Sunteți pe pagina 1din 2

FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de
un an, fara sa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este
precizat intr-o parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La
poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in
clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa
paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata
omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci
poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi
putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte,
iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in
fata usii inchise.

Franz Kafka s-a născut la Praga, pe atunci capitala Regatului Boemiei, care
făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, într-o familie evreiască, fiu al comerciantului
Hermann Kafka şi al Juliei Kafka, născută Löwy. Limba maternă a lui Kafka, în care a
şi scris mai târziu, a fost germana, în acel timp limba oficială a ţării şi vorbită în
particular de peste zece la sută din populaţia oraşului Praga.
După absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, şi-a luat doctoratul, apoi a
lucrat un timp la tribunalul din Praga şi ulterior ca avocat la compania de asigurări
Assicurazioni Generali (1908-1922. A părăsit arareori Praga, a călătorit în Italia,
Germania, Austria şi a vizitat oraşul Arad, trăind într-un "cerc strâmt" până către
sfârşitul vieţii. În 1909, Kafka a debutat literar cu primele schiţe de proză publicate în
revista literară Hyperion, care apărea la München. A întreţinut o corespondenţă
asiduă, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer şi apoi şi cu Milena Jesenska, o
cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în limba cehă câteva povestiri. Scriitorul a
lăsat şi un jurnal intim, atipic şi greu de clasificat.

Iniţial, Kafka a suferit de o depresie cronică, fapt demonstrat de majoritatea


scrisorilor trimise părinţilor, surorii sale Ottla şi prietenului său Max Brod. A încercat
să se vindece de depresie recurgând la soluţia medicinii naturiste. Îmbolnăvindu-se
de tuberculoză (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea şi lapte
nepasteurizat, Kafka a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sănătăţii i s-a
agravat şi, începând din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament în sanatoriul
din Kierling, lângă Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 în
braţele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, şi ale ultimei sale iubite, Dora
Dymant.
Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost
publicată de poetul Max Brod, prietenul şi legatarul său testamentar, cel care nu a
dus la îndeplinire rugămintea lui Kafka să ardă manuscrisele.

Concepţia sa de viaţă, influenţată de filozofia lui Kierkegaard, îşi găseşte


expresia într-o modalitate artistică originală, în care elemente de suprarealism se
îmbină cu o formă de exprimare proprie expresionismului. Prezentând strivirea
personalităţii în societate, Kafka înfăţişează destinul fără perspectivă al omului într-o
viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele şi nuvelele sale
exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii
destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciară,
1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice (Castelul,
1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane (Metamorfoză, 1915). Impresia de
coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin
suprapunerea logicului cu absurdul, într-o formă parabolică, obsesivă. Kafka a
exercitat o puternică influenţă asupra literaturii contemporane.
Metamorfoza, OpinieVerdictul Un medic de ţară (1919, Prima durere, Descrierea unei lupte,
Pregătiri pentru o nuntă la ţară, Jurnal
Povestiri
Romane