Aristotel - poetica si critica Poetica lui Aristotel a fost in general recunoscuta pe taramul Icultural occidental ca piatra de temelie pentru

studiul literaturii. JDupa mai bine de doua milenii de erudit studiu al operei I aristotelice1, orice noi investigatii ar putea fi intampinate cu [scepticism. in ultimele decenii, studiul scrierilor lui Aristotel a lajuns intr-o noua etapa, in care opera sa a fost recunoscuta ca o I sursa vitala de inspiratie pentru stiinta moderna, pentru filosofie, Ilogica si estetica (cf. Tatarkiewicz 1961; Veatch 1974; Barnes et lai. (ed.) 1975-l979).2 in acest nou context, Poetica, folosita I adeseori drept mijloc de a sustine sau de a combate o doctrina sau Io practica poetica anume - poate fi studiata, in sfarsit, pe baza propriei sale valori. Publicarea a doua comentarii excelente si,

in aceeasi masura, exhaustive (Else 1975: Dupont-Roc si Lallot 11980) face cu putinta ca si un nespecialist in cultura antica sa | poata infrunta cu suficienta siguranta acest text dificil si partial I obscur: ..Textul grecesc al Poeticii este acum accesibil chiar si I acelor cititori care nu sunt experti in limba greaca" (Todorov 11980, 5). Comentatorii lui Aristotel au acordat multa atentie unor jconcepte-cheie izolate ale Poeticii, precum cele de mimesis, ynythos si catharsis. Abordarea mea, precum si punctul ei central |vor fi diferite de ceea ce s-a scris pana acum. in sensul ca, urmand Imetoda reconstructiei sistemice, voi incerca sa scot la iveala IPrincipiile epistemologice ale Poeticii. Mai exact, voi descrie Imodul in care a procedat Aristotel pentru a acumula cunoasterea I despre ana poetica si felul modelului in care a reprezentat aceasta I cunoastere.

1. Arte si stiinte productive in zadar vom cauta in scrierile lui Aristotel, inclusiv in Poetica, expunere explicita a principiilor epistemologice care ar trebui a guverneze studiul artei poetice. in Poetica, asa cum si Gerald Else observat, "ne lipseste acel ceva care are valoare de prefata in fiecai opera aristotelica de maturitate {De Anima, Istoria animalelor, Fizici Metafizica, Etica Nicomahica, Politica, Retorica), si anume o expunere generala cu scop orientativ, care sa arate in ce relatie est domeniul de studiu cu alte tipuri si niveluri de cunoastere" (1957. 2! De la inceputurile sale. studiul literaturii este marcat de absenta UI reflectii de tip epistemologic. Ca urmare, temeiurile epistemologici ale poeticii iui Aristotel trebuie sa fie reconstruite din demersul saj cognitiv. Un scurt rezumat al filosofiei cunoasterii la

Aristotel repre zinta un punct de plecare indispensabil pentru aceasta reconstructie.Potrivit lui Aristotel, spiritul uman este capabil sa obtina cui noasterea in cinci moduri diferite: "Sa admitem deci ca modalitatii] prin care sufletul enunta adevarul sub forma de afirmatie sau negatii sunt in numar de cinci: arta, stiinta, intelepciunea practicai intelepciunea speculativa, intelectul intuitiv" (EN VI. 3. 1139b)*. In acest cadru, poetica ar putea fi clasificata in chip plauzibil drept arta, o stiinta sau o intelepciune practica Clasificarea poeticii ci intelepciune practica ar contrazice diferentierea clara pe care o fac Aristotel intre "actiune" si ..productie" (creare) (EN VI, 4. 1 14(J cf. Meta VI. 6. 1025b). Cunoasterea numita ..intelepciune practica] este o calauza rationala a actiunii: ..Ramane deci sa definiri intelepciunea practica drept un habitus al actiunii insotit de ratiune

adevarata, avand ca obiect ceea ce este bine si ceea ce este rau pena om" (EN VI, 5. 1140b). Deoarece poezia este mai curand modalitate de "productie" decat una de "actiune", ea nu poate intra i'i< orizontul "intelepciunii practice". Astfel, stabilirea statutului epistemologic al poeticii este redusa la disjunctia bine cunoscut oricarui student la literatura: Este poetica o arta sau o stiinta?Pentru a afla raspunsul dat de Aristotel la aceasta intrebare trebuie mai intai sa descriem conceptia lui despre arta.