Sunteți pe pagina 1din 4

Nastase Andreea-Gabriela

Dragostea in vremea holerei Despre dragoste si alti demoni


Gabriel Garcia Marquez

Realismul magic reprezinta un concept aplicat in arta, caracterizat prin imbinarea armonioasa dintre elementele lumii reale si elemente fictive. Literatura lui Gabriel Garcia Marquez se incadreaza in paradigma realismului magic. Reteta unica si inconfundabila de realism magic a lui Garcia,incursiunile supranaturalului in portretizarea timpului si spatiului evocat,estomparea granitelor dintre oniric si realitate,este bazata pe o structura care dezvaluie concomitent si aspectele prozaice ale acelei lumi. In general, realismul magic specific literaturii lasa oricarui cititor impresia si senzatia ca aceasta lume a fantasmelor este de fapt lumea in care traim zi de zi. Dragostea in vremea holerei introduce o naratiune care seduce si in acelasi timp sensibilizeaza cititorul in legatura cu ideea unei iubiri neingradite de barierele timpului, naratiune care in acelasi timp poate fi privita ca o viziune simplista a dragostei, de catre cititorul care este neatent si intra in capcana stilului fermecator al artistului numit Marquez. Despre dragoste si alti demoni exploreaza granitele dintre rationamentul stiintific incorporate in practicile medicinei din secolul XVIII si aderarea tenace la conceptele religioase exercitate de catre oficialitatile Bisericii Catolice cand comportamentul straniu al unei fetite muscate de un caine turbat indica posedarea demonica. Prima punte de legatura dintre cele doua romane este dragostea. Romanul Dragostea in vremea holerei reuseste sa lege doua elemente contrastante regasite in literatura: sacralitatea sentimentului de dragoste si transpunerea ei in lumea reala. Maturizarea lui Florentino de sub semnul romantismului exagerat se face intr-un ritm Homeric: el isi demonstreaza dragostea prin a avea cat mai multe relatii cu femei, insa fara a-si darui inima inca o data. Cele doua elemente contrastante, sacralitatea dragostei si transpunerea ei in viata, dezvolta in sufletul lui Florentino constiinta ca dragostea trebuie traita in prezent. Pe de o parte iubeste o singura persoana, dar acest lucru nu se percepe la prima vedere prin viata pe care o traieste. In romanul Despre dragoste si alti demoni, dragostea este interzisa,ilicita,desfranata,pasionala,neimpartasita;aproape ca nu exista ipostaze in care sa nu se dezvaluie si in acelasi timp sa nu le fie refuzata personajelor, care nu reusesc sa se implineasca, prabusindu-se sub povara fatalitatii.

Autoritatea parinteasca intervine impotriva dragostei in ambele romane. In Dragostea in vremea holerei Lorenzo Daza, tatal Ferminei Daza afla de legatura dintre Florentino Ariza si Fermina Daza si se opune acestei iubiri adolescentine, ducand-o pe Fermina Daza intr-o calatorie a uitarii Chiar in aceeasi saptamana si-a luat fata in calatoria uitarii. Nu i-

a dat nici o explicatie, a navalit in dormitor cu mustatile imbalosate de furie si tutun morfolit intre dinti poruncindu-i sa-si faca bagajul.Ea l-a intrebat incotro plecau,iar el a spus : La moarte .
In Despre dragoste si alti demoni iubirea adolescentina dintre Marchizul de Casalduero si Olivia, o internata la ospiciul de femei Divina Pastora a fost refuzata de tatal marchizului,acesta apeland la aceeasi metoda ca si Lorenzo Daza, trimitandu-si baiatul la o ferma indepartata pentru a uita acea dragoste interzisa : Tatal il surghinui la una din mosiile

sale,investindu-l cu imputerniciri de domn si stapan de care el nu se invrednici sa faca uz.A fost ca un fel de moarte in viata. Atat Fermina Daza cat si marchizul de Casalduero s-au impotrivit vointei parintilor, Fermina si-a pus cutitul de taiat carne la gat, fara dramatism, fara sa-i tremure mana, cu o privire nauca pe care el nu s.a incumetat s-o infrunte , iar marchizul i-a
replicat tatalui sau : Nu numai ca-i adevarat,ci am si permisiunea ei ca sa-i cer mana.[..] Nici un

nebun nu-i nebun daca esti de accord cu ratiunile lui.


Insa destinul acestor personaje nu mai este unul similar,ci Fermina Daza a reusit sa continue sa corespondeze cu Florentino Ariza in secret pana in momentul in care aceasta s-a intors acasa din acea calatorie a uitarii,iar printr-o intalnire intamplatoare cu Florentino Ariza, Fermina a decis ca dragostea lor sa ia sfarsit, astfel fiind stapana p propriul destin, nefiind manipulata ca o marioneta de tatal sau, pe cand Marchizul de Casalduero,satul de chinul pe care il traia la acea ferma lasa ca autoritatea tatalui sau sa puna stapanire pe viata lui, tatal aranjandu-i o casatorie cu o vaduva bogata. Dar nici cu aceasta casatorie nu isi gaseste dragostea fiindca scurt timp sotia lui moare traznita de un fulger aparut de nicaieri,intr-o zi senina. Marchizul jura ca nu se va mai casatori insa este inselat de Bernarda Cabrera care isi falsifica dragostea pentru el ca s ail prinda in mreje,iar dupa ce ii reuseste planul de a se casatori cu marchizul, aceasta se inchide intr-un pragmatism feroce,apoi pierde tot lasandu-se prada drogurilor, traieste o singura dragoste autentica insa nu i se raspunde in acelasi fel si ajunge sa-si dea trupul infierat de pasiune tutror sclavilor. Pe cand Marchizul de Casalduero traieste in repetate randuri esecul dragostei, nereusind sa simta pentru o clipa fiorii dragostei, Fermina Daza are un destin mai infloritor, aceasta casatorindu-se cu un doctor renumit pe care nu il iubeste la inceput, insa pe care ajunge sa-l iubeasca . sau cel putin asta crede pana la o anumita varsta la care constata ca

[..] Lucrul cel mai important ntr-o csnicie reuit nu e fericirea, ci stabilitatea..
Dragostea interzisa dintre Sierva Maria,fata Marchizului de Casalduero si parintele Cayetano Delaura nu se implineste asa cum se redescopera si se implineste dragostea matura dintre Fermina Daza si Florentino Ariza, dragoste redescoperita dupa 50 de ani, 9 luni si 4 zile : Traisera destul impreuna ca sa-si dea seama ca dragostea era dragoste oricand si oriunde, dar

cu atat mai intensa cu cat se apropia de moarte.


Cayetano isi descatusaza dragostea care il mistuia in fata Siervei Maria : Cayetano ii

lua mana Siervei Maria si si-o puse pe inima. Ea simti inlanutru zbuciumul furtunii.

Intotdeauna sunt asa, spuse el.

Si, fara sa-si dea timp groazei, se elibera de fierea tulbure ce nu-l lasa sa traiasca. Ii marturisi ca nu trecea o clipa fara sa se gandeasca la ea, ca tot ce manca si ea avea gustul ei,ca viata era ea,la orice ora si pretutindeni,cum numai Domnul avea dreptul si puterea de a fi,si ca bucuria suprema a sufletului sau ar fi sa moara impreuna cu ea.[..]
-

Si acum? Acum nimic,spuse el. Mi-e de-ajuns ca stii.


Adevraii demoni din romanul Despre dragoste si alti demoni nu sunt presupuii

diavoli care o posedau pe fat , ci, demonii unei societi ignorante, a lipsei de comunicare a unor prini ignorani i limitai care i abandoneaz copilul i nu au putere s lupte pentru salvarea sa, , ai dogmelor credinei, care va produce cel mai mare ru copilei, n locul mngierii sufleteti i a iubirii pe care ar fi trebuit s i le ofere unui suflet rtcit. Sunt demonii neputinei, ai disperrii de a salva fiina iubit, de a schimba mentalitatea unei societi obtuze. In acest roman, fiecare personaj se confrunt cu proprii si demoni, care-i chinuiesc fie trupul, fie mintea . Romanul Dragostea in vremea holerei devine o analiza a dragostei, in toate formele ei de manifestare : de la banalitate la obsesie, de la afectiune la cea mai evoluata forma spirituala, de la timiditate la perversiune, de la instinct primar la cel mai inalt nivel al constiintei, de la abandon la sacrificiu, de la dragostea aflata sub semnul unei singuratati dureroase la dragostea care nu piere o data cu timpul. Romanul Despre dragoste si alti demoni este un roman al simbolului trairilor interioare,al demonilor launtrici,al imposibilitatii de a alege intre femeie si iubirea de Dumnezeu, al relatiei imposibile dintre un slujitor al Domnului si o Lolita creola cu parul lung, pe care gardiana care intra s-o pregateasca pentru cea de-a sasea exorcizare o gasi moarta de

dragoste. , un roman care ridica intrebarea : Sa alegi sa traiesti gol,pustiit,sau..sa mori.


Atat romanul Despre dragoste si alti demoni cat si Dragostea in vremea holerei sunt romane despre viata, despre sperantele innabusite,despre o societate cu o mentalitate obtuza,sunt roamne care hranesc inteligenta.

Bibliografie :
1. Marquez, Gabriel Garcia , Despre dragoste si alti demoni, Editura RAO, Bucuresti, 2006. 2. Marquez, Gabriel Garcia , Dragostea in vremea holerei, Editura RAO, Bucuresti, 1996.

S-ar putea să vă placă și