GARDA DE FIER

Legiunea Arhanghelul Mihail, numită și Mișcarea Legionară, a fost înființată

în România interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu - în urma
rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C. Cuza - ca o
organizație paramilitară teroristă de orientare naționalistă-fascistă, creată după
modelul organizațiilor naziste SA și SS, cu un caracter mistic-religios,
violent anticomunist, antisemit și antimasonic
Alături de Codreanu, supranumit „Căpitanul”, fondatori ai Mișcării Legionare au
mai fost Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, dar
dominarea „Căpitanului” era absolută, inalienabilă, indisputabilă, iar criticarea sa
era pasibilă cu moartea .
După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost
preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari în vara lui 1940 au dus în
cele din urmă la abdicarea regelui Carol al II-lea. La 4 septembrie 1940 Legiunea
s-a aliat cu Ion Antonescu, după zece zile fiind proclamat „Statul Național-
Legionar”, în al cărui guvern legionarii constituiau principala forță politică.
Horia Sima a amplificat campania de asasinate politice, economice, rasiale și de
interese personale, campanie care a culminat cu Rebeliunea legionară din
ianuarie 1941, o lovitură de stat eșuată împotriva lui Antonescu și a armatei
române. Înlăturată de la guvernare (Horia Sima și alți fruntași legionari s-au
refugiat în Germania). Deși practic a fost dizolvată, Legiunea s-a scindat în două
grupuri antagoniste, „simiștii” lui Horia Sima și „codreniștii” conduși de Ion Zelea
Codreanu (tatăl lui Corneliu).
La 10 decembrie 1922 Codreanu a organizat la Facultatea de Medicină din
București un congres al studenților simpatizanți, care a emis o moțiune care cerea
limitarea admiterii la studii pentru studenții evrei în universități, de asemenea a fost
criticată și „acțiunea politică a democrației francmasonice”. Congresul s-a încheiat
cu o manifestație pogromistă în cartierul Văcărești, intens populat de evrei.
Pogromiștii au fost împrăștiați de jandarmi.
La 8 Octombrie 1923 Corneliu Codreanu a convocat în casa lui Nicolae Dragoș, o
grupă de colaboratori care a decis „să pedepsească pe vinovații principali care au
prigonit studențimea și au trădat interesele țării în favoarea evreilor, prin
împușcarea politicienilor trădători și a plutocraților evrei”. Participanții la
„Complotul din Dealul Spirii”, Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gărneață,
Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac,
Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu și Ion Zelea
Codreanu au fost arestați și internați la închisoarea Văcărești. Procesul care a avut
loc în 1924 i-a achitat pe complotiști.
În închisoare, Codreanu a pus bazele „Legiunii Arhanghelului Mihail”, organizație
pe care o va lansa oficial peste 4 ani, și a „Frăției de Cruce”, organizație a tinerilor
școlari naționaliști sub vârsta de 18 ani.
În anul 1929, la o adunare a șefilor de cuiburi Codreanu a numit un comitet de
sfetnici numit Senatul legionar.
În anul 1930, din motive electorale, Codreanu creează „Garda de Fier”, „un gard
împotriva expansiunii comunismului”, care urma să fie un fel de partid-umbrelă
pentru racolarea altor partide în scopul prezentării la alegeri ca un front comun.
Singurul partid care a aderat la acest front a fost Legiunea Arhanghelul Mihail.
În pragul alegerilor parlamentare din 1933 Codreanu a întemeiat - ca expresie
politică a Mișcării Legionare - partidul Totul pentru Țară .Legionarii s-au pregătit
de alegerile din țară cu un program atât de violent fascist, antisemit și
antioccidental, încât liberalul I. G. Duca, însărcinat de rege să organizeze alegerile,
a crezut de cuviință să interzică participarea la alegeri a Gărzii de Fier”. La 10
decembrie 1933, Duca a scos Garda de Fier în afara legii. Membrii Gărzii au
ripostat la 29 decembrieprin asasinarea premierului Duca în gara din Sinaia.
Asasinatul a fost comis de un grup de trei legionari, denumiți
ulterior Nicadori: Nicolae Constantinescu, Ion Caranica, și Doru Belimace.
În procesul intentat asasinilor lui Duca, în afară de cei trei executanți au compărut
și Codreanu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Nichifor Crainic și alții
sub acuzația de conspirație criminală, dar pe baza unor disputate circumstanțe
atenuante, au fost achitați.
La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux - Elveția, unde
delegatul ML, Ion I. Moța propune o moțiune în chestiunea evreiască și congresul,
in unanimitate, hotărăște „să combată acțiunea destructivă a evreilor”.
Codreanu a fost arestat, închis în aprilie 1938 și în luna noiembrie a aceluiași an, în
timpul înscenării unei încercări de evadare, împreună cu un număr de legionari, a
fost ucis de jandarmi (strangulat).
După asasinarea lui Codreanu, la conducerea ML a fost numit Horia Sima.
În martie 1939, Armand Călinescu a format un guvern nou, dar la 21
septembrie 1939 un comando de legionari l-a asasinat și pe el, potrivit declarațiilor
legionare, ca pedeapsă pentru moartea lui Codreanu.