1

CONSTRUCŢIE şi MATERIALITATE
DEFINIREA
MATERIALITATE
Însuşirea de a fi material, de a avea existenţă materială; natura materială a ceva DEX
Caracterul a ceea ce este material, de natură materială DEn

MATERIAL
Care aparţine realităţii obiective, existând independent de conştiinţă şi în afara ei; care este
alcătuit din materie DEX
Care aparţine materiei, în opoziţie cu spiritual sau formal; obiectiv DEn
Palpabil, concret, real, faptic DEX
[Materiale de construcţii = m. care se încorporează într-o clădire şi includ bunurile ataşate unei clădiri, în aşa fel
încât să nu poată fi desprinse decât numai prin producerea unor daune cu o valoare mai mare decât a m.
obţinute prin înlăturare DEn]

CONSTRUCŢIE
Alcătuire, compunere, structură DEX
Clădire sau ansamblu de clădiri executate din diverse materiale (zidărie, lemn, beton simplu sau
armat, oţel, etc.) pe baza unui proiect DEn

A CONSTRUI
A forma un întreg (o clădire, o maşină, etc.) legând în mod trainic şi în ordinea cerută părţile lui
componente după un plan prestabilit DEX
IDEE

VOINŢĂ

PRICEPERE

EFORT REZULTAT
 Construcţie + Materialitate
AVA Publishing, Elveţia, 2009

Prof. Lorraine Farrelly

Universitatea Reading, Marea Britanie

Şef de departament arhitectură, şcoala de

inginerie şi management în construcţii

Preocupată de învăţământul academic şi mediul

educaţional din învăţământul superior

Interes pentru tehnicile de reprezentare şi

desen, urbanism şi planificare urbană,
materiale inovatoare în arhitectura de interior,
locuirea în case pentru toată viaţa, etc.
 2
MATERIALELE
 Materialele creează ambianţa şi furnizează textura sau substanţa
arhitecturii

Pentru a le folosi efectiv, arhitectul trebuie să cunoască precedentele, să

înţeleagă cum au fost folosite în istorie şi să fie la curent cu inovaţiile în
aplicarea lor

Metodele de construcţie şi materialele pot fi exprimate astfel încât să

dezvăluie imediat ideea arhitecturală a unei clădiri…

…sau pot fi folosite pentru a crea un sentiment de iluzie ca parte a ideii

arhitecturale

Unele materiale sunt puternic legate de locul lor de origine

Altele aparţin industriei care le poate fabrica oricând şi oriunde

Din ce în ce mai mult, sunt luate materiale din locuri şi contexte diferite
şi combinate inventiv în arhitectura contemporană

Un arhitect trebuie să înţeleagă natura materialelor, posibilităţile şi

limitele lor, înainte de a le folosi pentru a crea clădiri şi spaţii
Cărămida şi piatra sunt extrase sau modelate din pământ şi au greutatea şi soliditatea care
aparţin unui loc cu identitate

Betonul are posibilitatea de a fi turnat şi modelat pentru a crea forme dinamice, iar datorită
armăturii poate acoperi deschideri enorme şi atinge înălţimi uriaşe

Lemnul oferă multiple aplicaţii arhitecturale pentru că este uşor de lucrat şi are diferite variaţii
estetice în funcţie de esenţă

Sticla şi oţelul sunt folosite în diferite contexte arhitecturale şi pot crea spaţii aerisite şi structuri
elegante

Materialele compozite, de origine naturală sau fabricată, sunt create printr-o serie de procese de
fabricaţie care le oferă noi posibilităţi structurale şi de aplicare

Materialele inovatoare deschid noi posibilităţi în arhitectură şi fac parte, alături de cele durabile,
din viitorul acesteia
Platitudinea construcţiilor obişnuite de azi este întărită de un sens slăbit al materialităţii.
Materialele naturale – piatra, cărămida şi lemnul – permit vederii noastre să le penetreze suprafaţa
şi ne conving de veridicitatea materiei.
Materialele naturale îşi exprimă vârsta, precum şi povestea originii şi istoria folosirii lor de către
om. Toată materia există în continuitatea timpului; patina rezultată din folosire adaugă
materialelor de construcţie experienţa îmbogăţită de timp.
În schimb, materialele fabricate de maşini de astăzi – foi de sticlă fără scară, metale emailate şi
plastice sintetice – tind să prezinte ochiului suprafeţele lor inflexibile fără a-şi transmite esenţa lor
materială sau vechimea.
Clădirile din această eră tehnologică aspiră de obicei în mod deliberat la o perfecţiune fără vârstă
şi nu includ dimensiunea timpului, sau procesul inevitabil şi important din punct de vedere mental
al îmbătrânirii.
Această frică de urmele lăsate de uzură şi de vârstă este în legătură cu frica noastră de moarte.
Juhani Pallasmaa The Eyes Of The Skin John Wiley & Sons Ltd 2012
 3
CĂRĂMIDA ŞI PIATRA
Sunt materiale de bază care provin din sol,
fie desprinse din peisaj (piatra), fie extrase
din pământ (lutul, modelat în cărămizi)

Arhitectura creată de ele devine parte a

mediului înconjurător sau este puternic
legată de locul de origine

Simbolismul pietrei este asociat cu

memoria, datorită calităţilor de
permanenţă, soliditate şi indestructibilitate

Construcţiile din piatră sau cărămidă

respectă în general obiceiul exprimării
evidente a materialelor

Chiar dacă sunt ajustate de pietrar sau

zidar pentru punerea în operă, piatra (ca
material “găsit”) şi cărămida (ca material
“modelat”) sunt materialele obţinute din
natură şi folosite de arhitect în cel mai
direct mod
 3100-2500 ÎH cca 2560 ÎH cca 1530 ÎH cca 70-80

Sat neolitic, Skara Brae, Scoţia Marea piramidă, Giza, Egipt Sala hipostilă, Karnak, Egipt Colosseum, Roma, Italia
piatră, pământ blocuri de calcar coloane din gresie travertin, cărămidă

1163-1250 cca 1300 1420 1514-1734

Notre Dame, Paris, Franţa Piaţa Signoriei, Florenţa, Italia Cupola Santa Maria del Fiore, Hampton Court, Londra, Anglia
Maurice de Sully diverşi arhitecţi Florenţa, Italia diverşi arhitecţi
Fillipo Brunelleschi
piatră fasonată cărămidă, marmură cărămidă, piatră
cărămidă
1566-1571 1859 1906-1910 1962

Villa Capra, Vicenza, Italia Red House, Kent, Anglia Casa Milla, Barcelona, Spania I.I.M., Ahmedabad, Gujarat, India
Andrea Palladio Phillip Webb Antoni Gaudi Louis Kahn
piatră cărămidă, ţigle lut piatră cărămidă arsă
 La Sagrada Familia, Barcelona, Spania
1882-prezent

Antoni Gaudi
1852-1926

A fost inspirat de formele naturale şi gotice,

clădirile sale fiind atât organice cât şi dinamice
în expresie

Concepţia sa a însemnat o provocare pentru

arhitectura spaniolă tradiţională şi a condus la
o operă distinctă, unică

A studiat unghiurile şi curbele proprii naturii şi

le-a înglobat în proiectele sale; formele
împrumutate transpuse în piatră par elemente
desprinse din mediul înconjurător
 4
BETONUL
Este un amestec uşor de făcut din nisip,
ciment şi pietriş, aşa că în istorie există
construcţii din beton oriunde sunt
disponibile aceste materiale

Are avantajul că poate fi fluid înainte de a

deveni solid (deci poate lua orice formă),
un material flexibil, maleabil, cu
consistenţa dorită

Poate fi pre-fabricat sau turnat la faţa

locului, iar datorită armăturii din oţel poate
deveni incredibil de rezistent

Considerat iniţial un material potrivit

pentru structuri şi clădiri industriale, a
devenit în timp un material important cu
drepturi depline

Odată cu evoluţia tehnologiei, a devenit din

ce în ce mai versatil, un material rezistent
şi subtil, cu mari posibilităţi arhitecturale
 cca 125
Panteon, Roma, Italia
cupolă inele beton, ziduri
cărămidă
1916
Hangare aeroportul Orly, Paris,
Franţa
Eugene Freyssinet
beton precomprimat
1965
Salk Institute, La Jolla, Ca., SUA
Louis Kahn
beton aparent, piatră, lemn, apă
1903
Ingalls Building, Cincinatti, SUA
Elzner & Anderson
primul zgârie-nori integral beton
1934
Bazin pinguini, Zoo Londra,
Anglia
Berthold Lubetkin
beton armat
1991
Muzeul de artă contemporană
Niteroi, Rio de Janeiro, Brazilia
Oscar Niemeyer
beton sculptural
1905 1915
Garaj str. Ponthieu, Paris, Franţa Clădirea Lingotto, Torino, Italia
Auguste Perret Giacomo Matté-Trucco
beton armat integral beton
1945 1965
Catedrală, Le Havre, Franţa Chandingarh, India
Auguste Perret Le Corbusier
beton armat clădirea parlamentului
1998 2007
Oraşul Artelor şi Ştiinţei, Muzeul literaturii moderne,
Valencia, Spania Marbach am Neckar, Germania
Santiago Calatrava David Chipperfield
beton alb, ceramică sfărâmată beton, piatră sablată, calcar
 Biserica Luminii, Osaka, Japonia
1988

Tadao Ando
n. 1941

Puternic influenţat de modernismul secolului

20, creează spaţii în care acordă deosebită
atenţie felului în care lumina este controlată şi
conlucrează cu natura exterioară

Foloseşte cofraje modulate pe dimensiunile

„tatami”-ului, cu prinderile lăsate aparente

Ştie când şi cum să folosească betonul

meşteşugăreşte, ca pe un material prelucrat la
faţa locului, creând un contrast între greutatea
materialului şi energia luminii
 5
LEMNUL
Este un material versatil, putând fi folosit
pentru a realiza scheletul structural, sau cu
mare succes la finisajele interioare şi
exterioare

Se poate construi integral din lemn, de la

structură la închiderea pereţilor şi până la
acoperiş

Are o mare bogăţie estetică în funcţie de

esenţă şi, în plus, o frumuseţe naturală
care se modifică în timp în favoarea
arhitecturii

Diferite tehnici de finisare îl pot pune în

valoare ca pe un material flexibil, adaptabil
la diferite gusturi şi posibilităţi de aplicare

Materialul durabil numărul unu prin

definiţie, poate fi folosit inteligent şi în
viitor la realizarea clădirilor prietenoase cu
mediul
 cca 5000 ÎH cca 3100 ÎH 1400-1500 anii 1600

Casă neolitică Stonehenge, Wiltshire, Anglia Case Wealden Hall, Kent şi Feathers Hotel, Ludlow,
Sussex, Anglia Shropshire, Anglia
reconstrucţie dintre cele mai vechi construcţii
din lemn tipic pt. clasa yeomen (chiaburi) faţade complexe

anii 1700 1700-1800 1804 1972

Stradă în York, Anglia Cabană tipică, America de Nord Moară de vânt, Leisele, Belgia Case tip Huf Haus, Germania
şi Canada Peter Huf
case cu console parte din peisaj
buşteni, şindrilă prefabricare + plan liber

1988 2006 2006 2007

Aeroportul Gardermoen, Oslo, Clădirea Senedd (adunarea Centru vizitatori, Alnwick Cabanele Moonah Links, Golful
Norvegia naţională), Cardiff, Ţara Galilor Garden, Northumberland, Anglia Moonah, Australia
Aviaplan Richard Rogers Hopkins Architects Hayball Leonard Stent Arch.
cea mai mare structură laminată stejar galez, ardezie grid lemn, PTFE lemn cu efect decorativ
 Centru educaţional, Muzeul Weald & Downland
Singleton, West Sussex, Anglia
2002

Edward Cullinan
n. 1931

Şi-a câştigat reputaţia cu clădiri atent compuse

şi inovatoare, care răspund cu grijă şi graţie
nevoilor clientului şi contextului local

De-a lungul carierei s-a bazat pe idealurile

sociale ale modernismului şi pe formele
naturale pentru a-şi crea propria arhitectură
inventivă

A căutat o abordare holistică în realizarea

clădirilor, folosind tehnici bazate pe
durabilitate şi în strânsă legătură cu mediul
înconjurător, o regândire a modului de aplicare
a materialelor
 6
STICLA ŞI OŢELUL
Reprezintă o formă fabricată de materiale,
folosite des în arhitectura contemporană
pentru a produce clădiri funcţionale şi
practice

Împreună au multe posibilităţi estetice

impresionante, arhitectura putând deveni
aproape transparentă, cu decupaje de
peisaj sau cer

Folosirea pe scară tot mai largă a oţelului a

schimbat concepţia despre posibilităţile
arhitecturale ale structurilor, care parcă
sfidează gravitaţia

Evoluţia tehnologiei de fabricaţie a

transformat sticla dintr-o simplă suprafaţă
de închidere într-un material cu posibilităţi
structurale

Clădirile din oţel şi sticlă au evoluat

dramatic din sec.19 până la performanţele
tehnice şi estetice de azi, fiind întotdeauna
considerate o arhitectură a viitorului
 1851 1919 1929 1931

Palatul de cristal, Londra, Anglia Monumentul Internaţionalei a IIIa Pavilionul Germaniei, Barcelona, Casa de sticlă, Paris, Franţa
Joseph Paxton Vladimir Tatlin Spania Pierre Chareau
Mies van der Rohe
fier şi sticlă, prefabricată proiect vizionar imagine industrială, lumină
reducere la planuri
1951 1958 1971-1977 1987

Casa Farnsworth, Plano, Ill., SUA
Mies van der Rohe
armonia oţel - sticlă
1988-1992
Seagram Building, New York, NY,
SUA
Mies van der Rohe
faţadă nestructurală din sticlă
1989
Centrul Pompidou, Paris, Franţa Institutul lumii arabe, Paris,
Richard Rogers & Renzo Piano Franţa
Jean Nouvel
exprimarea structurii şi serviciilor
sticlă, ecran decorativ
2003 2004

Torre de Collserola, Barcelona,
Spania
Foster & Partners
închderi, planşeu sticlă
Piramida, muzeul Luvru, Paris,
Franţa
Ieoh Ming Pei
formă simbolică transpusă
Centrul de dans (Rudolph) Laban,
Londra, Anglia
Herzog & de Meuron
sticlă, policarbonat
Clădirea Swiss Re, Londra, Anglia
Foster & Partners
paradigma sec.21
 Pavilionul Germaniei la Expoziţia Internaţională, Barcelona, Spania
1929

Ludwig Mies van der Rohe

1886-1969

Un pionier al arhitecturii sec.20, o sinteză a

funcţiunii, spaţiului, materialelor şi structurii,
caracterizată prin folosirea materialelor
moderne pentru a defini spaţii austere şi
elegante

Adept al integrităţii structurii şi onestităţii

materialelor (less is more), concept legat de
necesitatea justificată în arhitectură

Abordarea raţională a condus la o formă

reductivă de arhitectură, dependentă de
detaliile materialelor: estetica, proprietăţile lor
şi felul cum stau împreună
 7
MATERIALELE COMPOZITE
Sunt materiale proiectate şi produse dintr-
o gamă de alte resurse (naturale, sintetice,
sau fabricate), destinate să îndeplinească
un anume rol

Sunt gândite din start să răspundă unor

anume condiţii: de exemplu să fie foarte
durabile, rezistente sau izolante, conform
cerinţelor clădirii

Au avantajul flexibilităţii aplicării în

arhitectură prin variaţia constituenţilor şi a
compoziţiei în funcţie de necesităţi

Gama de materiale din această categorie se

poate dezvolta odată cu înţelegerea
posibilităţilor de aplicare în diferite
domenii

Un grup de materiale cu posibilităţi în

creştere ce pot suplini resursele limitate de
materiale naturale folosite în construcţii
 1986
Clădirea Lloyd, Londra, Anglia
Richard Rogers Partnership
asamblată ca o maşină
2000
Pavilionul Japoniei, Expo
Hanovra, Germania
Shigeru Ban
structură tuburi carton
2003
Sediul Lagotronics, Venlo,
Olanda
panouri acrilice luminoase LED
1997 1997 2000
Biblioteca Şcolii Tehnice, Muzeul Guggenheim, Bilbao, O2 Arena, Londra, Anglia
Eberswalde, Germania Spania Richard Rogers Partnership
Herzog & de Meuron Frank Gehry
acoperiş PTFE
bandouri sticlă şi beton panouri flexibile titan (politetrafluoroetilenă)
2001 2003 2003
Proiectul Eden, Cornwall, Anglia Magazinul Selfridges, Muzeul de artă, Graz, Austria
Grimshaw Architects Birmingham, Anglia Peter Cook & Colin Fournier
Future Systems
panouri ETFE (etilen- arhitectură “blob” din plastic
tetrafluoroetilenă) discuri aluminiu
2004 2006 2006
Galleria shopping center, Seul, Centrul acvatic (cubul de apă), Teatrul Stripe, Universitatea
Coreea Olimpiada 2008, Beijing, China Winchester, Anglia
UNStudio Arup & PTW Architects Design Engine Architects
4330 discuri sticlă ETFE în formă de bule panouri HPL Prodema
 Casa Eames (Case Study House No.8), Pacific Palisades, Ca., SUA
1949

Charles Eames
1907-1978
Ray Eames
1912-1988

Au explorat idei noi în film, design

tridimensional, design de produs, mobilier,
expoziţie şi arhitectură, influenţaţi de mişcarea
modernă din Europa

Au aplicat tot timpul cunoştinţele acumulate la

proiectul următor şi de la scară mică la scară
mare, de exemplu folosirea fibrei de sticlă şi a
aluminiului de la mobilier la arhitectură

Abordarea lor de avangardă în design a produs

şcoli de gândire menite să identifice noi
moduri de folosire a materialelor, de creare
atât a obiectelor cât şi a spaţiilor pentru ele
 8
INOVAŢIE, DURABILITATE şi VIITORUL
Arhitecţii au responsabilitatea de a folosi în
mod inteligent materialele şi de a proiecta
viitoarele clădiri cu resurse pe cât posibil
eficiente şi regenerabile

Arhitecţii trebuie să exploreze felul în care

materialele pot fi folosite în mod inovator
astfel încât să rezulte o arhitectură
durabilă

Arhitecţii ar putea regândi felul în care

materialele sau chiar construcţii întregi pot
fi reciclate şi refolosite în diferite alte
contexte

Dezvoltarea noilor materiale inovatoare,

durabile şi inteligente, pot schimba în
viitor modul de a proiecta în arhitectură

Conceptele sunt variate, unele rezultate

din cercetare, experimentare şi punerea în
practică a ideilor, altele sunt doar
vizionare, oferind o imagine posibilă a
clădirilor şi spaţiilor în viitor
INOVAŢIE

Formele modelate
...materiale turnate şi formate în mulaje, asamblate
pe şantier în forme şi structuri complexe

Progresul în domeniul materialelor

...materiale compuse inovator ca de ex. beton cu
fibre optice din sticlă, “translucid”

Materialele fotomecanice
...pot folosi la reglarea ventilaţiei sau la schimbarea
învelişului clădirii în funcţie de lumină

Tehnologia atingerii
...poate fi folosită în arhitectură pentru a permite
interactivitatea dintre utilizator şi mediu

Mediile adaptabile
...clădiri şi spaţii flexibile, care se pot adapta
nevoilor utilizatorilor

Controlul de la distanţă
...clădiri controlate în viitor prin telefon, o strânsă
relaţie între comunicaţii şi mediul construit

Microarhitectura
...spaţii mici pentru locuit, lucru, studiu, o folosire
ieftină şi eficientă a materialelor şi a tehnologiei
 DURABILITATE

Materialele naturale
...folosirea resurselor locale, materiale naturale care
pot fi uşor aprovizionate

Structurile verzi
...includerea unui acoperiş sau perete verde are
impact estetic şi contribuie la un mediu mai curat

Orientarea
...arhitectura sensibilă la loc caută să capteze
lumina, energia solară şi căldura pasivă

Noile utilizări ale materialelor vechi

...este posibil de creat arhitectură contemporană cu
materiale recuperate şi refolosite

Eficienţa energetică
...clădirile ideale ar trebui să valorifice energii
regenerabile şi să le folosească eficient

Tehnicile tradiţionale
...folosirea materialelor din surse locale şi aplicarea
lor prin tehnici tradiţionale de construcţie

Infrastructura locală
...apelarea la sistemul de transport şi la facilităţile
locale aflate la îndemână
 VIITORUL
Materialele inteligente
...îşi modifică răspunsul (forma, culoarea) în funcţie de stimulii externi (temperatură, lumină)

Materialele care emit lumină

...pot emite diferite lumini colorate, programate să reacţioneze la sunet sau altceva

Materialele cu memoria formei

...pot să-şi schimbe forma şi apoi să revină la forma originală

Realitatea virtuală
...tehnologiile CAD pot produce impresii realiste despre arhitectura neconstruită încă

Materialele bio-mimetice
...materiale de construcţie care mimează aspectul vieţii organice

Structurile vii
...de exemplu pereţi portanţi cu mai multe straturi din care unul suportă vegetaţie

Nano-materialele
...există la scară microscopică şi sunt gândite să se schimbe în funcţie de situaţie
 9
MOSTRE
 PIATRĂ

calcar marmură piatră fasonată

placaj piatră placaj ardezie granit gri

 CĂRĂMIDĂ

zidărie pe lat zidărie flamandă zidărie pe lung

zidărie piatră fără mortar zidărie piatră sfărâmată zidărie romană

BETON

bloc luminiscent cu suprafaţa tratată

lustruit amprentat colorat

 LEMN

fag roşu brad Douglas stejar european

fag european arţar plută

 STICLĂ

turnată topită colorată

spumoasă nervură fibre

 OŢEL

inoxidabil plasă perforat

cablu erodat structură

COMPOZITE

policarbonat ETFE plastic

cauciuc titan panouri solare

 INOVATOARE

beton translucid spumă absorbantă de şocuri plasă cu LED-uri

spumă ceramică ţesătură din beton fibre optice