RATIONALISMUL

ABSTRACT
Rationalismul reprezinta doctrina filozofica care afirma ca adevarul trebuie sa fie determinat in virtutea ratiunii si nu pe baza credintei sau a dogmelor religioase. Rationalistii sustin ca ratiunea este sursa intregii cunoasteri umane. Exista si o alta forma de rationalism, mai putin extrem, care sustine ca ratiunea este principala sursa a cunoasterii sau ca ratiunea este sursa celui mai important tip de cunoastere. Rationalismul modern a fost considerat simplificarea gandirii. Principiile intelectuale ale Raionalismului se bazeaz pe teoria arhitecturii. Vitruviu stabilise deja n lucrarea sa De Arhitectura c arhitectura este o tiin care trebuie a fi neleas rational. Aceast formulare a fost preluata i dezvoltata n tratatele de arhitectur ale Renaterii. Teoria artei progresiste a sec. XVIII s-a opus frumusetei Barocului si Iluzionismului prin adevar i raiunie, continute in Rationalism.

INTRODUCERE
Raionalismul n arhitectur a fost rezultatul mbinrii progresului tehnologic cu angajamentul social. La sfritul Primului Rzboi Mondial, tarile Europene implicate in razboi se confruntau cu probleme serioase de reconstrucie, insa ce a flancat cu adevarat a fost boom-ul populatiei in crestere si cererea sporit pentru locuine. Acesta a fost motivul pentru care avangarda aanumita - "protorationalism", care, pn atunci, a fost dedicat a pentru soluionarea problemelor n special abstracte i pur estetice, a inceput sa lucreze si sa evolueze pe probleme ce devenisera eseniale; de aici si reproductibilitatea n serie mare, utilizarea de noi materiale de construcii i prefabricate, cu scopul de a oferi un punct de vedere economic competitiv, deschiderile mari ale constructiilor i estomparea distinciilor tradiionale ntre faada i spatele unei cldiri ori ntre exterior i interior, au devenit sinonime cu arhitectura modern , initiind astfel raionalismului real, care insemna utilizarea raional a spaiului i a resurselor disponibile. Aceast micare a cutat o soluie pentru problema relaiei dintre individ i societate a modern, axata pe industrializare i pe urbanizare. Problema a fost analizat iniial de arhitectul german Walter Gropius, fondatorul Bauhaus, mpreun cu Mies van der Rohe - Belgia i Le Corbusier in Franta. Mai apoi, in Italia liderul micrii raionaliste a fost Giuseppe Terragni (Casa del fascio, Como, 1932-1936), in Olanda - Gerrit Rietveld (Sa Schroeder Casa, Utrecht n 1924), in Rusia - Vladimir Tatlin. Ei au ncercat s dea via unei arhitecturi fara diversificari clasice i romantice, punind prioritate pe funcionalitate in detrimentul decorativului. Proiectarea arhitectural a trebuit s fie funcionala printr-o relaie raional cu tehnicile de producie industrial i nevoile societii moderne.

Arhitectura raionalista se raspandeste imediat dup Primul Rzboi Mondial, caracterizat prin identificarea tot mai perfect de formei i funcie, utilizarea de volume simple i nete, preponderena liniei i a unghiurilor i eliminarea tuturor decorului. Din punct de vedere constructiv, raionalismul, a adoptat pe deplin configuraia n serie de piese prefabricate, cum ar fi corpuri de oel, care urmeaz s fie puse rapid pe structuri din beton armat, evitnd orice decor aplicat, precum i tencuial.

REPREZENTANTI SI CURENTE
BAUHAUS

Bauhaus este momentul cel mai nalt i cel mai semnificativ al raionalismului german. Este o coal public de arhitectur i arte aplicate, un adevrat centru al dezbateri lor privind arhitectura. Aceast coal reprezinta toate tendinele moderne artistice in pictura, sculptura, arhitectura grafica, urbanism, design industrial etc. Curentul Bauhaus (1919) a fost decisiv in dezvoltarea unui rationalism durabil in arhitectura. Cercetarile si tendintele constructivisme, cu economie maxima in folosirea terenului pentru constructii, atentia catre caracteristicile specifice materialelor (lemn, otel, sticla, diferite metale, etc.), ideea ca forma artistica deriva dintr-o metoda sau problema definita anterior, conduc la corespondenta dintre forma si functiune, precum si folosirea constanta a noilor tehnologii se numara printre principalele postulate al scolii create si conduse de Walter Gropius (1883-1969). Lexicul Cubismului si al Constructivismului adoptate de catre arhitecti aduce cu sine utilizarea sistematica a formelor elementare in compozitiile arhitecturale

in asa fel incat sa se obtina simetrie, echilibru si regularitate in intreaga proiectare. Folosirea noilor materiale, structura vizibila, acoperirea plata a acoperisurilor, simplificarea ornamentelor, suprefetele vitrate imense si preocuparea pentru spatiul intern al cladirii constituie alte puncte centrale ale asa numitei arhitecturi rationaliste. n 1933, coala a fost nchis de ctre naziti acuzai precum ca ar fi un centru de intelectuali comuniti. n ciuda faptului ca instituia nu mai functiona, ideile sale au fost totusi propagate n intreaga lume, ca urmare a emigrrii a multora dintre membrii si.

WALTER GROPIUS

Realizarile Rationalismului real devin evidente mai ales atunci cnd se fac comparatii la nivel de scara urbana: multe orae din Germania sunt echipate cu complexe de locuinte Weissenhof-Siedlung (Mies van der Rohe), cartiere de locuit, mai ales n Frankfurti Berlin. Prin Dammerstock-Karlsruhe i Siemensstadt la Berlin (1928) W. Gropius a rezolvat problema densitatii mari a populaiei i de ntreinere a zonelor verzi, cu cldiri nalte, dar intercalate cu zone de servicii colective. Precum s-a menionat mai sus Walter Gropius a excelat n proiectarea cldirilor colective, cum ar fi atelierele de lucru Fagus (1911), care au avut ca avantaj iluminarea prin sticla plasata n structuri metalice, precum i Bauhaus din Dessau (1925). n 1928, Gropius sa mutat la Berlin i sa dedicat problemei aa -numitelor locuinte lowcost. A lucrat la o metod de "construcie liniar", n care unitile de standardizate sunt prevzute n rnduri paralele (Dammerstock lng Karlsruhe, 1927 -1928), i el a creat, de asemenea, mai multe prototipuri de apartamente low-cost utilizate pe scar larg n Europa de Vest, constructii care au contribuit la difuzarea rationalismului si functionalismului in arhitectura rii.

LE CORBUSIER

Le Corbusier, de fapt, n tineree a fost pictor cubist, fiind legat de "Esprit Nouveau" Ozenfant, si a fost iniial un arhitect utopic, asa incit atunci cnd a abandonat n cele din urm acest stadiu juvenil si a inceput sa se dedice soluionarii problemelor arhitecturale mai concrete, s-a impus decisiv si niciodat nu a abandonat formele sale de viziune plastica i care erau concepute pentru fiecare model nou de locuinta. Le Corbusier a definit acea "msura" pe care a numit-o Modulor, folosita pentru fiecare cldire si care se bazeaza pe figura uman si dimensiunea sa. Dac Gropius a nceput de la o geometrie ce obtinea forme simple i uor de standardizat i, prin urmare, reproductibile n serie pentru a crea uniti de locuit, Le Corbusier ncepea ntotdeauna de la funcia pentru care cldirea este conceputa. Semnificativ n acest sens, cldirile sale sunt suspendate pe piloni (pilotis), ce par s pluteasc in spaiul din jur, fr intrerupere. Cele cinci elemente care au definit programul sau au fost stalpii, planul de drum liber, gradina-terasa, fatade libere si ferestre orizontale. Principiile centrale ale metodei de lucru a lui Le Corbusier si filosofia de planificare urbana folosirea rationala a materialelor, metode de constructie economice, un limbaj formal fara ornamente si un dialog systematic cu tehnologia industriei, au avut o influenta profunda asupra arhitecturii moderne braziliene, mai presus de toate, pe seama vizitelor sale repetate in tara. Le Corbusier a vizitat pentru prima oara Brazilia in 1929, prin birourile poetului Blaise Cendrars (1887-1961). In acest punct, el l-a intalnit pe Gregori Warchavchik (1896-1972), care a fost responsabil pentru primele rezidente moderne din Brazilia. Rus, prin nastere, dar instruit in Italia, Warchavchik devenise familiarizat cu lucrarile lui Gropius si Le Corbusieri inainte de a

emigra in Brazilia in 1923. Lucrarile sale (ex. Casa din Rua Santa Cruz) reflecta ingrijorarea cu care fuzioneaza functionalismul si cubismul. Desi realizarile marilor planificator urbani si arhitecti moderni au devenit cunoscute in Brazilia prin Warchavchik, Rino Levi (1901-1965), Carlos Leao (1906-1983) si fratii Marcelo si Millton Roberto, responsabili pentru sediul Asociatiei Brasileira de Imprensa ABI (asociatia de presa braziliana) in Rio de Janeiro (1936), una dintre primele lucrari de arhitectura noua in Brazilia, vizita lui Le Corbusier in 1936 a fost responsabila pentru impactul eficient al ideilor sale asupra unei intregi generatii de tineri arhitecti brazilieni.

LUDWIG MIES VAN DER ROHE

Mies van der Rohe, alturi de Walter Gropius i Le Corbusier, este considerat ca unul dintre pionierii, dar i maetrii arhitecturii moderne. Rezultatul creaiei sale arhitecturale este unul din stilurile cele mai influente ale secolului XX, marcat de claritate i simplitate. Cldirile din epoca maturitii creaiei sale artistice utilizez materiale moderne, aa cum ar fi oelul industrial i sticla plan, cu ajutorul crora a definit spaii i suprafee elegante i n acelai timp austere. Arhitectul german, mai ales n perioada american a creaiei sale, a dezvoltat pn la simplitatea maxim, specific doar maetrilor, utilizarea produselor industriale de serie (oelul, sticla, betonul armat, metale i aliaje dure), iniiat de Gropius i el n perioada lor numit Bauhaus, pentru a crea o arhitectur esenializat, cu o mare putere de sugestie. Mies van der Rohe a numit acest stil arhitectural propus de el arhitectur piele i oase. Alii au numit-o mai puin este mai mult.