VERIFICARE LA FILOSOFIA ARTEI

ANUL I, SEM I

LISTĂ CU SUBIECTE POSIBILE PENTRU VERIFICAREA SCRISĂ

1. Cele două forme ale esteticii filosofice.

2. Explicaţi corelaţia dintre estetica modernă şi estetica contemporană.

3. Obiectiv estetic şi obiectiv artistic. Definiţii, trăsături şi diferenţele între cele două concepte.

4. Definiţi conceptul de artă şi arătaţi cum aceasta poate fi privită atât ca obiect artistic, cât şi ca
obiect estetic.

5. Distincţia dintre fiinţă şi fiinţare. Definiţi conceptele şi analizaţi legăturile dintre ele.

6. Esenţa operei de artă ca farmec şi seducţie. Definiţi cele două trăsături esenţiale ale operei de
artă şi arătaţi corelaţiile dintre ele.

7. Lumea cotidiană şi lumea operei de artă. Ce este "substituţie de mundaneitate"?

8. Bipolaritatea atracţiei şi suveranitatea urâtului în artă. Estetica urâtului din perspectiva

seducţiei şi farmecului artei.

9. Definiţi conceptul de Weltanschauung şi arătaţi relevanţa sa pentru filosofia artei.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Weltanschauung

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A22655/pdf

Vezi daca ceea ce a spus el aici poti pune audio:

http://www.cornelmoraru.ro/docs/prezent%C4%83ri/filosofia-artei-1/2.%20Concepte
%20fundamentale%20ale%20filosofiei%20artei.pdf

10. Enunţaţi şi definiţi conceptul de lume gândit ca ansamblu de sensuri. Conceptul natural şi
conceptul filosofic de lume.

11. Expuneţi concepţia lui Platon despre artă.

https://www.scribd.com/doc/11830824/estetica-Lui-Platon

- https://www.academia.edu/32185353/Estetica_lui_Platon
12. Imitaţie bună şi imitaţie rea. În ce condiţii alungă Platon artiştii din cetatea ideală şi în ce
condiţii îi "primeşte înapoi"? (Se leaga subiectele intre ele)

- https://www.academia.edu/32185353/Estetica_lui_Platon

13. Rolul artei în societate în filosofia antică grecească: Platon şi Aristotel.

Atena a devenit centrul de întâlnire al sofiștilor și a fost orașul lui Socrate, a cărui filosofie a
dăinuit, prin intermediul operelor lui Platon, dealungul istoriei până în zilele noastre. La rândul
său, Platon a creat o școală filosofică în cadrul "Academiei", în timp ce Aristotel și-a dezvoltat
sistemul său filosofic, politic și moral în cadrul peripateticilor. Scurt timp după aceea au apărut la
Atena școala epicureică și cea stoică. La Roma, împăratul și filosoful Marc Aureliu precum și
filosoful Seneca erau impregnați în special de stoicism. Propagarea creștinismului în lumea
romană a marcat sfârșitul elenismului și a făcut trecerea către epoca medievală.

Filosofia clasică greacă s-a dezvoltat mai departe și în epoca elenistică. Astfel la Alexandria a
luat ființă "Școala din Alexandria", care a exercitat o puternică influență asupra gândirii
filosofice în perioadele următoare, până în epoca expansiunii romane. În Atena, "școala
peripateticiană" continuă activitatea inițiată de Aristotel, în timp ce Academia rămâne fidelă
sistemului de gândire al lui Platon. În perioada de trecere de la secolul al IV-lea către secolul al
III-lea î.Chr. au apărut două școli filosofice, Stoa și Epicureismul, care au marcat momente
importante în filosofie și etică, depășind cu mult locul și timpul lor de apariție. Influența
lor, departe de a se epuiza cu trecerea secolilor, se resimte până în timpurile moderne.
(Posibil sa ajute si la punctul 33.) În timp ce epicureismul recomandă aspirația spre fericire prin
satisfacția rațională a plăcerilor și stăpânirea de sine în viața de fiecare zi, stoicismul combate
dependența spiritului de satisfacția trebuințelor individuale, recomandă controlul
comportamentului prin rațiune și vede individul ca parte a unei comunități, determinat de
propriul destin în acord cu ordinea universală.

Propagate prin filosofii greci Panaitios din Rhodos și Poseidonios din Apameia, ideile de bază
ale stoicismului au pătruns și în elita romană, atât în epoca republicană, cât și mai târziu în
timpul imperiului. În perioada de declin al Republicei, prin Cicero, și în perioada imperială, prin
Seneca și împăratul Marc Aureliu, romanii preiau principiile stoice, împreună cu elemente ale
altor școli filosofice grecești, scrierile acestora caracterizându-se prin eclectism. Lucretius adoptă
sistemul filosofic al lui Epicur, adaptându-l la concepția sa despre viață și la realitățile romane.
Filosofia epicureică, concurând stoicismul și alte curente filosofice, a dobândit o largă circulație
la romani, care, sătui de războaie și de frământările politice, își doreau o viață mai liniștită. Ca și
Cicero, Lucretius are meritul de a fi contribuit la dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului
filosofic în limba latină, dând sensuri noi unor cuvinte mai vechi: ratio, corpora prima, prima
elementa, principia, primordia rerum etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofia_antic%C4%83_greco-roman%C4%83

14. Expuneţi concepţia lui Aristotel despre artă.

15. Analizaţi trăsăturile fundamentale ale teoriei artei ca imitaţie la Platon şi Aristotel.
16. Teoria artei ca armonie sau Marea teorie a frumosului. Definiţie şi concepte fundamentale.

17. Concepţia lui Plotin privitoare la artă. Legături cu tradiţia şi elemente de noutate.

18. Explicaţi de ce neoplatonismul poate fi definit ca o sinteză a Weltanschauung-ului grecesc şi

a celui oriental. Enunţaţi trăsăturile principale ale acestor două viziuni asupra lumii.

19. Enunţaţi principalele coordonate ale metafizicii plotiniene.

20. Filosofia artei în viziunea lui Plotin.

21. Care este locul frumosului în filosofia grecească antică: în obiect sau în simţuri. Argumentaţi
răspunsul cu exemple din gândirea filosofilor studiaţi.

22. Expuneţi fundamentele ontologico-religioase ale practicilor gândirii medievale.

23. Definiţi conceptul de "simbol" şi rolul acestuia în Weltanschauung-ul medieval.

24. Inconoclasmul - Războiul icoanelor. Context istoric şi fundamente filosofice.

25. Enunţaţi principalele trăsături ale mentalităţii şi societăţii bizantine.

26. Arătaţi diferenţele principale dintre viziunea asupra artei în lumea creştină apuseană şi în cea
bizantină.

27. Expuneţi concepţia Sfântului Augustin despre artă.

28. Expuneţi concepţia lui Toma din Aquino despre artă.

29. Enunţaţi presupoziţiile gândirii renascentiste despre artă.

30. Expuneţi pe scurt principalele teorii despre artă din perioada Renaşterii.

31. Teoria artei ca imitaţie în Antichitate şi în Renaştere. Asemănări şi deosebiri.

32. Teoria proporţiei în Renaştere şi teoria artei ca armonie din Antichitate. Asemănări şi
deosebiri.

33. Este teoria artei ca imitaţie o teorie ce poate fi aplicată la arta modernă şi contemporană.
Argumentaţi-vă răspunsul.
LINK SCRIBD:

https://www.scribd.com/document/406226719/Filosofia-artei

https://www.scribd.com/document/391988473/Filosofia-Artei-Intrebari-si-raspunsuri-anul-1-
sem-1-UNArte