25/10/2023 Arhitecture NewsPaper NY

EXPRESIONISM
in ARCHITECTURE!!!
3 students found the truth about expresionism!
Continutul Page #1

TABLE OF CONTENTS
02 |Expresionism
01 | Istorie si definire
Principle
Aparitia Curentului. Principiile si regulile
expresionismului.
03 |Elemntele
distinctive
Elemente prin care se marca
expresionismul in arhitectura.

04 | Architects and 05 | Expresionismul in

Buildings
Arhitecti reprezentativi si
constructii uimitoare.
arta
Pictori si lucrari vestite care
reprezinta curentul.
Introduction Page #2

.Scurt Istoric
● Termenul de „arhitectură expresionistă” a descris inițial activitatea avangardei germane, olandeze, austriece,
cehe și daneze din 1910 până în 1930. Redefinirile ulterioare au extins termenul înapoi până în 1905 și l-au
extins, de asemenea, pentru a cuprinde și restul Europei. Astăzi sensul sa extins și mai mult pentru a se referi la
arhitectura oricărei date sau locații care prezintă unele dintre calitățile mișcării originale, cum ar fi; distorsiunea,
fragmentarea sau comunicarea unei emoții violente sau suprasolicitate.Stilul a fost caracterizat printr-o adoptare
modernistă timpurie a materialelor noi, inovații formale și o masă foarte neobișnuită, uneori inspirată de formele
biomorfe naturale, alteori de noile posibilități tehnice oferite de producția de masă a cărămizii, oțelului și în
special a sticlei. Mulți arhitecți expresioniști au luptat în Primul Război Mondial și experiențele lor, combinate
cu frământările politice și revoltele sociale care au urmat revoluției germane din 1919, au dus la o viziune
utopică și o agendă socialistă romantică.[2] Condițiile economice au limitat sever numărul de comenzi
construite între 1914 și mijlocul anilor 1920,[3] rezultând că multe dintre cele mai importante lucrări
expresioniste au rămas ca proiecte pe hârtie, cum ar fi Arhitectura alpină a lui Bruno Taut și Formspiels a lui
Hermann Finsterlin. Clădirile expoziționale efemere au fost numeroase și foarte semnificative în această
perioadă. Scenografia pentru teatru și filme a oferit o altă ieșire pentru imaginația expresionistă[4] și a oferit
venituri suplimentare pentru designerii care încercau să conteste convențiile într-un mediu economic dur.
01|Istorie si Definitie Page #3

Cum a aparut curentul?

Cine a creat?
Ne vom cufunda in adancul acestui curent artistic si arhitectural!
 01|Inceputul Expresionismului
● Schimbările politice, economice și artistice au oferit un context pentru
manifestările timpurii ale arhitecturii expresioniste; în special în Germania, unde
calitățile utopice ale expresionismului au găsit rezonanțe puternice cu o comunitate
artistică de stânga dornică să ofere răspunsuri unei societăți aflate în tulburări în
timpul și după evenimentele Primului Război Mondial. Pierderea războiului,
înlăturarea ulterioară a Kaiserului Wilhelm al II-lea, privațiunile și ascensiunea
social-democrației și optimismul Republicii de la Weimar au creat o reticență în
rândul arhitecților de a continua proiectele inițiate înainte de război și au dat
impulsul pentru a căuta noi soluții. Un organism influent al comunității artistice,
inclusiv arhitecți, a căutat o revoluție similară cu cea a avut loc în Rusia.
Remodelarea costisitoare și grandioasă a Großes Schauspielhaus amintea mai mult
de trecutul imperial, decât de bugetul din timpul războiului și depresia
postbelică.Mișcările artistice care au precedat arhitectura expresionistă și au
continuat cu o oarecare suprapunere au fost mișcarea Arts and Crafts și Art
Nouveau sau în Germania, Jugendstil. Unitatea designerilor cu artizanii, a fost o
preocupare majoră a mișcării Arts and Crafts care sa extins în arhitectura
expresionistă. Tema frecventă a naturalismului în Art Nouveau, care a fost
răspândită și în romantism, a continuat, de asemenea, dar a luat o întorsătură pentru
mai mult pământen decât floral. Naturalistul Ernst Haeckel era cunoscut de
Finsterlin și și-a împărtășit sursa de inspirație în forme naturale.
Page #4
Mișcările arhitecturale futuriste și constructiviste și mișcarea anti-artă Dada au avut
loc concomitent cu expresionismul și conțineau adesea caracteristici similare.
Revista lui Bruno Taut, Frülicht, a inclus proiecte constructiviste, inclusiv
Monumentul lui Vladimir Tatlins la Internaționala a Treia. Cu toate acestea,
futurismul și constructivismul au subliniat tendințele mecanice și urbanism care nu
au avut loc în Germania până la mișcarea Neue Sachlichkeit. Erich Mendelsohn este
o excepție a cărei opera s-a învecinat cu futurism și constructivism. O calitate a
energiei dinamice și exuberanță există atât în schițele lui Mendelsohn, cât și în
futuristul Antonio Sant'Elia. Merzbau de artistul Dada Kurt Schwitters, cu forma sa
unghiulară, abstractă, a avut multe caracteristici expresioniste.Influența
individualiștilor precum Frank Lloyd Wright și Antoni Gaudí a oferit și contextul
înconjurător pentru arhitectura expresionistă. Portofoliile lui Wright au fost incluse în
prelegerile lui Erich Mendelsohn și au fost bine cunoscute celor din cercul său.Gaudí
a fost, de asemenea, influențat și a influențat ceea ce se întâmpla în Berlin. În
Barcelona, nu a existat o întrerupere bruscă între arhitectura Art Nouveau și cea de la
începutul secolului al XX-lea, unde Jugendstil s-a opus după 1900, iar opera sa
conține mai mult Art Nouveau decât cea a, să zicem, Bruno Taut. Grupul Der Ring
știa despre Gaudí, deoarece a fost publicat în Germania, iar Finsterlin a fost în
corespondență. Charles Rennie Mackintosh ar trebui menționat și în contextul mai
larg din jurul arhitecturii expresioniste..
02|Ideile de Baza Page #5

● Mulți scriitori au contribuit la ideologia arhitecturii expresioniste. Surse ale filozofiei

importante pentru arhitecții expresioniști au fost lucrările lui Friedrich Nietzsche,
Søren Kierkegaard și Henri Bergson. Schițele lui Bruno Taut au fost remarcate frecvent
cu citate din Nietzscheîn special Așa a vorbit Zarathustra, al cărui protagonist a
întruchipat libertăți dragi expresioniștilor; libertatea de a respinge lumea burgheză,
libertatea de istorie și puterea spiritului în izolare individualist Retragerea montană a
lui Zarathustra a fost o inspirație pentru arhitectura alpină a lui Taut.Henry van de
Velde a desenat o ilustrație pentru pagina de titlu pentru Ecce Homo de Nietzsche.
Autorul Franz Kafka în Metamorfoza sa, cu schimbarea formei sale, s-a potrivit cu
instabilitatea materială a arhitecturii expresioniste Naturaliști precum Charles Darwin
și Ernst Haeckel au contribuit la o ideologie pentru forma biomorfă a arhitecților
precum Herman Finsterlin. Poetul Paul Scheerbart a lucrat direct cu Bruno Taut și cu
cercul său și a contribuit cu idei bazate pe poezia sa despre arhitectura din sticlă.

● Friedrich Nietzsche
02|Reprezentarile Expresionismului
Arhitectura expresionistă a
fost individualistă și în multe
privințe a evitat dogmele
estetice, dar este totuși utilă
dezvoltarea unor criterii care o
definesc. Deși conțin o mare
varietate și diferențiere, multe
puncte pot fi găsite ca fiind
recurente în lucrările
arhitecturii expresioniste și
sunt evidente într-o oarecare
măsură în fiecare dintre
lucrările sale:
Page #7
Distorsiunea formei pentru un efect emoțional.Subordonarea realismului expresiei
simbolice sau stilistice a experienței interioare.Un efort de bază pentru realizarea
noului, original și vizionarAbundență de lucrări pe hârtie, și modele, cu
descoperire și reprezentări de concepte mai importante decât produsele finite
pragmatice.Adesea soluții hibride, ireductibile la un singur concept.Teme ale
fenomenelor romantice naturale, cum ar fi peșteri, munți, fulgere, cristale și
formațiuni de stâncă. Ca atare, este mai mult mineral și elementar decât florid și
organic, ceea ce a caracterizat art nouveauul contemporan apropiat.Utilizează
potențialul creativ al măiestriei artizanale.Tendinta mai mult spre arhitectura
gotica decat spre clasica. Arhitectura expresionistă tinde, de asemenea, mai mult
spre romanic și rococo decât spre clasic.Deși o mișcare în Europa, expresionismul
este la fel de estic ca și occidental. Ea trage la fel de mult din arta și arhitectura
maură, islamică, egipteană și indiană, ca și din romană sau greacă.Concepția
arhitecturii ca operă de artă.
02|Materialele Impresionismului Page #8

O preocupare recurentă a arhitecților expresioniști a fost utilizarea materialelor și modul în care acestea ar putea fi exprimate
poetic. Adesea, intenția a fost de a unifica materialele dintr-o clădire astfel încât să o facă monolitică. Colaborarea lui Bruno Taut și a
poetului utopic Paul Scheerbart a încercat să abordeze problemele societății germane printr-o doctrină a arhitecturii sticlei. Un astfel de
utopism poate fi văzut în contextul unei Germanii revoluționare, în care lupta dintre naționalism și socialism încă nu se rezolva de la
sine. Taut și Scheerbart și-au imaginat o societate care s-a eliberat prin ruperea de forme și tradiții trecute, impulsionată de o
arhitectură care a inundat fiecare clădire cu lumină multicoloră și a reprezentat un viitor mai promițător. Au publicat texte pe acest
subiect și au construit Pavilionul de sticlă la 1914. Expoziție Werkbund. În jurul bazei cupolei erau inscripționate zicale aforistice despre
material, scrise de Scheerbart: „Sticlă colorată distruge ura”, „Fără un palat de sticlă viața este o povară”, „Sticlă ne aduce o nouă
eră, construirea în cărămidă ne face doar nouă. dăuna."

Un alt exemplu de utilizare expresionistă a materialelor monolitice a fost de Erich Mendelsohn la Turnul Einstein. Nu trebuia ratat un joc
de cuvinte cu numele turnului, Einstein, și o încercare de a face clădirea dintr-o piatră, adică Ein Stein. Deși nu a fost turnat într-o singură
turnare de beton (din cauza dificultăților tehnice, cărămidă și stuc au fost folosite parțial), efectul clădirii este o expresie a fluidității
betonului înainte de a fi turnat. „Arhitectura oțelului și betonului” a fost titlul unei expoziții din 1919 cu schițele lui Mendelsohn la
galeria lui Paul Cassirer din Berlin.

Cărămida a fost folosită într-un mod similar pentru a exprima natura inerentă a materialului. Josef Franke a produs câteva biserici expresioniste
caracteristice în Ruhrgebiet în anii 1920. Bruno Taut a folosit cărămida ca modalitate de a arăta masa și repetiția în imobilul său din Berlin „Legien-
Stadt”. La fel ca predecesorilor lor din mișcarea Arts and Crafts, arhitecților expresioniști, populismului, naturalismului și, potrivit lui Pehnt,
„Argumentele morale și uneori chiar iraționale au fost aduse în favoarea construcției din cărămidă”. Cu o creștere vizuală de culoare și punctilist,
cărămida a devenit expresionismului ceea ce stuc a devenit mai târziu pentru stilul internațional.
Afla mai mult! Page #6

„Arta este creativă de dragul realizării, nu de

distracție: pentru transfigurare, nu de dragul
jocului. Căutarea sinelui nostru este cea care ne
conduce de-a lungul călătoriei eterne și fără sfârșit
pe care trebuie să o facem cu toții.”
- Max Beckmann
03|Expresionism Page #9

Caracteristici ce
definesc stilul.
Ca și fiecare stil Arhitectural, Expresionismul are
caracteristicile sale definite.
03| Page #10.

CHARACTERISTICS

Forme asimetrice și Utilizarea betonului

contururi dramatice: armat :
Acestea pot include pereți curbați, colțuri ascuțite Arhitecții expresioniști au fost pionieri în
sau structuri tăiate și zimțate. utilizarea betonului armat ca material
principal

Ferestre mari și Sculpturi și decorații

neregulate: expresioniste:
Acest lucru contribuie la aspectul Aceste ornamente pot fi nonconformiste și
nonconformist al clădirilor abstracte
03| Page #11.

CHARACTERISTICS

Detaliile Abordare sculpturală a

neconvenționale: formelor:
Cum ar fi balcoanele și stâlpii sculptați, Acest aspect sculptural adaugă un caracter
ornamentele inovatoare și alte elemente expresionist distinct.
arhitecturale distinctive.

Utilizarea iluminatului și a Explorarea simbolurilor și

sticlei colorate: a emoțiilor:
Pentru a crea efecte vizuale dramatice și Clădirile lor pot exprima stări de spirit
pentru a spori expresivitatea clădirilor lor. specifice.
04 Page #12

ARCHITECTS and
BUILDINGS!

-
04|Arhitect Page #13

Erich Mendelsohn

● Mendelsohn a fost un arhitect german cunoscut pentru clădiri expresioniste precum clădirea
Einstein Tower din Potsdam, Germania, și clădirea Schocken Department Store din Chemnitz,
Germania. Lucrările sale se caracterizează prin forme dinamice și utilizarea expresivă a
betonului armat.
04|Exemple Page #14

Einstein Tower

● La Einstein Tower (Turnul Einstein) este un exemplu notabil de arhitectură expresionistă,

concepută de celebrul arhitect german Erich Mendelsohn. Turnul a fost construit în perioada
1919-1921 și este situat în Potsdam, Germania. Acesta a fost proiectat pentru a găzdui un
observator solar și pentru a facilita cercetarea științifică, în special în domeniul astrofizicii.

● Caracteristica definitorie a arhitecturii turnului este forma sa neobișnuită, cu linii dinamice și

un aspect de spirală. Acest stil arhitectural este cunoscut sub numele de expresionism și a
contribuit la evoluția arhitecturii moderne. Designul său unic este considerat un precursor al
arhitecturii moderne și a făcut ca Einstein Tower să devină un landmark în istoria dezvoltării
arhitecturale.
04|Exemple Page #15

Schocken Department Stores

● Design Modernist: Magazinul Schocken a fost un exemplu emblematic de arhitectură modernistă. Clădirile erau concepute
cu un design minimalist, folosind forme geometrice simple, linii drepte și suprafețe plane.

● Utilizarea Sticlei: Arhitectura magazinelor Schocken a pus un accent deosebit pe utilizarea sticlei ca material principal.
Clădirile aveau ferestre largi și vitrine mari din sticlă, ceea ce confera o transparență și lumină naturală abundentă în
interiorul magazinelor.

● Fațade Curbe: Unele dintre magazinele Schocken au fost proiectate cu fațade curbate sau alungite, creând o formă
distinctivă și inovatoare. De exemplu, magazinul Schocken din Stuttgart, conceput de Erich Mendelsohn, a avut o fațadă
curbată impresionantă, care a devenit un simbol al arhitecturii moderne.

● Detaliile și Materialele de Calitate: În ciuda simplității exterioare, magazinul Schocken a pus mare preț pe detalii și
materiale de înaltă calitate în interiorul magazinelor. Acest lucru a contribuit la crearea unei experiențe de cumpărături
plăcute și de încredere pentru clienți.
04|Arhitect Page #16

Hans Poelzig

● Hans Poelzig (1869-1936) - Poelzig a fost un arhitect german cu contribuții semnificative în

stilul expresionist. Clădirea sălbatice, nerezonabile și expresive ca Großes Schauspielhaus
(Marele Teatru) din Berlin este un exemplu notabil al stilului expresionist
04|Exemple Page #17

Großes Schauspielhaus (Marele Teatru)

● Formă Impresionantă: Clădirea era imensă și avea o formă impresionantă, cu un interior

mare și un exterior distinctiv, care se remarcau în peisajul urban.
● Design Expresionist: Großes Schauspielhaus a fost un exemplu notabil de arhitectură
expresionistă, caracterizată de linii dinamice, contururi neobișnuite și o utilizare creativă a
materialelor. Arhitectura expresionistă se concentra pe expresia artistică și individualism, iar
acest teatru a reprezentat aceste idei în mod remarcabil.
● Detalii Art Deco: În interior, Großes Schauspielhaus a fost decorat cu elemente de stil Art
Deco, cu decorațiuni elaborată și bogate în detalii, cum ar fi sculpturi, vitralii și decor floral.
04|Arhitect Page #18

Rudolf Steiner

● Rudolf Steiner (1861-1925) - Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, a dezvoltat

o abordare unică a arhitecturii numită arhitectura organică. Lucrările sale, cum ar
fi Goetheanum în Dornach, Elveția, au influențat arhitectura expresionistă și au
fost caracterizate de forme organice și ornamentații artistice.
04|Exemple Page #19

Goetheanum în Dornach
● Arhitectură Organică și Expresionistă: Clădirile Goetheanum sunt
exemple notabile de arhitectură organică și expresionistă. Ele au fost
concepute pentru a reflecta conceptele antroposofice ale lui Rudolf
Steiner și pentru a se integra în peisajul natural înconjurător. Formele
sunt neobișnuite și organice, cu linii curbe și sculpturi decorative.

● Materiale Naturale: Clădirile Goetheanum au fost construite folosind

materiale naturale, precum lemnul și betonul armat. Lemnul a fost
utilizat în mod extensiv pentru a crea structurile curbe și sculpturile
artistice ale clădirilor.
05 Page #20

EXPRESIONISM
in ARTA si FILME!

-
05|Expresionism Page #21

Expresionismul în artă și filme

Acest curent își propune să exprime emoții și trăiri

interioare intense, să transmită o viziune subiectivă și
să exploreze aspectele psihologice și spirituale ale
existenței umane.
05|Expresionism Page#22

În pictură, expresionismul se caracterizează prin utilizarea culorilor puternice și contrastante, formelor distorsionate și expresive, precum și prin abordarea
subiectelor emoționale și existențiale, cum ar fi anxietatea, teama și alienarea. Exemple notabile de artiști expresioniști includ Edvard Munch, Ernst Ludwig
Kirchner și Emil Nolde.

Edvard Munch Ernst Ludwig Kirchner Emil Nolde

05|Expresionism Page #23

Edvard Munch

Una dintre cele mai cunoscute și notabile lucrări

expresioniste ale lui Edvard Munch este "Strigătul"
(în norvegiană, "Skrik"). Această pictură iconică,
creată în 1893, prezintă figura unui personaj înfiorat,
care își acoperă fața cu mâinile, într-o stare de
anxietate și disperare extremă. Culoarea vibrantă a
cerului și liniile distorsionate ale personajului
transmit o puternică intensitate emoțională, reflectând
starea de spirit interioară a artistului și exprimând o
angoasă existențială universală. "Strigătul" este
considerată o reprezentare emblematică a
expresionismului și a devenit o lucrare iconică a artei
moderne.
05|Expresionism Page#24

Ernst Ludwig Kirchner

Una dintre lucrările notabile expresioniste ale lui Ernst Ludwig

Kirchner este "Strada Berlin" (în germană, "Berliner
Straßenszene"). Această pictură a fost realizată în 1913 și
reprezintă o scenă animată de pe străzile Berlinului, cu oameni
agitați, clădiri înalte și o perspectivă dinamică. Culorile intense și
contrastante, liniiile contorsionate și figuri stilizate exprimă o
atmosferă vibrantă și o energie urbană caracteristică
expresionismului. Prin utilizarea unei abordări subiective și a unor
stilizări expresive, Kirchner transmite o agitație și o tensiune
caracteristice vieții urbane moderne, dezvăluind și aspecte sociale
și psihologice ale existenței umane. "Strada Berlin" este una dintre
lucrările semnificative ale lui Kirchner și exemplifică abordarea sa
distinctivă în cadrul mișcării expresioniste.
05|Expresionism Page #25

● In sculptură, expresionismul se manifestă prin crearea de

forme abstracte sau distorsionate care transmit o intensitate
emoțională și o prezentare subiectivă a realității.
● Un exemplu notabil de sculptură expresionistă este lucrarea
"Der Schreitende" (În mers) a lui Ernst Barlach, care prezintă
figura unui om alergând sau mărșăluind într-un mod expresiv
și dinamic. Alte sculpturi expresioniste remarcabile includ
lucrările lui Wilhelm Lehmbruck și Käthe Kollwitz, care
explorează subiecte precum suferința umană și condiția
umană într-o manieră expresivă și subiectivă.
05|Expresionism Page #26

Expresionismul în film:
● In domeniul filmului, expresionismul german a fost un
curent influent în perioada filmului mut. Filmele
expresioniste germane, cum ar fi "Metropolis" (1927) regizat
de Fritz Lang și "Nosferatu" (1922) regizat de F.W. Murnau,
se caracterizează prin utilizarea tehnicilor vizuale dramatice,
cum ar fi iluminarea contrastantă, decorurile expresive și
jocul de umbre. Aceste filme explorează adesea teme precum
lupta între bine și rău, alienarea socială și anxietatea
existențială.
● Expresionismul în film a influențat și alte curente
cinematografice ulterioare, cum ar fi filmul noir, prin
utilizarea iluminării dramatice și a imaginilor contrastante.
Echipa de lucru Final Tittle

3 student who found the truth!

Huzun Vasile Onofrei Mihai Lungu Constantin

ARH-211 ARH-211 ARH-211
“GOUDINI” “MCHELANGELO” “LE CORBUSIER”