ~ - mAcinarea; - amabalarea. Priza $i intdérirea ipsosului ‘ut in unna amestecului cu apa a ipsosului) ‘titi de timp si se (obti Priza este transformarea unei paste! plast jus. Priza se masoar in uni ad | , intr-un solid rigid, cu rezistenta mecanic& red caracterizeazA printr-um inceput gi un sfarsit de prizd. 1e fi folosit ca material de etansare,dere si finejea de micint rizd rapidd, inceputul > Timpul de prisd depinde de calitates ipsosului, temperatura de ar n. De ace a ints printr-o p/ Fi rmin de ia smestecol cu ap&, iar sfirgitul prizel dup 30 min sos se introduc inddrzietori de priza. aparand dupa prepararea pastel de ips sristenjei mecanice ir caracterizaté prin cresterea rei P fntdrirea ipsosului succede prizei. Este ee sfirgeste dupa 7 ile, Gvaporarea completa excesuta! de api. Ip acest moment rezistent i sare @ ipsosulul in construcpit Domenii de uti Ipsosul se utilizeazi: we Tiant la prepararea mortarelor de zidarie $+ tencuiald; mortarele ce folosese pentru fir (ieturi de ipsos) pentru obfinerea suprafe|slor continue si netede; j — jelor); tencuielilor interioare ( a fabriearea elementelor decorative, inclisiy © ajutorul tiparelor (ulaj a fabricarea elementelor prefabricate, sunt ‘atilizate sub forma de pldci de ipsos pentru | Futtior! de compartimentare si pentru favane} sunt je mai multe tipuri: rezistente [= rie vente la umezeald, etc; prezintd ea avantaje ‘zolatie termica si fonicd, greutate spi a ccludorea tencuielilor wmede, prnere wsoard in operd.mrt gresin Vorul gras este objinut prin disocierea termicd Is temperaturi de 1100-1200°C a pieirei de var (calcarnl). : ‘Telmologia de obfinere & varulul uemeazt wreatoarele fe2e = “extragerea calcarului (piatra de vat); - concasarea calcart - arderea calcarului; ~ - micinaree calcarl ~ambalarea. nerea unui var cu componente nedisociate ce la diminsarea plastictt raturi prea mici determin’ obj neaz cu apa, cea ce va du = Arderea Ia tempe (disociere incompleta), care nu reactio pastei de var. ari determint obtineres unui var supraars, care ractionesz# foarte fn tencuielile la care este utilizar. | tArderea la temperaturi mai m “lent eu apa gi provoact defecte Stingerea varului a mu poate fi din ger, de ardere se regiseste sub forma de bulgéri. Ace ftatea gi cu dioxidul de carbon (CO2) ‘ant. De aceea se supune operatiei de stingere: Varul gras scos din cuptoral Z stocat mult timp, intrucdt reaotioneazA ou w pulverizdndu-sengi plerzdndu-si capacitaten de I | Stingerea varulut gras realizeaz’ in praf sau fn pasta. Stingerea in praf se realize: necesar& obfinerii unui var sul 11 0 cantitate limitaté de ap& (cca 35%), az cand varul este tratat ci Jp forma de pref fin, dentaré de apa (cca 200%). esupune trataree varului gras cu 0 cantitate exee Stingerea in pasta p fat de varul stins tn pasta unele * “ Stingerea varului in praf este recomandatd, deoarece prezintt ea varului pe santier, pavantaje: ma confine impuritsyi sau zesturl mestinse, elimind stings ~ presupune upurinfé la transport gio dozare exacts mortar pe materialele de construct. Aceasta i, ce consté in eliminarea apei din pasta de var pores (ciraihizi, etc), $i un proces chimic de ‘astei de var prin absor3fia dioxidului de | Intdrirea varului are loc dupa aplicarea Ini ca 4 presupune dowd procese distinete: un proces fi rt prin evaporare gi prin absorbsie de oltre materialul a intarire, de lang% durat, ce consti fn carbonatarea pi ~ | ¥ carbon (C02) din aer. Domenii de jolosire a varulul gras Varul gras se foloseste la: ; ~ prepararea mortarelor de var pentru zidaril si tencuieli; Erepararea mortarelor mixte pe [Link] ipsos-var, clment-vas, ete, Varul amestecat cu ciment si coloranji se foloseste le exerutarce tencuielilor si zugrivelilor decorative.2, Mortere in construcfii 2.1. Generalitay “Mortarele = amestecuri bine organizate de liant,nisip $1 dpd- tre ele a pietrelor naturale sau artificiale (c&ramizi, et-; Mortarele sunt destinate pentra legarea i ‘ilor, etangare, ete. mplerea rosturilor, finisarea si protejarea suprafejelor zie Clasijicarea mortarelor: mortare obigmuite (mortare pentru zidarii, tencuielt decorative, antiacide, termoizolante, rezisten}S mare la uzurd, etc). Dupdi destinagie: - | jmortare cu destinafie speciald (tencuieli fonoabsorbante, tencuieli impermeabile, e 4. Dupd greutatea specified aparentd a mort yrulued inedirit: + Peortare grele, greuiatea specified aparenté > 1800 kefimes “hortare ou greulate medie; greviatea specifica aparentl 7 §00-1800 kef/me; cs igrrare uisoare; greuiatea specific’ aparentit 1000-1500 ket/ine, ~ moriare foarte usoare; greutates specifica aparenti < 1000 kgfime. a 4, Dupé consistenga amestecului proaspat de mortar: ~ mortare fluide; mn - mortare plastice; «inottare vartoase. tenga la compresiune): M4, M10, M25, M50, M75, M 100, M 150,M 200 « Dupa mared (r iui; ~ mortare cu lianti hidraulici; hs 3, Dupdtriatura liantul = mortare ou lianti nehidraulict. &.Dupa compozigie: - mortare simple (un singur liant: mortare de var, mortare de ipsos, mortare d~ ‘ ciment); = mortare mixte (doi: ciment, mortare de ci -trei lianfi-sau cu addosuri hidraulice: mortare de yar~ mment-var, mortaze de Var-ipsos, mortare de ipsos-var)-~ 2.2. Materiale componente Liangit folosiji in general 12 fabricarea mortarelor sunt : yarul gras,“ipsosul de cdnstruc * cimentul Portland, alte tipurt de cimentu ‘ i ‘Alegerea liantuli este funofie de tipul mortarului, de destinafia acestuia, de condifiile in care lucra in exploatare. 0 Varul gras se folosegte sub forma de vat tins (pasth, prafy Bn mAcinat) Ia mortarele pe ‘baz Van sat ca adaos plastifiant in cazul mortarelor de ciment. ee ste mai rar la confectionarea mortarelor gi numa la luets |itate de adaos, se foloseste la mortarele pe Jui gi micsorand durata de intirire. Ipsosul de constructit s¢ folose executd in condifii uscate. in cal tencuielilor, marind rezistenfa mortaru! ‘baza de var destiti!Cimentul este folosit, de regulé, imprem ce elt Hant, deosrece mortarele mu necesita rezistente f foarte mari in construcfii. [Nisipul inted in componenfa mortarelor, evénd o mare influenfé SSP caracteristicilor acestora. arce si destinefia mortarului, | + Condifiile de celitate ale nisipurilor sunt impuse de tipul, mu Josite 1a zidfrii sau tencuieli, se foloseste nisip cu ganulozitate hax tencuieli de suprataya, se foloseste nisip a Pentru mortarele obisnuite f 1 Fram, Pentru morterele folosite la zidasii de Zajade sau “fin cu granulozitate intre 1-3 mm. 2.3. Caracteristicile mortarelor proaspete jul bloculut de ziddrie seu a suprafejelor pe care A a. Consistenfa mortarelor: este functie de surmeaza sf se aplice fencu sari mortarelor diferi de la un saaterial 1a alm (zidéirle de clr mida, zidarie de i Consistenja nece strat de tencuialé, etc) Ws platra, primul strat de tencuialt, al doiles ~ 1b. Tendinita de segregare: este aptituinea mortarelor de a sepere materialele componente { Gatorita groutajii ciferite @ acestora si de a forme straturl de consistent diferité. Aceastd caracteristica este legal de capacitatea de refinere a ape amesiecului de mortar proaspat. i wei, se separt usor in pértile componente, i9f ratea redusi de retinere a ap: ding mare de segregare. |) Mortarele ox eapacit pierd plasticitatea, devin greu lucrabile, decl ato fen i | Mortarele de bun’ calitate, se caracterizeaz& printr-o capacitate mare de repnere a apel, sunt usor iucrabile, deci au 0 tendingdl micd de segregare. . « Greutatea specificd aparentés este diferenta éintre greuistea vasului plin en mortar # O88 & vasului gol (kgi/dme). mente si de ‘cantitatile in care i d Lucrabilitatea: depinds de proprietitile materialelor compo ‘y acesteal intré in amestec. “De exemplu, mortarele de var po: capacitate de refinere # apei si o mai : de plastifiere, in scopul unei mat lucrabilitate edi 9 mai bunt plasticitate decat cimentul, are 0 mare uné lucrabilitate. De aces, fn mortere se adaug’ adaosuri tine aderenje pe suprafefele de Iucru gi o mei bund ~ 4 2.4, Caracteristicile mortarelor intarite a. Rezistenja mortarelor intdrite: depinde de caracteristicile materialelor componente, de calitatea si cantitatea acestora. Factorul C/A (taportul ciment-apl) determinl caracteristicile de rezistenff iar jerioada la care se ating caracteristicile standard este de 28 de aile. se face prin incereiri pe epruvete (probe); pentra tar le de intérire, iar pentru mortaul de ciment, marca b, Determinarea mércit (clasa) mort | mortarul de var marca se determin’ la 90 ¢e 23 {se determin’ [a 28 de zile de intarire.a, Aderenta mortarelor: este Tuncjie de nature stratulul supors de consisienfa mortarului, Iucrabilitetea acestuis. _ aderenj a mortarelor este asigurata de suprafetele poroases de o consistensa plas o ebize de suprafejele uetede sau lucioase care ou 0 acérenjB ScRzUtS. 7 i mponente, de natura liantului (var, cize O bur mortarelor, spre ds 1a la uscare: este funcjie de materialele cor @. Contracti de temperaturd, ete. etc), de suprafaja suport, ), datorita pierderii unei cantitayi m si plastica (mortarele de var ‘GiminuatS folosindu-se adaosuri Mortarele de consistenté fluida de apd, au o contraciie pronunjatt. “‘Aceasta poate fi plastifiere. 2.5. Compozitia moriarelor a Stabilirea composifiei se face pornind de le: destinafie mortarului, marca mortarului,'condifi= de Iucru ale mortaruiui in explostare, ele. 7 Jelor componente ([Link] nisi, Compozisia mortarelor presupune realizarea dozayefor materi vole cele mai frecvente sunt de 1 vol lant la 3 vol nisip (1:75 fh cazul mortarelor obignuite, doza/ Fae nje ounts 1 vol Hint le 5 vol nisip (1:5) pentru mortare mise, 1 vol liant ta 1 sau 2> saip (lil, 12) pentru mortare gréle, 1-vol est la 7 vol nisip (1:7) pentru morsare usoare. Dozaje uzuale in volume pentru mortare de zidarie Dosaje uzuale in volume pentru mortare de tencuiel! 2.6. Prepararea mortarelor + sau mecanizat ia/malaxoare sau centrale denon! Montarele se prepari manual Ja santie echipate cu malaxoare de mare capacitate elativ rar in prezent, si mumai jp ce pe cale manuald se realizeaz& r Mortarele preparate remedieri, etc). jucrarilor mici (reparafii,sainerali 1. Betoane ou liant 1.1. Considerafii generale i sen amestee omogen de agregat Hiant yi apd, tn cate, dupe necesitifi si in conformitate pot introduce aduosuri (adit). Betonul eu prevederile proiectulul, s¢ a. Agregatele. cups aproximativ 80% din volumul hetonvlui, Aledtuiese scheletul rigid al acestula, Ser eye te fc aaa ated la intindere, compresiune, etc) izate pe scara Jang’ Ja prepararca betoanelor sunt: Crow grisuoziiaten incre (.2=3 mm § intr 3 jgul (piatra sparta), cv granulozitatea iitre 7 - 16 mm sau intre 16-31 eer al (amestee natural de nisip si:pietss), cu granulozitates intre 0,2 -31 mm. Nisip 0-3 mm Nisip 3-7 mm Pietrig 7-16mm Piety 16-31 mm ‘Agregatele trebuie si indeplineesex 0 serie de cerinje generale: rezistenti la compresitine, ‘Tegistemta la inghef-dezghet, sf fie curaty si nu conjind substanje chimice ce pot influenta comportarea betonului proaspat si IntArit, ete selor este influenfat de urmatorii factor: ‘ ticile_geometrice, fizico-mecanice ale Calitates: agrezat — “fizeci: confinurul de impuritafi, carscte granulelor, granulozitate, ETE; _ Suitingeeis installs de-camere, transport si depociares agregatelor, modul de utilizare a acestora 1a preperarea betoanelor, etc. ~ b, Lianpii. sunt: cimentul Portland, cimentul aluminos, cimentul sea ripului de ciment se face fanctie de Liantii folosifi la prepararea betoanclo: metalurgie, cimentul de fumal, cimentul cu tas, eke Alege + specificul lucrari unde se foloseste betonul. ¢. Apa. mntitate de apa de 25-30% din masa caracteristicilor betonulué, este Pentru formares pietzei de ciment este necesars 0 00) fatea de ciment (C). In general, cimentului. Influenta pe care 0 are ‘spa de amestecare asupre curerminatt de raportul dintre cantitatea de apd (A) $i cant raportul AIC este cuprins tatre 0,4 - 0,8-Un raport prea mate determina segregares betonull si TiGseNS resistenjei la compres eee ee Un raport prea mic, dect apa in canttate insuficient’, a asiguré hidratarea cimen si lucrabilitatea acestuia . jn afara materialelor de baz Ja prepararea betoanelor se mal ‘fole ‘adaosuri (aditivi). Acegtia au rolul de a ‘accelera sau incetini procesil de intirire a dete fmbunétajesc lucrabilitates amesteculti proaspat, maresc rezistenja la inghet-dezghet (agregat, lant, apa), coroziune, etc. 1.2. Clasificarea betoanelor : Crisérii de clasificare a betoatelor: _ dupl caracteristicile fizice si mecanice; : =. dupa modui de realizare a betoanelor; ay ups modul de punere in oper’. [ a, Clasificarea betoanelor dupa caracteristicile fizico-mecanice _ compact (volum de goluri de 5-770); 4 “Semicompact (volum de goluri de 7-207); . 1 mnacroporos (volum de goluri de 20-40%); «celular (volum de goluri pand la 75%). i foarte greu (y > 2500 kgfim?); é = grou (y= 2200 ... 2500 kgf); \ . semigreu (y = 1700... 2200 kgf/m?); ° ~usor (7 = 1000 ... 1700, kgf'm4); i «foarte usor (y <1000 kgf/mm). Ja turnare: - vartos (tesarea 0-5 om); ~ plastic (tasarea 5-12 om); . 1 ~ fluid (tasaree 12-18 om) = P2 (presfunea maxima a apei = 2 daN/em?); “pa (presiunea maxima a apei = 4 daN/em?); "6 (presiunea maxima a apei = 6 daN/em?); ~ PS (presiunea maxima a apei = 8 daNicm?); - P12 (presiuinea maxima a apei = 12 daN/om?). = Duplt gradul de gelivitate: - G 50 (nx. de ciclurt inghe}-dezghet = 50); vo _G 100 (nr. de cichiri inghej-dezghe} = 100); i: ~ G 150 (nr. de cicluti taghet-dezghes = 150); fu B25, B30, B75, B100, B 150, B 200, E 250, B 300, B 490, B 500, B 600 (dupé rezistenta la compresiune kgflcm2). = Dupé compactitate: = Dip greutatea specifi = Dupa consisienta ~ Dupa gradul de impermeabilitate: = Dupa marea beronulut: - 4 pe epruvete (cilindri si cuburi la 28 de. 1a la: compresiune, etermins! Funotie de rezisteny ezistenfa $i march. betoanele se clasifica in clase de r , Dupa resistenpa medie\ a compresiune (daN/em2) betoanele se slasificd in marc} reprezinté rezistenja medie la coapresiune Ja 28 de zile pe cubutl (épravete) cu latura,2¢ “si Se miisoara in daN/em? si se noteazd cu »-B”. . Je se clasificd in clase de rezistenja @o,c% Dupa rezistenfa minima la compresiune betoanelClasa (dupé standardele romanest) ‘euburi (epravete) cu letura Clase (dupa SR - standarde europ fexprimata in Nimm?, determinat# 300 mm si pe cuburi (eprivete) cu 2 rezistenye !a compresiune (rezisten! de echivalen{’ penta marca betontl ‘Tabelul EN 2061/2002. ._ 140/86, réspectiv SR reprezinti rezistenta fe 150 mm. Se exprimé in Nimm? si ene) reprezinti iezistenfa minim’ I pe cilindri (eprave istura de 150 mim, a pe cilindns / rezistents minima la compresiune la 28 de zile pe i. se noteazé cu ,,Bo”. a compresiune a betonvlui, 2) cu diametrul de [Link] si infitimes de 12.28 de zile. Se noieazé cv ,,C”, umaté de pe cub), sub forma de fracfie. jai, conform Normativ C 140/79, Normativ C fee ns SOON SSR isola [ea Beso ee Te C50/60. CASISS = 1b, Clasificarea betoanelor dupa mod de reat - manual; = mecanic: ~ pe santier; > ein centrale gi in fabrici si ateliere (prefabr a ' 6. Clasificarea betoanelor dupd modi obisnuitt; ~ prin pompare; ~ prin injectare. = dup modul de compactare: - manuals - mecanic; + prin vibrar = dup modul de turnai normal; - prin aburire; ~ dupa modul de intérire: || de punere in opera. lizare. statii de betoane; cate). ei - prin presere; + prin fororetare. = prin autoclavizare.1.3. Caracteristicile betonului prosspat Beronul proaspat = starea betonlui din momentul amesteedr componengilor pana la p in opera. i “Reronul proaspat poate fi inclis in categoria fiuidelor, avénd © comporiore® apropiati de a Caracteristicile principale ale betonulul proaspat sunt: ui de a umple coftajele sau tiparele si de a t 2 cu o cheltuialé minima de e~ --Lucrabilitatea ~ aptitudinea betom armaturile bine gi usor sub efectul unui mijloc de compact $i forza de munca - aptinidinee de a oonserva omogenitatea [Link] in timpul transpe ‘manipulérii si punerii sale in lucrare. de determi canic~ reciati converitional si aproximativ prin metode “Aeoasta influenjeazi direct. caracteristicile me aderenja la ammaturt, etc, Lucrabilitatea este op consisteryei betomulul proaspat totonulud intisit, omogenitatea, comportarea la gelivitate, “Eucrabilitatea depinde de: ~ factor! inferni: componentit betonuly factor’ externi: dimensiunes elementelcr, distanja Tmire’2n érecarea cu perefii coftajeior, tebnologia de transport si punere Ho oper’. ‘etatea betonului proaspat de a-si pierde structura om > apei ‘sau agregatelor. Tendinta de segregare dept. Pentru a fi lucrabil betonul trebuie si taririi. Tendinta de segregare este propri ‘Aceasta se produce prin separa coeziunea sistemului agregat-liant-apd. Smogenitatea structuralé din momentul preparirii pans in smomentul £ = Consistenja, = mobilitetea' betonulii proaspat sub acflunes masei proprii sau unor- exterioare care acjioneazé asupra lui, a Consistenta ca misurd a lucrabilitti, se poste determina prin mat multe metode’. Ft ced determing ciase de consistent, functie de determindrile Picute, 11 Metoda tasérii - misora luerabilitiii este dati de diferenta dintre infljimea vasului trom Ch inka) gi indljimea gramezii tesate de beton (H Gna). " T= h initial - b final {mm}; T= tasatea 7 Clase de consistonta determinate prin metoda taséei: T 2, T 3, 74, : 12, Metoda gradului de compactare (Walz) - se determing gradul de compactare Ge Ge = raportul dintre bi / h2 hi inalfimea beionulai introdus intr-un recipient de forma data; 2. inalfimea betonului compadtat (prin vibrare) in forme data, Clase de consistent functie de gradul de compactare:.CO, Cl, C2, C3. i C0: Ge > 1,46; Cl: Ge= 1,45/-1,26 . e finctie de gradu! de remodelare V1 se dg ideleazé din forma inifiala tronconicé in forx 3. Metoda determindrii lucrabilisayit timpul (5) in care o probi de beton se remo cilindricd, prin vibrare. Clase de consistent functie de gradul de remodelare: V0, V1, «. V4.format pe masa de rispandire } ‘dintr-o mast de beton de forma tronconic8, supusi la 15 socuri, Se caleuleazd media aritmetica a celor dowa diametre misurate: 4 = [om] Clase de consistent’ prin metoda rispindiril: FO, F, F2, F3. ! - Greutatea specified aparenta - proaspiit in stare indeseti dup’ ilisate la determinarea rezistenjelor la compresiune compaciare, Se face pe epruvetele greutatea unui m? de beton Jui (dozajului} de materiale care ea. continutul iru identificarea respect&cii j proaspat ~ evaluari :portanté ps mpactare. Este |. Compozifia real a betonul intré Ia 1 m3 de beton proaspat dup cor | 7 eantitatilor de materiale preserise. - Confinutul de aer ochus ~ este aeral antzenat in suet! betonulni in timpul preparérli, Acesta in volumul betonulul), ' itu trebuie s& depdseascd anumite Limite (max. 3% ui, Verificarea cantitatii de aer oclus se s-au adfuget aditivi, antrenori de ser in jezghet, permeebilitate, etc). cate afecta rezistenta betonul izasii unor betoane la care aractevistici (rezistenta la inghe}- Cantitatea de aer oclus p face mai ales in cazul util scopul modificirii anumitor ¢: |. 414, Caracteristicile betonului intarit etonulid intdrit sunt Caracteristicile principale ale ee prismetice sau cilin | “utilizate la determinarea rezistentei la compre: bet 3 Se calouleaz’ cu relajie: ~ GIV 1000, in care, G - greutatea epruvetel Ikefl, V | epruvetei [1]. - yolumul | fe Compactitaea - se determind prin reportul dintre volumuul betonului tn faza solid volumul i [aparent: C= V/Ve 100 [el | Permeabititatea la apd se defineste ea uguringa cx care apa pltrunde in masz betonulul intéit “ permeabilitatea se exprima prin gradul de impermesbilitate fat de api. Gradul de © impermeabilitate reprezint& presiunea maxim Ia care yezistd o epruvetd din beton timp de 8 ore “gard s& prezinte infiltratii fn contact cu aps * . Rezistenta la inghet + decgher (gelivitetea) - este propriclales petonului de a rezista Ja un numér maxim de cicluri inghef-dezghet, furé a sufert ‘deteriorari, scdderea rezistenjei si pierderea greutipii in condijii de exploztare L ~ Condhictivitatea termicd - 96 apreciazi prin copficientul de conductivitate ternic& (). una , Conductivitstea termici a betonviul creyte pe mésurd ce s° méreste greutaiea specificd 2 | 4 betonului. } y ‘anice - rezistenfa la compresiume se determind distructiv pe epruvete cu trasonice si mecaniee, Rezistenja medie raulice $i nedistructiv prin metode ult viomtlui, - rezistenia la intindere ests cea mai scazuté Rezistenjele mec I ajutorul pieselor hid Sa compresiune determini marca b Bo :rezistené mecanicd a beionului,, Aceaste scade 0° dati ou cresterea marci betonulvi, = uuperioare. 1 accentust la betoane de marci su ij ~ se datoreazi variatiilor de temperatis 3 (decormatii de dilatare de umiditate (contractia si umflares betonului), deformagii, elasrice = Deformatiile betowul contracjie), variatiilor yascoase-plastice — Resistenja: beromulu la actiunt chimnice ~ Gepinde de rezistenta la acfiuni.e corozive, de natu agentilor agresivi, ete. ton proces de degradare sau de distmugere sub acfitni chimice a1 Te agresive pentru beton sunt: gazele din atmosfer? Horshulai), wlelurile, grisimile, microorganisms Pentra prevenirea coroziunii betonului se, pet siege compozijii corespunzitoare ale besons veristente la coroziune, agregate stabile La fa agentii chimici, etc) sau aplicarea un") (cimenturi 7 rnerspie superficial (formazea unor pelicule ezistense fe actiunes agenfier corozivi), [> Coroziunea betonului este mediului de exploatare. Substanfel westriale (CO2, S02), serosolif (in zona ‘Un fenomen negativ care poate aparea este cel de segregare a elementelor. ‘Un beton segres! este de calitate inferioard, chiar daca s-a respectat refol f° ‘procentul elementelor din eompozifi agregatele mari sunt cencentr erioara. Acest fenomen, se po nul este turnat de Ja ofnalfim laptelui din ciment din bet: iunea betonului ca Zone [Link] jar cele mici in partea sup sive sau in cazul in care bet gi impiedictrii pierderii fate cu zone neetange. Segregarea se prezinté in sec} ‘excesiv, de obicei in partea de jos, produce din cauza nei vibriri exces Trebuie acordati atentie! prea mare feajelor defectuos execitl pierdere datoraté co Tendinja de segregare a beronulut Grinda interioaré, Nerespectarea stratului de acoper' © Segregarea si nerespectarea stratului de acoperire Ja baza stdipului. 1.5. Tehnologia betonului -n tebnologia betonului sunt: I Se face pe baza normativelor, findnd cont de: cst acteristicile betonuly, obt Btapele principale a: Stabilirea compozitiet betonilui Gpecifieate In project: clase betomulul, case de expunere, car fradul Ge omogenitate dorit, gradul de in vcmeabilitate, forma si dimensiunea minima tn car reat betomal, agregetul utliza, consistenfa doris ‘modul de transport, modul de"pune oper’, tipul de aditiy itlizat, etc., mecanic, Prepararea manuald consti din 3 la objinerea unui amestec omogen, enjei dorite, Prepararea mecanic’ se 4) sau forfat’, Prepararea tat apa ping la obfinerea consist I betonferelor cu funcfionare normal (prin o&dere be ea unui amestec omogen al betonulul. dupé care se introduce. trept + face eu ajutoru | mecenicd asiguré obfine i ransportul betonului se face jarare a locul turn! 3 segrepisi sau nai sourte, astfel incat s& mu se prodzcl 2. Tramsportul betomului. De la stafia de j cu mijloace adecvate, pe distante cét plerderi de lapte de ciment. | ¢ Turnarea’betonulu. Se efeotuea2e inainte de {Vibert nu trebuie si fie mai mare de’ 1,50 m pentru tebuie $4 fe continud pentru evitarea formarii rosturi ' A evitarea deformarii sau deplastrii armaturilor si 4 cofrajelor. inceperea prizei betonulu. fnaltimea de cidere viterea segregirii, Tumarea unui element Jor de icra, Trebuiesc Iuate misuri pentrus de te periferiay « minerea aerului din beton 8 etoanelor. Se realizeazi pentru eli 2, lucrabilitates betonului, forma si. » 2, Compactarea b \ ; coftgjului, Compactares se face in funeyie de comport cotta nile elementelor. Procedee de compactare: manual, /mecart “vibrare,. presare,? cmcumare, centrifugare, toreretare, injéctare), combinat (vibrovacumare, vibropresaze). SEE t tumnare, Bate necesari proteotia impotrive pierderii de apt prin proteja cu materiale de protecjie: prelate, strat de nisip, folii ine in permanenyi umede. : : ff Trararea betoanelor, dup ‘evaporare. Suprafejele, libere se vor i de polietilene. De asemenea se vor men} ég. Decofrarea betonului. 1 necesare pentru @ putea, sup lucrarilor. capt rezistenfele mecanice Se execuié: numai dupi ce betonul in timpul executiel ‘orta greuistea proprie si incdrcirile ce apar fi asupre betonului i to co oa * 1.6, Influenta temperaturilor sciizute/ridicate Se considerd timp figuros sub-5°C . Datorité intiririt lente, rezistenjele finale pot avea valori Baieate, uneor’ cdiar mai bune decal in cazul betoanclor inlirite in condifii normale. La temperaturi sofzute, dar superioare eeléi de Engheh, granulele de ciment se hidrateaz4, produsele { de hidratare objinute au.o structure mat fine si cu'mai putine'defecte. ‘ La temperatur! sub 02C; betomul, ou se|mai-intareste, reacfiile de’ hidratare se desfasoar’ foarte : lent, jar in jur de -10°[Link] oprese complet, deoarece Ingheafé sepa absorbit’. , Inghetarea apel Ia temperaturi sub 0°C, slabeste adeziunee pietrei de ciment fat de agregate si | aematuri, fenomenul find mei eocentuat cu cat raportul apa/ciment este mai mare,La punerea in opert pe timp friguros, wrebule si se asigure temperaturi mirime de + ech pe to perioada de intirire, La betoneree pe timp friguros se recomanda uanitoarele masueh ~oanttitete c€t mai redusi de apa de amestecares ~ cease ae oaitvi pasting, accelerator de prizt si tale sau ante 7 prelangies duatei de amestecare cu 50% fat de duata de ameseoe 1D condijii normale; - ee ran agregatelor (+ SO°C ) gia ape de amestecare (+ 50-70°C . anaes lerilor de etldure fe transport betonulu distanfeseurte, aoopeni® prelate, ef © Gurajares cofrajelor co jet de aer cald sau abur; ~ compactarea betonului prin vibr * dupa tumare acoperire cu: prelate, folii de polietilen®, saltele termoizolarte. Decofrarca se va face numai dupa verificarea rezistenjelor mecanict PY probe de betori pas! jn aceleasi condifii de temperatur’. 455°C, procesele de prizit si intérire sunt franate datori evaporirii apei u Tatar gi pistreaz proprietajile pind le temperatari de 150°C , Pe? ada rezistenjele mecanice ale betonulut La temperaturi peste amestecare, Betonul aceste temperaturl incep #8 § eraturi inalte se executi cu ciment aluminos, ciment portland > Ca agregate se folosesc materials stabile la tempera! rturi de cdrdmizi refractare, 2gurd de furne Betoanele rezistente Ja temp stabilizatori ceramici sau Hianti speciali. Goalte: zgura alumino-titanica, minereu de cromit, sp andezit, etc. eactijlor chimice care due Ja intirirea betonulut aufloc inu umiditaji suficient de mare. : Condiiile optime de realizare a ¥ 412°C si +22°C §{ in prezenja une! 1.7. Accelerare int&ririt betoanclor Se réalizeazi print = utilizatea cimenturilor cw-intdrire rapidd, simbolizate cu ,R”, caracterizate prin: ‘Sinefe’ | micinare, viteza de hidratare gi intBrire mare. 4 aaa eeeiea aditivlor acceleratori de intarire; cel mai wtlizat este clorare decaleiu. 34 7 uulmente higrorermice - provese de accelerare a intériril betonului prin incdlzizea lui Pregenia abrulul én a apel calda; sunt procese specifioe fabricilor de prefabricate; dupa mo prezenis Tiare sunt: ratamente termice fard presiunetrafamente fermice cu presiune, i a 7 fe - constau in inctlzirea clementeler Ja scurt timp de Tratamente termice ford presiun “«. 100°C, in anumite condifii de umid:tate, care s4 ab perm confecjionare, Je temperaturi de ma: evaporarea apei din beton. j ¢ normalé, Efeotal final al abutui ul apa/ciment, varsta befgnuly sectiunea piesei de beton. fy Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la .presiunt Gepinde de: compozitie cimentulti, dozaiul de ciment; EES SPM aburinh, regimul de abutire (incHizit, tetare, rire), re au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 - 20% of? stenfe la inghe}-dezghet, la soc mai mici. Betoanele tralate termic prin abur} {ntarite in condifii normale, au rezisjoclavizarea, Se realizesz8 in autoclave, Ia presiuni de 6- ~ Tratamente sub presiune de vapori ~ au alabila a betonului de céteva ore in Tie | 8 atm. gi temperaturi de,170 - 200°C, dupé o intirire pres : are med le temperatura normald. Ridicerea gi coborarea temperatise §) presitmii se [Link] La sfargit se obfin rezistense area izoterma dureazé 6 -10 ore, i normale de intiirize. ~ (cate 3 - 4 ore fieoare), iar t mnecanice echivelente cu cele la 28 zile in condiri ay totala a cimentului cu var gras, daca agregatele rea parfiala si avizare se foloseste 1a Zabricarea b.c.2. ‘ocedeul de autoe! i Autoclavizarea permite inloe “Gunt silicioase gi destul de fine. Pr _(beton celular autoclavizet). ncdlzire ou aer cald, curent electric, raze “Aecelerarea {ntiririi betomnlui se mai poate realiza pri jnfrarosii, tratare in cdmpuri de tnaltd freeventé, ete Betoane speciale “2.1, Betoane de mare rezistenfa | : Se consider& de mare, rezistenta Betoanele care au rezistenta medie ‘la compresiune > 400 kgficm?, Betoanele de inalti performanfé se impart in patr compresiune 1a 28 de zile)C1, CM, CHL, CIV.) ty i | daitivi cu rol de reducere a cantittii de ap’ 2 acestor jaz cu: A git ~ ; Betoanele de mare rezistenjal se realizd cu granulagie foarte find, ete. Puneres in ope |} sporirea rezistenfelor mecanice, adeosurt y béfoane se face prin vibrare si revibrare, c beton precomprimat Ja’ constructii -e rezistentd sunt utilizate Ja elementele din cladiri inalte, platforme marine ‘armate puternie solicitate: poduri, Jucrari hidrotehnice marine, etc. Beroanele de mart : cu deschideri mari, la elemente de fora} si extractie a petrolului, 2.2, Betoane usoare fare relativ mare datorit4 caracteristicilor acestora: greutate termic& ridicaté, rezistent& la foc sporitt. Acestee mentelor de constructie, economia de energie si | Betoanele ugoare cunost 0 dezvolt ‘specifica aparenti redust, capacitate de izol determin& reducerea greuta{ii proprii a cler transport, prefabricarea pe scart largés, ete. i a. Betoane usoare propriv-zise ciment si ap. Greutaten redus& @ Se executt ou agregate minerale usoare naturale sau artificiale, =," gcestor betomne se datoreazt porozitatil agregatelor. In compozitia lor, dozajul de ciment creste ae ov, iar cel de ap8 cu 40'- 50%, datorité porozitétii agregarultl, ; ° petoanele usoare propriu-zise se wiilizeazs Je: confecfionarea blocurilor si panovrilor mari hea pentmu pref, plicilor si fisilor pentru plangee si acoperisurl corpurilor de umpluturg, ete. Moy | : 1s clase (dupa rezistenta minima 1a... eeb. Betoane macroporacase oritd utilizarii unor agregate grele ‘compat Se caracterizeaz& prin volummul mare de goluri, datorit Sea ugoare poroase, Dozajul de ciment si raportl “A/C sunt ‘astfel alese incdt pasta de cim: leag® granulele fra d umple golurile. “Volomul porilor sjunge’pind la 35% din yolumal aparéi al betonului, i q oe i Y ‘Structurd betoanelor macroporease zie capilaré mare ase au o permeabilitate si dif Betoanele macropor' cufia si exploatarea cladirilor. considerare la proiectares, exe Retoanele macroporoase se wilizeaza la execufia blocuriler de zi jzolare termica, etc. Structura betcanelor macroporoa® c. Betoane celulare in posia de ciment a unui mums foarte mare-de gol Sunt betoane obfinute in urma crearii ‘ntr-un schelet mineral si rezistent. distribuite omogen gi separate intre ele pr Be ' a dg ee We, LS: | ; EEG! Srructura betoanelor celulare oF cenuga, tras, etc) seu zgurd expand { substanje generatoare devkaze ~ ce realizeaz’ cu agregate fine (nisip, Betoanele celulare riland (cwfira adaosui de var), aps § granulit, ciment Po spume. ‘Dupa modul de realizare 2 structuril poroase, betoanele celulare pot i: ; se utilizeazd curent elem. - 25, GB 35, GB 50); ca generator de gaze ii liantului, ow form ~ gazbetoane (GB Se AL Zn, Mg, in stare de pulbere,|care reactioneazs cu componsn Ge bidrogen care determin porozitatea betomult _ spumaberoane; Se objn prin amestecares ‘componentilor cu o spumé preparat spumogen, clei, spun jndustrial, ete. ‘eurle pentru beioane cefulare_ tumate tm pare, se inter’ prin autoclavizare in pi ge 10-14 stm., temperatura de 180°C, timp de 10 Ame vaporilor de api, la presiunes densitate aparent! redust, capacitate mare de prelucrare usoaré (iaiere, cioplize, rodusele din BCA se caracterizeazA pr fa satisfledtoare fe gelivitate,-la. fos, moizolare, reziste Blac YTONG simples Bloc VTONG cst amb stlee fan armate, portante, neportante (pereti exterior! ‘pereli din panousi maxi, pereji din blocur! mici, Sunt utilizate 1a: elemente de constructii simp! "gutoportangi gi neportanti, pereti desparitor!), luordri de izolare termic’, ete. 2.3, Betoane cu agregate vegetale \ jeo format din: ciment, agregate veg ‘Se obfin dintr-un ame: cctale (talas, rumegus, coji de gpuaderie de in gi cénep’, ete) si ap&. prevenires coroziunii asupra pietrel de cle le se mineralizeazd pentru: mauistirea aderenfei dintre piatra de ciment $i i | Agregatele vegetal dasii. plrfii lemmoase, imbut Eimpiedicarea degra: (ste Tipwi de [Link] agregate yegetale: stabilit (agregat: talaj), copoton (agregat: Tumegus), oreleron (agregat: eoji de orez), ' Se caracterizeaz prin: greutat { aderenf& bund la mortare, ete. 4 Betoanele cu agregate wegerale ; placi pentru pereti interiori si © umpluturi, ete. ¢ specified redusf, capacitate termo- si fono- absorbant& ridicatd, termoizolante pentru pereti si acoperiguri, se utilizeaza la: pléci plocuri de zidérie, corperi de xteriori la constructii provizorii, ¢ 3. Produse din beton - Produsele din beton se impart in ds * a produse din beton simplu jou categoril: » Din aceasti categorie fac parte: ul- dale pentru pavaj $i borduri p uzura), realizate din beton greu (marca forma geometricé, rezistenfa la uzurd, r = ruburi de criteriile de epreciere ~ blocuri din beton pentru zidari semigren (cele pline) sau ugor (cele ~ produse din azbociment - sunt obtim jntdrit prin autoclavizare; s© pro ondulate), tuburi pe 3b. produse din beton armat Din aveasta categorie fac parte: ~ panouri mari pentru peretis ~ pltici pentru acoperis; 1 Grinzi prefabricate, stélpi prefabricatis © sca, trepte, contratrepte: entry trotuare min, 400), criteril ezistenja la 900, rezi scurgere - sunt destinate TucrAril 2 calitatii acestora find: duc sub forma de satra conducte de ap&, ete, - sunt aleatuite din doud stratori ie de apreciere a calitBfii acestora fline jor de canalizare,: rezistenfs la nate dintr-un amestec de ciment, fi placi pentru invelitori de tena le inghe}-dezghet, ete: ‘ou seofiune si lungi compresiune, impermeabilitatea, ett: (de rezisteni’ gi 1g ~ sunt blocuri mici, pline sau ce goluri, realizate gin be~ cu gol). ‘bre de azbest si nisip acoperiguri (pli4, Aparitia si evolufia istoric& 2 betonulul armat _ Betomul armat 2 spirut pe Ja mijlooul se0 XIX inventat de cAtre giidinart] francez ose \ Mowted (1823-1906). Prinmul stu brevet de invenfie din ‘anul 1867 se referes la ,beromul turnat in | jurul uri schelet de opel. i . de flori din beton armat (1850) ES J. Monier. Ghivece De atanei, a trebuit sf treact mal mult de jumatate de secol pint cand inginerii si arhitectii s& ‘ poata realize primele splicafii modeme in domenit structurilor de beton armét. Hangarul de la Orly a inginerulul frencez Hughie {JFFEEMEH cu o indltime de 60 de met! pe un plan de 91x175 \ met} ira piloni, si podurile lui Maillarr au ‘marcat nasterea erei marilor structuri spatiale. E Freyssinet, Hangarul de la Orly (1916) ati de prelucrdte plastica fara precedent, 13 doritd de arhitect”. | Betonul armat conferi o zezistenta sporith dar si posibi | pBetomul era 0 piatrd artificiald care pitea Tua orice form Cel care deschide epoca arhitecturit de beton armat este, AgTaRER eee? (1874-1954): »siructura sinsdisi lud forma arhitecturald, prin yoinga ‘guetied a arhitectului, care gdsise un mod de ,exprimare propriu betonulut armat”. | t “Acesta construieste le Paris Casa de pe strada Franklin (1903), Garajul Ponthieu (1906) 3 Teal de pe Champs Blysées (1913), definind primele prineipif estetice ale betonulul armat. sf (1887-1965) definitivesad o structurl de beton armat extrem de in aceeasi perioadé BEGBRau Bis mate serie: Casa Dom-ino, una din primele solujil peatre ¥ simpla care putea 4 executal 7 rezolvarea problemelor legate de nevola de locuiple sociale de mast. ppp aapreenng( 867-1959) este gel care a folosit consol de vacania a familiei Kaufmann (Fallingwater) Bear Rar Pennsylvania), aaa yax, Ravine, Wisconsin $i Muzeul Guggenheim din New York ele de beton armat la celebra casa la sediul companiei 13‘A. Perret, Casa de pe strada A. Perret, Garajul Ponthieu, Paris (1908) “tT Perret, Teatrul de pe Champs Elysée, Paris (1 Le Corbusier: Villa Savoye, Poissy, France 1926 ‘Aparifia si dezvoltarea capitalismulut imuterialelor de construcfii, deoarece, acum aps jndustriale si militare de mare amploare in ace: (ofetul, betonul armat, prefa! bricatele, industrializarea) cunose Frankdin, Paris (1903) 906) prima parte a sec XX a determinat evolujia de de a realiza constracyii + are necesitatea ‘st sens noile materiale si tebnici de din beton‘armat, ce misoaré 5= fost construiti in anul 1976 Gene de jeleviziune din To: onto, Canada). ; 5 | = = = = y & : . 3 3 3 3 g 3 8 &Structuri Ja cutremur ir anul 1977) ‘mobil de apartamente, Bodul Ls din beton arniat la ansambluri rezidengia5, Betonul aparent “perepii sunt elementele de bazd ale arhitecturii $1 un factor important in crearea unui Spo Fdividual 0 zond individuald in interorul uel socket. (Tadao Ando) _ mud armat, an fost introduse inifial cu scopul deme, ofelul si ber in de a crea forme aristice; detonul ere imbrdcat tm tenewit Materialele de constructie mot ‘a rezolva problemele tehnice, dale de piatra sau placaje ceramice. Odat& ou dezvoltarea tehnologiei, betonul devine vizibil; betorul aparent inlocuieste material clasice de finisaj. alitate, care, dupa inttrire $i decoftare, ramdne vizibi] asa c vnare a fatei vizute, Astfel se objine o suprafaya exterioay 2 agresiunile exterioare, durabil in timp si stabil ‘Betonul aparent este un [Link] c a rezultat din cofaj, sau-cu opr rezistenté si mai pujin vulnerab’ te impos acelagi set de condifil tebnice a si betoanelor obisauite cat din punct de vedere estetic, trebuie indeplinite o serie de cone (tonalitate, juniformitats), structura (absenfa fisurilor, porilor estinea mediuiui ambiant, etc. Betonului aparent ti ulterior sunt acoperite. in plus, in ‘cea ce. priveste culoaree segregisilor etc), rezistenja la apele de siroire yi Ie ear Subrafejele sparente, dupt natura pi dspectyl supralele}, Po din: “petoane ctl parament brut (nataral), ih care pasta de ciment aflatd le suprafala este pastrat jntacté dupa decofrare (aspectiil este dat de tipul si calitatea cofrajelor utilizate); caregate expuse, la care pasts de ciment aflatd le suprafayd este indepiirtat p betoane © amumita grosime (“wash beton”)s ee (prin buciardare) spite sablere, slefuire, lustraire, striere etc); ~ betoane colorate. cu parament natural i ‘cate betonul If cate fejele vazute rman nefinisale ~ are, aspectul acestora (Gextuia) depinzind d¢ tex , in principal, de’ calitatea i. etans~ coftajelom Cardcteristicile betonilut Barend Betdnul aparent cu parament natural neacoperite cu materiale sttdine dupa dec jabliei cofrajului, iar calitatea jacestora | depinzin cofrajulai, de compozifia gi compactarea betonului, ¢¢ ‘modul 9i/atenfia executirii punerii in operéi a betonulu $i Ge intrefinerea dupa betonare, respectiv decofrare. ment natural este culoarea natirala a cimentului, putind #~ mnaterialului din tiblia cofrajului, dé ealit 2 plrfilor fine utilizate. e Culoarea betonului [Link] par : nnuanje diferite (de la grils alb), in fumcfie de natura $i natura cimentului, preoum si de cantitates si natesfo? introducerea la preparare de arament natural poste fi colorat in masé, prin 'Betonul aparent cut 2 |. loxizi coloranti - ‘Clasificarea betoanelor aparente cu parament nati Betonul aparent cu parament natural 3¢ clasificd tn functie de textura fetei aparente, culoare $1 i | = calitate, astfel: | | va) Dupt texturd, suprafefele de beton aparent pot fi: at snetede (mate sau sticloase); j | | Ge migoase (simple sau cu desene speciale) ; I +. profilate; - sculpturale. ae culorii, betonul eperent poate fi regate si cimentui obignuite;, ogat alb 0,3 mm, restul obisnuite, b) Din punet de vedere al ?Jbeton gri, realizat cu agtt = beton alb, realizat ov eer proportiis | ,- beton colorat, sealizat ou agregate obisauite sau combinate si cimenturi col obignuit si alb si oxizi coloranii, tn diferite propor Jase de calitate i ciment alb si obisnuit in diferite orate, sau ciment z ° 9) Din punet de vedere al ealitafit, suprafejele de beton aperent se clasificd in trei notate ou J, I, HL. care a betonulul aparent in con: Exemple de utili le rey ob } ple I | radao Ando. Azuma House, 1976, Osaka Japan a | | Tadao Ando, 4x4 House, 2003, ‘Kobe Japan hoof : 19'2003, California Jim Jeannings. Visiting Artists House, i lac, 2006, Romania Radu Teacd. Casa de lang-CURS S- 1. Lemnul in constructii 1.1. Considerafii generale | _Lemmul_este_un_mate! “refolosibi Ars capaci la de Jemn, coa 80% este util crept conibistibiL regenerabill, in cazul In care Industria lemnului este [Link]-waicts-reziduurile aceste " ~FeSHIMEEEEN UTE pil cin energid necesard proprietehnolOgS: 1.2, Caracteristicile principale ale lemnulut Lemnul are 0 structural fibronst, di de micrastractira lemaulsi, acesta se impaste in * _siesenya sare (foioase) -stejar fee, asin, selcims paltin, carpen, Diop, mesteactn: > se caracterizeazd prin rezistenjé mecanice mari : 4 - esenja moale (rginoase) - brag, molid, pin-teLsplop: : ; ee eae eee w se caracterizéaz’ prin rezistenje mecanice mat mict } i Structure lemmului, evidentiath ints-o septiune, ‘trans verealll cuibitind: = coaja (ritidam-stratul exterior, de proiectic, formal din tesuturl moarte gi dure, 31 libe i Seratul interior, prin cave circula [Link]é); = cambiul (stratul celulelor vii)s : z © masa lemnoasa (alburmul-stratul prin care ciroulti seva ascendent#, duramemul-statul # ezistentele mecanice cele mai marl, gi mada) : ‘Masa lemnoasd este formats din inele aruale, a clror grosime varinza de la o specie la alta yi funofie de varsta arborelui. ‘Numérul inelelor anuale indicd varsta arborelui.e_Jemnuiidepined ata “de_lenmn, senje-Tiati jn eairal aceleiagt speci Genre inuenteaci-oresieres-arbomtlor. momenta ful_de_sigu: Lemnui este un material biodegradabit _( “ran-avantey CHEM acesta nu mal de exploatare astruchil, DE ‘rea anumitor condifii nefavorabile dezvoltirii organ a). Aceast iiby-est@ am pericope durat sd conservarea Jemmiudul prin creat rial higroscopie Yemmal_ a sh jul Inconjurétor. Canis orietitior lemmnulut-si-intiuenieaxd comporiares a acest 11.2 ta, A> gers spe la suprafata elementelor, farsa a Silt sitinterlosrey ete asi pusibiierea lem i Lempul ese Ya material combustibil. Foiosind solu efic Se poate obfine un grad ridioar-aerenirenya 1a foc. Pesofiona protecie ativi ja fine A Sub control etl posi it rial de nator’ [Link]élitate poste A mas sav chiar milenis jefgvorabile pe toatieurata de Sapa ‘Un exemplu eigeventt] reprezinid mobilieru! marmintelor egipiere Datorita unui mediu ideale de pistrare, oproape 4000 de ani. | =< mul Pind un fate lemma fyrahilitatea ler ¢ corect si nu est te econ, jepesie o thie de anf: | 5 Templul budist Tofoku, Kycto, Japonia De asemenea, th climatul aspru & Al Taritor nérdice, indeosebi in Norvegia, se gasese bir Jemn construite in urma cu peste 1800 de ani ul van \ec. XL, Norvegia Heddal Stavkirke Church onstituie marea familie a bisericilor de lemn romdnesti. te regiuni: Banat, Oltenia sau fn Romania un exemplu remarcabil 2 ‘ “Avestea se intdinesc indeosebi in veehiul Marcrures, dar si in all } “Munienia. ath sti; Maramures, 1643 Biserica de fern din Bu ice ale lemnului, 1 P| ‘13, Proprietitile a Umiditares lemvaalst- uO Uiiditatea are o mare iflvenft asupra proprietafilor lemmulul fn structura lemmului ape se Baseste sub trei forme: | = apa liberd - ciroula prin fesuturile din urniditatea Jemnului; i = apa higroscopicd ~ este fixatd prin absorbtie pe per i fesuturilor vegetale; | : gpa legatd chimic - intra in compozitia substanjelor maset lemnoase; reprezinté cca 1% si mu a jinfluente228 proprietijile lemnului, de conducere sau mixte; reprezint& cantitatea cea mai mare98 pe care 0 conjine lemnui poate 6: ditate coa £5%; cantitatea de apa Funofie de cantitatea de ‘d (verde) - lema_progspilt daborét-eu-umi ajonge pan le jumbtate din greutated sa; epozitarea sa in aer liber; confinutsl de apa se reduce pfinut. prin cusnoednducse mai inti apa liber, apo! o parte din apa bigroscopicdi se ajunge astiti Cobilibru intre umiditatea lemmului si uraiditatea etmosieric’. specie,.anotimp, [Link], indltin. voraéea-jemnut [Link]-t Continutul de apa din ai treuiatea; durabilitatéa, rezistem[s mecanict prel Umidiiatee influente: in constrabii, criteriile de calitite evidentiazé ei puri de umiditate la punerea'in ., 20% - lemn in stare uscatl: © 30% - lem ia stare semiuscatdy de. iemnu 1% - lem ¥ Pens Reménia, umiditatea relativd a leinnului uscat in aer liber variazd intre 12-1 5%. {] fled dparents Greuratea specific’ a lemma este influentatl de structura gf uriuitatea accatsic, In ge Tcmnul are 0 greutste specific micd comparaty cu alte materiale, si datorité porozit’ | ridicate. greutitii specifice eparente se face pe epruvete cubjce sau prismatice din 4 S-a constatat c& greutdjile cele mai mici le are ler ile cele mai mari cele de esent’ tare (fot. 1d 450-430 kgfim? pentru brad-molid la ( Determinares uumiditatea relativé de aprox, 12%. ve din esenpd maate (raginoase), iar grewtayi hd specified aparenté ¥: ‘ed a lemaului depinde "de greufateo specified 2 scestuia. Astipl, cu atit fezistena mecanica a lemnului ereste, ‘Se imparte in dou% grape: jentelor de rezistenya si 7 Rezistenja meca greuitatea specified aparent’ este mai mare, Seama de aceste caracteristici, femmul pentru construct a naterial lemnos tare - s2 foloseste la, confectignarea ele Gurabilitate )stejer, fag, frasin, saledm, me, €t0); . + material lemnos moale - brad, moli plop, sale, ete. «. Unflarea siconiragerea | Datorité caracterului stu higrosdopic (capncitatea'dé a refine:sav elimina apa), lemne eefet vorieti de volum (umjlare sau contragere) in functic de conjinutul sau de vue Cregterea tin Volum conduce la) mirizes ditiensiunilor Initiale, iar micgovares vaiyi diminuarea acestora, Astfel, umidlitdpit la contrageree acestui. cresrerea umiditépit conduce la umflavea lemnului, iar nics sunt reversibile pentru majoritetea elémentelor di functie de textura inelelor anuale. Umflarea si controgerea lemrut prezinté diferente majors in directiile principale, \ ‘Dupa matimea contrageri, Jemnul se imparte in tel categorit + lemmnul de contragere mica: nuc, plo4. ¢ jar, Trasin, - lemn de contragere mare: Contragerea provoacd o seriejde defects cateriatulul lemnos. Astfel, prin Bt deres bruscd a apei, lemmul sufera contrageri puternice, care dau nastere 1a. erBp&turi. Deformatiile pot cauza Giscultati la imbinarea si tnpédirea pleselor din lemn, p lor mecanice & elementelor structurale din lemn ale consmuctisi. y 14, Proprietatile mecanice ale lemnului Proprietijile mecanice ale lemnulus (rezistente lemnului;-umiditates reletivd; unghiul fcut de icroorganismelor; veriatife de temperatura ) sunt influenjate de: steuctura fiber directia de active a fortel; actiunea Determinarea rezistenjelor mecani defecte gi ou un-continut de umiditate red! Pentra determinarea rezistentelor Ia compresiune $i parulelé cu fbrele, cat si perpendicular pe Bre. Dict mi Compresiune: longitudinald paralel& cu fibrele (A) xi ransversald perpend wulard pe fibre (B) Intindere: longitudinal paralels cu fibrele (A) si transversalé perpetidiculard pe fre (B)versalli (perpendiculard pe directia fibrelor) « gitudinalé (pareleia eu Sibrele). esiune In directia tran: 1/10 din rezistenta la cormpresiune lon} Rezistenta la eo) cuprinsa intre 1/5 #1 Astfel: via brad: Ret) = $00 keffm?, Rel = 42, ‘ ~ in stejar: Rell =1540 kgflm?, Rol 105 kgm? - ey Resistenja la intindere in directia transversald (perpendicular pe fibre) reprezinté doar‘ 1/15-1/3 ae tesisenta la intindere Jongitudinelé (paraleld cu fibrele). ; 1 20 kein? ; t Rij = 900 kgiim?, Rit = 4g kgf? “fa brad: Rill = 840 kein? , Ris + Ja stejar: _fibre este cea mai micd resistent ecistenta la intindere perpendicularé pe Se poate observa ©: lemnutc ‘Astfel, clementele construcfiitor de lemn solicitate la compresiune prezirté 0 siguranté maim) Ioenplostare decat cele solicitate le Sntindere, iar elementele mite din Jemn si metal au c&pate ae erie mal largl, datort® comportari foarte bune a ofetulu la tatindss. 1.5. Materiale de constructie din leron i mari categorii, fun Proctusele din len ctilzate ca materiale de constructi se impsrt In ous de gradul lor de prelucrares = produse care pasweazd structira materiatuluf leninos'din care provin; 1 produse care mi mai pastreasd structura mater Jiehut din care provin, operafil specifice. obfinute grin dives e, Materiale lemnoase brute . sunt produse din leran pentre obfineree clrora mu s-al cut al operafii in afera de retezare capete, curatarea de crengi, curalares: scoartei. In aceasti categorie intra: - Z lemnoase rotunde, provenite din esenfe de foioase iametrul ming 8 om. ~ bugteni? (lemn rotund) -) materiale I aiginoase, cu lungimi de min. 2,50 m $1 materiale lemhoase rotunde, provenit diametrul intre 4 si16 om. = bile, manele, préjini ~ jungimi mai mari de 2,60 m $ib. Produse semifabricate div lemn Sunt produse obtinute din busteni sau in general din Jemn round prin cioplire sau tiers, Din soeasti categorie fac parte: «se obtine din lemaul rotund de résinoase prin cioplirca pe pairu fete later 43 si 8 m gi sectiunea intre 8x8 om $i 15: - cfopliur fi cu muchii drepte sau tesite, cu lungimi tntre foloseste la aledtuirea strucrurilor de rezisteng& sub forma de grinzi, pan: joplirea lemnului rotund din foiase sau risincase, eu In - bulumacii - sunt obfinuti prin c 15 om; se folosest le exeoutarea tmprejmuirilor max. 3,00 m si sectiunea inire 8x8 - mraverse de cale feratd - se obti prin cioplire sau tiere pe toate fejele, sumai din Jemn de foiase. siilor; du24 esenta lemaului categorie fac part: dulapit - cheresteaua - se obfine prin Hieréa in diregye longitudinal a bu eae de dou’ feluris cherestea de rdsinoase gi cherestea de foiase; din aceas: Sedmdhoile (cu grosim! de pan lu 4 om $i litimi mai mari decat de dowd ori grosimea), (ou grosimi mai mari de 4 cm si lstimi nial mari decat de dou ori grosimes), riglele { eu grost thai mari de 4 om gi jimi mai miei deoat de dowd ori grosimea), grinzile (cu ssetfuni tntre,! 0x12 $1 35435 cm gi fungi! intre 3 si 6 1h); sunt cele mai utilizate matériale de constructie cir lem. let, igiaace din 9 fn ep fiod nde planeta (eganinsarzeniod 3 Mosian in onto sarpanteh \ Sanu! agonal st parpanal (Zou ‘elemantaabapese) = furnipul~ se objine din busteni de foiase de clast selectionatt; se prelucreazd sub formé de fai plane; dup’ grosime se impart in tret categotii: firnire de fafa (ou grosimi intre 0,6 gi | mm, P olosive in industria mobilei), furnire de bazd (oa grosimi intre 0,8 si 4 mm, folosite ca sirat de bazt pentru furnirele de fai, le febricares panelelor si 2 placilor celulare din lemn), fiurmire Tepniee (ou grosimi de pant la 6 mum, folosite la fabricarea placajelor si a lemnului stratificat). sunt produse stratificaté din Iemmn, obtinute prin lipirea unui ourér mare de foi de ~ placajele - siuni de pana Ja 125x250 cm. ‘fumnir; se fabricd cu grosimi intre 3 si 10 mm gi dimen: = panelefe - sunt alcttuite dintr-un oviez format din sipei de lemn de esenté moale, lipite tnire ele $i acoperite pe ambele fete éu cfte o foaie de furnir; sunt folosite in industria mobile! si Ie confectionarea usilor. .S77 25/2) j a c. Produse finite din lenin Placaje si panele din lemn Sunt produse care se pun in oper’ fri a mai suferi veo modificare & dimensiuaile noeastl categorie intra: - plécile celulare - sunt alcBite dint formate din fagii drepte, acoperite peretilor despirfitori interior, usilor, mobilierul un cadru de lemn rigid, avind in interior 0 serie ambele fete cu placaj; se folosesc !a confe i, ete. se sas de foiase, cu latimea intre 9 ‘sunt utilizate ce invelitor] pentru ect « yifa, sindrita - sunt objinute din iemn de raging nea intre 30 si 50 om si grosimea de 1,50 om; Pldci celulare yi girdrile din lemm = sedcuric. faluite ~ eunt confectionate din scdnduri de risinoese rindelatc pe fais W pyeverate ou faturi pe canturi pentra ada prin agezare o cuprafals jnchist; Iungimes v=" 751 6 m, Istimea intre & gi 14 om si grObisheg bitte 1,8 si 2,50 em. din scdnduri de rasinoase rindelate pe fala vazutd gi previzute - dusumelele - se fabric, re cuprins’ intre 10 si 16 cm, din canturi cu lamba, jar pe celflalt cu uluo; latimes est intre 2 si.6 m, iar grosimea tntre 2,5 si 4,8 em. ir ass maSS sedan flute i dumele dn ler ~ parchetele - sant de mai muitetipur: parchet din leran masiy, cenfectionate din lemme de Gee Gerjan, fa, et), 2 lBtimi cuprinse intre 3 gl 9 em, tumglm! inte 20 si 50 cm $3 g7o 17 $1.22 mio; parchet famelar, ch grosimea lamelei de 1 om, ayeza:e in form ce sah. 25 WES Parchetd. Materiale moderne divlemn | obtinute prin. modificarea strusturii $i compoattic! sant produse superioare celor ale Materialele moderne din Jemn s winerialelor lemnoase. Caracteristicile tehnice ale acesior produse sunt ee fhe pane: jemnulti nemodificat. Din aceasts cal “temriad stravificat denaificat (LSE) + est asemAnzior placaiulut; este obtinut prin presitrea le cald'a foilor de furnir sidinpregnares [Link], sintetice fenolformaldehida). lemmul impregnat $i Bresot’- piatra de Jemn; se fAbricd din blocurl mari moale, impregnate cu résini sintetice $ upbse Ja presiuini gf incdlzin: successive. « plicile aglomerste dirrlenn (BAL) - 82 0b4i8 din age rain sintetice 3 supuse le dere prealal $ petabutis sunt de trei fehirit wroar®, igrele; iniocuiese Jemaul masiy. tn to ig al de lemn de esenti de [emn de dsent& monle, aglomerate cu semigrele, intrebuinjarile sale. imnoase emestecati on sin! pores, friosit ca material de = plicite florolemnaase EFLN. $6, obth “gin past de fibre! sit Ja pardbseli interioare. sintetice presat& sub forma de pléci; se. Irapart tn lei cates jenlare, dur, folosit in locul placajelor gi pepelelors exrradur, = plicile cu flbre de densltate medie (G3eGiu density Aberbonrd-MDF) ~ sunt pléc! dis (o densitate mult mai find decat cea din PAL; [Link]. al ‘prelucririi se-aprepie Ge jemnul masiy ‘este folosit in industria mabilel, temple bardoseli, etc. Produse din PAL si MDF 2 ratificar de inalid densitate (HPL) ~ sunt profile ce placate speciale de Tang natural; sunt produse printr-un procedeu: speciel care oftrk rezistenth fumir din lemn natural, reziitente la vadiatli UV si ‘agenti = panauri dirt lemns emerior fabricate din ‘gi durabilitate; sunt finisate ou Strat Antigraffitti Eyerlook (8), * 5 isaje natufale din Jemn (0) Miez HPL (@) Finisaje naturale din lemma (2), Film peatrs echilibrare (f) \Reabilitdre cladire de birouri, Hamburg, Germania, Blauraum Architekten, 2004 PE decker» sunt sisteme utilizate peptru pardoseli exevioaré din lemn; se prezintt sub for piel seu lamele; sunt utlizate atft ca pardosell simple elt se alei pentru gridini, prome_- Bilese, pardosell pentru localuri in aer liber, paliere 9¥ scari de gricin®, patel ‘let de-S pontoane, podefe, terase, chiogeuri de grédind, piscine, et, Pardoseald de exterioriDeck . Liaw +S REET DELlvep VILLA. Se LU + \SERNIA Gols + LEE “Pas7 1. Metale u 1.1, Evolutia constructiilor metalice | t Consmrucjiile metalice au cyfoscut un avant ‘deosebit la inceputal sec. XIX odat& cu aparitia ! capitalismulul 5i a industrializirii. Cu o greutate atunci de cftre inginer! gi arhitecti ,moterialul vittorslur Sf, ugoe de [Link] fabricd. [Link] de montat pe gantier, ace lalconstructii eu deschideri tot mai mari { Fierul era considerat relativ miod, foarte rezistent material ajunsese st fe folosit Dacd in sec, XVII podurile metal din Londra, realizat in anul 180%, ajunsese lice nu deptiseau 100'm deschidere, cel de peste riul Tamisa la o deschidere de 183 m. ‘Au srmat spot podurile suspeniate Niagara Falls Suspension Bridge din anul 1861 (Ch. Sad, co massing 25% my, inlocuit in anull194L-cy:podul Rainbow Bridge (R, Lee), Thee leganura dintre Canada gi Stateld Unite gi masoar4 290 m si Brooklyn Bridge (JA. Roebling) din 1858, ce masoar® 486 m. “ ! ‘Niagara Falls Suspension Bridge, 1861 Hl Niaware Rainbow Bridge, SUA, 1941 © opera remarcabill este podul de peste Dundre de la Budapesta (Pod ow lanpurl 1839 1849, William T. Clark) ce leagé cartierele Buda de Pesta, in lungime de 202 m.Vile de la Stejrig, jud. Private House, Hanko, Finland, Brasil Arquitatura Brasov, : Horla Rel 1 |re Brookiyn Bridge, SUA, 1868 Podul cu lanpuri, Budepesta, 1839-1842 In Romdnia, dintre: mmerossele -solutti ghsolut originale care au fost splicate aaaace vensituctilor metalice, ¢ reprezint® folosirés tp premier mondiali a of podul de la Cernavods (1890-1895) a Ini aighet Saligny, fapt ce a contribuit la pods gris, doves tarp de peste 100_de ani, Sistemul cuprinde cout Poet sees ject antre 140 si 290 meri i cu 9 tndlfime Ifberd de 30 de met precks jucrari. | i AS Podul fui Anghel Saligny, Cemavoda, 1895 mai la constructia de poduri, in anul 1811, arhitectul francez Bélanger Der fierul nu era folosit mu i de marjuri din Paris, distrus& intr-un incendia. reconstruia ou nernii de fier cupola Burst VrCupola Bursei de marfiari, Paris, 1811 1 devoltarea industriet sticle? $i posibilitatea. unei Iuminiri specteculoase « = jerudui face un pas Inainte interioare, arhitectur sifel, Pierre Fontaine Picea ca, lumina sf p&trynda i voie prin bolte cilindrictt exeoute si sticlt la Galerie q’Orléang tn 1831 tn cédnul- Palais Royale, dand privitorilor sex fi desthis, iar Joseph Paxton, cn celebra Crystal. Palace din 1851, in cadrul’ 2 sp ‘anula seazatia de inchidere, realizind o cbntopire a spafiului intzt universale de la Lone cel exterior. Galerie d'Orléans, Paris, 1831 “Crystal Palace, Loridra, 1851 ie inst nou! material de‘ construcfie repurta victoria. deplin& si Gidea mésura inte; © posibilititilor sale odatd cu Exposifia universald de la Paris, in 1889. aa Cu aceasté ocazie, Duiery si Contdniin ridicau cea mai mare constructie de fier si, sticla, ce avea 420 m lungime, 45 m inalfime si 115 m:deschidere, iar Gusta des machines, timp cea mai inaltd constructie di” realiza turnul ce-i poarté numele, Care avea 4 fie mu cu cei 300 m, excluzind antena din varf ce maj adauga inca 20 deTurmul Eiffel, Paris, 1889 Galerie des machines, Paris, 1889 le metalelor 1.2. Caracteristicile generale al Metalele suntsolide policristalije caracterizate printr-o agezare ordonati a atomilor sau ionilor ia spabiu. : : cues Metalele se impart dupé natura lor ti ae orale jeroase ~ cuprind aliajele flerului on carbon, care dupk confinutul in carbon 3° fmnpert in: - ojel (carbon f 1,726) #4 fontd (carbon > 1,798); = mevale neferoase = contig alte elemente decét Gerul: cuprs, zine, phamb, alianini, ete. nductivitate termict Metlele se cafacterizeazA prist-o strictaril compact, lucy metalic, ridionta, plasticitate si tenacitate, a, Fonta cuptoare speciale, dintr- jerul se g&seste sub forms 304): sideritt (FeCO3), Se obtine in urma proveselor chimice eare au log [a temperatur inalte ee times de minerén de fer, oes si fondang. In seoarla pméntulul ve eninereuri éaz hematita (Fe2Q3), limonitié (Fe203.nFiz0), magnet @ pirits (FeS2), ete.nal sunt de trei puri Fontele obtinute in f torie, din care se fabricd pentru construc| tubiai, radiatoare, piese te” fone dé turn senitare, eto} + forte albe, care > Yonte speciale (ferosliaje), folosi itilizeagti pentru obfinerea ofelulul; ite pentru obtineres ofelurilor speciale. : b, Ofelul : z itie vatiazé in funetie de metoda de elaborare. Ce Se obline din fonte e cfror compozi imporante procedee. pentru obfineree Of jelului sunt: permite obyinerea de ofelusi Intran evptor specish 3= fel vechi si minereurl dé fier; cprocedeul Bessemer ~ wtilizeazh un comvertizor Ce ‘cdstd in suflarea de ser sub P, see Stideact eral din fontiy otelunle produse find de calitate inferioart « Jmpuritstilor pe care le contin; i 7 fonat pentru dbfineree ojelului, deoarece cal vedeul electric ~ este cel mai perfecti w sare patrunde in cuptor este netasemnals, temperatira foarte ridicatd, iar ¢ 7 Shy superioars; vidicarce temperaiurii se face pris transformarea energiel elec sg, procadcul ceracteriziady-e printr-un|eonsum ridicat de energie ¢! ~ procedeul Siemiens-iart diferite gi cu adaosuri de fonts, of of energie corte Il face reatabil Ia obfinerea ofelufilor spetiele. i i ‘ ae : Indiferent de-procedeu! prin care, au fost obtinuts, ofelusi? & foam in lingour (sunt semifabricate}. Pentra 2 even (utilizablle, produsele din ofel Hunt supuse mor mas, mecanice: ‘operatia prin care Tingoul, jncdlzit la fexperaturi de 900-1006; idle (laminoare); sunt produsele cole mai utilizate ta const | forjareay + este preluerares, metalulul prin. cares obtine forma piesei t soe masiilor ce apar pein batere cu ciocanul sau presere _ fafllarea ~ consté in tragerea semiprodusului de-ofel print-un orificiu (ftiera) 7 Fei rog dectt sectitnea acestvia, Cbfininda-se produse cum ar (i sirmé, fevi © Subliri, bare cu dimensiunj exacte, profile; eto; = narijarea - procedeu prin care materialul se preseaz4 produsululy se Soloseste la produotia in serie 8 produselor metalice din otel. care sunt supuse piesele din ofeh, Ie structurale ale acestora, sunt: = laminarea = este trecut pris: instalatii spec ta tipare ce corespund™t Tratamentelé termice ka cis scopul de a elimina interioare si neomogeniti acerea - este trotamentul suferit de of} atunci cind este Inclait fa temperapal sod incet; in felul acesta, ofelul revire te structura initial; — ferd ofelul cad este incdlzit la temperetuh = Schimbiri inteme care Ti imbunatayest: = reco si apoi lsat si se racea: 1 lirea ~ este tratamentul pe care i sul apot este rlicit| brusc; ofelul sufert mecanice; = reventirea - este rrotermentul suierit de-ojelul clit in scopul de a indeparia defects1.3. Ofeluri folosite in constructii Pentru constructit metalice se folosese olelurle nealiate gi alae a, Ofeluri nealiate . Sunt ofeluri ee’au in compozitie Fe, C. umitoarelé categorii: ae sje! carbon obisiut - se wslizeazd fire tratamente termice th mod curent Ia constructii netalice, construct de masini, of! beton, etc; s ojel carbon de calitate ~ sunt cuprinse ofslur tratate tertile, 12 cancreristeile mesanice si cempozifia chimlcd; se folosese pes coustructii, * ojel carbon superar ~ sunt ol maxim de impuritati 2, Se i, Mn, Al,’S, P, ete tn cantitat{ recuse, Se impart tn core se preseriu limite penta sim elementele de seazem in eluri de calitate superidard, In care s t b, Ofeluri aliate : 1 Sunt’ ofeluri ce, posed’ caracteristici mecsnice supericeré, find utilizate [a deschideri mari. Blementele de|alieze’ (Si, Mn, Ni, Cr, etc) urmireso fie marires rezistentelor miecanice, fe imbunttstizes comport “fal de agenfil agresivi din mediu! inconjurator. constructiiie” eu cin introducerea. fefosiliciulti th ofelu! topit; sfierea cu siticiy! A carbon; face ofelul rezizvint [a oboseals 1 Re struciii metalice ge realizenzd ou un, contin agilftatea ofelilut: are duritate mar ~ aligjele de siliciy - se obtih P 1 Ia ofelurile strap ~aliajele ew mangan - pent Com vat maxim de? 0.8% deoarecé manganul mar cethigfe cu nichel ~ av aceleagi propriety ca # aliajele eu mangany car pentrs cantitari dub de nichel; ceiigie ou crom + sunt inoxidabile gi eu rezistente mecanice superioars: ire in constructii, ofelurile se clasifica in: Dupi domeniile de wt a. Laminate de:ofe! i : rin Tiininaré Ia cald, In aceasti categorie Se obfin din ofelurite de uz general pentra constructii pi inte: ojel rotund, ofel sensirotund, ofel patrat, ofe! lat, plaibanda, banda de opel tabla striaid, tabla ondulatd, ofel cornier, ofel 1, of 7, ofe! Us Se noteazé cu OL. scomprimat . i b, Otelurt pentru becon armiat yi Sunt ofeluri folosite ca anmatufi in élemnetele de beton. Se noteazd cu OB sau PC. in aceasti categorie intr: i. aliajele pot - ofeluri pentru armaturi OB 00 si OB 37, ofel beton neted, Jaminat la eal, diametre 6, 7, & (2mm; VENTS, neteds gi profile’, prin tragere, diametre 3, 3,5,4, 45, 5,516, 6 7) & 9,10 mm; 1 Sjeturt pentru armaruri PC 52, PC 60 si PC 90, periodic laminat le calih damete 6,7, 8 18, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40 mam 6 Tabla din ofe! ' 4 materis| pentru invelitori in gonstructi este zincalé Ia cald pe embele fe suri abl pland, tabla cutatd, table onculatd, tabla rig fighe_, Tabla c ja 0,3 la 1,5 mm gi urmatoarele tip Metale gi aliaje neferoase a. Aduminiul A B . 1 Este’tinul dintre cele mai rispandite elemente in scoarfa pSindntului (con 8%) dup’ oxigen (4" fi silicia (28%). In natard se géseste sub form de minereuri (bauaxita) din care sevextrage+ Prima fazd alumina care prin electrolizd se obfine alumiitul maleabil, cut rezistenfe mecanice reduse. Djn acet™ ‘Aluiniul pur este un metal alb, stralueiter, eauzi, in constructil se fologeste sub forms te Bliaje Aitgiete a aluminis, Caracteristcile mecanice, reduse ale aluminiylul pot 5 imbunifiyite aljgre cu magneci: (Mg); siliciv (Si); mangas Qa), cup (Cu), éte; Dupa continuty) de 1 ‘duralumini- 1s Mg, magpaliit-10-30% Ma, ‘electroric90% Mg. ‘| i tas i jamin se ubiizeseA le: tablA di ahminiu -pentrd Invelitori-(aluminju sol care a feladclor (aluccbond, dibond, etc). + i Allajele de elemente deontia cca 7-10:% Cu) inereuri c fidicate, electricd i termict capacitate de a se trage in foi de grosim! ale cupralui: lama (Cu cu Zn), bronzul ea Fatadelor. i, sulfur si carbonast | en naruri sub forma de oxi clivital Vatied, Se caracterizeaz’ prin com juctlitate, maleebilitete mare, se utiliveazt in special aliaje ie tabi pentoa inyelitor! (lablA de eupra) sau Is ples re ‘Are culoarea, 105 } retistente la coroziune, toy micronice. in constructit 7 (Cu ou Sn). Se fplosest 4 eZine! | a 5 se giseste Yn naturd sub form fe sulfur de Ne OE bleri@a. Are culoarea alb-cenusiu, Es ' ee ‘de 100-200°C. Se folosegte a Tabla pentru invelitori sau Js plaearee fajade)or. en% d.-Phunbul, de-suipina de'plumd sav'galénd. [kre culoarea cenugiu-albast... ritate, se oxddeectsigor tn aer, dcoperindu-se ov ul jurile protectoare pasive pe Se'giseste: caracterize: | : * pons s ae | i : 2. Stidla th consiract Fs i 3 eo : i . & 9.1, Caracteristi@le generale ale sticlei : material ce are ih gomponenti bioxid da si silicati #e sod, potasiu, calcu, plumb, etc. ~ Sricfa este un siciy (SiOg), 62 reprezint’ coq 76 totalul masei sticloase, $f Sticta se obtine 1h genécal_prin idpirea si: réeirea bruscd & amestecurilor fa cuptoar® sPy Procesul tehnalogic de fabricare a produselor din-stgld cuprinde urmitos CO odtuirea ambsiecului de mieterii piime; > topirea amestoculhi de imaterii primes | BeMhanea oblectolor (stiflarby tragere,ldiminare, ummate) din stick | spesbaceréa 1a soopul ax Gla tetisitnilot interioare catizate dé ravirea brusct | Finisaren gi decordrea obieetelor dit Strick, i atori, $e obtin urmatoarele tipurt dom. ii, silicat:de calciu gi silicat de godt in funetie de substantele folosits 44 topitorl seu stabi 2 itigla ealeonsodicd = format din bioxid dé s grcla obignuitd, folositd 1a produceres mmalerialelor de tonsirectit; ¢ ". . Sriela caleo-potasie’. ~ formal din bioxid de silieis, silibat de calciu gi silicat de poy se foloseste la producerea qbicételbr din sticlé pentne laborarcare.$} industria chim . sticla: plumbo-potasicd ~ format din biotid de siliciu, silicat de plumb siesili potasiny este stila de eafitdte superioard, ‘gunoscuth $ub denumtirea de cristal bets ieee 2.2, Maleate de conftructie din sticld Produsele din sticld utlizete in industria construptilor se impart fr urmatoarele categotti, de utilizarta acestora: 5 j iw a. Produse din sticld pentru ferestre si luminatoare Sn aceasth éategorie intr#: | . ‘. oer peamurile tase +s, riod pria procedeul roger si lamin produc in grosine’ 2 is [Link] $8 fiespart “qtel clase de Calitate; se folosesc in general lage constructillor civic $1 indlistie oe Sue t _ Peamurile Piglate © se pce in jrpsimi mai meri lar une din fete este preyét stfiurt paralele; bu. rezistenitt mal. mar 2 18 goc. gi |p acjitnea caldurii; se folo zeviera| la ferestrole gl Jumjnstoarelé clédilor idustriale; i < geamyrilé armare ~ sunt foile ae ‘tjeld care au taglobate in riasd lor o refea d¢,papy 4 printr-o rezisteni ieeanicd mare, sunt rezistente 1a socuri si In ¥: 4 caracterizead’ pri rriari de letnperaturd: sé folosesc la constructiile industriale, copertine de sticl& Pod | pgeamurile securit - se fabricl cu sco se spatge le jn bucilti taioase; fabricarea lor, se secre brusca s& devind alat de dui, incét Ia lovire <8 se sfardme iz th pot accidents persoanele din jus se folosess's « geamurile termoizolante | sunt geamurile ale UF nica, protectia solar’, protectia persoanelor $! 8 bunurilor. Geamul termoizolant este wn pachet de dout foi de sticl, distanfate si lipite intre ele prin Peatinediul unei baghete din aluminia Sau poliamida si diverse NPON de materiale sigilante. eretizate ta reducerea pierderilor rlut pentru aerul conditionat i ataj este. reducerea conswmurilon eniergetize Principalul ava da de iopnd, dar $i reduedrea Gonsum de cildurd in, perioa perioada de vard. Un geam simplu de 4-6-mm are un coeficient de transfer termic de 5,9 - 5,3 W/m?K. Geamul pe eetplant obignuit (standard) face c3 pierderile de c&ldur sh reduc cu circa 40%, avind un aertent de transfer termic ire 3,4 Wim? Ia'6 grosime & baghete! Cistantier de 6 mm si 3 Wim la o distan{’ dintre folle de-geam de 15 mt Jnlocuires uneia dintre cele doud foi de eam obisnuit-(floal) cu 0 sticld de joast emisiv als (Low-E) va reduce prerderile de ofidurA fit de geamul termoizolant obignult eu coa 50%. Utilizind ssticla de joasi emisivitate ([Link]-B) se va sine um coeficient de transfer termic'de cea 1,7 -1,4 W ‘Exemplele sunt pentra geanuri care au baghela distantier de 15 mm..Q reducers &8 0,2 Whmn2K a coeficientttul de ta rae fe se poate abfine decd se falocuieste acral dinte cele doua foi de geam cu un gaz iner’, exemple argon. de reducerea iluminatului artificial. A! doilea Nu este de negiijat nici econbmis de energie prin izaté Ja realizare: amit vinta) este protectiea solard. Aceasta depinds ce tipul de sticlé uti oven Slants Un avantaj important fl constioue izolares fonics care depinde in 1 frosimee geamurior, istanfa eiatre ele, precum se utilizarea sau nu a gazelor inerte, mnasura de: = 2 } Tipuri de gear termoizol ' itqeam termozolant clar - ese cel. mai des folosittip de geam; asiguri o fans fe ridicatt; se obfine prin combinatia a doua fci de sticl& float (plan — lominoasé foarte paralele) de inaltt calitate ; | = geam termoizolant refle termina himinozitatea, gradul ce reflexie si proprieL de control solar ale geamulut (dirminueazd efectul de sera), precum gi culoarea; se ob prixi depunerea la cald de oxiai metalici pe suprafata sticlei, creindu-se 0 acoperire fc rezistentd gi stabila ; { " 5 = gear termoizolant clar und& mare (calduré) prin joada emisivitate; se,obtine. depunere magnetronicé de oxid de aigint; acest tip termicA cu nivelul transmisiei liminoage ; = geam terrioizolant antiefracffe.~ prezint& un plus de sigurants, in urma unui sor fisureazi dar nu se sparge ; este 0: ‘combinatic din doud sau mai niulte foi de geam sir unite printt-o folie de butilat de pélivinil + _ goam fermoizolant ornamental ~ se realizeaz4 1s thei miulte variante (sticle oman poate fi de diferite mocele si calor, iar « dous foale poate fi clar8, colorati, 7edle> antiefreotie, low-E). | Low-ft este un geam Clar ce impiediod patrunderea radiariilo~ priv tratarea foii din interior de sticlt combina ideal izol i 6. Produse pentru pardoseli din stield Geamul pentfi pardoseala din stcld gonfine un minimum de 3 foi de geam Jaminate imprev Compozifia sticlei variez8. tn fuinctic de Jocatia si aplicatia pardoselel din sticlt, de anim Sonderde, # de incarcatura permisB-gentns acel tip de sticl8 In unefo cazuri foile de Sijcld + jntarite prin procedee specifice de inbalzire (Inedlzire-ricire) pentru a indeplin! rezisten}” | | i | stabilitatea necesara. | | | Strarul superior de sticlA poate fi sablat, fap: ce impiedicd alunecarea. f c. Produse pentru perefi din sticla | fu Pot fi realizati din dale de sticld (dale Nevada), blocuri (céramizi) din sticld de forma pirate E drepanghiulerd de diferite dimensiuni| asezate asemanitor blocurilor ceramice, legate oll me i de ciment: Sunt utilizae la realizarea peretiior exteriori si interior’ de compartimentare, YF | Peretii interiori de compartimentert pot fi reelizaji de asemenes din sticli oBisnt termoizolantd sau nu, clard, coloratd sau decorativa, ar. ro i mMst d. Tubuiri de sticld ke folosese pentra executares drenajuurilar subterenie, pentr trangportul solutiilor agresive $i gazelor, etc. Au rezisiente chinjice marly suprefefe inieriosre netede, ier transpareaia. fo’ posibilitatea urmdririi tn exploatare. | erite dimensiunt Gingime, diametre). Sunt produse prin laminere, in di e. Materiale termoizolante din sticla In aceastit categorie intra « cvata de sticlé- material sub form de fibre, obfin ge foloseste sub forma de p&turi ca materie} termoizo S* rjela poroasé ~ material rigid ob aspect pores, obrinut prin topires des ‘iclé sia unui adaos de sulfst de sodiu gi earbune. in diverse procedee din topit lant la conducte, plansee, ete 5 selrikcu sparturilor” det st3. Constructii din metal si sticl#4 sirniheee sebi \ | ! | I | | | 3 oa rood Richard Rogers: | oa) |‘ Lope tren 4