Arhitectura contemporan

Dup Al Doilea Rzboi Mondial, muli arhiteci au iniiat un proces de dezmembrare a noiunilor predominante de form, material i funciune, n pas cu o societate din ce n ce mai urbanizat, aflat ntr-o rapid schimbare i orientat spre viitor. Arhitecii au apelat la filosofie, istorie i teoretizare pentru a elibera formele de estetic strict a funcionalismului modernist. A aprut o pluralitate de stiluri, adesea in contrast direct unele cu altele, pe msur ce arhitectura intr ntr-un dramatic dialog cu sine nsi. Spre sfritul anilor 1940 i nceputul anilor 1950, proiectele ilustrau importana simplitii i eleganei, n contextul experimentelor cu diferite elemente structurale. Mies van der Rohe afirma c elementele structurale ale unei cldiri nu trebuie s fie doar vizibile, ci s constituie chiar punctul focal al acesteia. Drept urmare a celui de Al Doilea Rzboi Mondial, uriae proiecte de construcii au trebuit ntreprinse cu costuri minime. Brutalismul a fost, prin natura sa, uor de realizat i necostisitor, i prea soluia ideal pentru o naiune cu mari planuri de reconstrucie n anii 1950 i 1960. Arhitecii vremii au evidniat formele structurale prin folosirea grinilor aparente i a betonului brut, nefinisat. Similar, proiectele de sti minimalist mbinau elementele develite cu forme geometrizate si unghiuri care se bazau foarte mult pe componente naturale i spaiu negativ.

n anii 1960, clasicismul contemporan cu inovaiile tehnologice a determinat renunarea la faadele din zidrie masiv, n favoarea asocierii sticlei, aluminiului i a oelului inoxidabil. Mari planuri care se ciocnesc i forme fragmentare, nerectilinii, s-au folosit pentru a strni curiozitatea i a dezorienta, iar pe la mijlocul anilor 1980, ambiiile deconstructivismului de a crea o estetica n ntregime noua, nonfuncionalist, s-au materializat n toat lumea. n timp ce deconstructivizmul viza desfacerea formei prin intermediul geometriei, blobitectura a devenit un instrument pentru crearea de forme care puteau fi modelate i sculptate pentru a se adapta oricror cerine, permind posibiliti infinite de mainfestare a formei, funciunii i individualitii i ilustrnd capacitile aparent nelimitate ale arhitecturii contemporane.