Eclipsa de Soare din 11 august 1999

În 11 august 1999 pe cerul României nu a fost nici noapte, nici zi. Din
lumina, s-a făcut brusc întuneric, iar soarele a dispărut. Eclipsa mileniului, așa
cum a fost ea numită a durat 2 minute și 23 de secunde, dar a fost un spectacol pe
care romanii nu îl vor uita niciodată.
Eclipsa de soare a fost vizibilă în Europa pe o diagonală lată de aproape
100 de kilometri ce a pornit din nord-vestul continentului până în sud-estul
acestuia, traversând Anglia, Franţa, Germania, Ungaria, ţările din fosta
Iugoslavie, România, Bulgaria şi Turcia. Fenomenul începuse în nordul
Atlanticului, la răsăritul soarelui, la 700 kilometri est de New York, traversând
apoi oceanul până în sud-vestul Canalului Mânecii. Fenomenul s-a încheiat după
ce fâşia mai traversase zone din Siria, Irak, Iran, Pakistan şi India. Traiectoria
umbrei lunii a părăsit Pământul în Golful Bengal, la apusul soarelui. România a
fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa, mai ales că la noi în ţară
a fost cea mai largă bandă de totalitate, 112 kilometri.
Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a
benzii de totalitate şi s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală. Pentru
vizualizarea mai bună a fenomenului, s-au comercializat ochelari speciali, din
carton.
În ţară, emulaţia a fost ca şi eclipsa, totală. Banca Naţională chiar a emis
monede şi bancnote care au marcat momentul, iar oamenii şi-au luat zile libere şi
s-au dus în zonele despre care s-a spus că eclipsa va putea fi văzută perfect.
Cele mai bune puncte de observaţie au fost cele turistice: Munţii Parâng şi
Retezat, Valea Oltului, la Mangalia, Bucureşti, Arad şi Timişoara. De altfel, pe
teritoriul României s-a produs cea mai mare acoperire a Soarelui, de 103%, umbra
Lunii acoperind astfel o zonă puţin mai mare decât discul solar. Tot la noi în ţară
s-a înregistrat şi cea mai mare înălţime a Soarelui în timpul eclipsei, 59 de grade.
Aşadar, condiţiile au fost excelente. Nu la fel se întâmplase cu 38 de ani în urmă,
la 15 februarie 1961, când se petrecuse precedenta eclipsă totală de soare ce se
anunţase că va fi vizibilă şi în România. Atunci, fâşia de umbră ce traversase ţara
a fost mai scurtă, pe direcţia Zimnicea-Bucureşti-Constanţa, dar nu a putut fi
observată nici de populaţie şi nici măcar de astronomii profesionişti, din cauză că
s-a înnorat şi a plouat. Eclipsa totală din 1999 a fost una dintre cele mai scurte din
istorie, soarele fiind acoperit de lună timp de două minute şi 23 de secunde.
Teoretic, durata maximă a unei eclipse de soare poate să fie de 7 minute şi 32 de
secunde, neatinsă vreodată. Cea mai lungă eclipsă de până acum s-a înregistrat în
anul 363, la 27 iunie, şi a ţinut 7 minute şi 24 de secunde. Pe baza calculelor,
astronomii spun că la 16 lulie 2186 se va înregistra cea mai întinsă eclipsă totală
din istorie, 7 minute şi 29 de secunde.
 Astronomii au calculat că următoare eclipsă totală de soare ce va putea fi
urmărită din ţara noastră se va petrece peste 224 ani, la 6 mai 2236.
Ochelarii speciali de protecție s-au vândut atunci mai bine decât orice
produs popular pentru că toată lumea voia să vadă minunea de pe cer. De la
explicațiile specialiștilor, până la zâmbetele și lacrimile românilor, toate
momentele importante s-au văzut la Televiziunea Română.
Pregătirile pentru eclipsă din august 1999 au început cu un an înainte, iar
fiecare român s-a pregătit cum a putut pentru marele eveniment.
Unii s-au temut că vor orbi dacă se uită fix spre cer, așa că ochelarii de
protecție au devenit afacerea momentului. Îi găseai la fiecare colț de stradă, de la
tarabe la farmacii.
A fost o întreagă desfășurare de forțe pentru ca eclipsa care a traversat 16
țări și un sfert din suprafața lumii s-a văzut din toate colțurile României.
Mii de oameni s-au adunat în centrele marilor orașe. Unii s-au cățărat pe
blocuri, iar alții pe stâlpii de electricitate ca să fie siguri că nu pierd ultima eclipsă
din secolul XX.
Cum în 1999 nu existau rețele de socializare, românii au urmărit eclipsa în
fața blocului cu vecinii de scară.
Unii au încercat chiar să surprindă momentul.
Mulți străini au venit să vadă din România cum se ascunde soarele după
lună. Francezi, germani sau austrieci au mizat pe faptul ca de aici vor vedea
spectacolul mai bine.
Pe cerul României a fost întuneric, în plina zi, timp de două minute și 23 de
secunde.
Punctul maxim al eclipsei de soare din 1999 a fost atins la Ocnele Mari,
lângă Râmnicu-Vâlcea. Tot acolo s-au adunat și cei mai mulți curioși.
În România următoarea eclipsă de soare va fi vizibilă în anul 2081.