PIETER BRUGUEL

CEL BATRAN
 Pieter Bruegel cel Bătrân numit și Bruegel
al Țăranilor,este celmai de
seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea.
Grație originalității și unicității operei sale,
ocupă un loc excepțional în istoria picturii.
Artistul renunță la tradițiile și
tiparele Renasterii, dar profită la maximum de
experiențele predecesorilor săi flamanzi și
italieni pentru a-și dezvolta propriul stil.
 Acesta este un genial explorator al
universului rural neerlandez, pe care l-a
imortalizat în nenumărate secvențe policrome,
chermeze, munci sezoniere, proverbe și
nesfârșite galerii de chipuri anonime. Există
însă o secțiune a operei sale, cu precădere din
ultimul deceniu al vieții, care se sustrage
vitalității agreste, spre a-l revela ca pe un lucid
observator al vremurilor teribile pe care le-a
traversat.
 Arta lui Bruegel este atemporală și în același timp inseparabil
legată de epoca sa, perioadă de înflorire a culturii umaniste și de
mari transformări religioase, politice și intelectuale, în care se
răspândesc cu repeziciune ideile Reformei protestante. Călătoria
în Italia a avut o importanță decisivă pentru dezvoltarea lui
Bruegel ca pictor. Influențele artei italiene erau, de altfel,
evidente în pictura flamanda din acea vreme. El realizează însă o
cotitură fundamentală: arta, care pentru creatorii renascentiști
reprezinta o reflectare a celor mai de preț calități omenești, se
transformă – în cazul lui – într-un instrument de descriere a vieții
de fiecare zi, de creare a unor imagini care oglindesc obiceiurile
epocii, satirice, sarcastice și în același timp frumoase.
Picturi celebre:

1. Uciderea Pruncilor
2. Proverbe flamande
3. Parabola Orbilor
4. Nunta taraneasca
5. Turnul Babel
6. Jocuri de copii
7. Triumful mortii
Bibliografie:

■ https://wikipedia.ro
■ https://historia.ro