Paianjenii sau Araneae

Araneidele sunt animale nevertebrate ce fac parte din clasa Arachnida (Cuvier, 1812) din care se evidentiaza 11 ordine dupa cum urmeaza: Acari, Amblypygi, Araneae, Opiliones, Palpigradi, Pseudoscorpionida, Ricinulei, Schizomida, Scorpiones, Solifugae si Thelyphonida. Cele mai cunoscute ordine sunt Acarii (ex. Sarcoptes scabiei), Araneae (ex. Araneus diademata) si corpiones (ex. Euscorpius charpathicus).

Paianjenii (Araneae) sunt cel mai numeros !rup dintre toate artropodele chelicerate, insumeaza cca. 42.000 de specii descoperite pana in acest moment. e intalnesc in toate mediile de viata de pe toate continentele cu exceptia Antarcticii. "auna de aranee din #omania reprezinta aproximativ 8$$ de specii a caror prezenta este documentata si poate fi verificata in colectii stiintifice si inca 118 specii semnalate doar in literatura (dupa %&'(A# )*% , A&'*+A ,*-#% .#).

(orfolo!ia externa a paian/enilor este destul de simpla, sunt impartiti in 2 ta!me Prosoma (cefalotoracele) si Opis osoma (abdomenul)si aceste doua ta!me comunica intre ele printrun se!ment numit petiol. Prosoma 0 la randul ei este impartita intr0un asa numit scut dorsal numit carapace, si doua placi sternale in partea ventrala. ,e cefalotorace mai putem !asi mai multe perechi de oceli (ochi simpli) 0 de obicei 1 perechi 0, orificiul bucal, in /urul orificiului bucal se

afla pozitionat o pereche de chelicere care se termina cu 2 !heare le!ate printrun sistem de canale la doua !lande cu venin aflate in prosoma la paian/enii aranemorphi cu a/utorul carora pot inocula in epiderma victimei o cantitate de venin, lan!a chelicere se afla pozitionati o pereche de pedipalpi (adesea confundat cu un set de picioare) ce au rol tactil, la paian/enii masculi au rol si de or!an copulator, sunt scurti alcatuiti din 2 articole (coxa, trocanter, femur, patela, tibie si tars ) spre deosebire de membre sau apendice care sunt formate din 3 articole (coxa, trocanter, femur, patela, tibie, bazitars sau metatars si tars), lun!imea lor fiind diferita de la o specie la alta in functie de modul lor de viata.

Opis osoma 0 este partea cea mai voluminoasa a corpului, aici sunt localizate viscerele paian/enului. %n partea ventral posterioara sunt localizate filierele unde se afla glandele sericigene raspunzatoare de producerea unor proteine care eliberate, in contact cu mediul exterior, se transforma intr0o panza matasoasa pe care unii din paian/eni o folosesc pentru a prinde prada sau pentru asi construi adaposturi. +an!a or!anele filiere, in numar de 4 pana la 1, mai este pozitionat si orificiul anal al paian/enului. %n apropierea petiolului pe partea ventrala opistosomei se afla 2 orificii numite stigme pulmonare ce au rol in respiratie. Plamanii sunt acoperiti cu niste placi epi!astrice. +a paian/eni intre cele 2 sti!me, intr0un sant epigastric se afla orificiul !enital, la femele acest orificiu !enital ete precedat de o placa chitinizata numita epigin si are rol de protectie.

5esi paian/enii sunt printre cele mai frumos colorate animale, responsabili sunt dor trei pi!menti. 5ar culoarea paian/enilor mai este data si de refractia sau reflexia luminii asstfel culoarea alba a unor specii de paian/eni este rezultatul reflexiei luminii. +ocomotia este realizata cu a/utorul muschilor de sub exoschelet dar s0a demonstrat ca paian/enii pentru a se deplasa folosesc presiunea hidraulica astfel se explica faptul ca dupa ce un paian/en moare membrele lui nu se extind ci se !hemuesc. 6n paian/en saritor poate sari de 170$7 de ori distanta corpului sau tot datorita presiunii, in perechea a 40a si a 10a de apandici are loc cresterea brusca a presiunii si paian/enul executa sarituri fara probleme.

uprafata corpului unui paian/eni este acoperit cu o multime de peri ce au rol senzitiv si se numesc trihobotrii. Acesti perisori au rolul or!anelor tactile fiind sesnsibili la orice vibratie a panzei, a apei, a solului si a aerului. 5e asemea paian/enii pot percepe chiar si temperatura aerului si presiunea atmosferica datorita acestor perisori. "unctia olfactiva este indeplinita de orificii microscopice in cuticula numite organe liriforme raspandite pe intrea!a suprafata a corpului, pentru a asi!ura corpul cu informatii externe cuticula este tapetata cu celule senzitive. 5aca pentru paian/enii care isi construesc panze functia

tactila este cea mai importanta, pentru cei care vaneaza activ (+8cosa) vedera este mai importanta. .chii sunt or!ane simple numiti oceli, ma/oritatea speciilo re paian/en au 8 ochi situati anteriori pe prosoma dispusi median si lateral si au mai multe modele, ochii pozitionati median sunt de obicei mai mari si sunt specializati pentru vederea diurna si ochii laterali, mai mici specializati in vederea pe timp de noapte. 6nele specii de paian/eni insa au 1, 2 sau 4 perechi de oceli. Sistemul nervos al paian/enului este reprezentat de creier si o masa !an!lionara situata in partea ventrala a abdomenului care ocupa aproape tot volumul prosomei. Inima paian/enului este alcatuita dintr0o sin!ura camera si este pozitionata in partea dorsala a opistosomei, ea este incon/urata de pericard. Sistemul circulator este de tip deschis. Anterior inima are o prelun!ire care trece prin petiol si asi!ura astfel san!e tesuturilor din prosoma. Hemolimfa (san!ele) contine un pi!ment numit hemocianina are functie asemanatoare cu hemo!lobina de la vertebrate, doar ca acest pi!ment contine atomi de cupu care se lea!a de oxi!en de aceea confera san!elui o nuanta albastrue. Respiratia paian/enului se realizeaza in mare parte prin plamani sau saci pulmonari dar si prin trahei, ambele sisteme fiind plasate in partea ventrala a opistosomei. #espiratia prin trahei este mai eficienta dar paian/enii folosesc ambele tipuri de respiratie cei mai multi folosesc pentru aceasta functie o pereche de plamani si o pereche de trahei. ,lamanii sunt puternic vascularizati si au o structura lamelara cu a/utorul careia se face schimbul de !aze din aer cu hemolimfa. -raheile sunt tuburi ramificate care transporta oxi!enul direct la or!ane si tesuturi fara a interveni hemolimfa. Atat plamanii cat si traheile se deschid in exteriorul corpului in partea ventrala a opistosomei prin sti!me pulmonare (plamanii) si traheea care este pozitionata aproape de filiere. Aparatul digestiv este fomat din orificiu bucal care este incon/urat de buza superioara si pedipalpi, in orificiu bucal se afla deschideri ale glandelor salivare, iar continutul lor este inoculat in prada paralizata anterior. ub influenta enzimelor or!anele insectelor sau a prazii incep sa se lichefieze si astfel are loc digestia partiala si extrabucala. Apoi paian/enul aspira continutul pana nu mai ramane decat cuticula animalului prada. .rificiul bucal este urmat de un farin!e musculos care are rol in aspiratia hranei, tubul di!estiv se continua cu un esofag care se deschide intr0un stomac. +a nivelul opistosomei tubul di!estiv prezinta diverticuli ramificati care formeaza hepatopancreasul, intestinul mediu este urmat de un rect dilatat in care se deschid tuburile alpighi. Excretia se realizeaza cu a/utorul a una sau doua perechi de tuburi (alpi!hi ce se deschid in rect, produsul final este guanina si se elimina sub forma de cristale. . parte a substantelor excretate sunt folosite la producerea panzei sau a coloratiei paian/enului.

,aian/enii sunt animale unisexuate, fecundatia este interna si se reproduc sexsuat. +a multe specii dimorfismul sexual se realizeaza prin coloratia diferita a exemplarelor femele si masculi dar principala diferenta ramane marimea (masculii fiind in !eneral mai mici decat femelele). +a masculi or!anele !enitale sunt 2 testicole ce se continua cu 2 spermiducte si se unesc in partea ventrala a opistosomei unde se si deschid. !ichidul seminal (sperma) este transferat cu a/utorul pedipalpilor, mai precis cu a/utorul ultimului se!ment al pedipalpului (tarsul), care la mascul este latit si adaposteste bulbul seminal. .r!anul copulator al paian/enului difera ca structura de la o specie la alta. ,aian/enul mascul tese o panza speciala in care este picurata sperma cu a/utorul pedipalpilor este preluata de bulb, paian/enul isi umple bulbul cu sperma si pleaca in cautarea femelei. 5upa ce isi !aseste perechea stilul bulbului umplut cu sperma este introdus in epiginul femelei. +a femele, sistemul sexual este alcatuit din 2 ovare le!ate la 2 oviducte ce se unesc in partea ventrala a opistosomei si se deschid prin orificiul !enital. (asculii sunt de obicei mai mici decat femela si adesea sunt considerati prada pentru aceasta, de aceea cand un mascul incearca sa se apropie de o femela el verifica daca este din aceeasi specie si daca este pre!atita sa se imperecheze. ,entru aceasta masculii executa un ritual specific de curtare in functie de specie si dupa acuplare parasesc imediat femela pentru a evita sa fie mancati, cu toate astea masculii din specia +atrodectus (9aduva nea!ra) sunt mai intotdeauna mancati de femele, paian/enii din familia alticidae sunt cunoscuti pentru dansurile lor nuptiale, masculii din familia ,isauridae ofera cadouri femelelor (insecte proaspete infasurate in fir de matase), iar masculii paian/enilor tesatori Araneus diademata (,aian/enul cu cruce) exsecuta adevarate melodii la harpa, el vibreaza intr0un anumit ritm panza femelei in care se prezinta si isi face cunoscute intentiile, dar un sin!ur pas !resit il poate costa viata. 5esi devorarea masculiolor, mai ales dupa acuplare sau in timpul acesteia pare un act de canibalism, in lumea animala se mai intalneste si la alte nevertebrate ca de exemplu (antis reli!iosa (calu!arita) si este un act necesar dezvoltarii !eneratiei urmatoare, pentru ca femela multe oua, are nevoie de cat mai multa proteina si prima masa poate fi chiar masculul cu care se acupleaza. ,rin urmare masculul se sacrifica pentru !eneratia urmatoare de paian/eni. . femela depune pana la 1.777 de oua in functie de specie, ouale sunt invelite in unul sau mai multi saci de matase numiti coconi, ei mentin umiditatea temperatura si nivelul de oxi!en relativ constant. 6nele femele din anumite specii mor dup ce depun coconii cu

oua (paian/enul cu cruce), altele pazesc coconul prin atasarea lui de panza (vaduva nea!ra) si unele specii ca de exemplu +8cosidele (+8cosa sin!oriensis sau tarantula romaneasca) isi prote/eaza coconul atasandul de filiere. ,uii dupa eclozare sunt variante in miniatura ale adultilor, pentru a creste ei trebuie sa treaca printr0un numar de naparliri ce variaza in functie de specie. 6nii paian/eni isi in!ri/esc si apara puii, spere exemplu +8cosidele isi cara puii in spate timp de cateva zile pentru ai prote/a pana la prima naparlire, iar unele femele aduc prada puilor sau chiar ii hranesc. (edia de viata a uni paian/en este de 1 pana la 27 de ani in functie de specie. "emelele a/un! sa traiasca 27 de ani (unele tarantule), masculii mor de obicei dupa primul an de viata, dar sunt unele specii de tarantule care traiesc cativa ani.

,aian/enii populeaza toate biotopurile terestre, dar sunt si paian/eni care duc o viata acvatica (Ar!8oneta a:atica) sau semiacvatica, o viata sedentara duc de exemplu paian/enii tesatori (Araneus aline, Araneus :uadratus, etc.). -oti paian/enii sunt vanatori inascuti prin urmare au un re!im de hrana carnivor in proportie de ;7 < iar restul de 17 < se hranesc cu polen si=sau nectar. 5ar exista si paian/eni ca >a!heera ?iplin!i care au un re!im de hrana erbivor in proportie de ;7<. 6nele studii au fost facute in laborator cu specii din familia Clubionidae, -homisidae si alticidae care au a/uns la concluzia ca acesti paian/eni consuma solutii de zahar in apa simpla ce demonstreaza faptul ca ei sunt in cautarea nutrientilor. &ectarul contine glucide, aminoacizi, lipide, minerale si vitamine, paian/enii care consuma nectar sunt mai lon!evivi, acest tip de hranire nu

presupune consum de resurse pretioase precum veninul sau enzime di!estive si riscul de a se rani intr0o lupta cu prada sa este inexistent. ,olenul lipit de panza paian/enului este consumat de acesta si mareste sansa de supravietuire la exemplarele tinere. %n captivitate multi crescatori de tarantule suplimenteaza hrana acestora cu particule de !albenus de ou, marmelada, particule de babana sau chiar de lapte.

Cea mai cunoscuta si cea mai folosita metoda de capturare a prazii la paian/eni este cea a panzei lipicioase, paian/enul isi construeste o panza de obicei intre ramuri, la intrarea in vizuina sau isi face o unealta (lasou 0 bolas spider 0 paian/enul lasou). 5ispozitia spatiala a panzelor construite de paian/eni permite ca mai multe specii de paian/en sa prinda insecte diferite in aceeasi zona, spre exemplu panza construita orizontal prinde insecte saritoare si panza construita vertical prinde insecte zburatoare. Paianjenii care isi construesc panze au vedera slaba dar sunt extremi de sensibili la vibratiile panzei lor. Paianjenii lup vaneaza prada prin ambuscada dupa ce il urmareste o perioada, alti paian/eni dupa ce si0au construit o vizuina in pamant isi asteapta prada la intrare si le ataca. Paianjenii crab sunt foarte colorati, isi asteapta prada de obicei pe petalele florilor, acolo unde sunt foarte !reu de observat de insectele polenizatoare, satfel hrana paian/enului este compusa in principal din albine si fluturi. Paianjenii saritori sunt niste specii de animale nevertebrate inteli!ente, au capacitatea de a invata din !reselile sau succesele avute anterior la o vanatoare, unii paian/eni au invatat sa imite aniamlele cu care se hranesc in special furnicile, isi folosesc prima pereche de membre ca pe niste antene si se deplaseaza ca o furnica pentru a nu fi detectata de soldatii musuroiului chiar daca au capacitatea de a sari nu o fac cat timp stau pe lan!a aceste insecte. Paianjenul de apa A!rioneta a:uatica isi construeste panza pe plantele acvatice dupa care incepe sa transporte bule de aer de la suprafata constrind astfel un clopot, o bula care devine casa lui la propriu, aici manaca prada, aici naparleste, aici se imperecheaza si chiar isi creste puii. 6nii paian/eni tes panze mici pe care le tin cu a/utorul !hearelor de la membre si cand se apropie o insecta se napustesc asupra lor si o infasoara in panza de matase. ,aian/enii se hranesc de obicei cu insecte dar si cu vertebrate ca pesti si mormoloci, unele tarantule se hranesc chiar si cu exemplare adulte de soareci.

Culoarea paian/enului reprezinta un mod de aparare eficient, este prima linie din arsenalul defensiv al paian/enului, culorile in !eneral sunt in functie de culorile dominante ale mediului in care traiesc. Alti paian/eni au anumite dun!i si pete care in!reuneaza observarea conturului corpului. 9eninul este de asemenea o metodua eficienta prin care paian/enul se apara de pradatori. Alti paian/eni se ascund in !alerii, -arantulele au in arsenal perisori urticanti, ei sunt pozitionat pe partea dorsala a opistosomei si pot fi aruncati spre pradator, acesti perisori au niste !himpi care pot fi letali pentru rozatoare sau alte animale mici, la om aceste fire pot provoca reactii alergice, eruptii cutanate, inflamatii. Cele mai sensibile or!ane sunt ochii si caile respiratorii. 5e obicei simtomele dispar dupa cateva ore. ,aian/enii sunt solitari cu mici exceptii exista specii de paian/eni ce isi construesc panze comune formand colonii si au tendinte de socializare primitive, a/utand la capturarea prazii si la depozitarea lor, precum si la apararea depozitelor de hrana impotriva altor paian/eni paraziti. *rbivorul >a!heera ?iplin!i traieste de asemenea in colonii mici a/utandu0se la prote/area oualelor si /uvenililor. Chiar si speciile din !enul +atrodectus, in captivitate s0a constatat ca isi construesc panze comune.

5esi nu sunt sin!urele artropode care produc si folosesc matase, ei sunt sin!urii care o folosesc pentru a vana. . clasificare clara dupa forma panzei de paian/en nu se poate raliza pentru ca ma/oritatea paian/enilor tes firele orientate haotic. 5ar si speciile care nu vaneaza cu a/utorul panzei ca de exemplu +8cosidele folosesc panza in alte scopuri cum ar fi tapetarea peretilor !aleriei pentru speciile tericole. -oti masculii folosesc panza pentru a transfera spermatozoizii. "emelele paian/en folosesc panza pentru constructia coconului. ,aian/enii saritor folosesc panza ca pe o coarda de si!uranta. Alti paian/eni, in special /uvenilii folosesc panza ca pe o parasuta. "landele sericigene, aflate in partea posterioara a opistosomei in numar de cateva sute pana la 1777 sunt raspunzatoare de producerea matasei, canaliculele acestor !lande se deschid in orificiile !landelor filiefre. .r!anele filiere sunt mobile se termina cu o placa chitinizata prevazute cu pori. 'landele serici!ene produc o substanta proteica !elatinoasa care in contact cu aerul se solidifica. (atasea este foarte rezistanta, are o rezistanta similara cu cea a nailonului la forta de tractiune dar este mult mai elastica, se intinde mai mult inainte de a se rupe. (ulti paian/eni tes diferite tipuri de panze ca de exemplu: panze circulare, panze decorative, pan/e incurcate, panze conice. ,rin experimente s0a demonstrat ca hranirea paian/enilor cu alte substante cum ar fi cofeina au efecte diferite asupra structurii si panzei lor care devine nere!ulata sau are mai multe !auri si isi pierd din capacitatea lipicioasa a panzei.

,aian/enii sunt animale nevertebrate, arthropode ce se impart in 2 ordine !eso helae si Opis ho helae.

Opis ho helae la randul lor se impart in 2 infraordine #galomorphae si Araneomorphae. Cele doua subordine se deosebesc prin se!mentarea opistosomei la (esothele iar la .pistothotelae opistosoma este nese!mentata. %ar criteriul de deosebire dintre cele doua infraordine este orientarea chelicerelor. +a paian/enii din ordinul (esothelae si la paian/enii din infraordinul (8!alomorphae chelicerele sunt orientate inainte si in /os si se numesc "or ogna e", iar la paian/enii din infraordinul Araneomorphae chelicerele sunt orientate unul spre celalat si se numesc "labiogna e".

,aian/enii nu sunt periculosi pentru om, ei musca doar pentru a se apara@ (uscatura lor nu este mortala, provoaca doar dureri. -otusi datorita compozitiei chimice a veninului pot

provoca ulceratii, leziuni ale tesutului, dureri de cap, greata, varsaturi$ 9eninul paian/enului poate fi letal in caz de soc anafilactic. ,aian/enii din familia A!elenidae si paian/enii din !enul +atrodectus sunt printre cei mai veninosi paian/eni araneomorphi. *i sunt retrasi si musca doar daca sunut provocati si atunci cand accidental dam peste ei. -otusi o muscatura de paian/en este dia!nosticata de cele mai multe ori cu dificultate mai ales in #omania. pre deosebire de alte tari veninul paian/enilor din #omania nu este periculos pentru om in afara de specia de vaduva neadra 0 +atrodectus tredecim!utatus 0 ce se !aseste in 5obro!ea. 5atorita asocierii paian/enilor cu moartea omenirea a dezvoltat o fobie pentru paian/eni. Arahnofobia este o frica anormala fata de paian/eni si de panza acestora, este o fobie comuna care se re!aseste la $7< din femei si 17< din barbatii de pe intrea!a planeta. Aceasta fobie poate fi indusa de anumite filme " sau stiri din media.

Cu toate acestrea omul poate avea multe beneficii de pe uma paian/enilor. 9eninul lor poate fi folosit ca pesticid si nu este poluant ca alte pesticide chimice folosite in ziua de astazi si in plus este foarte eficient in combaterea daunatorilor de cultura. %n medicina veninul este studiat pentru tratarea aritmiei cardiace la om precum si a bolii Alzheimer, accidentelor vasculare cerebrale si disfunctiei erectice. i deoarece matasea este atat de rezistenta si elastica, in prezent se incearca utilizarea ei in ingineria genetica si producerea ei pe cale sintetica.

,aian/eniii simbolizeaza rabdarea, dar sunt priviti si ne!ativ datorita veninului, cu toate astea din punctul meu de vedere sunt cele mai interesante si diverse fiinte de pe planeta

merita ocrotiti pentru ca si ei ne ocrotesc pe noi scapandune de anumite insecte ce ne irita (tantarii, insectele daunatoare din culturi, !andaci de bucatarie).

,ublicat de %osob 'abriel Alin ,e siteul http:==zoolo!8sp.blo!spot.ro=2717=78=paian/enii0sau0araneae.html