ARHITECTURA MODERNĂ

Proiect realizat de Sîrbu Mihai Onofrei, Silviu-Alexandru, Sacaliuc

Alexandra și Mihăescu Andrei-Eduard
• Arhitectura modernă este o mișcare arhitecturală sau un stil arhitectural bazat pe
tehnologii noi și inovatoare de construcție, în special utilizarea sticlei, oțelului și
betonului armat. Are la bază ideile de funcționalism, de minimalism și de
respingere a ornamentului. A apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea și a
devenit dominantă după Al Doilea Război Mondial până în anii 1980, când a fost
înlocuit treptat ca principalul stil pentru clădirile instituționale și corporative de
arhitectura postmodernă.
 CARACTERISTICILE ARHITECTURII MODERNE

– respingerea stilurilor istorice ca sursa a formei arhitecturale;

– adoptatea principiului conform caruia materialele si functia trebuie sa determine rezultatul;
– respingerea elementelor ornamentale;
– simplificarea formei prin eliminarea detaliilor lipsite de importanta;
– fiecare cladire trebuia sa aiba o structura clara, bine definita.

BETONUL ARMAT
• Betonul armat este
un material
compozit format prin
turnarea betonului peste o
armătură formată din bare
și sârme de oțel, uneori și
din polimeri, care se
transformă prin uscare
într-un compus dur și
rigid.
Acesta a fost primul material
structural construit artificial,
care a fost inventat intuitiv de
către antici și folosit cu
precădere în secolul al II-lea
d.Hr. e. în cupola Panteonului
Roman. Intervalul dintre
invenția betonului și crearea
betonului armat a fost secole. O
lungă cale a omenirii a fost
aceea de a crea industria
metalurgiei și a cimentului, care
a furnizat baza materiei prime
pentru noul material artificial.
• Rolul betonului și betonului armat în arhitectură este determinat, în primul
rând, de faptul că acestea au servit drept bază pentru crearea unui număr de
noi sisteme structurale și a unor forme arhitecturale care nu erau
disponibile anterior.

Volkhovskaya (1918 - 1926) Derzhprom în Harkov (1929).

 STILUL INTERNATIONAL

• Stilul international este stilul corporate, al clădirilor de corporație, cu

pereți tip cortină si de formă paralelipipedă.
• Seagram corporation iși construieste la New York un zgârie-nor in
anul 1958, însă spre deosebire de toți zgârie-norii din New York, in
stil Art Deco, clădirea Seagram rupe traditia.
• Daca toți zgârie-norii de până atunci aveau fie o arhitectură eclectică,
specifică școlii de la Chicago, fie o arhitectură decorativă, cu un vârf
sofisticat, cu retrageri succesive spre partea superioară asemeni unui
creion, clădirea Seagram este perfect dreptunghiulară, destul de inaltă,
avand 35 de etaje și închisă cu plăci mari de sticlă, de înălțimea unui
etaj, dispuse pe un schelet metalic.
Soluția nu era una nouă, deoarece la școala Bauhaus fațadele erau
identice, de sticlă și nici arhitectul nu era unul strain acestui
sistem, fiincă era vorba chiar de faimosul Mies van der Rohe, fost
director la Bauhaus, acum imigrat politic in Statele Unite, cetățean
american și proprietar de firmă de proiectare in arhitectură.

În echipă cu mai tânărul Philip Johnson,

Mies van der Rohe scrie din nou istorie,
întrucât în câțiva ani, toate corporațiile din
New York, Statele Unite și apoi din lume
aleg să își construiască zgârie nori
paralepipezi, cu fațade tip cortină, aceasta
acțiune oferind o luminozitate optimă în
spațiile de lucru de tip open office.
 LE CORBUSIER

Charles- Édoard Jeanneret a fost un arhitect elețian-francez și unul dintre pionierii

arhitecturii moderniste. Este celebru pentru numeroasele lucrări ale sale precum La
Ville Randiose.
 LA VILLE RANDIOSE

Le Corbusier a fost o persoană cu influențe

socialiste, lucru care poate fi observat în
proiectul respectiv. Intenția acestuia a fost să
creeze apartamente identice între ele pentru a
exprima egalitatea între oameni. Însă s-a
dovedit că locuitorii de acolo au fost
nemulțumiți pentru că fiecare dorea de fapt
să aibă locuința sa unică, astfel iar Le
Corbusier a fost nevoit să plece din Franța și
să lucreze în India, în timp ce acest stil
arhitectural va fi folosit doar de comuniști
până la sfârșitul Războiului Rece.
• Arhitectura moderna | Crihan ConstructCrihan Construct (crihan-construct.ro)
• Arhitectura modernă – Wikipedia
• Curs 7 – Arhitectura Moderna si alte tendinte in prima jumatate a sec XX. | Curs de Arhitectura
(wordpress.com)