Primele experimente in cinematografie au aparut abia in anul 1877 de catre Edward Muybridge care a

fotografiat un cal deplasndu-se cu vitez, cu ajutorul a 24 de camere. Iar n 1889, William Friese-Greene
a primit un patent pentru camera sa cronofotografic. n aceeai perioad, Thomas Edison lucra, n
laboratorul su, la dezvoltarea kinetografului, patentat n 1891. In acea perioada filmele erau scurte
de 15 minute si erau mute pina in anul 1930 filmele erau acompaniate de muzic . n 1903, Edwin
Porter a mbuntit procesul de editare al filmelor, stabilind c unitatea de baz a filmului nu este
scena, ca n teatru, ci cadrul. n 1908 existau deja peste 10.000 de cinematografe in lume. Filmul a
devenit o atracie pentru clasele de mijloc, fiind recunoscut ca o adevrat form de art, avnd rolul
su n cultura secolului 20. Dar clasele mai educate considerau c filmul este doar pentru cei needucai,
prefernd s mearg la teatru. n 1907, n Frana, au luat natere i aa numitele Films dArt, menite s
aduc n slile de cinema i clasele sociale superioare. Erau, de fapt, piese de teatru filmate i proiectate
n slile de cinema.

Primul Rzboi Mondial a ncetinit dezvoltarea acestei industrii pe continentul european, Hollywood-ul a
devenit centrul cinematografei din ntreaga lume. Germania era considerat principalul concurent al
americanilor, n timp ce mai proaspta cinematografie rus era mult mai inovativ. n aceast perioad a
luat natere i filmul indian.

n 1927, studiourile Warner Bros. ncercau diverse producii de film cu sunet, iar pn n 1929 mai toate
filmele de la Hollywood aveau dialoguri i muzic. Se spune c noutatea sunetului a fost foarte atractiv
pentru public, practic salvnd industria cinematografiei de efectele crizei economice din anii 1930.

n anii 1940, rzboiul i propaganda rzboiului erau principalele teme ale filmelor, ele coexistnd cu
ecranizri ale unor mari opere literare, precum Henry V al lui Shakespeare (1944) sau A Canterbury
Tale (1944). Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, n anii 1950, televiziunea a devenit o ameninare
pentru cinematografie. Numeroase sli de cinema au fost nchise i, pentru a-i recpta spectatorii,
productorii au devenit inventivi i n ceea ce privete dimensiunile proieciilor.

Anii 1990 au fost marcai de apariia caselor de producie independente, dar i a efectelor speciale n
filme i a lung-metrajelor de animaie. Distribuia digital a devenit un fenomen, legile drepturilor de
autor fiind iar n atenia studiourilor. n anii 2000 a fost rndul documentarelor s aib parte de succes
commercial. Au aparut filme in 3D, 4D si 5D care au adus sporit cresterea industriei cinematografice.

Teatrul
De-a lungul timpului, au existat in teatru diverse forme artistice, in funcie de epoca. Teatrul aevoluat
considerabil in timp. Incepind cu sec. XX apare teatrul modern. Acesta propune noi forme de
manifestare care contine si teatrul absurdului(ceva illogic, irrational, ceva care incalca normele vietii
cotidiene). Formele modern ale teatrului contemporan se refera atat la continutul cat si la structura
pieselor de teatru. Apar teme ce exploreaza zone ale raului si a comicului exagerat din viat umana.

In teatru modern nu sunt pastrate speciile dramatice cum ar fi: drama, tragedia, comedia, ci apare
melodrama, iar piesele au un caracter alegoric.

Teme abordate: -absurditatea existentei umane

- Singuratatea omului modern

- Neputinta comunicarii
- Claustrarea
- Acapararea omului de automatisme

Cum am observant tetrul si cinematografia s-au schimbat radical.