Sunteți pe pagina 1din 22

Dependenta de nicotina

Fumatul este o activitate recreaţională, în care o substanţă, cel mai des tutunul, este
arsă, iar fumul este fie inhalat, fie doar gustat. Această activitate este o formă
recreativă de consum neavizat de substanţe. Aceste substanţe active, precum
nicotina, sunt eliberate prin combustie, ajungând astfel să fie absorbite prin
intermediul organelor interne. Obiceiul se mai efectuează şi ca parte a unor ritualuri
religioase sau nereligioase, pentru a conduce la înălţarea spiritului. Cea mai întâlnită
metodă de a fuma este aceea prin intermediul ţigărilor, fie fabricate industrial, fie
confecţionate artizanal, prin împăturirea unei cantităţi de tutun în hârtie. Dintre alte
forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei, a trabucurilor şi a narghilelei.

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanţe folosite în
scop recreaţional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă modalitate de a
fuma, fiind folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea societăţilor
umane. Fumatul de cannabis şi opiu sunt mai rar întâlnite. Majoritatea substanţelor
care sunt fumate duc la dependenţă. Anumite substanţe sunt considerate ca fiind
narcotice puternice, precum heroina şi cocaina, folosirea acestora fiind de obicei
restrânsă la grupuri marginalizate social.

Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 îHr, fiind prezentă în diferite
culturi din întreaga lume. Tutunul a fost cultivat şi fumat pe continentul american de
peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni şi ecuadorieni. Fumatul
cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a
propagat în combinaţie cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităţilor, în
ritualuri de purificare, care să le permită preoţilor sau conducătorilor religioşi să se
detaşeze de limpezimea minţii în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce
viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit cu
repeziciune în tot restul lumii. În regiuni precum India şi Africa subsahariană, s-a
combinat cu obiceiurile existente de fumat (de obicei cannabis). În Europa, s-a
răspândit ca un nou tip de activitate socială şi ca modalitate de consum a substanţelor
farmaceutice care până în acel moment nu fusese cunoscut.

Percepţiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul şi locul, de la spiritual -


la păcat, de la sofisticat - la vulgar, de la plagă socială - la pericol mortal asupra
sănătăţii. Doar de curând, şi numai în societăţile vestice, fumatul a început să fie
privit într-o lumină negativă. Dovezile clare aduse asupra pericolelor aduse sănătăţii
au condus la luarea unor măsuri impunere a unor taxare mari asupra produselor din
tutun, şi la iniţierea de campanii anti-fumat, în încercarea de a opri consumul acestor
substanţe. Mai multe ţări au interzis fumatul în public în majoritatea locurilor
publice.

1
Introducere

Dependenta se caracterizeaza prin utilizarea repetata si compulsiva a unei substante,


in ciuda consecintelor de ordin fizic sau psihic.

Consumul de tutun, sub orice forma, creeaza o puternica dependenta, atat


psihologica, cat si fizica. Agentul responsabil pentru aceasta dependenta este
nicotina prezenta in frunzele de tutun. Intr-o tigara obisnuita, nicotina se gaseste in
cantitate de 1 mg pana la 2 mg.

Toate persoanele care fumeaza sunt susceptibile de a dezvolta dependenta nicotinica.


Adictia apare deseori in timpul adolescentei si poate surveni la cateva zile sau
saptamani de la fumarea primei tigari.
Nicotina antreneaza transformari chimice si biologice la nivelul creierului. Desi mai
putin importante decat cele determinate de heroina si cocaina, aceste efecte
psihoactive creeaza o dependenta la fel de puternica.

Astfel, desi 70% din fumatori vor sa renunte la acest viciu, iar 35% din ei incearca sa
renunte la fumat in fiecare an, mai putin de 5% reusesc, deoarece dependenta de
nicotina este foarte puternica.

Conform unui studiu desfasurat in 1994, doar 50% din fumatorii victime ale unui
infarct miocardic, sfatuiti de medic sa renunte la fumat, au reusit sa faca acest lucru.
De altfel, 50% din fumatorii inraiti decedeaza de boli asociate cu tabagismul.
Nicotina este extrem de toxica atunci cand este consumata in cantitati mari, iar
majoritatea persoanelor prezinta o stare de rau la prima tigara. Aceste efecte dispar
insa cu rapiditate. In timp, organismul se obisnuieste cu nicotina, iar efectele
drogului se atenueaza, astfel incat fumatorii consuma o cantitate mai mare de
nicotina.

Mecanismul dependentei de nicotina


Nicotina patrunde in organism pe cale cutanata, digestiva si respiratorie, iar in numai 10
secunde ajunge la creier. Odata inhalata, nicotina produce mai multe reactii fiziologice:

- cresterea considerabila a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale


- constrictia vaselor sangvine
- scaderea temperaturii la nivelul membrelor superioare si inferioare
- modificarea undelor cerebrale
- relaxarea muschilor

Nicotina stimuleaza secretia de dopamina, un neurotransmitator ce joaca un rol important


in perceptia placerii. Nivelul crescut de dopamina genereaza o stare de buna dispozitie, iar
atentia si concentrarea cresc.
De fiecare data cand persoana consuma tutun, este eliberata dopamina, iar receptorii
nicotinici se afla in stare de alerta. Cu timpul insa, sensibilitatea receptorilor scade, iar
nivelul normal de dopamina nu mai este suficient pentru a provoca senzatia de placere.
Dezechilibrul neurologic legat de aceasta stimulare continua a receptorilor de dopamina
transforma intoxicatia cu nicotina intr-o problema cronica.
Dar dependenta de nicotina nu este numai fizica. Asupra dependei actioneaza si factori
sociali si comportamentali: efectul de stimulare sau de relaxare provocat de nicotina,
placerea gestului, asocierea cu momentele agreabile (prima cafea a zilei, mesele cu

2
prietenii, etc.) Exista si un puternic aspect psihologic al dependentei, care face ca fumatorii
sa asocieze fumatul cu numeroase activitati sociale. Toti acesti factori transforma fumatul
intr-un viciu greu de eradicat.

Gradele de dependenta de nicotina

Numarul tigarilor fumate zilnic nu este un indicator fiabil al gradului de tabagism: doua
persoane pot fuma acelasi numar de tigari, dar una dintre ele poate inhala de 20 ori mai
multa nicotina decat cealalta, in functie de frecventa si profunzimea de inhalare a
fumului de tigara.
Exista mai multe grade de dependenta de nicotina: usoara, medie, puternica si foarte
puternica.
Gradul de dependenta de nicotina poate fi masurat cu ajutorul chestionarului
Fagerstrom.

1. La cat timp dupa trezire fumati prima tigara?


- mai putin de 10 0
- intre 11 si 20 1
- intre 21 si 30 2
-peste 31 3

3
2. Vi se pare dificil sa nu fumati in spatiile publice? (cinema, biblioteca, etc.)
- da 1
- nu 0
3. Care tigara vi se pare indispensabila?
- prima (1)
- oricare alta (0)
4. Cate tigari fumati in medie pe zi?
- mai putin de 10 0
- intre 11 si 20 1
- intre 21 si 30 2
-peste 31 3
5. Fumati mai des in prima ora dupa trezire decat in restul zilei?
- da 1
- nu 0
6. Fumati chiar daca sunteti bolnav(a) si trebuie sa stati in pat?
- da 1
- nu 0
Interpretarea rezultatelor:
0–2 dependenta foarte scazuta
3–4 dependenta usoara
5 dependenta medie
6–7 dependenta puternica
8 – 10 dependenta foarte puternica

Gradul de intoxicatie fiziologica poate fi determinat cu ajutorul unor teste


efectuate de personalul medical:
- Concentratia de monoxid de carbon exalat, masurat in ppm (parti per
milion) – masurata imediat dupa fumarea unei tigari. Acest test functioneaza
dupa acelasi principiu ca si alcooltestul.
- Determinarea cotininei plasmatice sau urinare. Cotinina este un produs al
metabolismului nicotinei.
Scopul evaluarii gradului de dependenta este acela de a determina
modalitatea optima de tratament, dar si doza substituentului nicotinic, daca
este cazul, si durata utilizarii sale.

Sevrajul nicotinic

4
Dependenta de nicotina este o dependenta fizica. Simptomele de sevraj sunt intense, iar
majoritatea fumatorilor nu reusesc sa renunte la acest viciu de la prima incercare datorita
acestor simptome.
Simptomele de sevraj cele mai severe survin in prima saptamana, desi sentimentul de lipsa
persista timp de cateva luni sau chiar ani. Stresul, activitatile sociale si plictiseala activeaza
dorinta de a fuma.
Iata simptomele de sevraj clasice:
- cefalee (dureri de cap)
- anxietate si iritabilitate
- deficit de atentie
- dificultati de concentrare
- tulburari ale somnului
- cresterea apetitului - foame
- scadere a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale
- sentiment de lipsa (de nicotina)

Alte efecte secundare precum tusea si oboseala arata ca organismul este pe cale sa se
restabileasca si ca toxinele asociate cu tabagismul sunt eliminate.
Metabolismul este mai lent in primele zile de sevraj, iar apetitul creste, astfel incat luarea
in greutate este previzibila (in medie de 2 -3 kg).

Sevrajul nicotinic este deosebit de dificil pentru cel putin doua grupuri de persoane:

» Femeile
Studiile arata ca forma de dependenta nicotinica variaza usor in functie de sex. Astfel,
femeile sunt mai putin disponibile decat barbatii sa renunte la deprinderea de a fuma si
prezinta un grad mai ridicat de esec atunci cand incearca acest lucru. In cazul femeilor,
aspectul psihocomportamental al dependentei este mai puternic decat cel fiziologic.
In plus, efectele secundare ale sevrajului (luarea in greutate, de exemplu) sunt mai
importante pentru femei decat pentru barbati, facand acest proces mai dificil.

» Persoanele depresive
Depresivii sufera deja de un dezechilbru neurologic, astfel incat renuntarea la fumat in
cazul lor trebuie atent studiata cu un medic.

Fumul de tigara
Tigarile, trabucurile si tutunul de mestecat sunt facute din frunze de tutun uscate, dar
contin si alte ingrediente pentru aroma. Peste 4000 substante chimice cunoscute au
fost identificate in tutun si in fumul de tigara. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute
drept cancerigene:

» gudron – lichid vascos ce contine majoritatea substantelor cancerigene


» benzen – solvent industrial, ce provine din petrolul brut
» arsenic – cunoscut in special drept cauza a cancerului de piele si pulmonar. Se pare
ca arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenti cancerigeni din
tigari.
» cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor
» formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor
» poloniu-210 – element radioactiv

5
» crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor si a aliajelor
» 1,3-butadiena – utilizata pentru fabricarea cauciucului
» hidrocarburile aromatice policiclice
» acroleina – folosita in trecut drept arma chimica

Concentratia acestor substante

Majoritatea substantelor periculoase din fumul de tigara se gasesc in niveluri scazute.


Dar, de-a lungul lunilor si anilor, acestea se acumuleaza, ajungand la cantitati ridicate
in organism.
Din acest motiv, riscurile de cancer si alte boli cresc odata cu cantitatea de tutun
consumata zilnic si cu numarul anilor in care persoana fumeaza.

Comparativ cu nefumatorii, nivelul acestor substante in sangele fumatorilor este:


- de 2 ori mai mult cadmiu
- de 4 ori mai mult poloniu-210 radioactiv
- de 10 ori mai mult benzen
- de 10 ori mai mult arsenic

Substantele prezente in fumul de tigara pot fi mai periculoase atunci cand sunt
asociate. Ele pot interactiona intre ele, crescand in mod suplimentar riscul de cancer.

Astfel, unele substante din fumul de tigara afecteaza direct ADN-ul celular, inclusiv
genele care protejeaza impotriva cancerului. Printre aceste substante se numara
benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina si nitrozaminele.

Dar efectul lor este agravat de alte substante. Arsenicul, cadmiul si nichelul afecteaza
capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat.

Constituientii fumul de tigara

Gudron

Gudronul prezent in fumul de tigara este un reziduu negru si vascos, compus din sute
de substante chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre
acestea se numara in special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice
si compusii anorganici.

Arsenic

Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substante din tigari. Poate cauza
cancer si afecta inima si vasele de sange.
Cantitati mici de arsenic se pot acumula in organismul fumatorilor, iar in decursul
anilor, concentratia devine tot mai mare. Pe langa efectele directe, arsenicul poate
agrava si efectele altor substante chimice.
Pestele si fructele de mare sunt o sursa alimentara de arsenic, dar intr-o forma mai
putin toxica si mai usor de indepartat din organism. In schimb, fumul de tigara
contine arsenic intr-o forma mai periculoasa.

Nicotina

Nicotina este substanta prezenta in mod natural in frunzele de tutun si este


responsabila de dependenta de tutun. Ea afecteaza sistemul cardiovascular si

6
endocrin.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) se gaseste in fumul de tutun datorita combustiei


incomplete. El reduce capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul la tesuturi;
inima, creierul si muschii scheletici necesita cea mai mare cantitate de oxigen si sunt
prin urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon.

Formaldehida

Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a clasat formaldehida printre
elementele ce pot prezenta un pericol moderat de cancer asupra omului.
Formaldehida poate avea efecte severe asupra sanatatii fumatorilor si a persoanelor
expuse la fumul de tutun.
Formaldehida este o substanta cu miros iritant, folosita pentru distrugerea
bacteriilor, conservarea cadavrelor si pentru fabricarea altor substante chimice. Este
una dintre substantele prezente in fumul de tigara cu cel mai mare potential de
afectare a plamanilor si cailor respiratorii.
Fumul de tutun este una dintre principalele surse de expunere la formaldehida.
Locurile in care se fumeaza prezinta un nivel de 3 ori mai mare de formaldehida
decat in mod normal.

Acid cianhidric

Acidul cianhidric este considerat drept unul dintre agentii cei mai toxici ce se gasesc
in fumul de tigara. Numeroase efecte toxice pe termen lung si scurt ale fumului de
tigara pot fi puse pe seama acestei substante. Expunerea frecventa la concentratii
mici de acid cianhidric antreneaza o slabiciune generala, dureri de cap, greturi si
varsaturi, crestere a ritmului respirator si iritarea ochilor si a pielii.

Benzen

Considerat drept toxic in anumite tari, benzenul poate avea efecte negative asupra
sanatatii, indiferent de nivelul de expunere. Centrul International de Cercetare a
Cancerului a inclus benzenul pe lista substantelor cancerigene de grupa 1 (rezervata
pentru substantele cu cel mai ridicat grad de risc).
Benzenul este un solvent utilizat in producerea altor substante, printre care benzina.
Este dovedit ca benzenul poate cauza unele forme de cancer, in special leucemie.
Fumul de tutun contine o mare cantitate de benzen si este responsabil in mare parte
de expunerea la aceasta toxina. Fumatorul obisnuit inhaleaza de 10 ori mai mult
benzen decat un nefumator.
Unele studii arata ca inhalarea de benzen prin fumatul pasiv de-a lungul vietii poate
creste riscurile de cancer.

Cadmiu

Cadmiul este un metal utilizat in special pentru fabricarea bateriilor. Cea mai mare
parte a cadmiului din organismul uman provine de la expunerea la fumul de tigara.
Cantitatea de cadmiu din sangele fumatorilor este de doua ori mai mare decat cea din
sangele nefumatorilor.
Conform studiilor, cantitatea de cadmiu prezenta in fumul de tigara poate afecta
sanatatea. Cadmiul este o cauza recunoscuta de cancer, dar poate afecta rinichii si
peretii arterelor.

7
Poloniu

Poloniul este o substanta radioactiva rara, ce emite un tip de radiatii foarte


daunatoare (radiatii-alfa). Fumul de tigara contine urme de poloniu, ce se depun in
caile respiratorii si emit radiatii direct catre celulele invecinate.
Plamanii unui fumator sunt de 4 ori mai expusi la poloniu decat cei ai unui
nefumator. Un studiu estima ca o persoana care fumeaza un pachet si jumatate de
tigari pe zi, este expusa la o doza de radiatii egala doza emisa in cazul unei persoane
ce efectueaza 300 radiografii toracice cu raze X pe an.

Fumatul si sanatatea
Bolile cauzate de consumul de tutun sunt prima cauza evitabila de deces in intreaga
lume, facand 5 milioane de victime in fiecare an. Studiile stiintifice au aratat ca toate
produsele din tutun cauzeaza numeroase probleme de sanatate, ducand frecvent la
moarte sau invaliditate. In Statele Unite, tabagismul este direct responsabil pentru
aproximativ 30% din toate decesele prin cancer ce au loc anual.

Consumul total de tutun creste. Daca tendinta actuala ramane neschimbata, numarul
de fumatori, estimat la 1,3 miliarde in prezent, va ajunge la 1,7 miliarde in 2025, iar 1
fumator din 2 va deceda din cauza unei boli asociate tabagismului.

Aproape 50% din persoanele care fumeaza toata viata decedeaza ca urmare a
complicatiilor tabagismului, majoritatea inainte de 70 ani, iar calitatea vietii din
ultimii ani este mult redusa. Se estimeaza ca speranta de viata a barbatilor fumatori
este redusa in medie cu 13 ani, iar cea a femeilor fumatoare cu 14,5 ani din cauza
fumatului.Totusi, ea se poate ameliora daca persoana renunta la fumat.

Riscul de a dezvolta boli legate de tabagism (precum cancerul pulmonar si alte tipuri
de cancer) creste odata cu expunerea totala la fumul de tigara. Aceasta include
numarul de tigari fumate in fiecare zi, varsta de initiere, numarul de ani in care
persoana fumeaza si expunerea la fumul de tigara ambiant.
Consumul de tutun afecteaza aproape toate organele importante ale corpului.
Conform unor studii stiintifice, tabagismul este asociat cu peste 20 boli si afectiuni.
Din fericire, majoritatea regreseaza atunci cand fumatorul renunta la consumul de
tutun. Uneori, avantajele sunt vizibile in cateva ore.

Fumatul este responsabil pentru:

90% din cazurile de cancer pulmonar


75% din cazurile de bronsita cronica si emfizem
25% din cazurile de cardiopatie ischemica

Fumatul si sarcina
In ciuda eforturilor depuse de cercetatori si de profesionistii din domeniul sanatatii,
fumatul in timpul sarcinii ramane o problema de sanatate publica. Intre 20 si 30%
din femei fumeaza in timpul sarcinii, iar altele reduc numarul de tigari consumate
zilnic.

Tabagismul in timpul sarcinii antreneaza riscuri grave atat pentru femeie cat si

8
pentru fat. A fost demonstrat faptul ca fumatul creste riscurile de complicatii ale
sarcinii si cauzeaza probleme grave precum: nastere cu fat mort, avort spontan,
retard de crestere intrauterina, prematuritate, placenta praevia si moartea subita a
sugarului. Fumatul antreneaza si alte efecte asupra mamei, fiind asociat cu
menopauza precoce si cu infertilitatea.

Renuntarea la fumat in timpul sarcinii are numeroase beneficii atat pentru sanatatea
femeii, dar si a fatului si determina diminuarea problemelor de sanatate la care sunt
expusi copiii mamelor fumatoare.

In timpul sarcinii, riscurile fumatului asupra embrionului si a fatului sunt in relatie


directa cu inhalarea de catre mama a principalelor doua substante toxice din fumul
de tigara: monoxidul de carbon si nicotina.

Monoxidul de carbon (CO) are un efect toxic asupra sarcinii deoarece:


- hemoglobina fetala are o afinitate mult mai ridicata pentru CO decat hemoglobina
materna, antrenand o diminuare a oxigenarii fatului
- diminuarea oxigenarii sangelui fetal de catre CO explica toxicitatea acestei
substante, care se afla la originea multor efecte negative ale tutunului asupra
desfasurarii sarcinii si a dezvoltarii embrionului si fatului

Nicotina are efecte vasoconstrictoare asupra circulatiei arteriale uterine si


placentare. Concentratia de nicotina este cu 15% mai mare la nivelul circulatiei fetale
si in lichidul amniotic.
Tutunul diminueaza biodisponibilitatea vitaminei B12, vitaminei C, acidului folic si
zincului.

Aceste efecte negative ale CO si nicotinei explica faptul ca tutunul, consumat inainte
si in timpul sarcinii, este un factor de risc pentru numeroase probleme de fertilitate,
in desfasurarea sarcinii, dezvoltarea si cresterea fetala si in dezvoltarea copilului dupa
nastere.

Fumatul la tineri
Conform unui raport al OMS, cca 30% din tinerii cu varste intre 15 si 18 ani sunt
fumatori. In plus, incepand cu 1995, numarul tinerilor care fumeaza a crescut. In
Romania, se constata aceeasi accentuare a deprinderii de a fuma in randul tinerilor si
chiar a minorilor.

Spre deosebire de populatia adulta, in care prevalenta tabagismului este mai mare la
barbati decat la femei, in randul tinerilor prevalenta este egala intre sexe.

Marea majoritate a fumatorilor incep sa consume tutun inainte de a ajunge la varsta


adulta. Printre tinerii care fumeaza, aproape un sfert au fumat prima tigara inainte de
10 ani. Mai multi factori cresc riscurile de initiere a fumatului la tineri. Printre acestia
se numara campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun si preturile
scazute. Un rol important il joaca presiunea exercitata de fratii sau colegii mai mari
care fumeaza. Alti factori de risc asociati cu consumul de tutun la tineri sunt imaginea
de sine slaba si impresia ca fumatul este normal sau "cool". Numeroase studii arata ca
fumatul parintilor este un factor de risc pentru initierea fumatului la tineri.

Desi efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simtite dupa cateva
decenii, exista si efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea
tinerilor fumatori devin dependenti de nicotina inca din adolescenta. Cu cat initierea
tabagica are loc mai devreme, cu atat riscurile de aparitie a unei boli corelate cu
tabagismul sunt mai mari.

9
Motivele initierii fumatului la tineri
Copiii si tineri incep sa fumeze dintr-o varietate de motive, printre care:
- senzatia de apartenanta la un grup de prieteni
- asemanarea cu adultii
- dorinta de a experimenta
- revolta impotriva autoritatii parintilor
- pentru a atrage atentia asupra lor
- pentru a face fata stresului sau depresiei
- pentru a slabi

Anturajul joaca un rol determinant in comportamentele tinerilor cu privire la consumul


de tutun. Persoanele importante in aceasta privinta sunt prietenii, fratii sau surorile mai
mari si parintii.
Tabagismul prietenilor apropiati joaca un rol important. In general, o treime din minori
au cel putin un prieten care fumeaza. Cu cat numarul prietenilor care fumeaza este
mai mare, cu atat cresc riscurile ca tanarul sa le urmeze exemplul.

Tabagismul parintilor are de asemenea o influenta determinanta. Daca unul dintre


parinti fumeaza, tanarul va fi mai inclinat sa fumeze la randul sau. Atunci cand ambii
parinti sunt fumatori, riscul este cu atat mai mare.

Atitudinea parintilor privind initierea fumatului la tanar nu este lipsita de consecinte. In


general, o atitudine permisiva va incuraja fumatul. Cu toate acestea, majoritatea tinerilor
afirma ca parintii lor nu stiu ca ei fumeaza.

Cu cat numarul persoanelor care fumeaza acasa este mai mare, cu atat cresc riscurile ca
tanarul sa fumeze la randul sau. In medie, 30% din tineri traiesc intr-un mediu in care
cel putin o persoana fumeaza.

Sfaturi pentru parinti

Numerosi copii fumeaza cateva tigari pentru a experimenta, apoi se opresc. Din
nefericire insa, numerosi altii continua si devin fumatori zilnici. Jumatate din acesti
fumatori vor deveni dependenti de nicotina.

Doar o mica parte din adolescentii fumatori cred ca vor fuma toata viata; pentru marea
majoritate insa, fumatul este doar un experiment. Increderea lor poate proveni din
faptul ca tinerii pot controla cu mai mare usurinta decat adultii numarul de tigari
fumate, sau locul in care fumeaza. De exemplu, multi dintre ei sunt obligati sa renunte
atunci cand sunt departe de prietenii care le dadeau tigari sau cand nu dispun de
suficienti bani pentru a-si cumpara singuri.
Cel mai important lucru pe care il pot face parintii este sa devina un model pentru copii.
Cei care fumeaza, pot incerca sa renunte. Minimul pe care il pot face este sa nu fumeze in
fata copilului.

In al doilea rand, este indicat un dialog direct cu copiii in care sa li se explice toate
riscurile la care se expun. Multi copii nu sunt constienti de gravitatea situatiei si de
efectele negative ale tigarilor asupra sanatatii.

10
Acest dialog poate fi o buna ocazie pentru copii de a expune motivele pentru care
fumeaza, presiunile din partea anturajului si planurile lor de a renunta la fumat. Parintii
se pot oferi sa ii ajute in aceasta incercare, oferindu-le tot sprijinul lor.

Umilirea, certarea sau pedepsirea copiilor nu reprezinta o solutie. Este de preferat


tratarea lor ca niste persoane capabile de a lua o decizie responsabila. Parintii pot aduce
in discutie avantajele ce nu vor intarzia sa apara in urma renuntarii la fumat. De
exemplu, tinerii ar putea economisi niste bani sau ar obtine rezultate mai bune la
activitatile sportive.

Fumatul pasiv
Introducere

Consecintele fumatului asupra sanatatii nu se limiteaza doar la fumatori. Dimpotriva,


expunerea la fumul de tigara – fumatul pasiv – creste in mod dramatic riscul de cancer
pulmonar si de boli ale inimii in randul nefumatorilor, dar si pe cel de afectiuni
respiratorii la copii.

Fumul de tigara ambiant este asocierea dintre curentul principal (fumul expirat de
fumator) si cel secundar (fumul emanat de capatul aprins al tigarii). Expunerea la fumul
ambiant se numeste fumat involuntar sau pasiv.
Doua treimi din fumul emanat dintr-o tigara aprinsa nu sunt inhalate de fumator, ci sunt
eliberate in atmosfera si contamineaza aerul. Astfel, fumul de tigara ambiant contine de
2 ori mai multa nicotina si gudron si de 5 ori mai mult monoxid de carbon decat fumul
inhalat de fumator.

Numeroase institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA)


si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un
cancerigen cunoscut (categorie rezervata agentilor pentru care exista suficiente date
stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).
In Statele Unite, fumatul pasiv este considerat a fi cauza a 46 000 de decese prin boli de
inima in fiecare an. In plus, EPA a estimat ca expunerea la fumul de tigara cauzeaza cca
3000 de cancere pulmonare printre nefumatori si este responsabila pentru 300 000
cazuri de infectii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni in fiecare an.
Oamenii sunt expusi la fumul ambiant acasa, in masina, la locul de munca, in baruri,
restaurante si alte locuri publice.
Desi doar 3 persoane din 10 recunosc ca au fost expusi la fumul de tigara, 9 din 10
prezinta un nivel detectabil de expunere in organism. Testul masoara nivelul de
expunere in cursul ultimelor trei zile.
Fumul de tigara ambiant este evaluat prin masurarea nicotinei sau a altor compusi din
aer.

Expunerea la fumul de tigara poate fi pusa in evidenta prin masurarea nivelurilor de


cotinina (un produs al metabolismului nicotinei) din sangele sau urina nefumatorului.
Nicotina, cotinina, monoxidul de carbon si alti compusi au fost depistate la nefumatorii
expusi la fumul de tigara ambiant.

11
Nu exista un nivel lipsit de riscuri pentru expunerea la fumul de tigara ambiant. Studiile
au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare. Singura metoda de a
proteja cu adevarat nefumatorii de expunerea la fumul de tigara este renuntarea
completa si definitiva la fumatul in spatiile inchise. Separarea fumatorilor de nefumatori,
aerisirea incaperilor si ventilarea nu pot elimina complet expunerea la fumul de tigara.

Consecintele fumatului pasiv

Fumul de tigara contine peste 4000 substante chimice cunoscute, dintre care cel putin
50 sunt cancerigene. Pe langa sporirea riscurilor de cancer, aceste substante pot cauza
boli precum astmul, boli coronariene si emfizem pulmonar. Fumul de tigara afecteaza
atat fumatorii cat si nefumatorii.
Fumatul pasiv consta in inhalarea involuntara a fumului degajat de unul sau mai multi
fumatori.
Riscurile la care este expus fumatorul pasiv sunt mai mici decat cele ale fumatorului
activ, dar consecintele pentru sanatate nu pot fi neglijate.

Expunerea la fumul de tigara, chiar si 8 – 20 minute antreneaza urmatoarele reactii


fizice:
- cresterea frecventei cardiace
- diminuarea aportului de oxigen
- constrictia vaselor sangvine, antrenand o crestere a tensiunii arteriale si a efortului
muschiului cardiac
Cateva mii de nefumatori decedeaza in fiecare an in urma bolilor provocate de fumatul
pasiv.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a ajuns la urmatoarele concluzii:

- Fumatul pasiv este responsabil pentru numeroase boli si poate duce chiar la decesul
nefumatorilor
- Fumatul pasiv determina aparitia cancerului la nefumatorii adulti
- Fumatul pasiv provoaca boli cardiace la adulti, este responsabil pentru sindromul
mortii subite a sugarului, pentru otite si astm la copii.
- Fumul de tigara este cea mai periculoasa sursa de poluare a aerului din spatiile inchise,
datorita concentratiei sale ridicate in substante toxice, a varstei fragede de expunere, dar
si a faptului ca durata expunerii este mai mare decat in cazul poluarii atmosferice.
- Nu exista un nivel lipsit de riscuri al expunerii la fumul de tigara ambiant.
- O categorie deosebit de afectata de fumul de tigara ambiant sunt copiii. Efectele
negative asupra sanatatii copiilor sunt pneumonia, bronsita, tusea, wheezing (respiratie
suieratoare), agravarea astmului si bolile cardiovasculare la varsta adulta.

Efectele fumatului pasiv asupra fatului

- cresterea riscului de avort spontan, sarcina extrauterina sau nastere prematura


- retard de crestere intrauterina
- copil cu malformatii congenitale sau cu greutate mica la nastere
- cresterea riscurilor de moarte fetala in utero

Efectele fumatului pasiv asupra copilului

12
- frecventa crescuta a rinofaringitelor si otitelor
- cresterea riscului de crize de astm si a infectiilor respiratorii precum pneumonia si
bronsita
- diminuare usoara dar semnificativa a dezvoltarii pulmonare
- cresterea riscului de moarte subita a sugarului
- In plus, copiii sunt de 2 ori mai inclinati spre fumat daca au parinti fumatori.

Efectele fumatului pasiv asupra adultului

Expunerea la fumul de tigara creste cu 25% riscurile de cancer pulmonar, cu 10% riscul
unei boli cardiace. Fumatul pasiv este un factor de risc pentru cancerul de san, col uterin,
tiroida, tumori craniene sau leucemie.
Agentia de Protectia a Mediului din Statele Unite (EPA) estimeaza ca riscul de a dezvolta
un cancer ca urmare a fumatului pasiv este de 57 ori mai mare decat riscul reprezentat de
toti ceilalti poluanti continuti in atmosfera.
- infarct miocardic – riscul creste cu 25% la o persoana care nu a fumat niciodata, dar al
carei partener este fumator
- cancer pulmonar – riscul creste cu 25% in cazul expunerii zilnice la fumul de tigara
- accident vascular cerebral (AVC) – tabagismul pasiv deterioreaza peretii arteriali,
dubland riscul de AVC

Masuri impotriva fumatului pasiv


Fumul de tigara contine peste 4000 substante chimice cunoscute, dintre care cel putin
50 sunt cancerigene pentru om. In spatiile inchise in care se fumeaza, atat fumatorii cat
si nefumatorii inhaleaza fumul de tigara, fiind expusi efectelor sale nocive.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca cca 700 milioane de copii, adica
aproape jumatate din numarul copiilor din intreaga lume, respira un aer poluat de fumul
de tigara.
Nici ventilarea si nici filtrarea aerului nu sunt suficiente pentru a reduce expunerea la
fumul de tigara la niveluri acceptabile in spatiile inchise. Doar spatiile rezervate
nefumatorilor ofera protectie impotriva riscurilor pentru sanatate.
Articolul 8 al Conventiei Cadru al OMS pentru lupta antitabac sustine ca expunerea la
fumul de tigara antreneaza boli si chiar decese. Se cere tarilor sa adopte si sa aplice o
legislatie ce prevede protectia impotriva tabagismului pasiv.
Conventia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) prevede si instaurarea unei
interdictii mondiale a tuturor formelor de publicitate si de promovare a produselor din
tutun. De asemenea, sunt prevazute masuri legislative de protectie a persoanelor
impotriva expunerii la fumul de tigara ambiant la locul de munca, in transportul public si
in alte spatii publice inchise. Totodata, sunt aplicate programe de educare si sensibilizare
a persoanelor la consecintele tabagismului activ sau pasiv.
Numeroase tari au promulgat deja legi pentru protectia persoanelor impotriva fumului
de tigara in spatiile publice. Manifestarile organizate la nivel international cu ocazia
Zilei Mondiale fara Tutun (31 mai) incurajeaza tot mai multe persoane sa renunte la
fumat.

Renuntarea la fumat
Pentru marea majoritate a fumatorilor, renuntarea la acest obicei este cea mai buna
solutie pentru ameliorarea calitatii si duratei vietii. Persoanele care renunta la fumat
isi reduc riscurile de a dezvolta boli cardiace, cancer, probleme respiratorii sau
infectii.

Avantajele renuntarii la fumat sunt aceleasi pentru toate categoriile de fumatori,


barbati sau femei, tineri sau adulti. Chiar si persoanele cu probleme legate de

13
tabagism (boli cardiace, etc) obtin beneficii ca urmare a acestei decizii. De exemplu,
persoanele care renunta la fumat dupa un infarct miocardic reduc cu 50% riscurile de
a suferi un nou episod, spre deosebire de fumatori. Totodata, ei reduc cu 50% riscul
de moarte prematura.

Femeile care renunta la fumat inainte de sarcina isi reduc riscurile de a avea un copil
cu greutate mica la nastere. Renuntarea la fumat poate reduce si riscurile de nastere
cu fat mort si amelioreaza starea de sanatate a femeii.

Dar efectele nefaste ale fumatului nu se limiteaza la fumatori. Dimpotriva, expunerea


la fumatul pasiv – inhalarea involuntara a fumului de tigara – cauzeaza mii de decese
prin cancer pulmonar si cardiopatii la nefumatorii fara alte probleme de sanatate.

In concluzie:

- Renuntarea la fumat prezinta beneficii majore si imediate asupra starii de sanatate


a barbatilor si femeilor de orice varsta. Chiar si persoanele cu probleme legate de
tabagism (boli cardiace, etc) beneficiaza de pe urma acestei decizii.
- Speranta de viata a persoanelor care renunta la fumat este mai mare decat a
persoanelor care continua sa fumeze.
- Renuntarea la fumat scade riscurile de cancer pulmonar si alte forme de cancer, de
infarct miocardic, AVC si boli pulmonare cronice.
- Femeile care renunta la fumat inaintea sau in primele luni de sarcina reduc riscul
de a avea un copil cu greutate mica la nastere.
- Beneficiile pentru sanatate oferite de renuntarea la fumat sunt mult mai
importante decat efectele psihologice determinate de aceasta decizie.

Rata de succes

Intre 5% si 16% din fumatori reusesc sa renunte la fumat timp de cel putin 6 luni,
fara ajutorul medicamentelor pentru reducerea simptomelor de sevraj. Rata de
succes creste la 25% - 33% la persoanele care apeleaza la ajutorul produselor
farmaceutice. Se pare ca asocierea diferitelor produse este mai eficienta.

Avantajele renuntarii la fumat


Niciodata nu este prea tarziu pentru a renunta la fumat. Cu cat intreruperea acestui
obicei are loc mai devreme, cu atat riscurile de cancer si de alte boli sunt mai scazute.
La cateva minute de la ultima tigara, organismul incepe sa se refaca:
1. La 20 minute dupa renuntarea la fumat: Frecventa cardiaca si presiunea sangvina
scad.
2. La 12 ore dupa renuntare: Nivelul de monoxid de carbon este redus, ajungand la
normal.
3. Intre 2 saptamani si 3 luni dupa renuntare: Circulatia este ameliorata iar functia
pulmonara este imbunatatita.
4. Intre 1 si 9 luni dupa renuntare: Tusea si problemele respiratorii sunt reduse; cilii
(structuri asemanatoare unor firisoare de par, ce se misca de jos in sus, antrenand
impuritatile spre exterior) isi recapata functia normala, iar capacitatea lor de a curata
plamanii si de a reduce riscul infectiilor este amplificata.
5. La 1 an de la renuntare: Riscul de boli coronariene este redus la jumatate fata de cel al
unui fumator.
6. La 5 ani de la renuntare: Riscul de accident vascular cerebral (AVC) este redus,
ajungand sa fie egal cu cel al unui nefumator intre 5 si 15 ani de la renuntare.
7. La 10 ani de la renuntare: Rata deceselor prin cancer pulmonar este redusa la jumatate
comparativ cu cea a fumatorilor. Riscul de cancer bucal, faringian, esofagian, de vezica

14
urinara, col uterin sau de pancreas scade.
8. La 15 ani de la renuntare: Riscul de boli coronariene este egal cu cel al nefumatorilor.

Efectele imediate ale renuntarii la fumat


Renuntarea la fumat blocheaza efectele daunatoare ale tutunului asupra aspectului fizic:
- ridarea prematura a pielii
- patarea dintilor
- afectiuni ale gingiilor
- ingalbenirea unghiilor

Unele avantaje sunt imediat vizibile, in timp ce alte efecte pozitive apar treptat in timp
si pot ameliora calitatea vietii:
- mancarea are un gust mai bun
- simtul olfactiv revine normal
- activititatile fizice nu mai par atat de dificile (de exemplu, urcatul scarilor sau
alergatul)

Luarea in greutate dupa renuntarea la fumat

Desi numerosi fumatori iau in greutate dupa ce renunta la fumat, de obicei aceasta nu
depaseste 5 kg, chiar in absenta unei incercari de a tine regim sau de a face exercitii.
Femeile au tendinta de a se ingrasa putin mai mult decat barbatii. Unele surse arata ca

15
fostii fumatori se ingrasa chiar daca nu mananca mai mult.

In unele cazuri, teama de ingrasare ii determina pe fumatori se continue sa fumeze. Dar


luarea in greutate este in general neglijabila, iar beneficiile renuntarii la fumat sunt mult
mai importante.

O metoda buna de abordare a acestei probleme este renuntarea cu succes la fumat si apoi
luarea unor masuri pentru slabire. Consumul de fructe si legume este benefic, la fel si
consumul de apa, odihna si activitatea fizica frecventa.

Mersul pe jos este o metoda ideala de a fi ramane activ si de a contracara dependenta de


nicotina deoarece:
- reduce stresul
- arde caloriile si tonifica muschii
- scade dorinta de a fuma, deoarece ocupa in mod placut timpul
Sunt recomandate 30 minute de activitate fizica pe zi, de 5 ori pe saptamana.

Metode de a renunta la fumat


Introducere
Terapia de substitutie nicotinica (TSN) se refera la administrarea de medicamente
pentru a reduce sau suprima simptomele de sevraj prin furnizarea unor doze controlate
de nicotina, ce nu contine alte substante periculoase prezente in fumul de tigara. TSN
este disponibila in cinci forme farmaceutice: plasture cu nicotina, gume de mestecat,
spray-uri nazale, inhalatori sau tablete sublinguale.

Acesti produsi au rolul de a elibera o anumita cantitate de nicotina in organism, ceea ce


permite atenuarea considerabila a simptomelor de sevraj, chiar si la fumatorii cu o
puternica dependenta de nicotina. Desi contin toxina care se gaseste la baza
tabagismului, substituentii de nicotina sunt mult mai putin periculosi pentru organism,
deoarece nu contin substantele cancerigene generate prin combustie si prezinta putine
riscuri de dependenta.

TSN este destinata controlarii reactiilor determinate de sevrajul nicotinic in cazurile de


dependenta fizica. Pentru rezultate optime, TSN trebuie asociata cu programe de
consiliere antitabac, cu rolul de a invinge dependenta psihocomportamentala.

Cel mai indicat moment pentru initierea acestei terapii este la inceputul perioadei de
sevraj tabagic. Pentru a evita supradozarea nicotinica, fumatul trebuie oprit odata cu
inceperea terapiei de substitutie nicotinica.
Persoanele cu anumite afectiuni cat si gravidele vor utiliza substituentii nicotinici doar
sub supraveghere medicala.

Expertii afirma ca, pentru a fi eficient, gradul de substitutie (cantitatea de nicotina


furnizata de substituentii nicotinici) trebuie sa fie de cel putin 60% din cantitatea de
nicotina consumata inaintea sevrajului tabagic. Pentru a verifica, se poate compara
nivelul de cotinina urinara in timpul tratamentului si inainte de acesta. Potrivit unui
cercetator, rata de succes a sevrajului tabagic este mult mai mare atunci cand gradul de
compensare este apropiat de 100%, cel putin pe termen scurt.

16
Desi terapia de substitutie nicotinica poate fi utilizata timp de cateva luni, produsele
farmaceutice comporta anumite riscuri, putand antrena dureri de cap, palpitatii,
tremuraturi, etc.

Plasturele cu nicotina
Plasturele furnizeaza o doza masurabila de nicotina prin piele. Intrucat elibereaza
nicotina in mod progresiv, pe o perioada de 16 sau 24 ore, plasturele ofera avantajul de a
oferi un aport de nicotina regulat si masurabil. Aportul regulat este util pentru a
normaliza secretia de dopamina, in timp ce aspectul masurabil permite adaptarea dozei
in functie de nevoile specifice ale fostului fumator. Durata maxima de utilizare este de 8
saptamani.

17
Dozele sunt calculate fie pentru 16 ore, fie pentru 24 ore:

- Plasturele de 16 ore este eficient la fumatorii cu dependenta usoara spre medie.


Riscul de efecte adverse este mai scazut. Acest tip de plasture nu furnizeaza nicotina in
timpul noptii, deci nu controleaza simptomele de sevraj din timpul diminetii.
- Plasturele de 24 ore furnizeaza o doza constanta de nicotina si este eficient in
controlarea simptomelor de sevraj de dimineata. Dar exista riscuri de efecte adverse,
precum iritarea cutanata si tulburari ale somnului.

In functie de greutatea corporala, majoritatea fumatorilor pot incepe cu un plasture cu o


doza mare de nicotina (15-22 mg) zilnic timp de 4 saptamani, trecand apoi la un plasture
mai slab (5-14 mg) alte 4 saptamani. Plasturele trebuie aplicat dimineata pe o portiune
uscata de piele, fara pilozitate excesiva. Trebuie plasat sub nivelul gatului si deasupra
abdomenului (de exemplu, pe brat). Durata utilizarii nu trebuie sa depaseasca 8
saptamani.

Efectele secundare ale plasturelui cu nicotina depind de: doza de nicotina, durata
utilizarii, modul de aplicare si de caracteristicile individuale (predispozitia spre reactii
cutanate la aplicarea plasturelui).

Efectele adverse ale plasturelui cu nicotina se refera la:


- iritarea pielii – eritem si prurit
- ameteala
- tahicardie (accelerare a batailor inimii)
- cefalee (dureri de cap)
- tulburari ale somnului
- greturi si varsaturi
- dureri musculare

Conduita in cazul efectelor adverse:


- reducerea cantitatii de nicotina prin utilizarea unui plasture cu o doza mai mica
- tulburarile somnului pot fi temporare si dispar in 3 sau 4 zile. In caz contrar,
persoanele care utilizeaza un plasture de 24 ore pot incerca un plasture de 16 ore.
- intreruperea utilizarii de plasturi cu nicotina si adoptarea unei alte forme de tratament.

Guma de mestecat

Cu ajutorul gumei de mestecat cu nicotina, fostul fumator poate decide momentul


ingerarii de nicotina, ceea ce permite o reactie imediata in starile de lipsa de nicotina.

Guma cu nicotina este un substituent cu actiune rapida ce patrunde in organism prin


mucoasa bucala. Se gaseste in doua variante de doze: de 2 mg pentru cei cu dependenta
moderata sau 4 mg pentru fumatorii cu dependenta puternica. Nu necesita prescriptie
medicala.

Ingestia de alimente poate afecta modul de absorbtie a nicotinei. Cu cel putin 15 minute
inainte si timpul utilizarii gumei, trebuie evitate alimentele si bauturile acide: cafea,
sucuri, etc.

Persoanele care fumeaza peste un pachet de tigari pe zi, sau la fiecare 30 minute pot

18
incepe cu doza de 4 mg. Cantitatea maxima este de 20 gume pe zi si trebuie scazuta
progresiv timp de 1 – 3 luni. Utilizarea gumei cu nicotina nu trebuie sa depaseasca 6 luni.

Un avantaj al gumei de mestecat este posibilitatea de a controla dozele de nicotina.


Guma poate fi mestecata "la nevoie" sau in functie de un program fix (la 1- 2 ore). Datele
recente arata ca dozele programate sunt mai eficiente.

Efectele secundare posibile:


- gust neplacut
- iritarea gatului
- greturi si varsaturi
- tahicardie

Dependenta pe termen lung este un posibil risc al gumelor cu nicotina. De fapt, studiile
arata ca intre 15 % si 20% din fostii fumatori continua sa consume gume cu nicotina timp
de un an sau chiar mai mult. Desi durata maxima de utilizare recomandata este de 6 luni,
consumul gumelor este considerat a fi mai putin periculos decat intoarcerea la fumat.
Efectele asupra sanatatii cauzate de utilizarea prelungita a gumelor cu nicotina nu sunt
inca cunoscute.

Spray-ul nazal
Nicotina traverseaza membranele nazale, patrunde in sistemul venos, circula la inima,
apoi la creier. Prin intermediul tigarilor, ea ajunge la creier mai repede decat prin
utilizarea spray-ului nazal, plasturelui cu nicotina sau a gumei de mestecat. Totusi,
modul de absorbtie a nicotinei din spray-ul nazal este mai apropiat de cel al nicotinei din
tigara.

Spray-ul nazal reduce imediat simptomele de sevraj tabagic. Avantajul principal al


acestui produs este modul sau simplu de utilizare. Totusi, intrucat contine nicotina, acest
produs poate crea dependenta. De aceea, spray-ul nazal este prescris pentru o perioada
de 3 luni, iar durata maxima de utilizare nu trebuie sa depaseasca 6 luni.

Efectele adverse dureaza in general intre 1 si 2 saptamani si includ urmatoarele:


- iritarea mucoasei nazale
- secretii nazale
- lacrimarea ochilor
- stranut
- iritarea gatului
- tuse

Spray-urile nazale nu sunt indicate persoanelor cu astm, alergii, polipi nazali sau
probleme ale sinusurilor.

19
Inhalatorul cu nicotina
Inhalatorul cu nicotina este conceput ca o tigara si actioneaza pe aceleasi cai. Persoana in
sevraj tabagic aspira nicotina dintr-un tub de forma unei tigari. Acest produs este
deosebit de util pentru persoanele cu dependenta comportamentala, care nu reusesc sa
renunte la gestul de a duce mana la gura. Dezavantajul este faptul ca inhalatorul trebuie
utilizat frecvent pentru a procura o doza suficienta de nicotina.

Inhalatorul este format dintr-un tab de plastic ce contine un cartus cu nicotina in


interior. Spre deosebire de alte tipuri de inhalatori, care furnizeaza cea mai mare parte
a dozei spre plamani, inhalatorul de nicotina furnizeaza vaporii de nicotina spre
cavitatea bucala. In ceea ce priveste comportamentul, modul de utilizare a
inhalatorilor cu nicotina este cel mai apropiat de fumat, lucru apreciat de unii fumatori.

Doza recomandata este intre 6 si 16 cartuse pe zi, timp de cel mult 6 luni.

Efectele adverse, frecvente in special la prima utilizare, se refera la:


- tuse
- iritarea gatului

Tabletele sublinguale
Tabletele cu nicotina constituie cei mai recenti substituenti nicotinici de pe piata. In mod
asemanator gumelor cu nicotina, tabletele se gasesc in doua doze: de 2 mg sau 4 mg.
Conform recomandarilor lansate de producatorul acestor tablete, utilizarea lor trebuie sa
faca parte dintr-un program de 12 saptamani. Doza recomandata este de o tableta la
fiecare 1 -2 ore timp de 6 saptamani, apoi o tableta la fiecare 2 - 4 ore in urmatoarele trei
saptamani si in sfarsit, o tableta la fiecare 4 -8 ore in ultimele trei saptamani. In plus, se
recomanda:
- renuntarea la fumat odata cu inceperea utilizarii acestor tablete
- evitarea alimentelor si bauturilor cu 15 minute inaine de luarea tabletei (unele bauturi
pot reduce eficacitatea lor)
- dizolvarea sublinguala a tabletei timp de 30 minute
- maxim 5 tablete in 6 ore, ceea ce inseamna un maxim zilnic de 20 tablete
- incetarea utilizarii tabletelor dupa 12 saptamani

Tabletele cu nicotina nu sunt indicate persoanelor care continua sa fumeze sau sa


consume alte produse ce contin nicotina (plasture sau guma cu nicotina).
Efectele secundare posibile ale utilizarii tabletelor cu nicotina sunt:
- tulburari ale somnului
- greturi
- tuse
- pirozis (arsuri retrosternale)
- cefalee (dureri de cap)
- flatulenta (gaze intestinale)

Alegerea unui substituent nicotinic


Alegerea unui tip de terapie de substitutie nicotinica se face in functie de gradul de
dependenta, de stilul de viata si de preferintele personale ale fumatorului.
Inainte de luarea deciziei, iata cateva date comparative:

- Guma, tabletele si inhalatorul cu nicotina sunt substituenti orali ce permit


o buna controlare a dozei de nicotina si contribuie la reducerea
simptomelor de sevraj.
- Spray-ul nazal cu nicotina are o actiune foarte rapida.

20
- Inhalatorul cu nicotina permite imitarea gesturilor efectuate in timpul
fumatului, prin ducerea mainii la gura si inhalarea vaporilor.
- Plasturele cu nicotina este usor de utilizat si trebuie aplicat o singura data
pe zi.
- Atat inhalatorul cat si spray-ul nazal necesita prescriptie medicala.
- Unele persoane nu pot utiliza plasturi, inhalatori sau spray-uri nazale
datorita unor alergii sau altor afectiuni.

Asocierea dintre plasturele cu nicotina si alti substituenti nicotinici

Utilizarea unui plasture cu nicotina in asociere cu alte produse cu actiune


rapida (gume, tablete, spray nazal, inhalator) este o alta metoda a terapiei
de substitutie nicotinica. Principiul de actiune este simplu: furnizarea unei
doze constante de nicotina de catre plasture si utilizarea unui produs cu
actiune rapida in situatiile dificile in care persoana simte nevoia sa fumeze.

Asocierea dintre diferitele produse ale terapiei de substitutie nicotinica nu


este aprobata de FDA. Se recomanda consultarea unui medic inainte de
utilizarea in combinatie a acestor produse.

Fumatul si renuntarea la fumat

Fumatul a fost prezentat de catre producatorii de tutun drept un obicei care


poate aduce numeroase avantaje: succes, incredere, putere, atractivitate,
accceptare din partea celorlalti. In realitate insa, fumatul duce la boala, moarte
prematura si probleme sexuale.

Conform OMS, consumul de tutun a atins proportiile unei epidemii globale.


Companiile de tutun produc cateva miliarde de miliarde de tigari pe an – ceea
ce inseamna aproape 1000 tigari pentru fiecare barbat, femeie si copil de pe
planeta.

21
Tigarile ucid 50 % din persoanele care fumeaza toata viata. Jumatate din
acestea mor prematur, intre 35 si 69 ani. Nici un alt produs nu este mai
periculos sau duce la decesul mai multor persoane. Consumul de tutun face mai
multe victime decat SIDA, drogurile, accidentele rutiere, crimele si tentativele
de suicid la un loc.

Aproape un miliard de barbati din intreaga lume fumeaza – cca 35% din
barbati in tarile dezvoltate si 50% din barbati in tarile in curs de dezvoltare.
Tendinta este de usoara scadere a numarului de fumatori din intreaga lume.
Totusi, aceasta tendinta este foarte putin marcata de-a lungul ultimelor decenii,
iar intre timp milioane de decese se produc anual din cauza bolilor asociate cu
tabagismul.

Cat despre femei, cca 250 milioane de femei din intreaga lume fumeaza zilnic.
Aproximativ 22% din femei in tarile dezvoltate si 9% din femei in tarile in curs
de dezvoltare sunt fumatoare. In tari precum Australia, Canada, Marea Britanie
si Statele Unite, se inregistreaza o scadere a numarului de fumatoare. Dar
aceasta tendinta nu se regaseste in toate tarile dezvoltate. In Europa, numarul
fumatoarelor fie creste, fie ramane constant.

22