Sunteți pe pagina 1din 4

Despre expresionism In Germania conservatoare, nationalista si militarista din preajma primului razboi mondial, expresionismul artistic reprezenta o stare

de protest. Expresionistii doreau sa intervina cu arta lor in realitatea convulsiva a epocii, contribuind, printr-o arta lipsita de sentimentalism, la transformarea revolutionara a societatii. Expresionismul este o miscare artistica moderna, cu un program estetic distinct, aparuta in Germania la inceputul secolului al XX-lea si care a dobandit o rezonanta universala. Principiile expresionismului Crezul sau estetic, elaborat de artisti si esteticieni de seama, poate fi rezumat la urmatoarele principii: 1. Arta este o expresie a eului, accentul fiind pus pe tensiunea emotinala launtrica, pe dimensiunea interioritatii, a constiintei si subiectivitatii. 2. Valoarea pozitiva tintita este absolutul, trairea neconditionata . 3. Promovarea creativitatii, tendinta spre realizarea formelor sintetice, prin intermediul esentializarii si abstractiei. 4. Interesul pentru culturile arhaice, pentru goticul medieval, pentru exotic, inclinatia spre irational si elementar. 5. Atitudine sociala noncomformista, antiburgheza si pacifista. Expresionismul in arhitectura Expresionismul s-a reflectat puternic in arhitectura germana din anii 20 si 30. Operele arhitecturale expresioniste erau caracterizate prin gustul pronuntat pentru volumele de zidarie viguroase, monumentale, dinamice, cu unghiuri ascutite avantate violent catre inaltimi, cu jocuri de umbre si lumini ce puneau in valoare forme plastice stranii, de o viziune romantica aproape supranaturala. Arhitectura expresionista nu era un curent unitar si nu-si propunea scopuri clare, dar ea isi punea amprenta pe operele unor creatori de cele mai diverse orientari. Astazi termenul se refera la o arhitectura din orice perioada si din orice loc, care prezinta unele dintre caracteristicile miscarii originale: distorsiuni, fragmentari si comunicarea unor emotii violente. Stilul se caracteriza printr-o adoptare modernista a unor materiale noi, inovatii la nivel formal, o distributie a maselor cu totul neobisnuita, cateodata inspirata de forme naturale biomorfice, cateodata de noile posibilitati tehnologice oferite de productia la scara larga a otelului si sticlei. Multi dintre expresionisti au luptat in Primul Razboi Mondial iar experientele lor combinate cu tulburarile politice si rasturnarile sociale ce au rezultat in urma Revolutiei Germane din 1919, au avut drept consecinta un punct de vedere utopic si un program romantic socialist. Conditiile economice au

limitat intr-un mod drastic numarul comenzilor construite intre 1914 si mijlocul anilor 1920, astfel incat majoritatea lucrarilor importante expresioniste au ramas doar la stadiul de proiect, precum Arhitectura alpina a lui Bruno Taut si Formspiels al lui Hermann Finsterlin. Expozitiile de machete au fost foarte frecvente si au jucat un rol deosebit de important in aceasta perioada. Scenografia pentru teatru si film au asigurat un alt domeniu in care imaginatia expresionista a arhitectilor se putea manifesta liber. Caracteristici ale arhitecturii expresioniste Arhitectura expresionista a fost una individuala si din multe puncte de vedere a evitat o dogma estetica, totusi semnalarea unor trasaturi definitorii este un demers destul de important. Prezentand o mare varietate si multe diferentieri, putem gasi, totusi, o serie de puncte recurente in cadrul operelor arhitecturii expresioniste ce sunt evidente intr-o oarecare masura in majoritatea dintre ele. 1. Distorsionarea formelor cu scopul de a obtine un efect emotional. 2. Subordonarea realismului pentru o expresie simbolica si stilistica a exprientelor launtrice. 3. Un efort deosebit pentru crearea noului, originalului si imaginarului. 4. Abundenta proiectelor si modelelor ce au prilejuit descoperirea si reprezentarea conceptelor mai importanta decat operele finalizate. 5. Deseori solutii hibride, ireductibile la un singur concept. 6. Teme ale fenomenelor naturale romantice, precum pesteri, munti, trasnete si structuri de cristale sau roci. 7. Preferinta mai ridicata pentru gotic decat pentru clasic. Arhitectura expresionista are o inclinatie mai ridicata catre romanic si rococo decat clasic. 8. Cu toate ca a fost o miscare europeana, expresionismul este atat oriental cat si occidental. A extras multe elemente din arta si arhitectura islamica, egipteana, indiana si maura, la fel ca si din cea romana sau greaca. 9. Conceptia asupra arhitecturii ca opera de arta. Rolul formei in cadrul arhitecturii expresioniste Forma a jucat un rol hotarator in diferentierea arhitecturii expresioniste fata de predecesorii Art Nouveau sau Jugenstil. In timp ce art nouveau a prezentat o libertate organica fata de ornament, arhitectura expresionista a nazuit catre o eliberare a formei intregii cladiri, in locul unor simple parti. Astfel de exemple sunt evidente atat in proiectele ce au ramas doar la stadiul de schita, cat si in cele ce au cunoscut o finalizare. Formspiels a lui Hermann Finsterlin infatiseaza forma cladirilor transformate in volume amorfe. Arhitectura Alpina a lui Bruno Taut reprezinta structuri luminiscente ale caror carcase se apropie de forme cristaline. Plastica framantata a constructiilor expresioniste era un ecou al marilor framantari sociale ale epocii. Formele arhitecturii expresioniste, de un lirism accentuat, cu deformari cautate au avut ca rezultat dizolvarea volumelor arhitecturale.

EXPRESIONISM. Curentul ce apare in Germania, intre anii 1911-1925; denumirea lui provine din francezul expressionisme si germanul Expressionismus. Se deosebeste in mod fundamental de naturalism si impresionism. Spiritul creator nu mai ramane pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se reflecta in exterior, Venind sa dea expresie intregului. Expresionismul se manifesta cu intregul sau cortegiu de fenomene, prin trairile halucinatorii, reprezentarile fantaste, deformate ale lumii, constiinta finala, apocaliptica, generate de priza societatii timpului. Lumea, considera ei, a ajuns la un capat, e perioada declinului civilizatiei industriale, incapabila de a mai produce ceva nou, de a renaste, precum pasarea Phoenix, din propria-i cenusa. in consecinta, cum nimic nu se schimba, se pune punctul final, se apropie sfarsitul, dupa cum sugereaza titlul lunui volum de poezii a lui Kurt Pinthus, "Menschheitsdammerung". Expresionismul exprima strigatul fiintei, der Schrei, infiorata de iminenta catastrofei universale, de impasul constiintei metafizice. Worringer propune pentru prima data termenul de expresionism in revista "Der Sturm" ("Furtuna"), prin articolul sau, "Zur Entwicklungsgeschichte der modernen Malerei", fiind legat de ceea ce descopera Munch si Van Gogh in tablourile lor, de unde se inspira si ideile grupului Der blaue Reiter. Pictorii expresionisti expun tablouri in care tonul predominant este negrul, cu personaje slabe, deformate, grotesti, fiinte ale sfarsitului de lume. Poetii germani Gottfried Benn, Georg Trakl, Georg Heym, Theodor Daubler, Paul Zech sunt nume sonore ale poeziei expresioniste, iar drama se remarca prin Reinhard Sorge, Ernest Barlach, Georg Kaiser, jBertold Brecht, avand drept precursori pe Strindberg si Wedekind. Blaga este expresionist in "Poemele luminii" (1919), "in marea trecere" (1923), in piesele de teatru "Zamolxe" (1921), "Tulburarea apelor" (1923), cu ecouri in mai toate creatiile de mai tarziu. De (multe ori, el evoca imaginea unei lumi aflate in pragul dezastrului, generat de lipsa de putere a noilor demoni ai civilizatiei, simple artefacte ce nu schimba in bine esenta conditiei umane: "Umbla masini subpamantesti. in nevazut peste turnuri/ intercontinentale zvonuri electrice./ De pe case antenele pipaie spatii/ cu alte graiuri si alte vesti." ("Veac"). Semnele sfarsitului sunt prevestite de cocosi apocaliptici ce "tot striga/ tot striga din sate romanesti./ Fantanile noptii/ deschid ochii si-asculta/ intunecatele vesti." ("Peisaj transcendent"), in "Ioan se sfasie in pustie", este prezenta tema cunoasterii luciferice, Elohim, exilantul ingerilor pe pamant, fiind strigat cu disperare. in "Mesterul Manole" (1927), din seria acelor Verwandlungsdrama, tema mortii sacrificiale, datatoare de durabilitate, se conjuga cu cea a conceptiei bogomilice, dupa care Dumnezeu si Diavolul si-au dat mana pe ascuns, au facut un pact de a guverna lumea, ca doua parti ale unui intreg mai vast, multipolar. "Mesterul" lui Adrian Maniu contine conflictul dintre Manole si fortele naturii, maniate ca trebuie sa-1 slujeasca, luand o forma, iar in "Lupii de arama" domnita, regina Daciei, indeamna femeile sa se refugieze in munte, sa se uneasca cu piatra pentru a zdrobi legiunile romane, propulsate doar de oarba forta mecanica. Aron Cotrus este coplesit de spiritul mesianic, care il indeamna sa se refugieze in natura, in mijlocul codrului, iar in "Ion" poporul constituie un rezervor de energie vie, la fel ca la Heynicke: "Das Volk stirbt nie!/ Aus ihm allein gebiert es neue MenSchheit, / Nicht aus den blassen Literarenfratzen dieser Tage,/ Die schon veraltet, wider uns, die Jugend stehn". c4k1910cx76fmq Expresionismul e un glas de disperare al omului impotriva unei civilizatii acaparatoare, demonice, sufocanta prin mecanicitatea ei, prin lipsa de adaptare la coordonatele fiintei umane, ramasa la un nivel inferior de evolutie. Apropiat de expresionism este si constructivismul, legat

de pictura dinamica, promotor fiind Vladimir Tatline si avand ca exponenti pe Malevitch in Est si, in Occident, gruparea De Stijl (cea mai reprezentativa opera arhitectonica este casa doamnei Schroeder-Schraeder, a gruparii De Stijl). Alte curente, in arhitectura si pictura, sunt internationalismul, promovat de Le Corbusier (pictor, teoretician, urbanist francez de origine elvetiana, cunoscut pentru "Orasul radios", "Le Modulor" si opiniile sale din "L Esprit nouveau", autor al vilei Savoye la Poissy), Gropius, Mies van der Rohe. Internationalismul este legat de cubism, reprezentat de Picasso ("Domnisoarele din Avignon", "Guernica") si Salvador Dali ("Persistenta memoriei"). Un alt curent, cel organic, in arhitectura este legat de numele lui Lloyd Wright, faimos proiectant american, autorul renumitelor "Prairie Houses", "Casa de pe Cascada" (Falling Water), "Guggenheim Museum".