Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului

XI - B

Primele filme au revoluționat viața culturală a lumii. Prin îmbunătățiri constante aduse
camerei de filmat și tehnicilor de proiecție, filmul a devenit cel mai important mediu de
comunicare al secolul al XX-lea, ajungând să modeleze lumea așa cum nu a mai făcut-o nicio
altă artă până la apariția sa. Evoluția cinematografiei a fost determinată nu doar de ambiții
artistice, ci și de interese economice, sociale și politice. În acest fel, creațiile cinematografice au
șters granița dintre cultura elitistă și divertismentul de masă.

Nașterea industriei filmului

Progresul tehnologic a constituit doar unul dintre factorii care au determinat dezvoltarea
filmului ca formă populară de artă. Proiecțiile, inițial exclusiviste, au generat curând o industrie
profesională de film, iar cinematograful a ajuns curând și o realitate economică.

1
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Frații Lumière, sursa: emilwojtaszek.blogspot.ro

Dacă frații Lumière își folosiseră cinematograful doar pentru a reda viața cotidiană, operatorul
francez de teatru, Georges Méliès, pe de altă parte, a perceput potențialul noii
tehnologii. Méliès a realizat o serie de așa-zise „filme magice”, în care erau realizate decoruri
fictive cu ajutorul unor fundaluri prefabricate în studio. Pelicula Călătorie pe Lună a marcat în
1902 un moment esențial în industria cinematografiei, fiind primul film de lung metraj, de
aproximativ 15 minute.

Georges Méliès, sursa: raoulservais.be

Factorii economici s-au dovedit a fi cruciali în transformarea filmelor în spectacole de

masă. Charles Pathé, fondatorul industriei franceze de film, a jucat un rol important în
comerțul internațional cu filme înainte de Primul Război Mondial. Principalul său merit este că
a făcut spectacole de varietăți, accesibile unui public din ce în ce mai larg.  Pathé a ajuns să
dețină peste 200 de cinematografe în Franța și Belgia.

2
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Charles Pathé, sursa: attractiondistribution.ca

Edwin S. Porter, sursa: revistamoviement.net

Treptat au luat naștere industrii de film în diferite țări, cu trăsături naționale specifice. Edwin
S. Porter a filmat în 1903, în SUA primul western, Atacul trenului.  Porter a fost și primul regizor
care a folosit montajul artistic. După Franța, Danemarca a devenit cel mai important
producător de filme din Europa. Urmând modelul lui Pathé, Ole Olson a fondat în Danemarca o
companie de producție cinematografică, Nordisk Film Kompagni, care a făcut furori în 1906 cu
filmul de aventuri a lui Viggo Larsen, Vânătoarea de Lei.

3
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Scenă din filmul „Atacul trenului”, sursa: kids.britannica.com

În Italia erau preferate subiectele istorice, fapt ce a dus la realizarea primelor superproducții,
în tip ce Franța a popularizat comediile. În Germania, filmele au avut succes cu adevărat abia la
sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea. La început au predominat melodramele,
îndeosebi poveștile de dragoste. Treptat, cineaștii au început să lucreze tot mai des cu scriitori
renumiți pentru realizarea peliculelor.
Triumful filmului mut
Primul Război Mondial a marcat un moment de cotitură în industria cinematografică
europeană. Numărul filmelor europene s-a redus drastic, însă în acest timp, la Hollywood, în
Statele Unite, pe măsură ce erau testate noi mijloace artistice, înflorea o multitudine de genuri
cinematografice.
Această perioadă cunoaște și o influență sporită a politicii asupra filmului. În 1917, companiile
private de film din Germania s-au unit sub numele de Universium Film AG. O treime din
capitalul social al acestei firme venea de la stat, care se folosea de filme pentru a-și răspândi
ideologia. În anii ’20, în Italia și Rusia cinematografele erau folosite ca instrument de
propagandă, de către regimurile fascist și comunist.

4
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Charlie Chaplin, unul dintre starurile filmelor mute, sursa: ipspr.wordpress.com

În SUA, companiile producătoare de filme și-au pierdut independența fiind absorbite de firme
gigantice. În consecință majoritatea filmelor erau lipsite de calități intelectuale sau etalau
tendințe rasiale. Aceasta a fost totuși perioada de aur a filmelor mute, încununată de epopeea
lui D.W.Griffith, Nașterea unei națiuni (1915),  un film lung de 3 ore despre Războiul de Secesiune.
Pe fondul declinului Europei, SUA a început să obțină treptat poziția dominantă în lumea
filmului. Acest lucru s-a datorat și organizării extrem de eficiente a studiourilor de la
Hollywood. Astfel au luat naștere o multitudine de genuri: comedii cu Charlie Chaplin, filme de
aventuri cu Douglas Fairbanks, sau melodrame cu Greta Garbo.

5
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Greta Garbo, sursa: dailymail.co.uk

Un obiectiv complet diferit îl urmărea avangarda filmului comunist din Uniunea Sovietică care
se adresa unor spectatori mai puțin sentimentali. În Franța, Abel Gance a realizat
superproducția de 8 ore, Napoleon  (1927). Principala contribuție estetică a filmului acestor
vremuri a avut-o cinematograful expresionist german din anii ’20, care dădea formă viselor și
subconștientului.

Filmele sonore și marile studiouri

Introducerea tehnologiei sunetului, în 1927, a schimbat fundamental industria filmului. Au

apărut genuri complet noi, precum musical-ul cinematografic. Totodată, numeroși actori și-au
încheiat cariera, precum diva filmului mut Gloria Swanson. Până în a doua jumătate a anilor ’30,
filmele sonore erau produse simultan în două sau trei limbi și implicau costuri semnificative.
Sincronizarea filmelor într-o altă limbă apare la sfârșitul anilor ’30. Odată cu introducerea
treptată a filmului color, cinematograful a devenit mai realist, majoritatea caracteristicilor tehnice
ale cinematografelor din prezent fiind inventate în această perioadă.

6
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

„Cântărețul de Jazz” a fost prima peliculă sonoră din istoria cinematografului, sursa: wired.com

În acest timp, cinematograful european a intrat într-o a doua perioadă de criză după preluarea
puterii de către naziști în Germania în 1933 și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în
1939. Multe filme germane de război de la sfârșitul anilor ’20 dezvăluiau peternice tendințe
naționaliste. Ideologizarea forțată și politica rasială au făcut ca cei mai buni profesioniști
germani ai filmului, printre care regizorul Fritz Lang sau producătorul Erich Pommer, să
emigreze în Statele Unite. Naziștii au exploatat popularitatea filmelor în propriul avantaj,
realizând pelicule antisemite și propagandistice.

Regizorul german Fritz Lang, sursa: wikipedia.org

Concomitent, cinematograful clasic hollywoodian atinge apogeul în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial, după ce numeroși creatori de film și actori au emigrat în SUA. Totuși, industria

7
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

cinematografică americană se află în această perioadă în spatele Franței și Angliei, care aveau
de asemenea industrii majore de film.

Cea mai populară melodramă a tuturor timpurilor, „Pe aripile vântului”, sursa: cinemagia.ro

În anii ’40, industria cinematografică americană este dominată de 5 mari studiouri: MGM,
Warner, Paramount, 20th Century Fox și RKO. Într-o industrie dominată de goana după profit,
șefii studiourilor aveau ultimul cuvânt în privința conținutului artistic al filmelor. O excepție a
fost capodopera cinematografică a lui Orson Welles, Cetățeanul Kane  (1941).

Cinematograful postbelic

După cel de-al Doilea Răzzboi Mondial, cinematograful a devenit din ce în ce mai popular în
lumea întreagă. Noua libertate politică a stimulat schimburile dintre diferitele culturi naționale
de film. Internaționalizarea filmului s-a văzut în diversitatea titlurilor intrate în competiție la
marile festivaluri europene de film (Cannes 1946, Berlin 1951).
Filmele japoneze au devenit o sursă de inspirație pentru cineaștii din toată lumea. John Sturges
s-a inspirat pentru producția filmului Cei șapte magnifici (1960) din filmul de aventuri al lui
Kurosawa, Cei șapte samurai (1954).

8
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Afișul filmului „Cei Șapte Magnifici”, sursa: catalina.vatuiu.com

După război, la Hollywood au apărut noi genuri cinematografice: filmul științifico-fantastic,

filmul noir și thriller-ele lui Alfred Hitchcock. Toate zugrăveau spaimele individuale generate de
situația politică (Războiul Rece) și de progresul tehnologic. Publicul de cinema a devenit mai
selectiv și mai pretențios. Apariția televiziunii a făcut ca segmente largi din populația mai în
vârstă să se îndepărteze de cinema. Ca urmare, scenariile filmelor au început să se adreseze
unui public mai tânăr.

Alfred Hitchcock, sursa: addictedtohorrormovies.com

Anii 1960 și 1970: înnoire prin independență

Succesul international al televiziunii a determinat declinul industriei cinematografice;

Hollywoodul a fost lovit de recesiune. Mult mai târziu, studiourile au recunoscut posibilităţile
oferite de televiziune şi şi-au deschis arhivele pentru a reutiliza filmele sau au început să
producă special pentru noul format. La început însă ele au încercat să concureze cu
televiziunea prin inovaţii cu succes limitat, precum formatul extra lat Cinemascope sau filmele
3D.

9
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

La sfârşitul anilor 1950, în Franţa a apărut un nou grup de cineaşti care se opuneau vechilor
nume cu autoritate din branşă. Regizorii Noului Val, ca Jean-Luc Godard, Louis Malle, Claude
Chabrol şi Francois Truffaut, ignorau genurile şi convenţiile tradiţionale. Ei au schimbat radical
modul de portretizare a personajelor de film. Au pus un accent deosebit pe montaj, în opoziţie
cu montajul aproape inobservabil din filmele mai vechi.

Regizorul Jean-Luc Godard, sursa: theapricity.com

Noul Val s-a răspândit şi în alte ţări şi a influenţat şcoli similare de film, în Gemania a apărut
Noul Cinema German. Parte a acestei înnoiri a fost şi noua libertate sexuală. De exemplu,
regizorul italian Bernardo Bertolucci a deviat substanțial de la prototipul eroului masculin
în Ultimul tango la Paris (1972), care a stârnit un adevărat
scandal. Influenţa culturii pop a început, de asemenea, să se facă simţită în filme. Acest lucru
poate fi observat în pelicula Blow-Up (1966) a regizorului italian Michelangelo Antonioni.

10
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Robert De Niro în „Șoferul de Taxi”, sursa: scrapsfromtheloft.com

În toată lumea se producea o înnoire a cinematografiei. În America Latină, brazilianul Glauber

Rocha a impulsionat Cinema Novo cu alegoriile sale politice. în SUA, mai mulţi regizori, actori şi
actriţe s-au revoltat împotriva stagnării artistice a marilor studiouri; primii au fost Dennis
Hopper şi Peter Fonda, cu interpretarea lor pesimist-naivă a visului american din  Easy
Rider (1969). În această perioadă au debutat George Lucas şi Steven Spielberg cu  Duel pe
autostrada (1971). Deceniul Noului Hollywood a fost o perioadă de mari realizari pentru cinema şi
industria filmului.

Superproducțiile: continuări fără sfârșit

În anii ’80 , puterea producătorilor a restrâns libertatea artiștilor. Filmele au devenit spectacole
opulente și imagini ale progresului tehnologic. Sfârşitul epocii Noului Hollywood fost marcat de
epopeea lui Michael Cimino Tărâmul făgăduinţei  (1980), un film cu un buget uriaș de 50 de
milioane de dolari. Cimino, care primise în 1978 Oscarul pentru Vânătorul de cerbi, a devenit
simbolul regizorului excesiv de pretenţios, care îşi asumă riscuri uriaşe cu perfecţionismul său,
organizând filmări cu bugete enorme.

11
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

Superproducția „Războiul Stelelor”, sursa: businessinsider.com

In SUA şi Europa se produceau mari schimbări politice. Strategiile antisindicale ale lui Ronald
Reagan au afectat Hollywoodul, studiourile recăpătându-şi controlul asupra industriei
cinematografice. Numai în cazuri excepţionale regizorii decideau asupra versiunii finale a
filmului. Tehnologia video şi-a făcut simţit impactul peste tot în lume, creând o nouă piaţă
pentru filme prin distribuirea acestora pe scară şi mai largă. În acelaşi timp însă, au crescut
presiunile asupra cineaştilor de a deveni mai competitivi financiar.

Superproducţiile lansate cu fast şi intens mediatizate au devenit simbolul comercialismului tot

mai accentuat al Hollywoodului. Succesul financiar al acestor filme începea să depindă tot mai
mult de difuzarea lor internaţională, care anula specificul național. Continuările, remake-urile şi
ecranizările erau garanţii ale succesului de casă.

12
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

sursa: amazon.com

Genul dominant al anilor 1980 a fost filmul brutal de acţiune, cu un ritm rapid şi presărat cu
efecte speciale. Noile vedete erau Sylvester Stallone (Rocky, Rambo) și Arnold Schwarzenegger
(Terminatorul), ale căror personaje simpliste se pretau perfect continuărilor. Câţiva regizori
din Noul Hollywood, care au ţinut pasul cu noile evoluţii din cinema, au trecut cu bine în această
nouă era: George Lucas (Războiul stelelor).

13
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

sursa: imdb.com

Cinematograful european privea şi el spre Hollywood. La începutul anilor ’80 compania

britanică Goldcrest
a repurtat un succes internațional cu Gandhi şi Câmpuri de luptă. În Germania, producătorul
Bernd Eichinger şi-a pus semnătura pe pelicule internaţionale precum  Numele
trandafirului (1986) şi Casa spiritelor (1993).
Hollywoodul a reacţionat la această competiţie angajând artişti europeni. Noi probleme au
apărut la sfârșitul secolului XX. Rivalitatea dintre cinematograful tradițional şi televiziunea prin
cablu a continuat și la începutul secolului XXI, iar astăzi operatorii cinematografelor se
confruntă cu o altă ameninţare: filmele sunt piratate chiar în timpul proiecţiilor şi apoi
distribuite clandestin.

14
Andrei Tufis Aparitia si dezvoltarea filmului
XI - B

In continuare, o sa va atasez o lista cu cele mai bune 100 de filme ( in opinia mea ) din secolul
XX, aceasta lista incluzand filme de toate genurile si din toti anii, incepand cu anul 1915, unde
gasim “Nasterea unei natiuni”, un film de real success, tinand cont de perioada in care a aparut,
si terminand cu 1999, unde gasim “The Matrix”, unul dintre primele filme IMAX, si acesta fiind
unul de un succes imens, dand startul unei noi ere a cinematografiei.

https://www.imdb.com/list/ls098637176/

15