MINISTERUL ~~I~~~~~III CERCETARII

Elena Lupsa
Gabriel Hacman

I OSO Ie
Manual pentru clasa a XII-a

Tip A

,:,,-,,~
, - ~,"

edl~

--

~ .

Jl

............

EDITURA DIDACTICA ?I PEDAGOGICA, R.A.

Manualu l a fost aprobat pri n Ordinu l Mini strului Edu catiei, Cerceiarii ~i Tiner etului
nr, 156 1/79 din 23 .07.2 007, in ur ma eva luar ii ca litativc, si cstc rea lizat in conformita te c u
pro gra mclc analiticc aprobate prin Ordin al Min istrului Educat iei si Cc rcctar ii nr. 595 9 din
22 .12.2006.

Dcscrierea Cl l' a Bibliotecii Nationale a Roman iei

L UPSA, E LENA
Filosolie : m a n ua l pen t ru clasa a XII-a: lip A I
Elena Lup sa, Gabriel Hacman. - Bu cure sti : Ed itura
Didactics si Pedagogica . 2009
ISBN 978-973-30-2529-0
L Hacman , Gabri el
1(075. 35)

' EDP 2009, Toate drepturile asup ra acestei editii sunt rezervate Editurii 'Didactice si

Pcdag ogicc, R.A., Bucuresti. Orice prelua re, partiala sau integrala, a textului sau a
materia lului grafic din aceasta lucrare se face numa i ell acordu l scr is al ed iturii.
Refe renti :

lector uni v. dr. Bogdan Popoveni u c

prof. dr. Alina-Monica Baraian

EDrrU RA DIDACTI C:\.SI PEDAGOGICA, R.A.

Str, Spiru Haret nr, 12, sec tor I, co d 0 I 0 176, Bucuresti
Tel. :
021. 315 3820
Tel./Fax: 02 1. 31228 85
E-m ai l: office@edituradp .ro
www.e dituradp.ro
Lib ra ria E.D.P.: Srr. Ge n. Berth elot, nr. 28-30. sector 1

C o mcnz ilc pcnt r u a cea st a lucra rc sc prirncsc :

prin pos ta, pe adresa editurii, eu mentiunea cornand a carte
pr in e-mail:
comenz i@e d itura dp.ro
marketing@ edituradp.ro
comercial @ edituradp.ro
prin tel./fax: 02 1. 3 15 73 98 ; 021 .31 3 34 70
Director general:
Redactor-sef:
Redactor:
Tehnoredactare:
Coperta:

Dane Karoly Andras

Dan Dumitru
Celina l or dache
Angela Cotofana, Mlrcea Cotofana
Elena Dragulelei Dumit ru
Numa r de plan: 54007/2009. Form at: 16170 x 100.
Bun de tipar: iulie 2009 . Coli de tipar 9
Tiparul cxccutat la CN.1. ,.CORESI" S.A ., Bucuresti

IN LOC DE ARGUMEN T

( ... ) da cd stiintele isto risese lucrurile mai bine si mai intemeiat, de

ee mai este ne voie de fi losofie ? Dacii s tiint ele de as tiizi rd spund
p resinuirilor speculative de ieri. ce-i ma i ramane filos ofie i? tt riinuin e
tot . Filosofia. e drept, Jlll mai are nimic p ropriu ill continut; nascli/e din
ea. stiintele s-GlI liJt01'S. co tot ce e viu, impo triva ei si aujefuit-o de concep te
si probleme. l-au luat pdna si ce mai area propriu: earegoriile: despre
cauzalitate , unitate. pluralitate, necesitate. desp re relatie. limp si spatiu
vorbesc as tiizi ma i add nci t si riguros stiintele. Chiar desp re om si constiinui
all s-ofacd intr-o zi. Nimi c mi le poatefi stra in. - Da r nicifilosofiei.
Filosofia e libera de obligatii. Fnnnusetea ei e ca se poate incepe
de oriunde. Nil e 0 stii nta si 1111 are ni ci nuicar 0 definitie. i[i place
Descartes? illcepe CII Descartes. Te pas ioneazd problema devenirii? lncepe
CII ea. Da r sa stii sci incepi. Ce efilosofia. asia ai s-o inveti pe drum. Cdci
p leci aCllm. pleci sp re 0 lume pe care 0 poti giisi ori unde ai pleca. Nil
exis ta cale regula pentru matematici, sp une Euclid unui rege: dartocniai
cd exis ta. $1pentru niatematici $1pe ntru s tiintd; e calea regalii a ratiunii,
calea logiciuuii. Nu s e poate invata ma tentatica decdt intr-unfel. iar asta
ins eamnii calea rega lii. Darfilosofi a n-are asa ceva. Eo se poole invdta
de oriunde, cd ci n-arc calea regu la a ratiunii, ci ciiile nestiute ale inimii.
Ce e interesant cd nd Ie indeletnicesti Cll jilosojia e ca de 10 /III
moment dat totu l incepe sa te inte rese:e si sa te instruiascd: teologia ca si
matematicile, stiinte le naturale ca si teoria muzicii.
Sdfie sfdrsitul? Sail abia atun ci incep t?
Cii t eodatd II/i se pare cd st itt ce es te fil osofi o: e aventura
uni versalului cdnd devine particular.

Constantin Noica

CAPITOLUL

- --_ __ _--_._-......

......

/'
Prin olll . filosofi a g (l Jld q 'fe uma nul dinco/~
I de e/ ( ...) dar ill j uru l omului pivoteazd totul.

I
I

Ceea ce e ab surd /a cei ca re cer sinipla I

liberta te pentru buna dezvo ltare a omu lui e cd is!
t inchipuie a su ce est e omul; cdnd de [ap t omul e !
i cc\'a care se defineste neincetat - Sunt de partea ~
\ ce lui ca re nu stie. 1are sorti sc'i caute ceva.
I
"
Consta ntin No ica .-

- _ ---- -------......

1.1 . Omul si problematica naturii umane

1.2. Omul ~ i societatea
11.3. Alteritate ~i iden titate
I 1.4. Sensul vietii
\
Evaluare
r
I

Auguste Rodin - Gsndttorut

Ne nas tern sal! deven irn oameni?

Omul , tanim al contradictii lor
Omul, fiin]ii socia la
Suntem ceea ce am a les sa fim
Suntcm ceca cc alt ii au ales pentru no i
Fericirca sa l! sons ul vietii

Ce estc fericirea?

---_.,

1.1.

OMUl 51
, PROBlEMATICA NATU RII UMANE

Filra indoiala ca . inca din antichitatc, omul si-a pus

Pom ind de la text ul urmator,
intre bari care vizau or igini le sau natura sa, sau destinul rcalizati 0 dczbat crc.
sau, omul de venind astfel ,, 0 problema pentru om".(Gabriel
0 111 111 esto [iinta prtn ca re
Ma rcel). Soc rate a facut primu l pas coborand filosofia din int rii intrebii ri ill III me; dar omu l
cer pe pam ant si aducand-o in caminele noastre" (C icero) es te si .flin!(; pentru care rill ill
pri n oric niarca viziunii filosoficc sprc c unoasterea ornului. lume intrebiin care il privesc si
la care nil poate ni spunde. Omnl
Maxi ma lui Socrate .Cunoaste -te pe ti ne insuti !" a se defineste, prin urmare, in
cont ribu it la sparirea campul ui rcflcctici fil osoficc prin rapon C I/ ignoran ta originara. EI
incl ud erea problernaticii uma nul ui in campul de interes al are 0 teg iit urii profllll d(; Cit
investi gat iei fi losofice. De -a lu ngu l istoriei fi losofiei , aceas tel igno rantd. Si tocm ai in .
maxim a a fost reluata de numer osi filosofi si nici m acar ~ .Iim crie de eo def ineste e/ ce estc
,~ i ce ca//ld.
astazi nu si-a pierdut forta si ac tualitatea.
J e an- Pa u l Sa r tre . Adeviir si
O mu l si problerna tica natur ii uma ne reprez inta una exis tentii
dintr e prob lc mc lc ca rdi nale a le filosofiei. Et imo logic
tennenul de natura provine din Iimba lati na, din verbul
nascor, a naste, iar prin nuturd um an ii intclegc m ceca cc
este co rnun tuturo r oarne ni lor, in timp ce nat ura un ei
persoane poate desemn a si ceea ce singularizeaza individul
de ceil alti se men i ai sal.
Nat ur a si locu l o mului in lu m e , cunoastcrea ,
libertatea , dreptatea etc. constituie teme care nu pot fi
abordate decat in legatura cu orn ul. Astfel , filoso ful gennan,
Im m a n ue l Kan t , pe ntru a raspunde la intrebarea "Ce este
omul?", a id e n tif ica t tr e i mar i dircc tii c are v iz a u
cunoasterea (C e pot sa stiu" ), morala (Ce trebuie sa fac" )
si relatia cu divinitatea (Ce-rni es te ingad uit sa sper" ).
Ultime le trei int re bari se sub sumeaza intrebari i Ce este
omul", deoarece " fn jurul omului pivo teazu totul"
(C Noica) .
Max Scheler es te filo soful care la incc putul
seeolului trcc ut impune nu me le de antropologiefilosoficd
pentr u preocu parilc legat e de dcfinirea naturi i um ane desi
te rmenu l de an tropo logie este folosit inca din 1596 (in
limba greaca antropos i nsea rnna o m) si preocuparile
re feritoarc la explica rca nat urii um an e sun t de 0 varsta
cu fil oso fia, Daca la incep ut om ul era socotit si mpla parte
a naturii, asem enea tu turor o biee telar (prcsocraticii), odata
cu ori entarea c un oaste rii fi losofi ce spre lum ea in tcr ioar a
a omul ui , fil osofii au cons idera t ca in tc lcgerca acest uia
poate co nstitui 0 ca le de ac ces spre descifrar ea secrete lor
unive rs ului. In acest se ns, uni vcrs ul a fost caracterizat
d rept 0 lum e .muta' in con stient a in rap ort cu om ul care,
des i est e ce a slaba, cea mai fragi la fiinta din cos mos , es te

Plalon
(428 - 348 i.H.)
Info: Fi losofan tic , disci po l allui
So cra te. a fon da t in 385 i. H.

Academia ntcniana, scoala care a

durat ca teva sccole. In po litic a.
ilu strat proi ectul un c i cotati idcalc.

formata din trei clasc: filoso fii.

razboinic ii si producarorii.
Opera: principa lele d ialog ur i sun t:

Apologia lui Socrate. Crlron.

Gorg ias , Feda n, Bcmclietul.
Thn a tos . Protagoras . Menon ,
R ep ublica, Parmenh/e.

,
Co rnc nta ti, pe baza text ulu i

de mai j os. teza potriv it carc ia I

om ul este alcatuit di n suflct $i corp. I

SO CRATE : Vasazica , omul cstc

al tce va decat pro pri ul san co rp ?

A LCIBIADE : S-ar parea.

SOC RAT E: Atunci ce eslc omu l?
A LC IB IA DE : N u suu sa spu n.
SOCRATE : Dar eel pu tin stii ca

este eel care arc in fo tc sirua

co rpul.
ALC IB IA DE : Asa e.
SO C RATE : Ins a se fo loscst c de
[ corp altul decat sufletul?
A LCIBIAD E: Nu altul. (. . . )
SOCRAT E: in oricc caz, ered ca
nimcni nu co ntests inca un luc ru.
A LCIB IAD E: Ce lucru ?
SOC RATE : Ca omul est e una d in
accstca trci .
ALC IBIA DE: Care a nume?
SOCRATE : Sufletul . co rpu l sa u.
In sfa rs it . int runirea lo r, adica
lntrcgu l. ( . .. )

si cea mai nob ila, deoarecc este inzestrat a eu ratiu ne. fapt
ce il face consticnt de pozitia sa in uni vers (vezi tcxtul lui
B. Pascal).
Concep tiilefilosofice desp re 0111 pot fi grupate in
doua mari categori i: unele care definesc omul prin
trasaturl esentiale, adica prin tra saturi nece sar e ~i
uni ver sale si altele care dcfincsc omul prin a bsen ta
unor asernenea trasaturi. Filosofii d in pri ma cat egorie
admit 0 natu ra um ana data. dar difera intre ei pr in
identificarea tra saturii definitorii. Filosofii anti ci au definir
omu l prin suflet fara sa ignore celelalte fac ult ati ale
sub iectivitatii umane, cum ar fi, de exe rnplu, afectivitatea
sau latura corporala (Platon). Ganditor ii med ieva li au
vazut in am corp si suflet ~ i au sustinut dogma rel igioasa
a om ului pacatos, atat prin trupul, dar si prin suflerul
subj ugat poftclor trupesti . De aici , apare si necesirarea de
a regandi natura umaria, in sens religio s, sustinand
desavarsire a ac est eia prin credinta eu ajutorul ratiunii si
vointci (vez i textul lui Augustin). Pentru R. Des cartes
omul es te a substanta duala, alcatuita din trup si sullet.
.am lucru care cugeta" , cugetarea fiind atributul suflerului.
iar intindere a fii nd atributu l trupului . M crg and mai
departe, alti fi losofi au identificat doua tipuri umane :
omul religi os si eel areligios, sustinand ca ,.omu l areligios
in stare pura est e un fenorn en mai degraba rar" in
soc ietatile mod ern e (M. Eliad e).
Filosofii din cea de-a doua categori c defin esc omul
prin absenta unor trasaturi definito rii pleaca de la premisa
ca in a m se gaseste forta care-i pennite sa-i a leaga esen ta,
As tfel, daca Dumnez eu I-a creal pe om ~ i I-a inzestrat cu
spirit tara ca prin aces ta sa- i confere 0 anumita natura
(es enta) . ci I-a lasat sa-s i alcaga natura cu ajut orul ratiunii
si vointci, dcm nita tea omului consta in utili zarea pro priei
libertati de alegere in scop ul desavarsiri : acesleia (vezi
tcxtul lui Pic o della Mirand ola) . A lt j fil osofi sustin
caracterul nedeterminat al naturii umane, ncg and insa
exi stent a lui Dumnezeu si sustinand ca nat ura umaria nu
es te stabilita de di vinitate, dcoarccc ornu l .rnai intai
exista" , "se ivcste" si apoi primestc Irasaturi defi nitorii
prin propria sa libertale de alegere. in lru cat Dumnezeu
nu cxista, nu cx ista 0 .Jume a valorilor' pe care omul sa
si-o insu seasca , ci omul repr ezinta sursa valorilor. fiind
responsabi l pentru fiecare alegere pe care 0 face (vezi
textul lui J.-P. Same).
Acca sta idee esle dusa mai departe atun ci cand se
cons idera ca omul esle a fiinta desch isa penna nent c,\tre

~~

lume si num ai dezvaluirea propriei fiinte contribuie la

cunoastcrea universului.
Alte teorii sus lin ca omul se na ste om ~ i de vin e om.
adica el se defineste atat printr-o natura proprie, cat si prin
ac tivi tate sociala care-i modeleaza trasaturilc definitorii .
-Astfel. omul est e definit ca homo Jaber av and in vedere
inteligenta. care desi exi sta si la alte an imale, ii pennite ca
prin int ennediul in vent ie i sa proiecteze si sa realizeze
.obiecre anificiale' (vezi textul lui H.L. Bergson). Ca
rcactie la aceasta conc eptie . omul va fi definit drept
" existenta intru miste r si pentru rcvc lare" , afirmand ca nu
inte ligc nta repre zinta criteriul de definire a omului, ci faptul
ca omul este 0 fiinta creatoare de cultura, capabila "sa
rcnunte cateodata ch iar pa na la auto nimic irc la avantajele
cchilibrului si ale securitatii" (vezi textull ui L. Blaga),

Henri Bergson ( 1859-1941), 1'01/1(1/1 creutoare

Homo faber
Ca nd putem data apa ritia om ului pe pam ant" in
vre mea confection arii primclor an ne, a prim elor une lte,
(... ) Animalelc pc care , din punctul de vcdere al inteligentei,
Ic cla sifica m imediat dupa om - rnaimutele ~ i elefantii ..
stiu sa folo sea sca oca zion al un instrument artificial. Sub
ele, dar nu prea departe, sun t asezate ace lea ca re recuno sc
un obicct fabrica l. Vulpea, de exemplu, rec unoaste ca 0
capcana este 0 capcana , Fara indoiala, pretutindeni unde
exis ta inferenta exista si inteligent a: iar inferenta care consta
in pre luc rarea experientei trecut e in scnsul celei prezente
este deja inceputul invenji ei. Inventia se desavarseste atunci
cand se ma tcrializeaza intr-un obiect fabrica t, Spre ace st
!ucru tinde, ca spre un ideaL intelig ent a anima lelor, Si chiar
daca in mod ob isnuit e le nu ajung sa produca obiecte
artificiale de car e sa se poata servi, instinctele lor naturale
Ie pennit totusi vari atii pe care Ie indreapt a in acest sens.
In privinta in teligentei om e nest i, inca nn s-a
accentuat indeajuns de mult asupra faptului ca inventia
mecanica a constituit punctul ei de plecare , ca si astazi
viata noastra sociala graviteaza in j urul fabricarii si utilizarii
ins trumentelor artificialc. ca inventiile care au marcat
progresu! au trasat, in acelasi timp. insasi di rectia acestuia.
Adcsea ne e greu sa ne dam seama ca schirn barile suferite
de omenire se re fera , de ob icei, la transformarile din
do m e n iul une ltelor folo sit e . Obi snuintcle noa stre
individuale si chiar soc ia le suprav ietuiesc de stu! de rnul ra
vrerne imp rejurarilo r care Ie-au produs, astfel incat efectele

SOCRATE: lntr-adcvar. daca nu

diriguieste una din pam. nu c ell
putima in niciunchip ca diriguitor
sa fie intregu l.
ALClBIADE: Ai d rcpta tc.
SOCRATE: intruc,i t insa omul nu
esre nici numa i corp si nici inrrunire laola lta. nu mai ram ane. crcd
eu. decat ca 001u1 lnsusi sa nu tie

nimic: sau. daca rotusi cste (' C\'3 .

sa rczulte cum ca e alt ce va decal
su tl et. ( .. . )

SOCRATE: (... ) intr-adcvilr. va

trebu i sa rec unoastem ca nimic nu
este mai presus in noi insinc.
decal su fl etul .
Platon, A lcib iade

--

Henri- Lou ts Bergso n

( 1859- 194 1)
Info: Filosof franccz. profesor la
Coli ge de France. lau rc at al
prerniului Nobel pentru Iitcrarura.
A fost initiatoral intuitionismului
prin care a incercat sa surprinds
mobilitatca rcali tatii Irncleasa ca
evolutie creatoare.
Op er a: Xt at crie si memorie
(1896). Raslil ( 1900) . Ce Ie douii
surse ale morale; $i religiei ( 1932).

---

lntuitinnismul reprezinta 0 teorie

a cunoasteni ca re acord d 1/11 /VI
impo rtant intu itiei (ill tcoria lui
Bergson. intuitia. in opaz itie CII
i nre ligentu concep tuola s u n
stiintifica. p erm it e ll CO ,!SIII la
absohul .

profundc ale unci inve ntii se fac remarcatc abia cando pentru
noi. ea si-a pierdut dcja caracter ul de noutate.
(...) Daca ne-am putca dcsc otorosi de or ice orgohu.
da ca - spre a ne de fini ca specie - ne-am ghi da dupa ce a
ce pr eistoria $i istori a ne arata en reprezinta caracteristica
sta bila a omului si a inteli gcntei, nu ne vorn sp une Homo
Sapien s, c i Hom o Faber. in fond, inteligenta (... 1 este
Homo Sap iens - Omu l inte lept
capacitate
a de a fabrica ob iecte art ificiale, in partie lar
(lat. ).
un
eltc
dc
facu t unelte si de a va ria la infinit fabric area
Homo Faber - Omul mestesugar
lor.
(lat.)

Lucian Blaga
(l R95-1 961 )
Info: Filoso f si poet, s-a nascut
la Lan crnm , in apropiere de
Scbc s. Studiile filo soficc le-a
, f1i Cllt lu Univcrsitatca din Viena
und e a obt inut in anul 1920 titlul
de doctor. in anul 1938 a fest
numi t pr o fe so r de filoso f ia
culruriila Universitatea din ClujNapoca . in pcrioada 1949-1959
a lucrat la Filiala Cluj a Academici ~ i la Biblio teca univcrsitara.
Filosofia sa repr ezinta 0 rcflcctic
as u p rn conditie i um ane in
univcrs. in fata Marelui Anonim.
conceput ca un ..produs miti cfllo sofic" al ir nagi natiei cautatoa rc de scnsuri ultime. caruia i
sc atribu ie calitati di v ine $i
demonicc.
Opera: Filos o fia s ti l ului,
Fenomenul origina r: Tri/og ia
cuno as terii, Trilogia culturii.
Trilog ia valorilor.

L ucian Blaga ( 1895- 1961), Gene:a m etaf orei ~i sen su!

culturii
Existenta intru mister ~i pentru revelare
in ea dru l ..naturii" , omul este des igur un simplu
animal inzestrat uni lateral cu cea mai mare inreligema,
dar aceas ta pr opoziti e ni se pare tot atat de ire leva nta a
~i cum ai sp une ca. in eadr ul nat urii si in pe rspective le ei
o .staruic" e un simplu bloc de piatrd cizelaui. Cornparatia
reliefea za sufic ie nt pa catul de care se faee vinovata
biologia ca nd ataca problema omenescului . accep and sa
pri veasca lucrurile di ntr-o pe rspc ctiva prea put in indicata
~ i iremed iab il in gusta. Sub ungh i biologic-natu ra list
problema diferent elor dintrc om si animal nu -si poate gasi
solutia ampla ce 0 com port a. Si e de m irare ca tocrnai un
Be rgson nu a stint sa laic, in ccata, ~ i alte perspective .
atun ci ca nd situatia tcc rctica a veac ului I-a invitat 5.1 se
indrume 'pre taina ornu lui. ( .. .) Constiinta ani rna lica nu
paraseste fag asurilc si continutur ile concretu lui. Tot ce .
in cornportarea an ima lica. pare orientare dine olo d e
im ediat sc datorest e int ocmiri lor fina liste ale vietii ca
atare, ~ i se intc grcaza intr-un soi de crcatie an onirna. e
pulseaza in "s pec ie". (...) Din ace st unghi, irue ligenta
urnana nu pre zinta p ro ba b il de cat in su s iri de mai
acc entuata cornplexitate; vasazica 0 deoseb ire gradualii.
An irnalul e insa e u desa va rsire stra in de ..existenta in
mi s ter s i p entru rc v cl are" s i de d irn e n si u n i le ~i
complica tiile vietii rczulta din acest mod de existenta.
Exi stcnt a int ru mister si rev elarc este un mod erninamente
um an . (...) Daca anima lul produce uneori fie unelte, lie
lacasur i, fie orga n iza tii , actele sal e nu izvo ra sc din
existenta intr u mi ster ~i revel are , A ces te acre nu sum
.x reatoare": clc se deg aja ste reo tip din grija de 5
ma te
a anirnalului si, ma i a les, a speciei, in lum ea sa. Exisrenta
intru imed iat si pen tru scc uritate cs te desigur un mod pe
ca re nu-l de pas es te con st iinta nici unui anim al. ( . . . I Ceea

ce sc intampla sa produca an ima lul, ca de e xemplu

Cititi tcxtul:
lacas uri, organizatii, poate sa tie j udecat In inteles exc lusiv
Ctind spui " natura ", inseamsub unghi ul necesitati lor vitale. Accste produse corecteaza mi eli f ad ca Occidenta lul. te
sau compcnseaza ne aj un su rile mcdi ul ui , si asigura p reg iit esti sa vorbesti de natuni si
ani ma lului ex istenta in acest mediu ca re in atatea privinte om. Dar asa omui e smi cobonit
'raspunde ins ufi cie nt cxigentelor; ace ste produse n-au nici in nat ura (maim fi re golase. ell
simplu primal, libi do) sail ridic m
ca rac te r metafor ic-rcve latoriu. nici asp ecte stilistice; e le
prea 11I111tdeasupra ei tconstiinui
nu su nt " cre atii" cu adevarat ; ele nu co nsti tuie niciodata de sine. spirit.fin al cerului}. Dacii
o lum e aparte si n u cer sa fie jud ec at c dupa norrne splii p re IIU tnai ai apozitie intre
imanente.
I/arura ,'I i om. 0 111111 esle mai
( ... ) A nima lul e depli n caracteri zat prin urma- dep(~l'/ e ill l1afll r d . dar e si putin
cer 111 ea.
toarelc:
C o ns ta n t in Nu ic a . Jnr na l de
1. EI e xista cxclusiv intru imedi at si pcntru secur itat e.
hie;
2. EI cunoaste in felul sa u lum ea sa co ncreta,
Cu aj utoru l dict ionarului de3. A nima lului i se po t at ribu i anume ca tegorii cognitive finiti termcnii de lla tll r d. om si
in se ns funct ional.
fire .
4. Anima lul poate fi producator de civilizatie, dar stilistica ,
sterco tipa, atcmpora la.
Spre deoseb ire de animal. om ul se caracterize aza r lm unenr inseannui ceeu ce. intr-o
prin urm atoarel e:
lfiil/(a sou Iucru.tine de WI ptincipiu
I. Omul nu exi sta exc lus iv intru imediat si pentru scc u- sail d.e () :w c aliraf(! intcnui si Ill I
ritate, ci si in orizontul misterulu i ~ i pcntru reve lare ,
c en oara.
2 . Omul e in zestra t c u un de stin c reat o r de cultura
(rneta forica si stilistica) .
3. O mul e inzestrat nu numai eu categorii cognitive ea
ani rnalul , ci si cu categorii ab isal e.
4 . O mul are posibilitatca nu numai de a ..produ ce". ci si de
a ..crca" 0 civi lizatie de aspe ct stili stie si istoric variabila.

I
I

Giovan n i I'ico della Mirandola (1463-1494), Despre

demn itatea om ului

Demnitatea om ul u i
Ga ndindu-ma la sensul aces tor spuse, nu rna nemu ltumeau accl c num eroase argumcnte ce sunt aduse de
mul ti in lcga tura cu superiori tatea naturii urnanc: (anume)
ca omul cste un interm cdiar intre creaturi, fiindu- Ie slujitor
ce lor supc riori ~i stapani celor inferiori lui; ca prin ascu time a simturilor, prin spi ritul creator a l rat iun ii, prin lumina
inteligcn te i (sale) estc intcrprerul naturii: ca este clcmc ntul
de lcgatura al etcmitatii si al timpului trecat or (. . .).
Parintc le Dumnczcu, suprem ul arhitec t, eonstruise
deja, du pa legil e tainicc i intel epc iuni, ac ca sta cas a a
lumini i, pe care 0 vede m, prearn arc t templu al du mnezeirii. (... ) Dar dupa terminarca lucra ri i. fa urit orul dorea
sa ex iste cineva care sa cc rce tczc ell aten tie intelesul unei
atal de mar i infaptuiri, sa- i indragcasea fm musetea, sa -i

G iov an ni Pice della :\1irandola

il~6J -t~9~)

Info: Gandi toru l italian. a urmarit

sa demon strcze adevarul crcsrinis mulu i. co nsidcrat ca p unct de
convcrgcnta a tutur or formelor de
gandire antcrioarc. tczf co ndarnna ta de cur ia ro rnana . A fes t coodamn a I pcntru erezie.
O pera : 900 de te: e sa il Conclusto nes phllosophicae. cu balisticae
et theological'.

 Cornparati cc ncepriilc lui

Pico del la Mirandola si J.G . Fichte
de spre natura umana.
Sing nr ill Unlvers. nefixcn de
nn nic si present p entru toat e.
neasigurat prin nimic si. ell atdt I
mai p uti n. p rin el tnsust. 011I111
trcb nie ori sci fie infrdnt. or; sci
donm eosca peste toate ot re SIII It,
Clil m plan of inte lepciunii. de care
1111 este copabil niciun all animal.
sii fa totul in mod clar in stdp dnire
S (/ 1/ .w j maard ! Fii nimic sa il
mo narhul creatiei p rin intelecr '
Pi e; sou cre eaza- ti Iimbajull
J. G . Fic ht e, Originea limbii

II

admire maretia . Din aceasta cauza, dupa ce toate ce lela lte

lucruri au fo st dusc la capat (dupa cu m do vedesc Moise
~ i Timaios). s-a ga ndit in sfarsit. sa creeze ornul.
Dar , printre arh etipuri nu avca vreunul dupa care sa
plasmuiasca un no u ncarn: nici printre bogaiii nu ma i avea
ce sa-i dea mo ste nire noul ui fiu, si nici printre locuri nu
rnai avea vreunu l in care sa sada acest contem plator 31
Universului. Toate erau deja pline. (... ) in sfarsit, preabun ul
cr eat or a hot arat ca aceta. caruia nu mai putea sa-i de-a
nimic propriu, sa aiba ceva comun. dar cu toate acesrea sa
fie deosebit de fiecarc in parte. Asadar, a con cep ut omu l ca
pe 0 lucra re cu un aspect care nu iI diferentiaza si. asezandu- I in centrul Un iversu lui, i-a vorbit astfel : ,,0 . Adame !
nu ti-arn dat niciun loc sigur, nicio Infatisare proprie. nici
vreo favoare de osebita, pentru ca accl loc, acea infat isare.
ac cle ingad ui nte pe care insuti Ie ve i dori , tocmai pc acelea
sa Ie dobandesti si sa Ie stapanesti dupa vointa ~i hotararea
la . Natura configurata in ce lelalte fiinte este silita sa ex iste
in limitele leg ilor prestabilite de min e. Tu, neingradit de
niciun fel de oprelisti. iIi vei ho tar] natura pr in propria-ti
vointa in a carci putere te-am ase zat , Te-a m pus ill centru l
lum ii pentru ca de aici sa privesti mai lesne cele ce se ana
in lumea din jur. Nu te-am facut nici ceresc, nici pamantean,
nici muritor, nici nemuritor, pentru ea singur sa te in fatisezi
in forma pe ca re insut i 0 preferi, ca ~i cum prin vo ia la a i fi
prop riu-ti sculplor si plasmuitor de cinste. Vei putea sa
dcca zi la ce lc de jos ce sunt lipsite de inteligcnta: vei putea,
prin hotararea spi ritu lui tau, sa renast i ill cele de sus ce
sunt div ine .

J ean-Paul Sa rtre ( 1905- 1980), Existentialismut este /III

II III aII i SIII

J ean-Paul Sa rt rc
(1905- 1980)
In fo: Filosof francez, reprezenrant al existentialismului. scriitc r
(Premiul Nobel. 19(4 ). jurnalist
si m ilitant soci al.
Ope r a : Imaginati a (1936), Fiinta
."j ne al/till ( 1943 ). Ex ist entialismil l es te 1/ 11 u mo nism (19 36).
Critica ra tiunii diuiect lce ( 1960).
Adevdr ,'ii exis tentd ( 1990).

10

N u e xista n atu ra um ana

Ate ismu l existentia list. pc care il su st in. a firm a ca
dac a Dumnezeu nu cx ista , atunc i ex ista ce l put in 0 fiinta
a carei existcnta precede esenta, 0 fiinla care exi sts inainte
de a fi definita pri n vreun concept, si ca ac ea fiint a este
omu!. (.. .) Ce se intelege aici prin enuntul ca existenta
preceda escnt a? Aceast a inseamna ca omu l mai intai
exi sta, se ga se ste, se ive st e in lume si dupa aceea se
dcfineste. Asa cum estc conceput de ca tre existentialist
orn ul es te nedc fini bi l pentru ca la incepu t el nu este inca
nirni c. Dar apoi el va fi ceva, si va f ceea ce se va face
singur. Astfel, nu exists nat ura umana. fiind ca nu exi sta
vre un Dum nezeu care sa 0 conceapa. (.. .)

Oostoievski a scris: "dad! Oumncz eu nu ar cx ista,

Esential 1111 cstc ccea ce s-a
totul ar fi permi s" , Acesta es te punctul dc plccare al ijiicut dill om, ci ceea ce f uce el
ex is te ntia lism ului. Intr- adc va r. totu l es te pe rm is daca d ill ceea ce s-a If/c ut dill el.
Oumnezeu nu exista, si in conseci nta omul este aba ndonat .Iean -Paul Sa r tre, Fiinta $; " callpentru ca e l nu gascste nici in sine. niei in afara sa vreo tul
, posibilitate de care sa se agate, EI nu i~i mai poate gasi
scuze. Daca, intr-adevar, ex isten ta preceda escnta. nu vom
pu tea explica niciodata ceva prin referi re la 0 natura data
sau fixa ta: cu alte cuvi nte, nu cx ista determ inism , om ul
estc lib cr, omul est e libertat ea. Pc de alt a parte, daca
Dumnezeu nu exista, 1101 IlUgasim nicio valoare SHUranReno lJeSClI~
duiala care sa ne leg itim czc co m portamc ntu l. As tazi , niei
(t596-1650)
in spa tcle nostru, nic i in fata noastr a, in domen iulluminos Info : Matematicia n. fizician s i
al va lorilor. nu ave m sc uze sa u justificari. Suntem singuri, filosof francez. considcrat reprelara scuze, Aceasta este ideea pe care vo i incerca sa 0 zcntant al rationalismului. A fost
exprim cand vo i spune ca omul este condamnat sa fie liber. preocupat de a ga si 0 metoda

Rene Descartes ( 1596-1650), M edita(ii despre filosofia

prima
Omul este 0 fiinta cugetatoare
Dar ce sunt prin urmare? Un lucru cc cu geta . Cc
este ac csta? Unul ce se ind oieste . inte lcgc , afirma, neaga.
vo ies te, nu voieste. totdeodata imagineaza si simte. (... )
Nu sunt cu ins umi eel care rna indoiesc aproape de toatc,
care totusi intelege ceva, care afirm ca doar acest lucru
este adcvarat, tagaduiesc pe celelalte, doresc sa stiu mai
multe, nu vreau sa fiu insclat, imaginez multe lucruri, chiar
lara vo ie, observ de asemenea multe ca ~i cum mi -ar veni
pc ca lea simturilor? (. .. ) Caci intrucat este cunoscut ac um
faptu l ca insesi co rpu rilc nu lc pcrcep in dc finit iv prin
sim turi (...) ci doar prin faptul ca sunt intel ese,
Blaise Pascal ( 1623- 1662). Cugetiiri
Maretia omului
Caci , la urm a unnei , ce este om ul in natura? Nirnic
in co rnparatie cu infinitul, tot in comparatie cu neantul .
un lucru de mijloc intre nimic si tot. EI este infinit de
inde partat de ambele extre me: iar fiin ta lui nu sta mai
ap roa pe de n irni c ni ci a d in ca re es te scoasa decat de
infin itul in care-i ing hit ita' ( ... )
Ce him era mai este ~ i accst om? Ce nouta te, ce
mon stru, ce hao s, cc ingramadire de contradictii"! Jud ccator
al tuturor lucru rilor, imbecil vicrme de pamant; depozitar
al adevaru lui; ingram ad ire de incc rtitu dine si de eroare;
marire ~i lep ad atura a un ivers ului. Daca se laud a, eu il
cobor; de se coboara, il laud si-I co ntrazic mereu pana ce
reu~e~te sa inle leaga ca est e un monstm de nein leles. ( . .. )

s igura de cunoasrerc . precum ~i

adevarurile prime ~ i indubitabile.
Formula rationamcntulu i sau estc:
.Dubito. ergo cogito: cog iro. ergo.
su m; sum. ergo Deus est".
Opera: Rcgulipentm imlnnnarea
mintti (16 28 ), Dtscurs aSlipra
ntetodei ( 1637), Meditatii despre
primafilosofie ( 1641). Principiile
filo sofiev ( 164~). Pasiuni le suf letutui ( 1(49).

Blais e Pascal
(1623- 1662)
Info : Filo sof matcmatician, fizician ~ i scriitor francez. La 16 an i a
publ icat un Eseu asnpra fignrilor
conice. iar la 19 ani a inve ntat 0
Ill a ~ in ll de ca lcul. A aba ndonat
studiilc de filosofie sl s-a retras la
rnanasrtrce de la Port -Ro yal.
O pe ra: Scris ori provinciale, CIIge tdri. Noi experiente referi toare
/1 vid.

11

Pot conccpe un 0111 tara m ai ni si tara picioare: l-a s

co ncepe si tara cap . dac a experient a nu m -ar in vata ca
omul gandeste eu capul. De ci gandirea es te ac eea ca re
defineste om u!. Nime ni nu-I poate concepe Tara ea. ( . . . )
O m ul cs te asa de m ar e . incat maretia lu i re iese si
di n ac eea ca el se stie nen or ocit.
Un capac nu se stie neno rocit. Es te adeva rat ca . sa
uUIIIai on/II/IIi.
Max Scheler. Esenta si/tmlleteJ te vezi nenorocit inseamna sa fii eu adevarat: dar inseamn a
~'impatiei
si co. esti mare daca stii ca est i neno ro cit. Astfel . toate
ne norocirile omul ui do vede sc m aretia sa . Su m niste
nen orociri de m are senior. de reg e de posedat. ( . . .)
Omul nu cste dedit 0 trestie. cea mai slaba din natura:
dar cs te 0 trest ie cugetatoare. Nu trcbuie ca intregul univers
C onstruiti un argument car e :
se inarm eze spre a-I striv i. Un abur, 0 picarura de apa e
I so.
sa sustina reza redata in text:
destul
ca sa-l ucida, insa in cazul in ca re universul I-ar
011/1/1 est e O jii/l(d CII nevoi.
strivi, omul ar f inca mai nob il decat ceea ce-I ucide: pentru
avdnd in vedere c/i apanine lumii
se ns ibile si, sub acest raporl, ca el stie en moarc ; iar avantajuJ pc care universul il are
ratiunea sa are 0 obligatie jt/(ii de I' asupra lui , acest univers nu-l cu noaste.
Astfcl to ata maretia noastra sta in eugetar e. De aici
se nsibi l it ate. ca re 111/ poa te fi
refuza tii. dar ,~i de a se ocupa de trcbuie so. purccdem, nu de la spatiu ~ i de la d urata . So. ne
interes ele acesteia. de a-s i construi
silim a cugeta fru mos! lata ideca morala .
Despri nde ti no ta distinctive
a omu lui red ata in tex t:
Concentraren. constiinta de
si ne si capa cita tea de obiectivare
( . . .)j r.Jrlll ea:=fi 0 structure unica.
indestnsctibila. proprie. ca atare.

lI/aXI/H e practice in vede rea fericirii in aceasrd viatd. ( .. ,)

Imm~nu cl Kant. Critica ratiu nii
practice

Aureliu Augustin (35 4-430). Confesiuni

Omul interior ~i o m u l exterior
Si omul vrea so. Te laude pe Ti ne . el, care nu este
%
J
decal 0 particica a creatiei Tale ; el . orn ul, ca re is i poart a
in lume conditia de m uri tor ~i i ~ i ducc cu e l martu ria
pacatu lui sau, dar si dovad a co. Til, 0, Dumnezeule. stai
im po trivd celor miindri; si tot usi el, omul acesta nu-i dccat
o partic ica a creatiei Tale, vrea so. Te laude pe Tine. ( . .. )
Si m-am indrcptat catre m ine insu m i $i m i-am zis:
..tu, cin e esti?" Si am raspu ns: .Dmul". Si iata tru pul, iata
~ i sutl etul d in mine. amandoua imi sunt la inde mana, unul
in afara ~ i altu l inlauntrul meu. Care an ume dintre acestea
este eel in care ar trebui sa-L caut eu pe Du mnezeul me u,
Ccl pe Care il cautasc m prin intermediul trup ului, de !a
pam ant pana la cer, adica pa na aco lo am reusit sa-m i trim it
drept erainic i razelc ochi lor m ei? Or, po ate este mai bun
A ureliu Au gus t in
ceca ce se afla inauntrul me u: deoarece lui ii aduceau vcs ti
1354-430)
Info: Pr ofes or la Ca rt agina . i toti erainiei trupesti, ca un ui sta pan si ca un ui judecator,
Roma ~i Mi lano . s-a co nvert it la
despre raspunsurile ccrului si ale pamantului si ale tuturo r
crest inism in 387 ~i a devenit
eelor care sunr in cl si care zic: .Jm suntem noi Dumnezcu,
. preot ~ i apoi cpiscop. A rcalizat
dar EI este Ce l Ca re ne-a Tacut." Omu l launtric Ie-a eunoscut
0 sintezfl intre neoplatonism ~i
pe acestea prin iutennediu l ce lui ex terior. lar cu . omu l
fiind considerat in tapinter ior, Ie-am CUllOSCut ell, su flctul prin simturi le trupu lui
1cUre~tinism.
i t o rU I filosofiei crqtine.
m
eu. ( .. .)
Opera : Soli/o n'ii ,~ i Dialoguri,
A$ vrea ea oameni i sa cugete adanc la unnatoar ele
C Ollfe siu Jli, Despre trillitate ,
trei
chcstiuni
in ele insclc, ch iar daca toate tre i sunt foa I1e
Ce tarea l1/i DlIlI1ll e:=eu.

~12

diferite de acca Trcime, (...) Ei binc, ac cstca tre i sunt:

Aldr cd r putem vedea. om III
a fi, a cuno aste si a voi. Cac i eu exist, stiu ~i voiese . Ell
cstc 11// suflet rat ion al care se
sunt eel care stie si vre a ; si stiu en exi st si voiesc: si vre au
stujeste de 11// trup murit or si
sa ex ist si sa stiu. Asadar, in ace stc trei stari ale fiintei sa
material.
incerce sa vada eel car e estc III stare, cat de inseparabila Augustin, De tnoribus ecc le. viata, desi ex ista si intr-un mod separat 0 singurd viatd , siae

o singurd minte si () singurdfiint . (. . .)

Vedem ca fata parnantului se impodob est e cu
animale terestre si ca ornul , care a fost z idit dupa chipul ~ i
dupa asernanarea Ta, este pus mai presus decat toat e
vietuitoarc le lipsite de ratiune, prin in su si chipul si prin
inS3$i asemanarca lui ell Tine, adica prin puterea ratiunii si
a inteligentei lui; si ca asa cum in su fletul omului cxis ta
cev a care domina prin puterea sa de chibzu inta si, de
asernen ea, alt ceva care sc supune si ascul ta ( ... ).

Mircea Eliade (190 7-1 986), Sacrul $; profanul

Omul religios ~i omul areligios
O rica re ar f co ntex tul istoric in ca re se incadreaza,
ho mo religiosus crcdc intotdcauna in existenta unei realitati
ab solute. sactul, care transccnd c accasta lurne, unde totusi
se manifcsta , sa n tif ica nd-o si faca nd-o real a . Hom o
religiosus crede di originca vietii es te sac ra ~ i ca ex istents
J\l ich elan gelo Buo narruti.
umana isi actu ali zeaza toat e potent ele in masura in care
Crearea omnlui
estc rcligioasa, adi eu in ma sur a in care pa rtici pa la realit ate.
( ...) Nu es te greu de vazut ce anume deosebeste
modul de a f in IUIne de existenta unui om arel igios . Mai
intai de toate, orn ul ar el ig ios res pinge transcendento,
accepta relativitatca ..realitati i' ~ i ch iar se ind oieste un eor i
. I d~;Tfi?a'ir n-,-o-ti~v~u71':p':e=n:':tr::'u:
de se ns uI ex istente i. M arile cu lturi ale trecutul ui a u
care omul este ncdcfini bi l.
cunoscut ~i clc oa mc ni are ligios i. ca re au cx istat poa te si la
Nenorocireu onmlui estc cd
nivelurile arhaice de cultura, desi nu sunt inc a atcstati de 1111/ se P0alC defini ill raport C/I
niciun document. Abia socictatile occid entale modcrne cel'a, cd el II-are in existentii W/
favori zeaza manifestarca pl enara a om ului are ligios . Omul f p II IlCt st abil si 1//1 centru d e
moder n are lig ios i ~i asuma 0 noua stare ex is te ntia la, I detenninare. Osciknia lui intre
recunoscandu-se doar ca subie ct ~ i agent al lstori ei si viatii si spirit. ilfoce sa Ic piardd
refuzand orice chemare la transcendenta. (...) Omu l se sipe acestea ,~i sti devind 111/nimic
faur cste pc sine si nu ajunge sa se faureasca intru totul care doreste existenta. Annna tnl
de cat in ma sura in care se dcsacrali zcaza ~ i de sacralizeaza acesta ind irect dor este spiritu l si
lumea. Sacrul este prin excelenta 0 picdica in calea libertatii regreta viata. 0 111111 IIlI-," i po ate
sale. Omul nu va deveni el insusi dccat in clipa in care va giisi /In echilibru [/I Iume.fiindcd
I echilibrul /Ill se C([,Itiga negand
fi in intrcgirne demistifi cat, ~ i nu va fi cu ad evarat liber ! I'ia(o, deja tl'aind. Acest nim i c ce
decat dupa ce -I va Ii uci s pe ultimul zeu.
i dore,l"!e existell(a este re:ulta!lll
(...) Acest o m areligios dc scinde in sa din homo IInei lIega{ii a ,'ie/ii. De aceea
religios lls ~i estc. fie ca vrea sau nu, opera accstuia, adi ca omll! are pril'ilegilll de a plltea
s-a constituit dat orita ut10r stari as um ate de stramo~i i sai , IIIl1l'i vriuind, d e a rellllll(a la
fi ind in eclc din urma rezultatu l unui proe es de illl::ia de via(d dill el.
de sacrali zare. A ~a cum " Na tura" e ste un prod us al Emil Cior a n. Tristc(ea de a J i

I
I

13

secularizarii trcptate a Cosmosului. lucrare a .

eu.
omul profan este rezu ltatul un i de-sa ~ iz..i :1 2 e sientei
umane. Aceasta inseamna insa ca omul are lig s 5- 3 -O rG tituit. spre deosebire de predecesorul 5.1 stI'"3d
iL-x sa
se "goleasca" de orice urma de religiozitate ~ l oe s
1ficatie transumana. EI se recunoaste pe sine in rrus
in
care ..se clibereaza" si ..se purifi a.. de . .5 ~pe-s H il le"
stramosi lor sai. Cu alte cu vinte om ul pro fan, tie ~a vrea
sau nu, mai pastreaza inca urme ale comport
rului
omului religios, insa golite de orice semnificarie religi sa.
(...) Asa c um am mai ararat. omu l are ligi s in stare
purii es tc un fenomen mai degraba rar. ch iar si in a mal
desacralizata dintre socieratile mod eme . M ajoritatea eel or
" fi ra religic" au inca un comportame nt religios, chiar daca
nu-si dau seama.

APLICATII

l. Identifica in viata cotidiana pos ibile dificultat i in conceperea naturi i urnane .

Formuleaza solutii de depasire a acesto ra.
2. Analizeaza comparativ urm atoarele tex te:

a) Omul este lup pentru am. (Hobbes)

b) Omul este nuisura tuturor lucruri lor. a celor ce exisui ill ce fel exists : a
celor ce 1111 exista ill cefel nu existd. (Protagor as din A bdc ra)
3. Filosofii au caracteriza t natura umaria in difer ite moduri . Prezinta pun ctu l tau
dc vedere.

Formatl grupe sau lucrati pe perechi.

4. Formulati defini tii ale omului d in pe rspec tiva un ui om dc sti inta si a unu i
credincios. Cornparati definitiile ob tinute.
5. Analizati comparativ urmatoarele definitii date omului , iar apoi extindeti
comp arat ia la celelalte definitii date omului, in textele stud iate. in acest capitol:

a) Omul este pentru el insu si ob iec tul cel mai uimitor dinnaturii . (B . Pascal )

b) Omul este ofaptlira inconstantii . (W. Sh akespeare)

c) Omul este

11/1

animal care allu;mi. (T. Vian u)

d) Omul este lIll suflet rational care se slujeste de

(A ug ustin)

11/1 trup

murit or si material.

e) Omul efiintd cdzutd "~I nuirginitii. (c. Noi ca)

6. Refaceti arg umc ntu l pr in interm ediul carui a Soc rate (alias Platon) sustine ca
elementul definitoriu al omu lui este nu co rpu l, ci su fletu l.

14

7. Aplicatie interd isci pli na ra - Co rnentati urm aroru l text in sensuI formu larii
de arg umente pro sau con tra posibilitatii omului de a-si pierd e demn itatea.

Cine isi des chide as tfel inima ca fre Dumnezeu. intr-o nuirturisire p lind de cain/ii .
o desch ide si pentru ceilalti. Fa cdnd acest lucru isi pierde oda tii ell aceasta demnitatea
. de om eminent s! ajunge prin urmare ca un copil. Adica fiirCi pozitie, demnitute si
distantii fi lla de ceilalti. A te deschide infata celorlalti este Cll Pll lillia n umai pri ntr-un
f el apa rte de iubire. 0 iubire care p ared recunoaste cd 1I0i tot i suntem copii rdi . (. ..)
Nu poate exista 0 mizerie mal mare decal aceea ce poatefi tra it de lin singur
om. Ciici atunci cdnd lin am se simte pi e rdut, aces/a este mizeria eea mal mare.
Ludw ig Wiugen stein . Lectii si convorbiri despre estet ica, psihologie si credintd
religioas ii
8. A p licatie in terdisciplina r a - Va lorifica nd informatiil e achizitionate prin
stud iul altor discipline. raspundeti la urm atoarele intreba ri:
a) Natura um aria se poate de fini prin intermediul limbajul ui?
b) Care este cea mai buna modali tate de a-I c unoaste pe ce lalalt?
c) Cum pot stiinta si teh nica sa infl ucnte ze natura um ana?
d) Considerati ca omu l es te a .J ntrcbarc lara rasp uns" ?
e) Consid erati ca pe mas ura ce stiinta si tehnica evoluca za, omul devin e a
fiinta mai ratio nala?

t) Avem nevo ie de alt ii pen tru a fi noi insine?

9. Ca re este se rnnificatia afirrnat iei lui Platon p otri v it ca re ia "va tr ebui sa
recun oa stern ca nimi e nu este ma i presus in noi insi ne, decat sufle tul"?
10. A p lica ti e in tcrdisciplinara - Valor ificand cunos tintele dobandi te in eadrul
orelor de log ica si argume ntare, reconstiruiti struetura argumentului lui Bergson prin
care a firm a ca omul trebuie defi nit mai degraba ca H OII/ a f aber decat ca H OII/O sap iens .

I I. Care es te diferenta intre a m

~i

animal in conceptia lui L. Blaga?

12. Cornpara ti ex istenta intru im ediat ~i pentru securitate cu existenta intru mister
si pentru reve lare.
13. Comparaji maxim a "Cu noa ~te - t e pe tine insuti!" cu modul in ca re G .P. de lla
M irando la eo nce pea 0111ul.
14. Care este sern nificatia meta for ei ..0 111u l este a tresti e cugetatoare"?
15. Ide ntificati, in co nceptia lui Pascal , contradictiile inere nte naturii umane.
Ca racterizati, la alegere, una dintre ace ste contradictii,
16. Cornparati co nce ptia lui Pica si a lui Pascal asupra naturii umane.
17. An alizati critic conceptia lui Descart es de spre na tura umaria si fo rmu lati
argume nte pro sau contra ideii potrivit care ia omul este ..un lucru ca re ga nd este" .
18. Consideraji ca sutletu l este mai important si mai user de cunoscut dec at
trupul in viziunea lui Descartes? Argurnenta ti raspunsul oferit.

15

19. Plecand de la text ullui A ugus tin. din Confesiuni , co mparati omul exterior cu
eel inte rio r.
20. Identi ficati clementeIe prin care om ul se asearuana cu Dumnezeu. in conceptia
lui Aug us tin.
21. ldcntilicati operele literare, istorice si artistice care abo rdeaza nat ura umana .
Alcge ri 0 luc ra re ~i apo i de zbateti pr ob lem a abordata,
22. Comparati conceptia lui G.P. de lla Mira ndo la cu concepti a lui Same de spre
natura um an a .

1.2 . OMU l 51
, 50ClETATEA

Comentati te xtul urrnator :

0 pur~ tc de 0 istone naturald a senina tdtii in vinutea cdre ia omul a P I/till
sa devil/a anima lul socia l. 11/01/ den. !)(! de allii parte, de 0 isto rie
sociald a imbkinzirilor prin care
oamenii Sf! des coperd init ial co
A ici trvbuie \'OIN t pe de

I
i

fiin d acele [dpturi care se adnnii

la 1111 toe .~P/T a [i la indlt imca
intregnlui.
Peter Slnterd ijk, Reguti pen tru
tpurcul timan
%;.

16

I
J

Teorii le dcsprc natura umaria inc ca rca sa identifi ce

setul de tra saturi pri n care no i, oamenii. ne deosebim atat
de obiecte, cat si de celclalte vic tuitoare . Pent ru a arata in
ce consta deosebirea dintre oa men i ~ i lucruri, pe de 0 parte.
si dintre oameni si ce lelalte vieruitoare, gandirea filoso fi ca
nu putca sa ignore raporturilc mai sus mcntion ate, dar si
rap orturile o m ului cu ceilalti semeni.
Concep tiilefilosofice asupra naturii umane sus tin
ca om ul din natura cs tc 0 fiinta soc iala sau sustin ca
orig inar omul a trait intr-o stare de na tura ~i a do bandit
soci abi litate a la un anum it moment dat al cx istentei sale
prin incheierea unui co ntrac t so c ia l.
Inc a di n cele mai vechi timpuri , s-a co nsiderat ca
om ul, prin natura sa, este 0 fiinta sociala dotata ell grai
articulat si stan morale prin "s im tire a binc1ui si a raului . a
dreptului ~ i a nedreptului". O mu l se nas te ca fiinta sociala
intr-o comunitate : familic, stat. Asa cum spuncm de spr e 0
stea ca are proprie tate a de a Ii co rp ceresc, tot asa spunem
despr e om ca estc sociabi!. Prin urmare, statuI cste ant eri or
indi vidului care i'~i manifesta adevarata natura in vatand
virtutilc indi viduale (cumpatarea) ~ i soc iale (dreptatea ),
chiar daca, din punct de vedere al geneze i, statu i este 0
co nsecinta a tra irii laolalta a indivizilor. De acc ea , statu i
ca institutie naturals rcp rezinta cadru l in care oamen ii isi
pot manifesta sociabilitatea prin intcligcnta si moralitatc
(v ez i textul lu i Aristo te l).
Contrar acestu i punct de vedcre. alti filosofi au ararat
ca soc iabilitatea nu rcprczinta 0 nota delinitorie pentru
na tura umana. 0 obi ectie careia ace sti filo sofi au trebuit
sa-i faca fata se refe ra la faptul ca, desi sociabilitatea nu
este 0 trasarura escntiala a naturii umanc. cum se exp lica

totusi ca oamenii traiesc in comunitati? Filoso fii au admis

existcnta unei stdri naturale, incare oamenii nu tineau cont
de interesele ce lorlalti. insa viata si bunurile Ie erau amenintate. Pentru a iesi d in aceasta stare. oamenii au renu ntat
la une le din drepturile lor ~i au format 0 comu nitate care sa
-le apc re interesele si drcpturile. Statu i a luat nastcrc prin
incheierea unui contract social. (...)
S-a considerat ca. in evoluti a sa, omenirea a cunoscut doua stadii caractcrizate prin cxistenta omului natural
~ i a celui social. ldent ificarea trasaturilor omului natural ii
servcste filosofului pentru a dcnunt a starea actual a a
omului, cea sociala, Omul natural. omul salbatic, este fericit
si se supune numai legilar naturii. EI estc do tat cu doua
atribute - dragostea de sine ~i mila, in timp ce omul social
se supune legilor umane. Om ul socia l isi pierde trasaturi le
na tu ra le si devine de nerecu noscut dato rita e ro rilor
cunoasterii, dar si ca unnare a inegalitatilor de diferite tipuri.
in con sccinja, filo soful afi rrna ca om ul poat e sa -si
redobandeasca atributele sale naturale prin intennediul
legilor ca re sa restabil easca valorile contractului social
initial sau regulilc dreptu lui nat ura l ca rc sa gara nteze
drcpturil e indivizilor la libertatc si propri etatc (vczi textul
lui 1.1. Rousseau ).

Co nstru iti un contraargumen t pc ntru a respi nge tez a

sustinuta in text:
nata este in esentd slLSlragereo ranir e. biruintd aSlIpra celu i
strain si asupra celui mal slab.
oprimare, duritate. imp unere ell
fo n a a fo nnelorproprii. osimilare
sa n. eel ptqin si ill eel mai bland
cat: cxploatare.
Friedrich Nietzsch e,
Din colo de bine ~1 de riiu

Aristotel (384-322 i.H.). Politica

Omul este un animal social
Din toate aces tea se vede ca statui cste 0 institutie
natu rala si ca omu l este din natura 0 fiinta soc iala, pe cand
antisocialul din natura, nu din imprejurari ocazionale. este
ori un supraom, ori 0 fiara, ca accla batjocorit de Homer.
Totodata este clar ca omul este 0 fiinta mai sociala
decal orice albina si orice fiinta crcuara: caci natura nu
creeaza nimic rara scop. insa grai ar; num ai omu l dint re
toate vietatile, Vocea (neartic ulata) este doar sem nul
Aristotel
pla cerii si al du rerii, si exista si la celelalte vietati, caci
(384-322
i. (1 )
natura lor se rid ica num ai pana aco lo, sa aiba simtirea
Info:
Filosof
~i s a vant gr ec .
placerii si a durerii ~i a 0 semnifica unele altora. pe ca nd
limb a serveste a exprima ce este folositor si ce este vata- nascut la Stagira. A fost elev al
lui Platon de care s-a distan tat ~i
mat e r, precum si ceeste drep; sa~pt.
profc s o r al lu i A lexa nd ru
Si aceasta insusire esre ca rac terisiica omu lui, spre Macedon .
deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea Opera : Fizica, Metafizica, Orbinelui ~ i a rau lui, a drcptului si a nedreptului si a tuturar gQlIO I/, Retorica . Politica, E rica
ce lo rl al te sta ri mor ale . IC omunit atea un or fi inte cu nicomahica.
asemenea insusiri creeaza fam ilia si statuI.
Si este clar ca din natura statuI este anteri~!!.".i...
~i fiecaru ia din noi; caci corpul trebuie sa existe mai inainte

17

de organe; si suprimandu-se eorpul, nu va mai fi niei pic ior,

nici mana, decat OUlTIi !Lcu numcle, precum se poate nu mi
mana, 0 mana de piatra; caci fiind strica ta va fi tot ma na
(insa numai eu numel e) cac i toa te luerurile se determi na
prin meni rea si prin put erea (de a irnpli ni aceasta me ni re) .
asa ca daca nu mai sunt ace lasi, nu se poate zice ca au
ace eas i fire, ci doar acela si nume' Asadar este clar ca statul
este din natura anterior indi vidului, cac i intru cat individu l
nu-si este suficient, el este fata de stat, ea mad ularele un ui
corp fata de aee sta , iar pe de alta part e, daca nu poate ori
nu are trebu inta sa sc intovarasea sca in societate, din cauza
suficiente: sale, atunci Il U este mcmbru al statului. ci ori
fiara, ori zeu.
Asadar, din natura, exists in toti instinetul pentru 0
ase me nea cornunitatc; si ee l dintai ca re a ora nd uit-o atost
autoru l ce lor mai mari bun uri . Cac i du pa cum omul in
pe rfectiunea sa est e eea mai nobi la d int re fi inte , tot ast fe l.
lip sit de lege si de dreptate. est e ee a mai rea di n.toate: caci
eel mai groaznie lue ru cste nedreptatea inzestrata eu anne;
insa om ul se nastc ca av and ca annc firesti inteligenta ~ i
vo inta fenna, care sunt foarte pro prii a fi utilizate in s~opuri
contrarii. De aceea el este crea tura ce a rnai ne lcgiuita ~ i
ec a mai salba tica, fiind lara virtu te; si privitor la pofta de
dragoste ~i de mancare este eel mai nc satios. Pe cand
drep tatca cste 0 virtute sociala,

Iden tificati, in textul de rnai

jos . cele doua principii anterioare

ratiuni i:
Ldsdnd deoparte toate carlile

sninufice care Jill lie invatd decdt

sa vedem oamenii c lIm .'1 -(1/1f iicut

ei insisisi cugetdnd aSlIp r a prime /01' Sf celor mal simple activitdti
J ean-Jacques Rousseau (1712- 1778), Discu rs uSlipra
ale s uflend ui omenesc, cre d cd
origin ii si funda mentelor inegalitatii dintre oameni
disting doua principii amerioare
ratiunii: unul care ll e face sa.Ji m Omu l in star ea n at u r a la ~i in cea socia la
Cu m va izbu ti omu l sa se vada asa cum I-a [a nnat
putemic interesati ill bundstarea si l

conservarea noastra si aitul care I natura, eu toate schim barile pe care le-a suferit alcatuirea

IlC inspini 0 repulsie naturale ill i

[ata pieril sa u suferintelor oricdre i
fi lllte sinnitoare si. in printul rand.
(J semen/lor nostri. Din lin/rea
,
imbinurea pc care spi ritu! 1I0 Stl'1I
este in stare s-o realizeze. fdrd aj i
nccesar sdfie introdus aiel si prill .- I
ciplul soclahiliuitii (...) decurg
toatc regnlile drep tulni natural,
regufi pe care rat iunea este apoi
silitd sti le stabileoscd p e alt e baz e
atu nci cdnd. prin dezvo ltareo sa '
treptat-i. ea a reusit sa ini ibuse
natura.
J .J . Rousseau , Discurs a.\'lIpra l
originii }'i!wu/amellfelor inegalitiilii di"fre oam eni

i
,'Ii.
i

18

lui origi na ra, da to rita succesiunii tim pu lui si a bun urilor,

si c um va put ea sa deo sebeasca ceca ee apart ine fo ndulu i
sau propriu de ceca ce au ad augat , ori au schimbat la stare a
lu i primitiva imprejurarile si progrese le sale? ( ... )
in treb c are din do ua - viata c iv ilizata sa u ee a
na turala - es te mai susce ptibila sa devina de nesuportat
ee lor car e 0 tra iesc? Aproa pe ca nu vc dcm in jurul nos tru
dccat oameni care se p lang de ex iste nta lor ; si mai multi
sun t ace ia ca re nu se plang, desi sufl etul le e plin de
aeeasta; imb inarc a lcgilor div ine si ornenesti abia daca
este de aj uns pcn tru a im pi edi ca dezordinea . (. . .)
Cone luzia va f i ca , ra ta cin d prin p aduri , -fara
mestc suguri, lara grai , lara locuinta, ta ra razbo i si lara
legaturi , fara a avea neyai e de semcnii sai ~ i ta ra a avea
vreo do rinta de a Ie fac e ra u, poat e lara a re e unoa~te

vreo da ta pe vreunul dint re ei in mo d individual . omul

salbatic, prea putin supus pasiunil or si tii ndu -i de ajuns lui
insus i, nu avca dedit se ntimente si cun ostinte potri vite
pentru aceasta stare. (.. .)
im i este de ajuns ca am dovedit ca nu aceas ta cs te
. starea originarii a om ului, ci ca numai spiritul societatii ~ i
inegal itatea ge nerata de ea mod ific a si altcrca za as tfel
toate inclinatii le noastre nat urale.
APlICATIl

1. Ca re este sernnificatia afirmatie i lui Aristo tel potrivit care ia ..natu ra nu creeaza
nim ic tara sca p'"?
Formati grupe sau lucrati pe perechi
2.Aplicatie intcrdisciplinarii - Valoriticiind cunostintele dob andite in cadru l
ore lor de logica si argu me ntare, psihologie, anatomic etc . co nstituit i un argument care
sa j ustifice teza potri vita careia omul este un animal social.
3. Formati grupe sau lucrati pe perechi. Concepeti 0 con tra argumentare prin
care sa infirm ati teza pot rivit care ia omu l este 0 fiinta sociala,
4. Ca re este motivu l pent ru care Ari stotel afirma ca ..statui este d in natura ante rio r
individului" ?
5. Care sunt co nsec intele care decurg din faptu l ca princip iut soc iabi lita tii nu
este indus in natura uma na in viziunea lui Rou sseau?
6. Care sunt moti vele care-I detcrm ina pe Rou sse au sa afirm e ca ratiunea ..prin
dezvolt arca sa treptata, ea a reusit sa ina bu se natu ra'?
7. Co mparati co nce ptiile lui A ristot el si a lui Rousse au as upra naturii um ane.
8. Aplicatie interdisciplinarii - Formati grupe sau lucrati pc perechi . Valori fi cand
informatiile achi zitionat e prin studiul altor discipline. raspundeti la urm atoarele intrcbari :
a) Natura um aria este una sociala sau asoc iala?
b) Omul are nc vci e de ceilalti serneni, deoa rece nu-si este sufi cient siesi?
c) Care este importanta mediul ui social in de venirea umana?
d) Co nsid erati ca omul salbatic era fericit?
9. Analizat i comparativ urm atoarel e caracterizari facute natu rii umane, iar ap oi
extindeti cornp aratia cu ca rac terizari existen te in tex tele studiate in acest capitol :
a) Abstractie fdciind de 1/0 111 potential de energie care rezulta din contopirea
multorf one intr-o singurdfon d COJ1l1lJJii . simp /li t contact social pro voacii, in maj oritotea
cazurilor; la mu ncile productive 0 emulatie si 0 insufletire specified a ene rgiei vitale .

19

(... ) Acest lucru se intdmpla deoarece oniul, prin insa )'Ii natu ra sa . este , dac a Illiu n
animal politic, Clim crede Aris totel, ill orice ca: insa un animal social. (\ farx. p.337 )
b) Natura uniatui, care trebuie presupusd, 1111 este 0 natura deja fdcuui si pe
care prezenta socialulni ar putea sa 0 modifice ... Ea este un ansamblu de posibiliuu i
care llll se actualizeazii dec/it in contact eu socialul. (M. Duff renne)

1.3. A LTER ITATE ~I

IDENTITATE

Ana lizarea raportului d intre individ si soc ietate nu

cpui zeaza speeifieu l naturii umane , deoarece am lasat in
a fa ra an ali zei prob le ma identitiitii (a tr asa tu rilor
pe rmancnte si increntc unci pcrsoanc) si a alteritiuii (a
nat urii celuilalt). Uni i filosofi au cons iderat ca inta lnirea
cu cc lalalt se real izeaza prin int en n ed iul Iimbaj ului care
devine un mc diu, un mij loci tor al expericnte i ce luilalt,
Relatia .J ata-catre-fata' inte rme diaza intalnirea noastra cu
ce lala lt prin simp la ex pres ie a chipului, lar a intennedierea
nic iunei imag ini sau semn (vezi textu l lui E. Levinas ).
De-a lun gul timpului, omul a incercat sa se inteleaga
pe sine, dar si pe celalalt . Fieca re individ dev ine altu l pentru
ce lalalt, Pentru a- I cunoaste pe ce lalalt in calitatea lui de
cu totul altul , aces ta treb uie sa se faca simtit ca prezcn ta
(rclatia fala catre fata) ~i ca limb aj (dia log) . Conceptia lui
Lcvinas poate fi considerata a eticii a intiilnirii CII celiilalt
care
are ca rez ultat cunoastc rea de sine a ficcaruia dintre
Comentati tcx rul :
i participanti
, Natura omului nu cstc da ta 0 da ta pe ntru
Cat de mutt CIlIIO,'1ti, de [apt,
totdeauna, ci ea se p oate m odi fi ca pri n int er m ed iu l
despre ceca ce se pe trece ill mintea
altcuiva? Estc clar cd 1111 observi I co municar ii, deoarece co mu nicarea autentica are rezul tate
decdt corpurile celorlalte fiinte , I benefi ce pe ntru ambe le parti implicate in dia log .
inclnsiv ale celo rlalti oameni,
Intel egerea prop riei fiinte presupun e si identificarea
Unndresti ce lac ele. asculti cc cr iter iilor care ma aj uta sa dec id ca eu di n acest mome nt
spun si ce aile sill/etc produc si vezi I t su nt ace las i eu eu din mom entul to? Oare eu din acest
j
CI/m rea ctioneaza ele fa mediul ill
mom en t sun t total diferit fata de ceca ce cram ieri ? La
care sc ajlci (, . ,). Dar nimic din
aceasta intreb are filoso fii au fonn ulat do ua ca tegorii de
toate (Iceslea 1111 te \'apun e in COIIraspunsu ri. Pe de 0 parte, identitatea este dat a de ca tre
tact direct ell expcrientele. gdnducontinuitatea
psihologicii (a ce ea si memorie, aceeasi
rile si sinttdmintele 101: Singnrele
exp eriente p e ca re l e pori co nstiinta), iar pe de alta part e identitatea es te data de
intr-odevd r tH'ea SI/Ilt propriile con tin uitatea fizicii (ace las i corp , ac elas i ere ier). Ast fel,
tale experieme: orice convingeri unii fi loso fi co nsi ders ca mem or ia. co nst iinta asigura
ai avea despre d o/a mentald a identitatea pe rso na la, deo arece ea ne ajuta sa gandim
alt orfiinte, le-al dobdndit pe baza
trecutul, prezentu l si viito ru l (vezi tex tul lu i J. Locke).
observd rii alcdtuini si compor- La p6 1 op us, a lt i fi loso f i (8. W illia ms) su stin teza
tomentulni lorfizic.
ident itatii corporale si formulcaza argu mente pentru a
Th omas Na gel,
res p inge teza ide n tita tii d e n a tu ra psiho logica sau
Oare ce lttSeallllJii toat c asteu ?
spiritu ala (vczi tex tu l lui Peter K. Mcinern ey).

_J

20

Emmanuel Levinas (1906 -1995 ), Totalitate ~'i infinit

Epifania celuilalt
Prezentarea chipului - ex presia - nu dczvaluie 0
lume interioara, prea labil inchisa, adaugand 0 no ua rcg iunc
eo mprehensiunii sau cuprinderi i. (...) Tot ee se petrecc aic i
. .Jntre noi" prives tc pc to ata lumea, chipu l care 1113 privestc
se plascaza in lumina dcpl ina a ordinii pu blice , chiar daca
rna sustrag cautand complieitatea unci relatii private eu
intcrlocutorul si clandestinitate a. ( .. .)
E pifania ch ipn lui ca ~ i chip desc hide umanitatea .
( .. .) orice relatie sociala provine din preze ntarea A ltuia
catre Acelasi, tara intermcdierea n iciunei im agin i sau
se rnn , prin simpla ex pres ie a chipului. Nu surprindem
adeevat cscnta societatii , daca 0 de finim prin asernanare
eu genul ca re uncste indi vi z i aserna na tori. ( . .. )
Accstc difere nte intre ce lalalt si eu nu depind de
.proprietati" diferite care ar 11 inerente ..eului", pc de a
parte. si ce lui lalt, pc de alta ; ~i n iei de dis pozijiile
psi hol og ice dife rite pe care le-ar avea in timpul intal nirii
lor. E lc tin de eonjunc tura Eu -c clalalt , de orientarea
inevitab ila a fiinte i .plecand de la sin e" catre .Celalalt".
( .. .) Pozitia .Jata-catre-fata' nu e 0 modali tate a coexistentei ; nici rnacar a cunoasterii unui termon de catre un
altul: accasta cun oastere este panoramica; pozitia .fatncatrc-faja" cs tc producti a or iginara a fiint ei, spre care urea
toate co locajii le posibi le a le tenncnilor. Reve latia tertului.
ired ucti bila in chip, nu se produce decdt prin chip.

Em ma nu el Levinas
I t90 6- 1995)
In fo : Filoso f francc z. nasc u t la
Ko n vo in Lituan ia intr-un medi u
; cvrcics c culti vat . Va studia Iilo soI li a ta Strasbourg (1923 - 1927) ,i
-~ la Freiburu ( 1928 - 1929) , und c
; asistn Ia cursurile ~ i la se minariile
! lui Edmund Husser! si ale lui
M art in Heidegge r. Es t c unu l
dintrc pro mo to rii studiil or de
fenomen ologi e in Fr ant a si
interpret al tradi t iei relig ioa se
iudaic c.
Ope ra : lntre no i. in cercare de
a-Igdndi pe ce ki lalt, Al tfel decdt

i
i

aji sau dincolo de eselltii.

..epifania = din grece scul epifaneia""\

= arata re

Emmanuel Levinas ( 1906- 1995), illll'e noi. illcel'eal'e

de a-I giindi pe celiilalt
A ltcritate si identi tate
Come nteaza tcxtul:
A int clege a per soana inseamna deja a-i vorbi . ( . .. )
Totalitate
defiecore clipd. T niVorbirea dc se rnneaza 0 relatie originara . E vorba desprc
itn
alii/uri
unii
de altii. totalimte
a percep c limbajul nu ca subardonat faptulu i de a lua
/anga toralitate. intr-o hnne care
cunostintd des pre prezenta altuia, sau despre vecinatatea
1111 totalizeaza. dar care se totolui, sau desprc co m un iunea ell el, ci ea 0 co nd itie a ace stei tizeo:a. pared. in noi.
.J uari de constiinta" ( ... )
Cele doud vorbe de neinteles
lmposibilitatea de a-I aborda pe alt ul lara a-i vorbi, ale umanitatii: .ccunoaste-te p e
insearnna cii inseamna ca, in acest ca z, gandirea es te tine "
tine de camorul
inseparabila de exprim are . Dar exprimarea nu co nsta in a priu".
Dar te cunosti si vezi cii nu esti
trec e in tr- un fcl oarecare un gaud ce apart ine cuiva in
sp iritul altuia . ( .. .) Ea consta. inainte de orice participare interes ant. Sailpoate di 1111pori sti :
la un continut comun prin co mprehensiune, in a insti tu i ceva ese ntial despre tine ca om
socialitatea (sociali te - 11'. n.t.) printr-o relatie ireductibila, dec a f cunoscdnd pe altii. i/?jinil .
asadar in comprehens iune. (. ,.) Vorbi rea es tc, asadar, 0 mai interesanti. mat inzestrati ,"i I
mai relicfati ca tine.
re lat ie intre libertati care nu se lil11iteaz a nici nu se nea ga,
Con sta nt in j\'oica , Jurna{filosoci se atlnna in mod rec ipro c. ( . .. )
Jie
a

si totul

pro- I

21

V '

Com cntcaza text ul urmator:

Limbaju l este propriu na turii
umane, care nu I-a fab ricat. Ne
s imti m intotdeo una atra s i de
aceastd imaginare naira a unei
p erioade originare cand 0 11111 1
comp te! isi descopera 1/11s ell/ell si
intreei. incetul CII incetul.se irfiripeazd lin limhaj. Purdfictiune. Nu
\'rUIl putea avea niciodatd acces
fa omul separat de lbnbaj, dupii
cum JIll 111-1putem ima gina niciodotii inventdndu-l. ( . . . )
Om u/ sc co ns titute co subiec t
numai ill $1p rin limh aj ; pe ntru d i
numai limbajnl intemeiazd defapt
ill realit atea sa care este aceea a
fiinsei, conceptul de " ego ".
Emile Benve niste, Probleme de
lingvisticii g eneralii

Trebuie sa ne int rebarn da ca , in mo d si gu r. in

mu ltitudinca umaria , alteritatea altui om nu inseamna dedit
alteritatea logi ca a partilor - unele fala de altele - intr -un
lntreg fractionat ale carui relati i riguros reciproce sunt
comanda tc excl usi v de entre unitatea acestui lntreg . a
acestui Unu degradat in partile sale ; altfel spus, trebuie sa
ne intrebarn daca , in multitudinea umana, alter itatea A ltui
om are sem nificati e in mod orig inar pomind de la 0 cunoastere - cunoas tere politica esentialmente cunoastere - in care
eul se recu noa ste ca frac tiune dintr-un Intreg care cornanda
solidaritatc a umana in imaginea unui organism a carui
unitate asigura solidaritatea mernbri lor, Sa u - si ace sta va
fi al doilca tcnnen al alternativei - trebuie sa ne intrebarn:
alteritat ea altui om , alteritatea celuilalt, nu este, pentru mine,
dintr-o data un cara cter ab solut, in sensu I etimologic al
ace stui terme n, ca si cum celalal t n-ar fi doar, in sens logic
si fo rmal , altul (adi ca altul al unei autori tati logice sau chiar
tran sced ent ale sunn ontabile, ca re se pre tea za la sint eza
unitatii din kantianul "e u gandesc", dar altul unci rn odalitati
ire ductibi le, al unci alteritati si al unei separatii refractare
la orice sinteza, anterioare ori carci unitati , in care rel atia
po sibila de la m ine la altu l - alteritate de 0 strainatate
indezirabi la - ~ i sociabil itatea sunt indcpcnden te de on ce
confi guratie a totalitatilor? (. . .)
John Lockc (16 32-1704), Eseu aSllpra intelectului
omenesc
Continu itatea psihologicii
Cac i, intruca t ac eea si cons tiinta este ceea ce face ca
un om sa fie acelasi fala de el insusi, idcntitatea personala
dep ind e de ea (.. .). in adeva r, in masura in care 0 fiinta
rationa la poate rep eta ideea unei actiun i tre cute cu aceeasi
constiinta pe car e a av ut-o la inceput de spre ea ~i cu acceasi
constiinta pe care 0 are de spre 0 ac tiune prezcn ta. in ac ea
ma sura este acea fii nta acel as i eu pe rso nal. Cac i datorita
con st iinte i pe care 0 are de spre ga ndurile si act iunile sale
prezcntc, ea es te acum un "eu " pentru sine ins usi si va fi
acela si "eu" in ma sura in car e ace easi constiinta se poate
intinde la acti un ile trecute sau viitoare.

J ohn Locke
11632- 17( 4)

--

22

Peter K . Mcinerney, lntroducere ill filosofie

Teori a accluiasi corp ~i teoria conexiunilor spirituale
Ce l mai sim plu mod de a-i id entifica pe ceilalti
oarn cni este prin caracteri sticile lor corporale. Un corp
omenesc trai este 0 lunga perioada de timp. EI exista <lin
copilarie pani! 1a moarte, ca nd in mod normal incepc sa
de genereze. a teorie pri vi toare la identitatea personala
(form ulata, in epoca contem porana, de Bern ard Williams

- n.n.) este ca a avea acclasi trup cste ce ca ce face ca cineva

sa fie aceeasi persoana. Chiar daca pcrsonalitatea unui ins
se sc himba complet de- a lungul vic tii. ea ram ane aceeas i
persoana pentru ca este - sau are - acelasi trup .
Corpul omenesc sc schi mba , in mod dramatic, din
-frageda copilarie, prin adol escents si matur itate pana la
batranete. (.. .) Ce fac e ca trupul tanaru lui de optsprezece
ani sa fie acelasi cu ee l a l unui batran de optzcci de ani?
Un raspuns cste ca trupul are de-a lungul vietii un traseu
spario-ternporal continuu. ( . . .) Un tra seu continuu prin
spatiu, de-a lungul tirnpului, face lcgaruraintre corpulunui
prune si eel alunui batran de opt zeci de ani. Un al doi lea
factor important este continuitatea cauzala. Ceca ce se
intampla eu corpul intr-un anum it moment are efecte asupra
lui in momentul urmator,
Obiectia clasica la teoria acel uiasi corp a fost ridicata
dc Jo hn Lock e. Ea rezi da in aceea ca. in pri ncipiu, este
posi bil ca 0 pc rsoana sa-si sc himbe corpurile rarn anand
aceeasi persoana, Schimbarea co rpuri lor poate sa nu se
inta mplc niciod ata, dar acceptan t en, in princi piu soar put ea
intam pla. (. . .)
(...) Apa ratorii de az i ai teo riei conex iunilor spirituale
apeleaza si la alte co nexi uni in afara de mem or ie. Co ntinuitatca caracteru lui ~i a personalitatii cste 0 co nexiune
spirituala important a in etapele prin care trecc 0 persoana,

Lock e sustine eci memonl1 estc

sing ura conexiune ps ihologicii
intre diferite etape prin care Ir en '
o persoanii: printr-o etapa se
intelegc an'a pontunc de l imp
d ererm inat prin care ece
persoana. 0 persoand din prezent
este aceeasi p ers o anu ClI ceu
dintr-o etapii anterioara (pers oaIItl dintr-un m Oil/ em a nter i or )
deed ea isi poate ami nti .idin

ill/erial" ", experientele si actiunile

persoanei di ll etapa anterioani. ()

persoulIli isi poat e aminti ill

lIceasla ma nieni a persoanei inuii

numai propriile sale experiente.

Dacii in ti pat all/inti .sdin interior"

cli am complctat [ormulare le

Ipentru
inscriere la colegiu. anmci

ell sunt acea persoanii care a

completat fonnulare le. Nil este
neces ar .Wl-IIIi amintcsc ill mod
ef ectiv experientcks antcrioare. De
regnki. Il l' otnintim inmod efectiv
foarte putin din exp erie nte le
noastrc trecutc. Tot cee a c' es te
ne cesar es te slijim cupu bili sci ni
Ie reamintim.

P.K. Mclener ney,

Introdu ccre in filos ofie

APlICATIl

I. Ca re sunt clementeIe pc ca re Levinas considers ca trebuie luate in con sid erar e

in procesu l de cunoastere a ce luilalt?
Formati grupe sau lucrati pe perechi
2. Reconstruiti (sau co nst rui ti) argurncntul prin interrnediu l caruia J . Locke
considera con stiinta elerncntul care asigura ident itat ea personala,
3 . Concepeti 0 eontraargumentare prin care sa infirmati te za potrivit carei a
memoria, constiinta a re un ro l imp ortant in stabilirea identitatii personale.
4. Progresel e spectac uloasc inrcgistr ate In ultimele decenii in domcniul chimiei.
bio si na notehnol og iei au deschi s calca rcali zarii unor produse inteligentc pcntru viitor
car e dezva luie 0 noua perspecti va: omul sim biotic. omul partial arti fici al. Rea lizali 0
de zb atere asupra posibilitalii pas tra rii identitatii de sine in aceste conditii .

23

5. in an ul 2006, in S.U .A . s-a rea lizat primul transplant de " brat biotic" care
inde plineste funct iile pe care le, in mod natural, Ie reali zea za me mbrul superior. Se
poate vorbi in acest caz despre identitatc sau desprc picrderea ide ntitatii de sine?
6. Comcntati urmatorul text in sensu I formu larii de argumentc pro sau co ntra
posib ilitatii omului de a-s i pierde identitatea ca urmare a progreselor reali zate in
do rneniul nan oteh nologiei:
Odatd ell trecerea timpului. umanii vorfi capabili sd reali:e:e 0 integrare strdnsd
intre materiale de sintezd $1 ce le bio logice. De aici \'or rezulta cipuri biotice ( ... j ca re
VO l' putea ji imp lantate dire ct ill orga nism. Se VOl' putea reali: a po mpe inteligente de

insulinii, stimulatoare cardia ce, refine artificiale. Iarlista noastrd arputea sa continue.
(Cristian Rom an , Mat eriale int cli gcnte in Revista ~tiin\a si Tchnica nr. 5/2006)
7. Co rne ntati urmatorul text:
Epifania chipului ca si chip deschide umanitatea. (...) orice relatie socialii provine
dill prezentarea Altuia cdtre Acelasi. liira intermedierea niciun ei imagini sau se mn.
prin simpla expresie a chip ului. Nu surprindem adecvat esen ta soc ietatii. dacd a definim
prin asenuinare ell ge nu! care uneste indivizi asenuindtori. (E. Levi nas)
.
8. Aplicape interdisciplinara - Valorificiind cunostintclc dobandite in cadrul orelor
de log ica si argumentare, psihologie, anatomie etc., constituiti un argument ca re sajustifice
teza potrivita careia omul se exprima prin intermediul relatiei .fata-catre-fata".

este

9. Co ncc pe ti 0 contraa rgume ntare prin ca re sa infirm ati teza potrivit careia omul
fiin ta iden tica cu sine.

10. Aplicatie interdisciptinara - Valorificiind informatiilc achi ziti onat e prin

stud iu l altor discipline, raspundeti la urm atoarele intrebari :
a) Problematica identitatii perso na lc ex clude problematiea alteritatii'
b) Care este criteriul pe ba za ca ruia eu pot sa deeid ca sunt identic cu min e"
c)
eu ceilalti
d)
c)

Care sunt e lernentele pe baza caro ra eu pot sa deeid ca desi sunt asemana tor
oameni , sunt totusi diferit de acestia?
Pen tru a fi noi insine nu trcbuie sa ne schirnba rn?
Ce posibil itaji are omul de a-si cunoaste sernenii?

f) Mem oria, co nst iin ta co nst ituie conditia necesa ra pentru stabil irea identitatii
personaIe"
1I. A p lica t ie inrerdisclpllnara - Daca nota dist inct iva a om ului este sufletul,

analizati urmatoarele situatii:

a) Daca sufletul sa las luies te in inima, dato rita realizarilor di n med icin e este posibil
ca inima boln av a a unci per soan esa fie inl ocuita eu 0 alta inima sau ell mccar-i sm
mecanic, in aces te condi tii se mai poat e spline ca ace I indi vid este identi c ell sine?
b) Daca sufletu l salas luieste in creier, datori ta rea lizarilo r d in medi cin a, intr-un
viitor ap ro piat , va fi posibil tran splantu l de cre ier de la 0 persoana la alta. eaz in care se

24

va inloeui si memoria indi vidului, atunei se mai poa te vorb i despre identitate personala
in cazul accstei persoane?

12. Ana lizati cornp arativ urm aroarel e texte:

a) Transcendenta interlocutorului si accesul la celalalt prin limb aj araui. pami
fa urnui . cii omul este a singula rita te. 0 altii singularitate decdt cea a indivizilor care

se sub sumeaza unui concep t sau pe care 0 articuleaza momentele. Ell! este ine fabi l,
pentru c(i este 1111 vorb itor prin exc elenui : rdspunziitor, responsabil. Celd lalt , ca
interlocutor pur; 11/1 este 11/1 continut C U ll 0 SC U f , calificat, sesizabil po rnin d de fa ideea
genera ld oarecare s t supus aces tei idei. 1 ara td 0 farii, nu se refera deed! 10 sine.
(E. Levina s)
"
b) Cicioint rucdt aceeasi constiinta este ceea cefa ce ca 1111 am sii fie acelasi foui
de eI insusi, identitatea personalii depinde nuntai de ea. (.. .) Ciici da toritd constiintei
p e care 0 are despre gti ndurile $1actiunile sale prezente eo es te ll Clim WI . , ell" pe ntru
sine insusi $1 vafi acelasi .. ell" ill masuro in care ace eas i constiinta se poole intinde /0
actiu nile trecute sail viitoare. (J. Locke)
c) Astfel, Locke vorbeste despre constiinta (si prin aceasta intelege memorie) ca
aceea cef ace Wi am sdfie el insusi. Este dijicil sa in telegem ce poa te inse mna aceasta.
Dacd cons ideriim cii inse amnii cci 1111 om isi poatefolosi memoria co un criteriu pentru
a decid e dacd este aceeasi persoan d care obisnuia sci fie. suges tia este dem onstrab il
abs urdd, (B. Williams)

1.4.

SENSUl VIETII

Prin int ermediu l terme nului de sens de se rnnam

scopul, finalitatea sa u intelesul unei situatii, in timp ce
expresia sensul existentei cxprima faptele ce determina
desavarsirea po sibilitatilor no astre. Fara indoiala, ca
problematica sensului vietii reprezinta punctul arhimedic
al oricarei antropolog ii filosofice.
Om ul crede in anum ite valori pe care le promoveaza
constant in com portarnentul sau pentru realizarea propriilor
proiecte, dand astfel existentei sale un anumit sens. Care
este sen sul existentei? Existii, intr-adeviir 111I sens al vietii ?
Este fericirea 'Ill scop al vietii? Este fericirea reatizabilii
sau ea este numai 1111 ideal ciitre care omul it urmareste
de-a lungul vietii sale, ! iirii a-l realizu ? repre zinta numai
cateva din intrebari lc la care fi lo sofii au incercat sa
ra spunda . Et imol ogi c, termenul de fe ricire insea mna
..binele suprem" sau .eudaimonia" cum 0 numeau grec ii.
Cautarea fericirii a fost suprapusa problematicii sensului
vietii .

Ga"ditorul de Ia ltanumgia

25

Pomin d de la ~rm;]tor.l
realizati 0 dczba terc :
Clnur dacd viata lnatd ill I
ansamblu nn ar avea niciun ~'elH'
poute ('/i acesta n-ar]i /111 IIIOfi\'
i de ingrijorare. Poate cll putem sci
I recunoastem aces! lU Cl"1I $1 sa

Difi cultatea abordarii problemat icii sensului vietii

cs tc relevata de eomp lexitatea ornu lui , iar maxima
socratica, inscrisa pe frontisp iciul templului din Delphi ,
.Cunoasrc-te pe tine insuti !" atrage atentia asup ra necesitalii intro spccti ci pri n intermediul care ia om ul poate sa
identifice lirn itele, obstacolele care intervin in realizarea
mergem mai depone ca si fuil/a
ac estui scop sau a ac estui ideal. Numindu-si filosofi a
acum. Siretlicul csrc sii-ri (ii mereu
neo socratica, Gabriel Marcel va considera ca omu l si-a
ochii atintiti asupra lucrurilar
care se afhi ill f ata fa $i sa lasi pierdut referinta di vina si poate a dev enit ,, 0 intrebare
Tara raspun s". Farii indoiala ca prob lernati ca fericirii se
~ jlls t Uicii ri!e sa fa sfdrsit in codrul
propriei tale viet! si in cadrul va intregi prin analizarea ei din pcrspectiva etica.
deli/or celor de care esti legato
Vorbim despre un singur tip de fer icire sau despre
Dan/ te vet intreha vreodard:
mai mul te tipuri? Conceptia crestina despre cele noua
..Dar ce rost are .'Iii tniiesti?" fer iciri este 0 ple doarie facuta ornului care trebui e sa-si
din perspective vitii tale de student
aleaga telurile, modul de viata; fericirea umaria insemnand
sail de harman sou orice aifi til nispnnsnl vafi: Nsare niciun rost.
mantuire, iertare.
X-ar avea nicio imporfallrii dacii
Fericire a este un ideal rca lizabil in viata de apoi
n-as exista deloc sail d acd fill
sau in viata aee asta. Eclezia stul spune ca ferieirea estc
mi-ar paso de niniic. Dar exist.
reali zabila pe pam ant si ea inscarnna sa te bucu ri de
.1s10-i fat. :
lucrurile pe care Ie ai,
Thom as Nagel ,
Oare ce inseamnii toate astea?
Sc va e o nsi de ra ca fer ic irea , fi e e a stare
permanenta,
fie ea ideal, nu poate fi obtinuta, lntrcaga
Reflectat i as u pra tezelor
noastra viata sta sub semnul principi ului pla cerii. fap t ce
pr incipale din ur tnatorul text:
ne va determina sa adoptam ca i d ifer ite pentru a deveni
E! este subiectnl printre ob iecreo este IIll cUllosdifOl; lill stiutor: are feri citi (vezi textul lui S. Freud ). Sensul viet ii se contutniire, este participant, oglindii a reaza abia in momcntul in care experimentam sufer inta
existentei si a lumii, si, ill acest
in abse nta ca reia riscarn sa eade m intr-un "abso lutism
inteles este. de [apt. sensul lumii.
moral . . . earaeteristie medio critatilor". Fcricirea, inteleasa
( .. . ) O mul poate ji si 0 oglindii
tnlbure a reulitdtii. e! este. totusi ca binc suprem este a impos ibilitate si, de aceea, nu treb uie
lillie. \~i ill else reflectd tot ceea ce
sa cautarn un se ns al vietii, deoa reee "este absol ut
jiinfea:=i1. Penrnt e! acesta are /III
imposibil sa gasesti in via\a un sens a carui va labilitate sa
sens. Dacii l-arji avut si jiirii 011I
tic cvidcn ta si imperioasa" (vezi text ul lui Em il Cioran).
sail daca lumea jara constiintd ar
A. Camus afirma ea .Fcricirca ~i abs urd ul sunt do;
./i !/j).~i/(~ . de .lens. acesla sc ap a
eopi i ai acc l uia~i parinte. Ei sunt nedesp a'1ili. Ar ti gr~~it
apreClerll llmalle.
Via(a alll l/illi de asrd::i /II i eslc sa spunem ea fcrieirea se n a~t e neapih at din deseoperirea
Ij iil'orahilti ullei aproji/IJdiiri. Ea abs urd ului. Se intampla la fe l de bin c ca sen time ntul
I dllce !ipsa de li/li$le $i contemp/a- absurdului sa se nasea din fericire."
re. esre 0 viala lipsita de lillnd ,fii
Alti tilo soti conside ra ea sensuI ex istenle i umanc
grdbitii, () incercarejani lei ,'iiseils.
nu este epuiz at prin eviden\ierea meniri i sale in raport eu
Cille sra 0 clipa li1/i~t;l. ill clipa
urllliiloareestedepii$il. (. .. ) Traim
"e reatarii ~ i Tauritorii lum ii", deoareee omul, prin interdill se nzafie in sen:=afie. Pllierea
mcdiul con~ti i nle i, este un suhicet printre obiecte, sub iec t
lIoaslnl de penetrabililate se
eunqs
ca tor, are trairi, este par ti cipan t, de fapt , este
aplati::ea:=ii. selltimelltul de va/oa re
.'Ie tocqre in goa na dllpa "oglinda a existentei ~i a lumii , (.. .) sensullumii" (Nicolai
Ha rtmann).
sCII::aliollul .

l
I

Nicola i Hartmann. Vec hea ~.;

on tolo:~;.iue
,

!.101Ul

26

Albert Camus ( 1913-1960), Mitul lui Sisif

Sensu I vietii
Ze ii il osandisera pe Sisif sa rostogo leasca 0 stanca
pana In va rfu l unui munte, de unde piatra cadea dusa de
'propria ei gre utate. Socotisera cu oareeare dreptate ca
nu -i pedcapsa mai crancena ea mu nca zadarn ica si tara
spera nta. (...)
S-a inteles, fa ra indoiala, ca Sisif este eroul absur d,
atat prin pas iunil e, cat si prin chinul sau , Disprctul fala de
zei, ura fata de moarte si pa siu nea pentru viala i-au ad us
ace l supliciu de nespus al fiinte i ca re se strad uicste In
vederea a ce va ce nu va fi niciodata ter minal. E pretul care
Albert Camus
treb uie platit pentru pa siunile de pe ac est pamant. ( ... )
11 9" -1 960 )
Acest m it es te tragic pentru ca eroul sau cstc
constient. Intr-ade var, care ar fi ch inullui daca la fieeare
pa s ar fi sustinut de spc ranta In izbanda? M unc itorul de
Refl cctat i asup ra tezelo r
az i in dep lineste In fiecare zi din viata lui aceeasi rnu nca principale din urmatoarele frag si desti nul sau nu -i mai este absurd . Dar el nu-i tragic, mente:
Afi ferici t cere limp. Fericidecat in acele momente cand de vine co ns tie nt, (. .. )
Fer ieirea $i absurdul sunt doi copii ai ace luiasi rea e ~' i ca 0 inde lnng atd rdbdare.
parinte . Ei sunt nedespartiti. Ar fl gresit sa spune m ca (. .. ) A fi fericit inseamnii a avea
limp pentru fe rici re a/un ci cdnd
fericirea se naste neaparat din descoperirea absurdulu i. Se
estl vrednic de ea ...
intampla la fel de bin e ca sentimenrul absurdu lui sa se nasca Albert Cam us, Ca iete
din feric ire. " Socot ca totul e bine" , spune Oedip, $i ace sre
Oamenii te iartd docd [aci
cuvinte sunt sacre, Ele rasuna in univer sul salbatic ~ i limit at , crime. Dar II Il te iart d daeli esti
al omului. (...) Ele fac din destin 0 pro blem a a ornului. ~rerie it .
Sensu! vietii este sd-ti pili
ca re trebuie rezolvata intr e oameni.
s
problemn
sensulni vietii. Ori ce
Toata bucuria tacuta a lui Sisif e aic i. Destinu l sau ii
nispuns
nscd
.'Iii fie 0 ingustimc.
apartine . Stanca lui este mun ea lui. Tot astfel, omul abs urd,
() reel/nose. Dar a rdspn nde ca
cand is i contemp la chinul, fac e sa amuteasca toti idolii . in data n-arc nici un se ns e cea mai
univer su l dintr-o data intors 1a tacerea sa, se inalta miile de mare ingust ime . Ce bucurie cii
voei uimi te ale pamantului . (. . .) Om ul absurd spune da si viata n-are nic iun sens. Pot sd-i
cfortul sa u nu va inceta niciodata. Daca exist} un destin dau ell 1111111 ...
pe rsona l, In schimb nu ex ista destin sup erior sau, eel putin ,
Feric irea de a sti eel oamel/ii]
exista do ar unul singu r, pc care el il socoteste fatal $i vrednic all nevoie de tine; f ericirea de-a
de disprct, Cat pr ivcs te restul , el se stie stapanul z ile lor st i ca 1111 au nevoie de tine ...
Constantin Nolca. J urnal de .
sale . in aeea clipa subtila cand omu l se apleaca asupra vietii idei
sale, Sis if, intorcandu-se la stanca, cont empla ac eI sir de
fapte lara legatura eare devi ne propriul sau destin, cr eat de
e l, unit sub privirea memoriei sale si, In curand, pecetluit
de moa rte. Astfel, incredintat de originea pe deplin
orneneasca a tot ce-i ornenesc, orb care vrca sa vada ~i
care stie ea noaptea nu are sfars it, el nu se opreste niciodata.
Stanca se rostogolestc inca si acum .

l ,--

27

 A nalizat i textul:

Daco-tt examinezi giindurile

ell ate ntic vezi cd ell' sunt indrepIll ie sp re tre cut ori sp re viitor: Nu

Ill' g dndim apro ope de loe la

prezcnt: iar claca liegdndirnla et.

Illi 0 facem dea lt ca. cu lumina

tut. sci pregcitim Ii itorul. Prezentnl

Illi esll' niciodatd scopul nostril.

Trecutul st prezen tul 11e su nr

mijlouce: viitorul singur cste lima
lIoaslra,
i" realitate 1I0i IIll tra im
niciodutd: spera m sa trd im. ~i
pregotindu-nc m crclI so Jim
leriei(i.fara indoiaki co Jill ajunge m nic iodutd sa si j im cu aden i ra l. da cii aspiriim la 0 al ta
[ericire deed s aceea de ca re ne
putem bncu ra in ace as lii viata.
[nchipuirea Iloastra mare,He
asa de 1111111 timpul vietii 1I0astre
p dnuintes ti prin [a ptul co ne
gondim nnmoi la ea si micsoreaza
in asa 11Ici,mni vesnicia. neacorddndu -i nicio atetuie. e (i [acem
dill eternitate U11l1eallt ~' i din neant
o eternitate. Toate aces tea all
rcidiicilli atelt de vii ill noi. ;IIC(lt
intreuga !/oa slrii ratiune IIIl se

apara de ele.
Pascal. Cugetiiri

poate

Bartolomeo Berm ejo.

Crislos

28

Predi ca de pe m u nte (Evanghelia d up a M aid , 5,1- 12)

Va za nd multirni lc, Iisu s S-a su it pe munte si.
asezandu-se. ueen ieii Lui au ve nit la El. Si deschizand u-si
gura. ii in vata zicand :
Fer ic iti eei sarac i e u duhu l, ca a lor es re im paratia

ceruril or,
Fcrici ]i cc i ce plang. ca ac eia se vor man gaia.
Feric iti ee i blanzi, ca aeeia vor mosteni parn antu l.
Feri citi eei care flamanzesc si inseteaza de dreptate , ea aeeia se vor satura.
Feri citi ee i mil ostivi, ca aeeia se vor milui .
Fericiti eei curati eu inima, ca aeeia vo r ved ea pc
Dumnezeu .
Fericiti facatorii de pace, ca aeeia fiii lui Du mnezeu
se vor ch erna.
Feri citi eei pri goniti pentru dreptate, ca a lor es te
imparatia cerurilor,
Feric iti veti fi voi ca nd va vor ocari si va vor prigoni
si vor zice tot cu vantul rau impotri va voastra, mintind
din pri ein a Me a,
Bucurat i-va si va vcsc liti, ca plata voastra mulra
este in ceru ri.

Ecleziastul, 3; 10-12
Ferlcirea piirnan te asca
A m vaz ut zbuc iumul pc care l-a ctat Dum nczcu
fiilor oarne nilor. ca sa sc zbuci ume . Toate le -a fac ut
Dumnezeu frumoase si la timpu l lor. E I a pu s in inim a lor
vesn icia , da r fiira en omul sa poata int eleg e luerarea pe
ca re 0 face Dumnezeu, de la inceput pana Ia sfarsit. A tunei
mi -a m dat cu soeotea la ea nu este ferieire decat .wi te
bucuri si sci trdiesti til timpul vietii tale ...
C ac i soa rta om u lui s i soa rt a do b itoeu lui es te
aceeasi: precum moare unul, moare si celal a lt si toti au
un singur duh de viata, iar ornul nu are nim ic ma i mu lt
decat dob itoeul. Si totul cste desertac iune . Amandoi merg
in ace las i loe: ama ndoi au i e~it d in pulbere ~ i amando i in
pulbere se intorc .
Cine ~t i e da ca du hlll ol1111lui se ur ea in sus ~ i duh ul
dobitoeu lui se eoboara in j oe ca tre paman!" Si m i-am dat
sea ma ea nim ie nu este mai de prel pe ntm om decat sa se
bu eure de lueruri le sa le, ea ei ae easta es te pa rte a lu i,
fiind ea cine ii va da pUlere sa mai va da eeea ee se va
intampla in urma lui"

Sigmu nd Freud ( 1856-1939), A ngoasii ~i civilizutie

Fer icirea este un ideal irealizabil
Care sunt inten tiile si ob iecti vele vi tale trada te
de con duita oa meni lor, ce cer ei de la viata, sprc ce tind
ei? Nu ne vo m in sela nic idcc um daca raspundem : e i
'as pira spre fericire, oa mcnii vor sa devina si sa "ranHi na
fcriciti. Aspiratia aceasta arc doua fatete , un sco p nega tiv
~ i unul pozitiv : pe de 0 parte, evi tarea durer ii si a
ncplacerii, iarpe de alta parte rrairea unor placeri intense.
Intr-un sens mai restrans, tcrmenulifericire" scmnifica
doa r fap tu l ca a fost atin s eel de al doilea scop, (...)
Dupa cum vede m, pur si simplu prin eipiul placcrii
este ace la care de term ina sco pul vietii (...); int rcag a
ordine a univcrsului i se opune: am fi tent ati sa spun em
ea nu a intrat niei deeum in planul .Creaj iun ii" ea omul
sa fie .fcrici t" , Ceea ee numi m ferici re , in sensuI eel
mai strict al te rm cnului. rezult a din tr-o satisfactie mai
de g ra ba im ediata a ne voil or care a u atin s 0 mare
rens iunc, ceca ce pr in natura sa nu es tc posib il decat
sub forma de fenom en episodic. (. .. ) in ace las i timp,
nc cs te mai putin dific il sa traim nenoroci rea. ( . .. )
Nu -i de mirar e daca, sub pres iunca ace stor
posibi litati de suferinta (d in pa rtea pro priului co rp, din
partea lumi i ex terioare s i din raporturi le noastre cu
ceilalt i oa meni - n.n.) omul se stradu iest e de obicei
sa-s i reduca pretentiile la feric ire (. . .) si dac a el se
cons idera feri cit si numa i scapa nd de ne noroeire ~i
evitand suferinta: intr-u n mod foa rte ge neral, sarci na
de ev itare a suferintei 0 izgon este pe ultimul plan pe
aceea de obtinere a placerii.
Daca prog ram u l pc ca re ni-I propune prineipiul
placerii si ca re co nsta in a fi feric it nu este rea liza bil, ne
este totusi pcrmi s sa nu rcnun tam la oriee efort de sti nat
sa ne apropie de realizar ea sa. Ca sa ajunge m aici, putem
adopta cai foarte di ferit e. ( . . .) Niciun sfat nu este aici
va labil pentru toti , fie carc trebuind sa caut e prin el insusi
mod alitatea prin care sa poa ta de veni fericit.
Emil Cioran (191 1-1995) Revelatiile durerii. Eseuri
Imposibilitatea gasirii unui sens al vietii
in suferinta omul es te absolut si ngur. (. . .) Art a
de a su fcri, complexul intreg al tehn ic ii indurarii, pleac a
de la conc epti a ca durerea reprezinta 0 calc de purifi care ,
de ardere interioara ce ridic a pe om pe un plan eu totu l
part icu lar fala de viata. Su ferinta este scoa la eon cesivitatii. A invata sa su feri este a invata sa icrti, De ce

Sigm und Freud

0856- 1939)
In fo: Neurolog ~ i psiholog viene z , considera t intemeietoru l
psihanalizei .
Op e r a : lnterprerarea viselor,
Psi hopatologia vietii cot id iene
(1904) , Totem ,<;i tabu ( 19 13 ).

Reflcc tat i asupra principalelor teze din textu l de mai jos:

;11t1-0 manierd generald. am
spune. se pare cii 0 /1/111, dacii m' e",
ill vedere evolntio istorica si sociologicd asa C Il II/ s-a desfiisura t
eo ill ult lme le ecole. a pierdut
ref erinta sa divnui: e! il1cerea=(j
sd se confrunte cu 10 1 Innnnezeu
a cdrui creaturii si imagine evre.
Moartca lui DII 11l Ile=eu, in sensu/
exact pe care Nietzs che I-a dar
aces tor cuvinte . Illi ar Ji oare la
originea fa p tului cii omul a devenit pentru el insusi 0 intrebare jani
rdspun s?
G abriel ~ Ia rce l (188 9- 1973).
Omul p roblematic

29

 Comentati urmatorul text:

1 este subiectul printre obiecte. este

11/1 Clll/oscafOl; 1/1/

stiutor:

are trd ire, este participant, oglindii a existentci si a lum ii si. ill acest

inteles este, de/apt, sensulIunui.

( . .. ) Ontnl poate ji ,>'1 0 ogfindii
tulbure a realitdtii, eI este. totusi.
unic si in el se ref lectii tot ceea ce
fiinteozd. Pentru eI acesta are /1/1
sens. Dacd l-arfi and st f{mi 011/
san docii tumeafiini c()n\~tiill{ii ar
ji ilj)si/a de sens, aeesta scap-i
aprecierii ullla ne. ( .. .)

Nicolai Hartman. ~~cheu $; ! W UtI

ontologic si alte !iaier; filo sofice

Nicolai Hartmann
( 1882- 1950)

ierti? Fi indca in durere te desp rinzi progresi v de lucruri.

Om ul nor mal s i ce l m edio cru , ata sat i d e lum ea
inconj uratoare, interesati de framantarile meschine, (. . .)
nu pot sa iert e nimic, fiind ca atasarea de lucruri du ee la
iluzionare ~i la un fals abso lutis m. EI (omul normal n.n.) as teapta totul de la timp, de aici rolul surp rize i in
via]a acestuia. (. . .) Si atunci este explicabil de ce un om
ca re sufcra, chia r lip sit de cultura, nu poat e fi mediocru .
Aceasta eu ata t mai mult cu ca t a sufcri inscarn na a av ea
destin.( . . .)
Fiecare om isi poarta dest inul sau lara ca al tul sa si poata lua vreo responsabilitate, intocmai cum in
suferinta es ti singur, nimeni a!tul neputandu-si-o lua
as up ra lui. (... )
Da ca durerea are un sens? Dar viata insll:}i are unul?
Este abs olut sigur ca 0 rclati va fericire nu se poate cas tiga
decat prin neglijarea natural a, nu prin excluderea voi ta a
problematicii distrugatoare a finalitatii. Toti cautatorii de
sensuri sunt oameni iremediabili pierduti, Este evide nt
ca ne re ferim la naturile problematice, nu de la acel ea
care au ga sit inainte de a cau ta , Plccand de la iluziil e
mor alei in ex p lor are a adancirnilor, te prabusesti , fiindca
es te imposibil sa nu atingi centrul substantial allumii in
irationa l ~i prin aceasta ruinezi orice spirit constru ctiv.
Pentru ce aeei care au cautat prea mult au sfarsit prin
renuntare sau disperare? Fiindca este absolut imposibil
sa gasesti in viata un sens a carui valabilitate sa fie
evidenta si imperioasa. ( .. .)
Numai in nai vitate exists posibilitati de feric ire;
numai in asimilarea in ritmul naiv al existentii aeesta po ate
avea un eventual farmec, atunci cand omu! se mu ltumeste
cu posibilitatil e limitate ale clipei, cand , in locul perspectivei
universalitatii temporale cu toate implicatiile relativiste , 0
traire concreta epui zeaza farmecul red us al momentului .

APLICATIl

1. Care este motivul pentru care Camus considera ca fericirea si absurdul sunt
copiii ac eluiasi parinte'
2. Construieste un contraargument legat de afirmatia lui Camus potri vit careia
Sisif spune: .Socot ca totul este bin e".

30

Formatl grupe sau lucrati pe perechi

4.lmagina\i-vii 0 situatie asemanatoarea ce lei in care se all a Sisif. Pentru simaria
analizata, identificati motivele generatoare de feric ire sau/s i nefericirc.
5. Co rnpa rati tcoria lui I3laga dcspre desti nul creator al omului si conceptia lui
Ca mus dcspre omul abs urd.
6. Formulati un contraargumcnt care sa resp inga teza freudiana a imposibilitatii
realizarii fericirii .
7. Comparat i textele date din Pred ica de pe munte si Ecleziastul si, apoi, form ulati
judccati de valoare cu privire la problematica sens ului vietii din perspecti va unui om
religios si areligios .
8. Cornparati conceptiile lui Freud si C ioran referitoare la imposibilitatea fer icirii
ca ideal si ca bine supremo
9. Analizati comparativ conccptiile lui A . Camus si E. Cioran dcspre sensu! vietii.
10. Analizati urm atoarcle aprecieri dcsprc fericire, iar apoi cxtindet i exprima ti-va
punc tul de vedere personal:

a) Societatea oam enilorfa ceferi cirea vieti i. (W. Shak espeare)

b) Exig enta fericirii si ciiutarea ei riibddtoare nu-l necesa r sit 0 exi liim ill
melan colie; e necesar. in schimb. sa dist ingem ill JlO; acea inclinare spre dificil si fatal.
Sdfii ferici t printre prieteni , ill acord ell/limen si sii-ti castigiferi cirea urmdnd 0 cale
care duce totusi sp re moarte. (A . Camus)
c) Oam enii de 0 tristete profunda se dau de go! cdnd suntfericiti: ei au unfel
de a se crampona defericire de pared ar 'Tea s-o zdrobeasca si ,1'-0 indbuse dill gelozie.
- ail, ei stiu prea bine cd ea !e \'{/ scdpa prin Ire degete! (Fr. Nietzsc he)

d) Care este s uprema [ericire a omului, da cii Ill! de a putea p une in pra cticd
ceea ce giises te drept si bine . de a f i sui pdn pe mijloacele necesure pentru a-si atinge
scop ul? (Goethe)
e)

Cine il are p e Dumnezeu, aceta estefericit. (Au gustin)

I I. Care es tc se rn nifi catia fi losofica a urmatoa relor tcxte:

a) Nu-i bine pentru om sii-si aminteascd infiecare clipii ca este om. E rdu fie si
numal sa se apiece asupni-si: dar e si mai di ll sa se apiece asupra speciei Cll zelul unui
obse dat. Dtind astfel mizeriilor arbitrare ale introspectiei unfunda ment obiectiv s i /I
justificare filosofic/i . Auita vreme cat i{i macini propriul ell, poti crede cd cedezi un ui
cap riciu: dar de indaui ce toate eurile del.'in centrul unei interminabile ruminatii, regasesti
pe 0 cale ocolito nejunsurile g eneraliza te ale propriei conduit, propriul accident ina ltat

31

10 rangul de nornui de ca:: universal. Percepem mai inuii anomalia faptului brut de a
exista si abia dupa aceea pe cea a situatiei no astre specifice: uimirea de a fi precede
uimirea de afi am. Totusi, caracterul insolit 01 acestei stiiri ar trebui SG constitute dat ul
primordial al perplexitatii noastre: emaip"rinfiresc sii.fii omdecal safiip"r si simplu.
Emil Cioran , Caderea ill limp
b) ill fo nd. idealurile lui don Quijote 5 11111 acelea core preocupti om enirea de
totdeauna si efe sun t cautate Cli toata patima in mod continuu. Starea edenicii a omului
este aruncatii ill viitor de conceptiile modern e; do n Quijote. ca si traditiile cavale rilor
..Me sei Rotunde ". 0 punea in trecut, intr-o epocd de aw: Deosebirea lilt ni se pare
ese ntialii.fiindcd anuindoud aceste po zitii sunt .Ldeale ". Adevdrul este ca om III a trait
totdeauna sub co nditio lui realii , printr-o inversiune a realitatii. El a intrat astfel
intr-unfe l de COplllll: lupuindu- se CII irealiuiti de genul morilor de vtint. Pentru a iesi
dill imp as . 1IIIIIIerll ar trebui sa afle 0111111: ca el este un miracol. Ceea ce a f os t SP"S de
Soph ocle aCli m Cli mult peste doua mii de ani: " .\1iI1Ul1i sunt multe, dar nicio minune
nll este mai mare decdt omul ". Xlarea mi11 1l11e se \ '0 infap tui cdnd aceastd idee \'a
deveni 0 realitate a cons tiintei umalle. r... )
Drumul lui DOll Quijo te eSle calea spre MIII'e/e Vis. dru mul spre conditio reald a
exist entei umalle, conditie a ciire i nuiretie Ill l poate fi stirb iui nici nuicar de ridicol.
A nton Dumitriu, Don Quijote de fa Mancha sa il inversiunea conditiei lImal1e in
Eseuri. Cartea intdlnirilor admirabile

12. Rca liza ti 0 lisa eu obiecte. activitati, stari sufletesti, dorint e etc. care ar putea
sa contribuie la fericirea voastra. ierarhizati aceste clemente si, apoi, corn parati- le cu
cc le obtinute de cat re colegii vos tri. Form ulati co ncluz ii cu carae ter general.
13. Form ulati einci dcfinitii sau judecati de va loare referitoa re la problematica
sens ului victii.
14. Scrieti un text de 10-15 randuri in care sa fie abordata problemat ica sensului

vietii,
15. Apticatie interdisciplinarii - Dife rite opere litcrare abordeaza problematica
sensului vietii din diferite perspective, Alegeti 0 ase menea opera literara si apoi realizati
o dezbatere cu titlul: ..Sensul viet ii" .
16. Formulati un argument care sa sustina teza potrivit careia fericirea rep rezint a
sens ul vietii,

32

-~
- '"""

EVAlUARE
(dura modclu l subiccrelor de baca laurcat)

1. Grice persp ccti va teoret ica as upra fi intei sau a exi stentei , in g en eral. poate
integ ra in structura sa co nceptua la ~ i ca tegoria fi loso fica de natura unian d prin care
este descri s mod ul de a f a l o mului.
A. Prezentati doua interogatii refcri toare la natura um aria.
B. M cntiona ji doua ca rac teristic i a le conccptiei lui L. Blaga despre na tura umaria .
C. Ilustrati. printr-un ex emplu co ncrct, intel esu l pe ca re il are la A ug ustin notiune a

de om interior .
D. Evidentiati 0 co re la tie exi stenta int re tennenii am ~ i m il/Iii. red actand un text
de aproximat iv 0 jumatatc de pagina, in care sa-i utili zati in sens filo so fic .
2. Analizati suee int or iee conceptic fi lo sofica dcspre se nsul vietii , evidentiind :
a. spcc ific ul sens ului vietii d in pe rspecti va concepti ci fi loso fic e a lesc;
~i

b. ideile unci alte concept i: filo sofice despr e sensul viet ii.j us tificand totodata
rap ortul existent intre aeeasta si conccptia la care v-a ti re ferit la punc tul a ;
c. un exem plu de s ituatie care ilustreaza conceptia evidentia ta la p un ctul b.

3. Fie urm atoru l te xt :

..Din toate acest ea se vede cii statu] este 0 instittuie na turale si eli omul este p rin
natura sa 0j lt"ll(ii sociala. p e cand antisocialul, prinnatura. nu datoritii lOwr imprejuriiri
ocaziona le, este uri WI supraom. ori ofiani. co ace/a ba tjocorit de Homer. (Aristotcl)

Po m ind de la textu l dat , claborati 0 anali za. de apro ximativ 2 pagin i. a conccpt iei
lui A risio te l despre natura uman a . In reali zarea ana lizei, yeti avea in vede re urmatoar cl e

repcrc:
- prcc iz area inte les u lui dat de Aristo te l co nceptului de institutie naturalii;
- explicarea tczci lui A ris to ie l privind natura soci ald a omului;

- cara crcrizarea unci alte perspecti ve asupra esentei uma ne, just ificand tot od at a
si raport ul existe nt in trc accasta s i pu nc tul de vedcre al lui Aristo tcl ;
- arg umen rarea un ui punct de ved ere perso na l refe rito r la opinia lui Aristo te l
privind raportul ex istent intre ind iv id ~i sta t.
:"oto1: Se puncteazd ~ i unliza rca adecvata a limbaju lui de- speciali tate. organizarca prezcntarii intro duce re. cuprins . concluzic ~i incadrarea analizci elaborate in limita de spatiu precizata.

33

CAPITOLUL

..------_-._---

I
Este 0 da torie pentru om: 51! se
I straduiascd sa se ina Ire deasupra na turii

sale gregare tot mal apro ape de uniani-

I tate.
I
I1

Imm anuel Ka nt
r

f .

loa/a viata noastra mora a /IIcape

aiel: intrefiul risipitor sifratele lui . Ne

si ne cdim: sail ne pdstriim si
Ill' imp ietrim inima. E rdu sa fl U as culti.
, Dar e la fe l d e rdu sa stii sa asculti - $1 I
sa tti niinte.
.
.
I
C onstant m Noica ,/

1pierdem

.... ----_._-------

Sa lvador Da li, Nasterea onutlui

2.1. Binele si raul

2.2. Teorii morale
2.3. Probleme de etica aplicata
Evaluare

Ce este binele si rdul'!

Valoarca. ideal sau norma?
Rcl ativis mul moral
Moralitat ea constiintei

34

n O ll

2.1.

BI NElE ~I

RAuL

Omul traieste nu numai intr-o lum e naturala. ci ~ i

.intr-o lume morula. moralitatea actiunilor sale contribuind
la definirea omului ca fiin ja libera. Daca leg ile naturii il
supun neconditionat pe om (dcterminismul natural).legile
morale presupun Iiberul arbi tru , omul avand capacitatea
de a decide. de a alege intre bine si rau , drept sa u nedrept
etc.. devenind. astfel. !WIII O volens (su bieet axiologic,
purtator si generator al valorilor). De regul a. prin valoare
(in limba latina. valor. de la valere . inseamna a fi bu n
purtator, a valora) intelcgcm 0 ca litate a lucrurilor sau a
persoane lo r. a comportam c nt e lor ca re sun t s au n u
confon n e cu 0 norma sau un seo p (ideal) si care le face
in m od particu lar dcmn c de stima. S-a spus ell valoarea
reprezinta tot ceea ce estc de zirabi l ( ~i nu numai ceea ce
estc .xlorit") insa ea cstc cca care ii uncste pe oarnen i.
care .,se distrib uie tara sa se imparta' si adesea a fast
co nfunda ta eu bunu rile (vc zi tex tu l lui C. Noiea). Observam ca rcac tionam diferit de la 0 situatie la alta ~ i nc
intre bam care es te fundam entul alegeri lor noast re . Fara
indo iala ca rasp unsu l poatc fi exprimat prin expresia
..valoarea este fundamentul al egeri lor noastre". Ceea ce
alegem po ate sa fie rezultatul unei deeizii prompte, iar
alteori sa fie rezult at ulunui proees ind elungat detenni nat
de divergentele de op inii e u privi re la rezultatul optiuni i
noastre. in sa fiecare dintre noi poa te sa spuna ca. 13 un
moment dat. un lue ru est e mai important decat altul. ca
un lucru pret uieste rnai mu lt decal altu l. ca uncle fapte
sunt ma i dernne de cat altele si ele trebu ie alese, Pute m
vorbi despre 0 polarizare a valorilor in functie de ee ntrul
nos tru de interes: unele valori sunt considerate pozitive
(placute, dori te. prornova te ). iar altele sunt neg a t ive
(nep lacute, ncdo ritc, care trcbuic ev ira te) . As tfc l, se
constituie e uplurile de valori polare : bun-rau . drept ned rept. frum os-urat, adevarat-fals ete .. intelese insa in
sens obie ctiv si nu subicct iv.
Problema binelui ~'i a riiulu! este prop rie numai
omu lui si ea apare atunci cand reflectarn asupra raportului
dintre sco purile noastre si starea de fapt, iar din punct de
vede re moral. factorii care co ntrib uie la realizarea scopului
sunt numiti bine, iar ceilalti sunt numiti riiu . AstCel. unele
comportamcnte sunt ap rcciatc ea fiind bun e. corecte.j uste.
in timp ce altel e sunt con sidera te rcle. gresite, vicioase.

Sa lva d or Il a li - Rasttgntroa

Prill axialogie ( g re ce sc ul
axios, demo de. poscddud valoa re
~ i logos ~t i i n l [l ) intelc gcm 0 teor ic
dcspre narura st dcsprc ceea cc este
valoro s (teoric care afi rma fie ca
valoarca are o existcnta obiecr iva .
lie subiecriva) .

35

Problema mora litati i actiuni lor noastre nu poate f pusa

insa decat in co ntextul libcrul ui arbitru. a libertatii de
decizie, dar si a fer ieirii. Omul, in ca litate de agent rational.
~"i [nnnosul. lie mill transfigura
spirituaticeste prin simpla asinuurmareste realizarca bi nelui, a acelui bine care nu este
tare.
niciodata mijloc pcntru altceva si care i~i este suficient siesi ,
Fa ce-ti place ric - pins ce le si confera demnitate viet ii, in domeniul vietii politicc, bincle
place altom . Dacd /Ill Ie place
co rnun itati i este superior binelui individual, iar fericirea
altora 11I1-(iplace nici tie. infond. I
pare sa lie scopul pc care il vrem in sine si in functie de
Drama encuiui. Parodovul tui
care
dorim alte lucrur i (vezi textu l lui Aristotel). IntlUcat
logic:
teori ile morale au la baza conceptele de bine si de dill .
- Dacii practici vinutea lara
wi stii. III/ nun esti vinuos (ingerul
orice critica a surselor moralei va viza aceste concepte.
de sub am. Ahile tllilippias minor.
Plecand de la ana liza ctirnolog ica a tennenilor de bine ~ i
, Kant nuirginirea).
de rau, Nietzsc he conside rs ca cci doi termeni staula baza
I
- Dacd practici virtutea stiind
a doua tipuri de mo rala (de sclavi si de stapani). iar la baza
: eli a practici. /III mat e virtute. e
I vinuozitate . (Hippies minor). sernnificatiilor de astazi a le concepte lor de bine si de rau
sta revolutia sclavilor in morala. O mul simp lu, sclavul,
(Cade in piicatul crgoliului, sail
dominat de resentimente fala de nobili (aristocrati) va num i
al usciiciunii IIl1Wl1e. al tehniciItI(ii; n-ate iubire. n-arc l'iatii. /111
rau bunul ccleilalte morale.
. e virtute.)
Morala (In lim ba latina. mores, insearn na moravuri,
Constantin ~oica.Jtmwl de ide;
moralis, moral) semnifica, 1a nive1u1cunoasterii comune,
Care este difcrcnta intre
un ansamblu de reguli de conduita si de valori promovate
virtute si virtuozitatc in conceptia
de
catre soc ietate sau de cat re un anum it gru p. Infilosofie ,
lui C. Noica?
termcnul doba ndeste sernnificatia de doctrina, teorie
obtinuta prin reflectie rationala asupra scopurilor pe care
omul trcb uie sa si Ie propuna si asupra mij loacelor
nccesare pentru a Ie in dep lini. Cu viata morala a omului
se oc upa filosofia mora lei, da r ~i morala religioasa,
MOI'"I" include constiinta /IIo/'{/11i (st ructurata in raport
ell un sis tem de valori , principii si idealuri morale),
relatiile morale dintre oameni $; norntele morale, dar ~ i
codurile ce Ie reglementeazii (de exernplu, pentru ca un
comportament, sa fie apreciat ea moral. trebuie ea
raponarea sa se faca la a valoare, principiu. regula sau
ideal 1110ral, este yorba de ceva pe care om ul tre bu ie sa-l
faca intr-o anumita siruatie data. acest lueru fiind rez ultat ul
unci alcgeri intr-un anumit context social sa u situatie).
Provenind din limba greaca. din tcrmenul ethos,
moravuri, etica este inteleasa ti l sens obisnuit drcpt termen
sinonirn eu eel de mora/a sau de practicd care are drept
scop fericirea, determinarea conditiilor unor viet i fericite
sau este 0 re flec tie asupra unor probleme morale, ill
filosofie. termen ul doba ndeste diferite semnificatii dela
.'\lichelangelo Buonarroti,
un autor Ia altul, considerandu-se en. etica se materializeaza
Ciiderea mnului $1 alungarea
in valori, pc cand morala este lege. Problemele etice
di ll rui
.J raportate la ins ti tutiile statului vor implica problema
Cititi textul:
Valli mdnca adeviirui. bineie

36

drep ui t ii (d istrib uirea bunuri lor si as igurarea ega litatii intre

Anal iz ati ur mat o ru l frag oame ni), a libenatii (analiza fonn elor de guve rnam ant care men t:
garante aza sa u in calca va lori lc umane consid erate a fi
Drep t sou nedrep t ill gene re
funda me ntale) si a fericirii. Etica sau filosofia practicii este 0 fa p t d COl/f orm a sail
(teoria fil osofica asupra moralei), ca dom eniu al filosofi ei, i neconfonnd datoriei (.. . ) WI fapr
contrar dat oriei este 0 incdlcare.
se ocupa ell studiul moral ei, elaborand studii si teorii despre
incdlcare in vo l un to ra care
natura, functia si va loarea judecatilor mo rale, ea trebui nd i poare .fi imp/ltatcl Sf! num este 0
sa arate cum trebuie sa ac tioneze om ul atat in relatia e ll si mp ld gres eaId (culp a ). 0
inciil care premeditaui se /llI/lIe,He
sine, dar si cu semcnii si ell mediul inconj ura tor.
delict
(dolus).
La intre barile Ce este virtutea't, Care sunt conditiile
I
Imm. Ka nt , Bazele metaji:i6 i
unei vieti morale? va raspunde etica, ti e prin intermcdiul
moravurilor
teoriilor morale car e det ermina sem nificat ia co nce pte lor
de bi ne ;;i de rdu sau princip iiIe un iver sale a le acji unilor
morale, tie prin ana liza unor sit uat ii co nc rete de v iata
ietica ap licatii ) sa u un or val ori determinate de tr aditie

10

tcoduri morale ).
~

Constantin Noica ( 1909-19 8 7). Modelu! cultural f Phron esis in limba g reac a.
inscamna masura j usta. lntelep -

europ ean

dune practica , prudcnta.

Bunuri si valoarc
Dar valo are a est e pr ca des, chia r in gandi rca
contem porana , co n fu ndata cu bunu l si, de aici , ata tea
nefericiri ale insului si societatii in lumea noastra. Sub a
proasta inspiratie s-a spus: .Valoarea es te obiect ul un ei
dorinte". Dar ac esta este bunul, nu va loarea' Ultim a nu
numai ca satis face 0 do rinta , dar creeaza si sat isface oricate
altele . Ea este mu lt mai mult dec at un bun. chiar ;;i atu nc i
cand obiectul ei sa ti e acelasi cu al bunului. Este des tu l sa
spunem ca un bu n se dist ribuie imp anind u-se , pe ca nd
valoarea se distribuie ta ra sa se imparta, spre a vede a ce
distant a Ie separa, Sau e destul sa sp uncm, spre a 0 vedea:
un bun sc poate tr ans form a in va loare atunei cand ,
ramanand ace lasi, tie si ca bun material, satisfacc dorinta
tuturor.
Cu fiecare pn lej merita sa recurgern la cxem ple
imediate, daca vrcm sa deosebim bunul de valoare. As tfel.
Care estc sens u! terme nului
o bucata de paine satisfacc sau dorinta unuia, sau pe a altu ia, de ..bun uri" din urtnatoru l fra gpe cand un ade var, prCCUl11 un cantec , este si al unui a si al I mcnt:
( .. . ) ill calitarea sa de 011I,
altu ia. 0 bucata de paine si orice bun obisnuit dezbina pe
oame ni, in timp ee 0 valoare ii uneste, Ii insumeaz a. Se care trd ies te in societate, dores te
sd practice virtutile etice: elm
poate atunci spune ea exi sta bunuri de consumare si bunuri a rea deci nevoie de asemenea
de insumare, daca largim ideea de bun. in orice caz valoarea hUIIIII'i. pellll"lI a -si duc e viata sa
in acclasi timp 111SUmeaZa pe oameni si se pastreaza ea -I de om.
atare in di stribuirea ei, spre deosebire de bun, care se Artstorcl, Etica nicomahicii

37

 Reflectati as upra calitatilor

care con tribuic la obtinerea unei
fericiri autentice :
Lip sa de intelegere (J adeviiratei cau:e afencirii este motivul
IJrillcipal care ii derermind pe
oameni su -ifi.lcd pe allii sa sufere.
Aceasta cSle convingerea mea.
Unii cred cd dacdfac reill altora j
potfi fericiti, sail
fencirea lor
~ est e a ta r de importantii inc/if
nefericireu semenilor 1111 inseamnimic. Ninteni II/{ arc de
; ctistigat dintr-un rdll pe care-I
i provoaca II l1l1i semen. Oricare ar
.fiavantojnl obtinut in defavoarea i
celuilalt. el vafi pierdnt cutimpul. i
a-i face zil e negre celnilnlt. a-i I
tnlbura linistea sifericireo. toate
astea produc ill tine neliniste,
tc{[mJ ,'Ii suspiciune.
Necesitatea cooperarii nil
poate decdt .l'Ii intiireascii omenirea, pentru cd ca Ill' ajl/td sa
recunoas temfaptI I I ('ii ji tnd a 11/entul cel mai sigur al unci no t ordini
mo ndia le /II/ inseunnui /II/ /IIa i
aliante politice ,"i econotnice mai
largi. ci ,\'i exercitiul individual
autentic al iub iril si cotnposiunii.
Aceste cali fati S II11I sursa ultima
a fericirii omenesti si trebuinta
noasud de a lie bucum de eo vine
dill strdfundul fiintei Iwaslre ,
Practic(/I'ea compasillllii 1111 este
o IItopie, este ('olea cea mai e.licace df' a aqiona III /u\'{wrea
cclui lIIai bUll hl/eres al eelor/alti
$i al nostril. ell Ull de\'cnim mai
independellti, ell aliit lIIa i 1/I1/1t
esle tl/ illlc re.l'ul /10511'11 sa asigur ti lll binc!e celor/alli.
J
Dalai- La ma la Confcrinta
ON U asupra drcpturilor omului,

ca

III "

I
II

Viena. 1993

38

imparte si pier e el insu si prin consuma rc. Vorba triviala si

cinica a bun ului- simt br itani c, cum ca nu pori manca 0
praj itura ~ i s-o ai, devine tara se ns in ca zul valorii, pe care

o .consumi' si totodata

ai.

De aceea, la dr ept vo rbind, cx is ta co ns umato ri de

bunuri, dar n u si consu matori de valo ri, dedit in sens
degradat. Yala area i~ i past re aza fiint a si uni tatea, in
propri a ei d istribu ire .
Aristotel (384-3 22 i.H.), Etica nicomahica
Binele , sco p fina l
Grice arta si orice doctr ina . tot asa orice actiune si
o rice hota rare pare a rav ni un bine: de aceea nimcrit s-a
spus ea binele este ceva rav nit de toate . Dar vc de m a

deosebirc a scop uri lor. (. . .)

Binele ar avea doua intclcs uri: unul ar Ii bine in sine,
celalalt ar f un bine intemei at pc binele in sine. Sa despartim
acu ma binele In sine de ceca ce -i util $i sa vedem, daca e
num it dupa 0 sing ura idee. Ce in su sire trcbuie sa aib a spre
a f bine in sine? Sa fie aceea ca e dori t si pentru sine,
numai cu m e cugctarea , vc dc rca, a num ite bucurii ~i
ono ruri' Caci, chiar da ca dorim aceste lucruri de drag ul
altui IUCIU, totusi Ie putem socoti ca apartinand bin elui in
sine. Sau n-ar f nimi c altccva decat numai ideea? i n acest
caz ea ar f de prisos ca prototip . Dac a insa si lucru rile
am intite ar f bu ne in sine, eo nceptul bunatati i trebuie sa se
ivea sca in toate in chip uni va c, tot asa ca si co nccptul a lb
in zapada sau in albu l de plumb. ( . . .)
B inele deci nu es te ni mi c ea mun, ceva cc ar cad ea
sub 0 idee (. ..)
C um sco puri le sunt tara indoi ala numeroase ~ i
cum mu lte din e le nu Ie vrem decat de dragul altor
sco pur i, e Iimpede ca nu toate sunt sc o pur i linale, pc
can d doar binele ce l mai inalt tre bui e sa ti e un scop final
~ i cev a de s avar~it. Daca exist a d cci numai un scop final,
at un e i treb uie sa fie ee l eautat, iar daea mai l11ulte, aeela
dintre el e care e sco p lina l in inte lesu l ce l ma i inalt C a
scop final in int el es ma i in alt co ns ideram ceea ce c dorit
pentru sine fata de ceea ce e ra vnit pe ntru alt eeva cat ~i
pentru sine, prin urma re ea ,co p final abso lu t ~ i ca
abso lut desavar~ i t e co ns ide rat ceea ce totdeauna e voi t
p entru sine ~ i n ic io da ta pentru a ltceva . 0 as tfe l de
ins u$ire pa re sa a iba in sa inain te de ta atc fer iei rea, Pe
ea a vre m totdeauna pentru sine, ni ci odata pentr u a ltce-

va, pe cand anaarea, placcrea . inteligenta ~i arice virtute

Ie vrem ce-i dr ept, ~i pe ntru sine (caci desi n-a m av ea
nimic de la clc, totusi ac est e lueruri Ie- am dori ), totusi
Ie mai vrem si de dragul feric irii, conv insi fiind ca vorn
de veni chi ar prin e le partasi la fer ic ire. Fericirca insa
n im eni nu a vrea de dr agu1 acelar bunuri si, in' gen eral.
de dragul niciunui alt lucru,
(. .. ) binele um an este activitatea sufletului pot rivitti
ell virtutea. iar dacd existi) ma i multe virtuti: activitatea
potrivitd ell ceo mai bund si mal perfectd virtute.

T ho ma din Aqu ino

( 1225-1274)
In fo : Calugar dom inican. filo sof
si teolog ca nonizat de biscrica
romano-cat olica in anul 1323.
Dacii Dumnezeu. ubsolut bun.
permite co 1'(1111 sd invade: c crea -

Baruch Spinola ( 163 1- 1677). Etica

Binele este comun tuturor
Binele suprc m al cclor ca re practi ca virt utea este
co mun tuturora si toti se pot bueura de e1 in aceeasi masu ra , tiunilesale. este eli e! are. a,HI cllm
Demonstratie: A actiona di n virtute sub conducerea spnne Fericitul Augustin. destuld
ratiunii si tot ce nazu im sa fac cm condusi de ratiune este p utere si. to todatd , dest ul d
de a cu noas te. As a incat bine1e suprem al celor care bnndtate pentru ca si'i.f{lc/i a,m. ca
practica virtutea este sa-l cunoasca pe Dumnezeu, eu a lte binele scJ trium]e.
cuvinte un bine care est e camun tut uror oarnenilor si de Toma dinAquillo ,S'umma
care se pot bucura toti oamenii deopotri va . intrucat su nt iog iae
de aceeasi natura.
No td: daca eineva intreaba: cc s-ar intampla in cazul
cand binele su prem al acelora care pra ct ica virtutea n-a r
fi comun tutu ror? in acest caz n-ar rezul ta ca oamenii
Reflec ta ti asupra semnifitraiesc condusi de ratiune, adica oa rne nii. in trucat sc
catiilor di n fragme ntul urmator:
patri vese pr in natura lor. s unt cont ra r ii un ii a lt ora?
inainle de toate ni ul esre minAcestuia sa i se raspun da eli nu din acc ide nt. ei di n insa~i ctunii. intotdeauna trece drept cc
natura ratiun ii rezulta eli binc le suprcm a l a ame n ila r este 1111 cstc ill realitate. intotdeauna
com un tuturor, iar accasta pentru ca se de duce din csenta cllccl'e>'fe inseldnd ( .. . ). Tot ce
insas! a omului , int rucat se dc fincste pr in ratiune; ~i fiindca observdm ca diu i ndiscutabil
om u1 n-ar putea nici sa ex istc, nici sa fie conce put da ca posedd 1111 caracter negativ. /11/
n-ar avea puterea de a se bucura de aces t bin e supre mo cuprinde in sine nicio constiintd
Caci line de esenta sufletului omenesc sa a iba cun oa sterea pozitivii. Violenta , lira . nuindna.
. nizbunarea. depravarea. egoisadecvata a esentei eterne si infi nite a lui Dumnezeu .

l"eo-1

mut, ldcomia. gelozia. neincre-

derea, avarttia. vanitatea distrng

viata. zdruncinii fortelc onndui
aflate sub puterea lui. ( . . .] Raul
a!'unca omul im r-o viofa ttnzorie.
; aparenui sifotsii. in care nnnic 1111
este ontologie ( .. . ). Cauza rdului
sui ill [alsa >'i iluzoria afirmare de
' sine. orgo/iul spiritu!ce aseazd
~ izvorul vietii nil til Dumnezeu. ci
1in sine insusi.
~ Nicula! Bcrdcuev, Spirit }i liher- l
tate

in

39

APlI CATIl

I . Ce es tc m o rala? Prec izeaza care dintrc urmaroarc le activitati uma ne tin sau nu
mora Hi" Argumcnteaza raspu nsul ta u pentru ficcarc s ituatie:
a) sc himbarea dietei pc rnoti v ca este nesanatoa sa:
b) scrie re a unui articol in revista sco lii:
c) viz io narea unui film politist:
d) lectura unci carti de fil osofie .
2. Rcfii structura argumcntului pr in inte n n cd iul caruia C. Noica sustine diferenta
dintre val ori s i bunuri.
3. Construieste un argument prin care sa s ustii teza potrivit careia omul nu trcbuic
sa faca rau altor semeni .
-I. Compara conceptia lui K. Jaspers si Aristote l dcspre bine.

5. Ce arg umcntc poji ad uce in sprij inul tczc i. lui A ristot e l, potrivit carcia fcri c irca
este un sco p in sine?
6. Care e ste se rn n ifi catia conceptulu i de bun in co nccpjia l ui A ristotel si
Fr. Nie tzsc he?
7. Fo rmu leaza un co ntaargum ent la tcza lui B . Sp inoz a pot ri vit careia binele
slfjJrem at ector ca re practicd virt utea este ('0 111 1111 tuturor.

Formatl grupe sau lueraji pe perechi

8. Ra sp undct i la urm atoarele intrebari:
a ) Pot iub irea

~i

mi la sa fund am ent eze mor al a'?

b) Binclc s i ra ul sunt re lat ive la imp rej urar i?

c) Ferici rea presupune numa i practicarca b ine lui ?
d ) [n ce cond itii un bun po at e sa de vin a valoa re?

e) Care cstc fu ndarnentu l valorilor'

f) Care este se mn ificatia concepte lor de co nditionat si neconditionat la
K. Ja spers?
9. Co ns iderati ca intotdeauna ca lea de mijloc este cea mai buna atunci ca nd adopta ti
a decizie' Rasp undcti la accasta intrebare avand ca pun ct de plecare textullui Ari stotcl :

Pentru ca es te extrem de dif icil sa atingi linia de mijloc, trebuie. co ill 01 doilea
mod de uavigatie. Clim sp une prove rbul. sci alegem raul cel mai mi c; si vomface aceasta
eel ntai bine urnuind metoda pc care 0 expunem aid. Trebuie deci sa ne observdm
prop riile tendinte naturale, cad pe fi ecare dint re 110 i natura I-a inzestrat e ll alte
inclinatii. tEti co nicomahicai

40

10. Anali zat i urm atoa rele texte:

a) Astfel. trebuie sa Ill' inde letnicim elf lucrurile ca re Il l' daufericirea. cad daca
o dobdndim, orem lot ce ne trebuie , jar dac/i ne lipseste, toat e actiunile noastre
sunt indreptate spre obtinerea ct. (Epicur, Scrisoare cdtre Menoiceus)

b) Cad virtutea eticd es te legatd de pldcer! si de dureri, intr- adc var; comitem
riiu! de dragu l pliicerii, ill schimb. defrica durerii Ill ' savarsim binele. De
aceea, asa cum sp une Platon, sii I1C fornuim din primii ani ai cop iiiiriei de
G$ G

manierd incdt

50 Ill'

bucuriim si sd

cu vi ne; $1. intr-adevar; in aceasta constd

nicomahic/ii

Il l'

intristiim numai de ceea ce se

educutie co rectii. (A risto tel, Etica

c ) Om ul rdu fa ce mu lt mal muir bine decdt omul bull. Pentru eli omul rd u are

nevoie defapt e. Omul bun este bun si. asteptand sdfiiptuiasciifiresc, uitd de
fa pt a. Caci fap ta ascunde. adesea . iar el n-are nimic de asc uns . ( .. .) Ce
interesant e sd triiiesti eticul si ce anost sa-l teoretizezi!
(Constantin No ica. Jurnalfilosofici
d) Exisui morale de suipani si mo rale de sclavi ( __ .). Aristocratul respectii ill
propria-ifiinta p e 0111,,1puternic . suiptin aSlfpra lui insusi. p e eel care se pricepe
sa vorbeasc a si sci tacd, pe eel care ttzeazd bucuros de severitate si duritatefoui
de sine insusi st care se inc/filii e1/ veneratie infata tu turor celor severe si dure
(... ). Cu totul attfel 51(111 lucrurile ill ca2111 celui de -al doilea tip de moralii.
mora la sclavi lor. (... ) Sclavul priveste CII invidie virtutile celor puternici: el
este sceptic si s usp icios . posedand chiar 1111 rafinament al banuieli i lalcl de tot
acel ., bun "pretuit de cei puternici -, el incearca sa se co nvinga ca nici /1uicar
fe ricirea acestora nu es te autenticii. Dimpotrivii. caliuiti!e menite sti usure: e

existenta s ufe rinzilor sun t evi den tiat e si sciildate in Iumina : sclavul pretuieste
co mpdtimirea. mana se rvi abila si sarito are, ininia caldti. rdbdare a. hiirnicia.
modestia. amabilitatea -. ca ci acestea sunt caliuu ile cele mai wile. aproape
singurele mijloace de a in dura povara existentei.

(Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine si de ra u)

II. Comentati din pu nct de ved ere al moralitati i devi za ..Traicste-t i clipa !".
12. An al izati-va eomportament u!. in diferite situatii.
funct ie de care rca lizati distinctia intre bi ne si rau,

~i

ev identiati criter iile in

13.Aplica(ie in terdisciplina r ii - Ca re sunt consecintele promoviirii binelui sa u

a raului in relatiile interpcrsouale' Argum entati ras punsul ,
14. Aplicatie interd isciplinarii - Form ulati un argument care sa justifice teza
potri vit ca rcia omul are mai mull de castigat daca practica binele decat raul.
15. Expri mati un punct de vede re person al referitor la conceptia morala a lui
Fr. Nietzsche_ Argumentati raspunsu!.
16. Realizali

dezbatere cu tema: ..Valoa rea . ideal sau nonnao" .

41

2.2.

TEOR II MORALE

Teoriilc mora le tre buie sa raspunda la intrebarea

referitaare la scapul ac tiuni lor umane, A stfe l, de-a lungul
timpului , filosofi i au cons ide rat ca ferici rea rcprezinta
sco pu l tu turo r acj iunilor noastre, in sa m ijl oa c e1e de
real izare sunt diferi tc: fie prin pra ctic area int elep ciunii ,
fie a place rii. Etica grea ca gravit eaza inj uru l a doi tenneni:

Picttcr Bruegel eel Ban-an,

Tara triintorilor

Comentati textul:
Deci esre [olositor in viata.
inainte de toate . sa desa varsim. pe
edt putem. nnelectul adieu ratiu Ilea si numai ill aceasta cOllsui
fencirea suprema a otnului. adicd
beatitudinea. Caci becnitudinea 1111
esfe deciit muitumirea de sine ca re
se nape dill cunoa sterea intuiti vii
a lui DUII/1Ie::ell. far a des avdrsi

Intelectul JIll este. de ase menea.

decdt a-tcunoaste p e Dumnezeu.
atribntele lui $i actiu nile care
rc//lfa dill necesitatea naturi i
sale. knd scopnl suprem al omulni
care este candns de ratiune (.. .).
Asadar 111/ existu "iatd ratio/lala .Itirel inteligentii. LIICI"lIrile
numai illrr-auir sunt bune intrucdt
ajutd omului sa se poa ul bucura
de viata sufletului. ca r e se dejineste ptin inteligentd. D impotrivd
I1I1/1/il/1 rele III/mal tucrurtle care
il inipiedica pe 0/1/ .'1(/-$1 desdvdr,'leasca ratiunea ,'Ii sd se bucnre
de \'iata rafionald .

Baruch SpinOLa , E,;ca

42

eudaimonia si arete, adica [ericire si virtute . Cum ar

treb ui sci triiiascii IIIl 0111 pe ntru a reali;a eudaimon iu?
Viata in armo nie eu arete , in sensu! eel mai inalt cs tc
viata intelectului, in ca re morala ~ i restul vinutilor joaca
un rol important atata timp cat inte lec tul cste 0 parte
componenra a un ei entitati mai co mplex e (fiinta uma na) ,
care are nevoi si fun ctii cornpl exe. Actul specifi c om ului
cansta intr-un anumi t mod de a trai care se refl ecta .J n
ac tiv itatea su fl etu lu i si in ac te le ce se conformca za
ratiu nii" (vezi textullui Aristo te l). Eudaimonia poat e f
ob tinuta si prin intennediul placerilor. S-a considerat ca
ac tiu nile umane sun t bune numai in rna sura in care
c ontrib u ie la fer ic ire ~ i sunt re le in ma sura produe
neferic ire sau pri vcaza de placcre. Nu trebuie pierdut din
vedere faptul ca plac eri lc se pot adresa sirnturilor, corpului
sau s p ir i t u lu i , iar fi lo sofii uti litar ist i au afir mat
supe rio rita tea p la c eri lor sp iritului as upra celor ale
corpu lui. Astfe l, doctrina care considers ca fundamcntul
mor alei estc utili tatca sau principiul eelei mai mari feri ciri
va sustinc ca actiu nile sunt corecte in masura in care tind
sa det ermine fericirea (vezi texrul lui lSI. Mill) .
Astfel, pentru eticile eudaimoniste (in limba
greaca, eudaimonia insearnn a feri cire). ferici rea poate fi
obtinuta printr-o viata rational a conforma cu virtutea.
Hedonismul thedone. in limba greaca inseamna pla ccre),
face din plac cre bincle suve ran a l omu lui. Eudaimonismul
nu trebuie co nfu ndat cu hedonismul, deoarcce asa cum
am spus, mijl oacele de cautare a fericirii sunt difcritc,
Aces te teori i morale su nt considerate teorii teleologice
(teleos, in lim ba g reaca in scarnna sc op, imp lin ire),
deoareee se consi ders ca idcca de bine a unei actiun i este
dete rminata de sc op ul pc care ace sta tinde sa-l real ize ze
cu anumite mijloace.
o obiectie adusa teoriilor te leologice se refcra la
faptu l ca ele nu cxprima lcg ile pe care trebuie sa Ie respecte
o actiune pentru a fi considerata morala si nici nu stabilesc
un context social universal va labil in care oric c actiune,
indifercnt de conlinul. sa aiba va loare mora la. Ca rcaq ie

la acest tip de etica a aparut etica deontologicii care

considera ca 0 actiune are valoare morala, estc buna, numai
daca estc gu vcrnata de anumite principii normative care-i
asigura neccsitatea ~ i univer salitatea. Tn acest caz , conceptul
de fericire va f inlocuit cu eel de dat orie care defineste
-orice actiune facuta din respect pentru lege. Legea apartine,
ea principiu, propriei melc vointe care cste autonorna, adieu
isi impune sie si ma xirn e carora trcbuic sa i se sup una orice
actiune izvorata din vointa. Ma ximcle devin imperative
ipotetice si categorice. Immanuel Kant face distinctie intre
ratiune si sensibilitate. ratiunea putand sluj i se ns ib ilitatea,
insa ralul fundamental al ratiunii con sta in evaluarea a ceea
ce este bun si rau in sin e TIU numai pcntru mine, ci si pcntru
altii, ornul e libera nd u-se de egoism si de satisfacerea
il:nC?i~ta a ncv~ilor. RatiUl~e~ an: ea scop fi~ a:~~?c S C OPUl~ I
~l calauzestc via ja omului 111 cautarea fericirii 111 aceasta r
viata sau in viata de apoi .

,e

ye ::

G. :\-Tinn.
Pace

Aristotel (384-322 i.H .). Etica nicomahica

Ratiunea }i virtutea
Dar, cazand de acord asupra faptului ca feric irea
estc bincle suprcm, ar trcbui po ate sa larnurim si mai bine
ce anume este ea. Acest lucru va fi mai user de rea lizat.
daca vom stabi li care este actul sp ecific o rnului. Caci, asa
cum pentru flautist. pentru un sculpto r. ca si pentru o rice
art izan si, in general, pen tru o ricin e are 0 acrivitate sa u 0
indc lctnicirc anumc, se pare ca binele si pcrfectiu nea rezida
in lucrari le lor. to t ast fe l trebu ie sa fie si pentru a m. daca
exista un act anU111C carc-i cs tc specific. ( . .. ) Si ca re ar
Cititi tex tul:
putea f aceasta? A trai es te, evident. ceva comun chiar si
Atun ci cu nd spunem cd placeplante lor: dar noi suntem in cautarea specificului um an .
rea es te sc op ul vietii, nil intelegem
( ... ) Actul specific omului es te un an um it mod de pkicerile viciosilor sail pldcenle
viata, constand in acti vitatca sutl etului ~i in ac tele ce se ce constau ill dqfar/tri senznale.
conform eaza ratiunii , si prapriu o m ului de savarsit este (...) ci prin pliicere inteiegem absa faca toate acestea bine ~ i frumos , exec utand in mod SCI/fa suferintei d in corp si a
perfect fiecare act. dupa virtutea care-i este prapric. Astfel tulburdrii dill snjlet . Nil succesiufiind, ~i binele specific uman va fl acti vitatea sufletului Ilea nein treruptd de ctiefu ri ,';i
in acord ell virtutca, iar daca virtutilc sunt mai multe, in orgii. Jill dragostea senzuali i ( . . .)
aco rd ell cea mai buna si mai de savarsita . Si aceasta de-a cijndecutc sobrd . cdutarea motivelorfiecdrei alegeri si resp ingeri
lungul unci intregi vieti desavarsite : pentru ca. asa cum
( . .. ). Din tre lOar~ aceSlea, p ri/JIul i
ell 0 randunica nu se face primavara, Ia fel 0 singura zi :>" i eel tnai ma re bun este inte- ,
sau un scurt rast imp nu fac pc nimcni absolut fericit.
~ lepciune a. din ea izvonisc toate
t cetelalte vinuti. (...).

John Stuart Mill (1806- 1873 ), Utilitarismul

Principiul celei mai mari fericiri

Epicur,
Scrisoare catre ,lfell o ;celis
Ce raport cxi sta intre placcrc
Doctrina potrivit careia fundam en tul rnoralei este
utilitatea, sau prin cipii" celei niai mari feric iri, sustine I ~ i in tc lepciune in conc ep tia lui
' ')
~
ca aqiunile sunt bune in ma sura in care adue fe ricire }i \.EPICur.

43

rele daca ele au ea rez u ltat eontra ri ul feric iri i. Prin

cu vantul ..fcric ire " se intelege pl acerea sau ab se nta
suferintei; prin .mefericirc" suferinta sau absenta placerii ,
( . .. ) Plac erea si absenta suferintei, iata si ngurele scopuri
pc care ni lc putem propune: iar to ate lucru rile dezirab ile,
care sunt la fel de mu lte atat pentru utilitarism, cat si pentru
orice alta doc trina, sunt de dor it fie pentru placerea insasi,
fie ca mijloacc de procurare a p lace ri i, de inlaturare a

suferintei. ( .. .)
John Stuart Mill
(1806- 1873 )
Info : Filosof englez care a conti- l
nuat conceptia uti litarista a lui
Jeremy Ben th am . A formulat
princi piil e unci tcori i empiriste
asupra cunoaste rii . infl uentdnd
concepti a libcralismu lui politic
economic englcz.
O pera: Sistem de logicd inductiwi ~'i dednctivd (1843), Principii
de economie politico (1848) . Despre hbertate (1859), Utilitari.'i/llll/ ii
(186 1l.

Urilirarisnutl (in limba lat ina.

utilitas. inseamna utilitate . avan taj ) este 0 teorie con fann careia 0
aetiune poatc sa fie consi derate
dreapta, buna in mas ura in care
c?ntri~ui c la fericirea unui numar
cat mal mare de persoanc.

'""'-

',,'

I mm an ue l Ka nt
(1724-1804)
Info: Filosof german. unul din cci
mai mar i ganditori d in perioad a .
iluminismului in Gennania.
O p era : Cririca ratiunii pure i
(178 1). illrellle ierea meta fizi ciis
niorovuril or ( 17851. Critic:a.
ratiunii practice ( 1788). Critica
Pllrerii de judecare ( 1790), Spre
pacea etenui ( 1795).

'- 44

Treb uic sa admitern 10Iu~i , ca, in ge nera l, filosofii

utilitaristi au recunosc ut supe rioritatea place rilor spiritu lui
as upra celor ale corpului. Ac easta co nsta, in prin cip al , in
du rata, certitu di nea ~ i int ensitatea mai marc a primelor,
adica mai degraba in avanlaje le pe care Ie pr ocura decat
in natura lor intrin seca. ( ... )
E ma i bine sa fii un a m nem ultumit dedit un pore
sat isfacut, sa fii un Socrate nefe ric it mai degrab a decat
un imbccil multumit; iar daca imbee ilu l sau porcul sunl
de alia parcrc. e fiindca ei nu cunosc decat a parte a
pro blemei. ( ... )
in co nsccinta, dupa cum princ ip iul ce lei mai mari
feric iri ca re a fosl di scutat mai sus, scopul suprem (tie
ca-l avern in vedere pe al nostru, fie pe al ce lor lalti) este
a viata lipsita pe cat pos ibil de durere, bogata pe cat posibil
in placeri, deopotriva din punctul de ve dere a l can titatii,
ca t si al cal itatii.
Im ma nuel Kant (172 4 - 1804), B a:.ele m etufizicii
m ora vurilor
Im p e r a t ivu l categoric
A face bine, pc cat e cu putinta, este dalorie. Sunt
insa, unii oameni a carer fire inclina intr-o asemenea rn asura
ca tre simpatie, incat tara nici un a ll moti v a l van itatii sau al
unu i inter es egoist, ci incearca a multumire adanca atunci
ca nd au putinta sa raspa ndeasca in ju rul lor bucuri e si se
bucura de feric irea a ltora intrucat ea estc ope ra lor. Eu insa
sustin ca, intr-un asc me nea caz, ac tiune a accstor oa men i,
oricat de laudabila ar fi ea. de confo rm a datorie i, este Iota I
lipsita de or ice valoare morala adeva rata (...) caci ma xim ei
ii lipseste va loarea morala pc ca re a au num ai actiunile
im plinite nu din inc linatie, ei di n da torie.
( ... ) datoria este necesiratea de a indeplini a
actiune dill respect p entru lege . (... )
Dcci, va loarea morula a actiunii nu consta in efec tul
scontat de pe unna ei si nici in vre un principi u al actiu nii
care Irebui e sa-~i imprumutc mobilul sau de efecrul scontal.
(...) Prin urmare, nurna i reprezentarea legii ill sine
insds! care evident 111/ poate area loc decdt intr-o fi infc'i

rationale si intruciit accas ra reprezentare si nu efectu l

sco ntat este principalu l determinant al voi nte i, numai ea
po ate constitui accl bun atat de pret ios pe care-I numim
bun moral. ( .. .)
Repreze ntarca unui princip iu obiectiv, intrucat el
oeste 0 con strangcre pentru 0 vo inta, se numeste comandament al ratiunii , iar formul at fiind, aces t co rn andam enr
estc un IMPERATI Y.
Toate imperat ivclc sc cx prim a prin ve rbultrebllie si
arata pri n aces ta raportarea un ci leg i obiectivc a ratiunii la
o vointa ca re. dat fiind natura ci subiectiva, nu e dcterminata
de aceasta lege in mo d nccesar (0 cons trangcrc). (. ..)
Toate imperativele ordona in dona feluri: ipotetic
sau ca tegoric. Imperativele ipotctice exprima neccsi tatea
practica a unei actiuni posibile. considerata ca mijloc pentru
obtinerea unui lucru dorit (sau ca re es te posibil sa fie dorit).
Irnpe rativc le cat egorice vo r fi acelea ca re reprezint a 0
ac tiu nc ca fi ind o bicc t i v ncce sara pr in ea in sa s i,
independent de orice a lt scop, (. ..)

Atunci cand actiunca estc buna numai ca mijloc

pentru obtinerea unui alt lucru, imperativul este ipotetic.
Daca actiunea es te rcprezentata ea buna In ea insdsi. pr in

Ciuti tcxrul:
0111 111 cste ()}i il/ltl ell nevoi,
avun d ill vedere ca apanine II/mif

sensibile ,,i. s ub acest r ap0/"T.

ratiunea sa (lI'C 0 ohliga{iejc/(tl de
srnsibilitate, care /1/1 poatc [i
rejicatti. ,1"1' lilli/me de a SI! o cupa

de interesele acesteia . de a-st

canstrui tnaxim e pra ct ice in
vedereu fericirii til aceasrii. l'id(ii.
si, cond eSle posibil. pe ntru Jericirea une i vieti viitoare. Dar onnd
Ill/

este totusi indeajuns de animal

pe wrll a j i contplet tndtfe rem la

argnsnent ele ratiunii il/sti~i si
pentru a 0 utili: a co 1111 instrument
bun pcntru a-si sotisf ace nevoilc.
cu ori ce altti fiinui sensibilii.
101m. K ant , Critica ratiunii

practice
Cc nstruiti trei ma xime prac tice in vcdcrca ating er ii fer icir ii
in accasta via ta.

un n are nec esara in tr-o vo inta co nfo rma in sine ratiunii ,

atunc i imp erativul ca principiu determinat cs te categoric.
(...) Asadar. ex ista nurna i un sing ur imp erativ
cate goric s i anu rne acesta: actioneuzii intotdeau na
conform unei asenienea niaxinte care sci poaui deveni. in

acelasi limp . 0 leg e universala .

APlICATIl

I. Analizcaza co m parati v conceptia m or ala aristote lica si conceptia utilitarista.

2. Prin interm cdi ul cxcmplclor. dem on str ea za ca placcrile se pot d ife ren tia din
punct de vedere calitativ si cantitati v.
3. Ca re pot fi con secintele adoprari i ncc riticc a teorie i hedoni ste in viata cotidiana?

4. Cornpara punctcle de vedere formu late de catre Aristo te l si Imm. Kant eu

privire la rolu l ratiu nii,
5. Care este semn ificatia concept e lor de inipera tiv si datorie in co nceptia lui
Im m . Kan t'?
6. Compare etica iclcologi ca cu cea de ontol ogica.
7. A p licatie inte r d isciplina ra - Afirmatia potrivit careia placerea estc binclc
suprem nu poate constitui te za unui argument cert si concludcni. Apeland la cu nostintele
do biind ite in cadrul orelor de logica si arg um entare. rea lizeaz a un argu ment sau
~5

co ntraargumc nt prin int ermediul ca ruia sa sus tii sal! sa resp ing i aceas ta tcza. A pe lea za
la exe rn ple!
8. Deseori s-a a firmat ca fe rici rea re prcz in ta scopu l ac ti unilor umane, insa
m ijloa ccl c ci de reali zar e au fost diferitc , C ons truics tc un argument in favoarea aceste i
teze .

Forman grupe sau lucratl pe perechi

9. Analizati urma toarele texte:
a) Ciici posedarea rat iunii llli ii confera 0 valoare superioard fa(ii de si mp/a
animalitate. dacii ra tiuuea are aceeasifunctie detinuui de ins tinct ill cazul animalelor:
iii acest ClC , ra tiunea este doa r 0 modalitute de care s-arfi sl ujit natura pentru a
inzestra omul in vederea aceleiasi meniri careia it' SWl1 destina te si animalele.fiiru a-i
oferifiintei umane 0 pozitie niai inalta. Deci. ill lumina acestei hotdrdri luate de natura.
omul are neaparat nevoie de rati une pentru a-si evalua binele si ra ul, da r si pentru 0
sarcina ma l inalui. adica 1111 num ai pentru a ex ami na ce este bu n si H i li in si ne si ceea
ce poate jiuleca numai rat iunea pura. illdi(ereIllG/aIG de p ll IICI II/ de vedere sensibil, ci
~-.;i pentru a d istinge clar intre aceasui judecaui si ce a precedentii . pe care 0 tran stonna
ill conditio suprema pentru aceasta dinurnui .

(Imm, Kant. Critica ratiunii practice s

b) Consider utilitatea ca instant d ultinui intoate chestiunile etice; este vorb a de
utilitate iii se nsuI eel ntai Illig. o utilitate care se bazeaza pe interesele de totdeaun a ale
omnlui, cafiinui capabila de pmgres.
(John St uart Mill, Desp re lihe natei
c) Pentru mille ap are in prinntl ran d limpcde ed aceasta teorie (p ragnun ismul -:
cautd si stabileste gresit adevarata origine a notiunii de .. bun ". adicii intr-un loc
undc ea 1/ /1 se aflii: aprecierea de hun JIll enuuui de la voifau: de care s-a manifest at
bunatutc. Ma i curand .icei bun i " insist. adi cii cei distinsi. puternici, superior! prin
pozitie ~'i spirit, aufost cei care S- lIU cons ide ra t pe sine si actiunile lor drept bune ( .. .)
in opozitic C1I ce este j osnic. meschin. vulgar.
11 .11 .)

(F riedrich Nie tzsche. Despre genealog ia moroleis

10. A p lica t ie in ter d iscip lin a r ii - Valorificand informatiile achizitionate prin
srudi ul a ltor discipline . raspundeti la urmaroarelc intrebari:
a) Placcrca poate fi considerate

va loare mo ral a?

b ) Cc sens poate sa aiba exp resi a egoism moral?

c I De ce este ncc esar sa respectam legile?
d) Cc s-ar intarnpla intr-o so c ietatc dac a nu ar exista normc morale')
c) C um sc rnani festa morala in viata economica sau in cea politica a une i socictati

democraticc?

46

f) Cu ce argume nte /contraargu mente ar putea f sustinuta/res pinsa teza potrivi t

careia placer ea este bunul cel mai de pret pentru om"
g) O mul treb ui e sa fie respon sab il nu mai Cala de prop ria pe rsoana?
11. Plccand de la textul de rnai j os, construiti
'sa respinga te za s usjin uta de autor:

argume nta rc care sa sust ina sau

Ciici ne insusim stiinta morald nil fiindca ne va convinge cineva Cel Huss erl,
Kant sail Platon au avut dreptate, ci dill cauzii cii sunte m capabili de simtul vin oviu iei
.;1 ci'i il trdim intr-adevdt; crimi incalcdm regllli despre care stim ea SlIIl{ legitim e, (Leszek
Ko lakowsk i, Conferinte mid pe teme mari)
12. Im aginati-va 0 discutie intre un hedonist si un euda im onist si , apo i, analizati
consistcnta argumcntelor utilizate in sus tinerc a tc ze lor funda mcntale a le acestor ter orii
morale.
13. Pre lungind acasa lectura. rca lizati

prezentare a unci tcorii morale.

14 . Elaborati un text de 10-15 randuri in care sa fo rmulati tre i obiectii cu pri vire
la teorii le morale.
15. Reali zati

dezbatere e u terna .Teoriile morale, un bun necesar?".

2.3.

PROBLEME DE

hlcA APLICATA

rntnlcat stint cc ins cam na virtutea sau ce inte legem

pr in termenul de imperativ categoric, dar nu stirn daca
un anurn it com po rt ame nt co nt ribuie Ia obtin ere a virtut ii
sau nu stirn daca to ti oa m enii gande sc si actioncaza in
acelasi mo d ca ~ i no i. s-a obiectat ca teoria nu-s i ga sest e
into tde a una apli eare in practica, deo arece este prea
abstracts sa u este lip sita de elemenre. de m ij loace de
verific are , As tfel, tcoriil c m orale au co nst ituit. adesea,
obi ectu l criticii, pentru si m plul m otiv ca in tre te orie si
practica exi sta 0 d ife renta fundarne ntala.
Etica aplicatii are ea o bi ect stud iul unor problcme
morale controvers ate . Pentru ca 0 problema sil constituie
obie ctul eticii aplicate, ea trebu ie sa i nde pl ine a sca
sim ultan doua condi tii: sa fie 0 problema con troversatii
(sa fie argutne nte pro si cont raj si saaibii caracter moral
explicit .
A tunei c a nd a bo rda m 0 p ro b le ma c on c r e ta .
part iculara de ctica. strat eg ia noast ra e aceea de a invo ca
anum ite pri nc ip ii moral e (In ge neral , anum ite teorii
morale) si a vcdea cum sc aplica aces tea in cazul re specti v.
Avortu I, eutanasia. mani pularile genctice (vez i textu l lui
F. Tern'). saraci a, etica re latiilo r de a faceri etc .. sunt to t

Reg inald Butler

.Hunipntotorul

47

Oaia Doll y. primul ani mal

obtinut pri n clonare
Ci ti ti textele:

Sii luiim tl1 considerore I/rmatoarete aspecte: primul arji ea 11I1

. rniliard de oameni - 0 cincnne dill
! pop ulatia tot alii a planetei tniieste in sanicie absolutii (. .. ).
ill al do ile a rand. exisni multe
persoane bogate care miiesc in
.cstute dezvoltate ,. si dispnn de:
mijloace si resurse care pOI ajuta
la reducerea sdraciei (. ..).
illt rebarea este urmdtoarea:
sunt eei hoga{1 obligati sa ajute la
diminnarea satuciei in stotele til
I curs de dezvoltare ? Unii afirnui cd
~ nu exisrc'i nicio datotie de acest f el.
pc cdnd a l tii susti n ca a ve m
datoria clani de a face tot ce lie
s((i til p litilllii.
Nigel Dowe, Sii riicia - (J problemii globulii. in Trarat de etica
Sinnciderea este 0 crinui (usaAccasta po ate ji considcrata. prin urm are (...) ca o tndilcare a datoriei sal e [aui de alii
f oamen i (. ,.) II/Sa aici este vorba
; numai de lezarea unei datoriifatii
~ de sine iIlSIl,~i, alII/me dacd elf las
de 0 parte toate aceste considera/if, 0111111 ar.li tatl/~i obligat
sii-,~i t!/frerilld viara doar prill
calitatca sa de persolilla ~ i. III
aceasta , s/i trehuiaseii a reell llOa~le 0 datorie (una strictc'i)fara
J de sine illsu\~i.
Im m a n u el Kant,

1 silla t).
>

iUetaj izica lIl orll l' ll r iior

Pot Ii consi derate pro bleme
de etica apl icat<l sflracia.$i dreptul
la viata?

48

atatea problcmc de natura ctica care reprezinta preocupari

importante ale soc ic tat ii contemporane si care VOT
con stitui mat erial de anal iza pcntru ctica aplicata, In cazul
aces tor probl cme. exi sta argumente pro sa u contra care
trcb uie anali zatc critic, cv idc ntiindu-sc contradictiile sau
punctele slabc , conse cintele ado ptari i lor in prac tica.
o prob lem a de etica aplicata controversata se refera
la avort $1 fa drepturite femeilor, dar si alefetusilor (vezi
textul lui Mary Anne Waren). Pri ntre argume ntele de
sustinere a avortului pot f ami ntite cele refer itoare la pretul
platit de fcm ci car c din lipsa unar metode contraceptive ~i
de avort sigurc si legale mur cau ina inte de vreme, iar in
tarile din lurn ca a treia. sarc inile involuntare maresc saracia
si rata mort alitat ii infantile .Acolo unde avortul este intcrz is
de lege, femeile tind sa apeleze la avorturi ilegale ncsigure.
Organizatia Mondi ala a Sanatatii aprcciind ca 200 000 de
femei mor anual din aceasta cauza, considcrandu-sc adesea
ea Ii se incalca fem eilor dreptul de a-si controla propriul
corp. Probl ema avortu lui nu este insa asa de simp la pe cum
ar parea la prima vedcre, deoarece se considera ca nu numai
femeia are drcpt uri, ci si fetusuL Criteriul senzitivitiitii este
eons idera t un element fundamental al statutului moral, unii
neuro logi co ns id era n d ca fet us ul uman incepe s a
do band easca unele capacitati senzitive rudim entare in cel
de-al doilea trimestru al sareinii. Spre deosebir e de un fetu s
lipsit de senz itivitate, unul aflat intr-un stadiu avan sat al
sarc inii este deja a fiinta, avand experiente si poate f
eon siderat 0 persoana. Un contraargument. la aceasta teza,
il formulcaza Michael Toole y care aprcciaza ca fetusul nu
este 0 persoana, deoareee nu rcspccta principiul constiintei
de sine si nu are, prin urmarc, drcptul la viata.Astfcl, avortul
nu trebuie cons ide rat un infanticid si niciun act imo ra l
pentru ca aceste atribute presupun conceptu l de persoand .
Initial. tcrm enul de "c utana sie" a fast utilizat eu
scnsul dc "a muri use r si dulc e" si a dobandit din secolul al
X IX-lea sensu l de "a omori din mila" , astaz: vorbindu-se
des pre trei tipuri de eutanasie: voluntarii, nevoluntard si
involuntarii . toate aceste forme putand fi active Si pasive
(v ezi textul Helgai Kuhse). E yorba, asad ar, de o omucide re
vo llintara care vizeaza Cllnllarea unor suferinte considerate
inutile . Dae a spartanii om orau persoanele handicapate. llll
tali antieii apro bau acest punct de vedere. Astfel, Hippoc rate
a inclu s in faimos ul sa u j urama nt aceasta fraza : "Nu 1113
voi la,sa detenninat de cuvantul nima nui in a proc ura 0
otrav3 sal! in a-m i da co nsimt3.ma ntu l la a~a ceva", Priinii
pa~ i in vederea legal izarii euta nasiei i-a lac ut Olanda, unde
din anii ' 70, euta nas ia n-a mai fas t pede psita, iar 1993 a
fa st ad optata a lege prin care Ii se perm itea medi cilor sa

practice liber eutanasia. Dupa anul 1994, exemplul Olandei

a fost urmat de Dan emarca. Au stral ia si anumite state

amencane.
Daca Martin Buber distingea intre relatia eu-obiect
si intre relatia eu-ru. poate in cadru l analizelor, din acest
-capit ol, este nec esar sa prelungirn relatia eu-tu la nivelul
soc ietatii si al siste rn ului ecolog ic. Este clar ca om ul, prin
intenn cdiul ingi nerie i genctice . a deven it obiect al stiintelor
experimentalc, ca pot sa apara probl ernc serioase datorita
.\larino Mar-ini,
utilizarii testelor genetice ca mijloace ale controlului soc ial
Morele cal
sau pen tru 0 selectic genetics j i, de accca, se pun e prob lema
criteriilor dupa ca re trcb uie efectuata ccrcetarea si utilizarea
Statuile mele ee\'cstre exprin ui
cunostintclor genetice. Anali za poat e f extinsa j i la alte
teoma
provocatii de evcnim ent ele
prob leme de ctica aplicata. insa in ceea ce priveste re latiile
noastre cu natura. trcbuie sa incepern sa ne schimbarn men - epocii mete. Infiecare 110llci statuie
calul este tot mai fl(;nh'a $, mai
talitatea si, eventual, sa reevaluam principiilc si valorile
: greu de stiip dnit. Cataretit S IIIlt
morale c e ne deterrn ina comportamentul. Rarnane 0 intotd eauna slabi. si-au pierdut
problema suplimentara ncrezolvata dad naturii, in intre- fona de odinioara: catas trof eie ce
gime, i sc pot recunoastc drepturi sau daca dreprurilc sunt se abat asupra In!' Sli llt asellu;apanaj ul numai al fiintc lor carora Ie atribuim libertatea. natolll'e celor care all distrus
Estc ce rt ca unii au to ri i sustin cxistenta cclor putin a Pompciul si Sadoma.
.\l a r ino .\larini
drcpturilo r animalclor pe care oa mcn ii, in calitate de age nti i
moral i, treb uie sa Ie rcspec te (de cxcmplu, Tom Regan).
Francol s Te r re (1930- 1995), Dreptul. Genetica ~i IIIIJlIrtell subiectului in Spiritul EIII'IJpei, Cu vin te ~i lu cruri

G enelica ji et ica
in materie de procreati e, in ultima sura de ani s-a
produs 0 dubla revolutie. A trecut vrcme a cand nasterea
copilului parea un efect al hazard ului . Con trolul sporit al
ornului asupra propriei reproduceri ii permite, in anumite
conditii, sa 0 impiedice prin mij loac e contraceptive sau sa
o provoac e cu ajutoru l une i asi ste ntc di n afara, in ace lasi
timp, cc rce rar ile d in do rneniu l uncia dintre ram urile
biologiei - ge net ica - a u ajutar cunoasterea umaria sa
patrunda secretele genelor. sa descifrczc .codul genetic"
si sa expcrimenteze 0 scrie de .rnanipulari genet ice".
Accste descoperiri pun problema dreptului tocmai
pentru ca implies pericole la adresa libertatii umane care
pro vin din jtiinta, poli tica. prccum si de la re sursele
financiarc care Ie intret in si Ie insotesc pc ama ndoua. (.. .)
ill (J11l11 / 986. Parlamen tul europ ean a invitat
sta tele sci interzica ectogene:a (sarcin a in in/regime

artificlalii) : crearea de f iinte identice prin clonare sau

prin aIle melode. ill scop ul se lec liei rasiale s/u aIle
scop llri: imp/all/a rea lIIll/i embriol1 lIman ';, ulerlilimei
f emele dill aIle specii sall opera/ilillea inrersa ;jiciollarea
ga meri/or 1lI1lan i ell cei ai Ifl1e i aIle specii: crearea de

F ra ncois 'terre
( 1930- 1995 )
Info: Doctor in drept. avocat ~ i
pro fcsor de dr ep t. mcmbru al
lInstitut de France.

* ill mitolagia gre ucii . Ilimera era

IIIIII/OI/ stru

inchlpnit ca /III anim al

cu cap de Jell. COIl) de capni st

coadd de sarpe. ill biologic. rermellltl desem necca WI organism
produs pril1fil~il/1lea a doi sail mai
mulri : igori dist illcri.

49

Ce tu le le g er m i n ale s a u
..celulc-rulpinn" sunr prclcvat c de
la embrionu l uman. in pr ime le
snpta m[mi de sarc ina. Din aceste
cclule sc dczvolta ulte rior toa te
tipuri le de cclulc din organ ism.

Mi cha el Tooley
I nfo: p ro fcso r de filosofie la
Universitatca din Colorado.

Chui tcxtul:
Abordarea mea \'a preciza si
\'(1 anara 111I principiu moralfunskn nentu I care spt:cifica conditio
pe ca re un organism trebuic sa o
indcplineascd pentru a an'a drept
la d ara. Se m observa co aCt'asll ;
conditie III/ este indeplinitd de
fe mst umani st nou-niiscuti, prin
urmure, ei neo vond drep tul fa
d al{; (.. .)

Rezunuind. nrin arg tnncntul

/lieu se cOllside/'{ieu a (JI'ea drept ul

lu viatd presupune ca cevo safie

copabil sa dorcascii sci existe ca
snbiect at experientelor ,'ii a/ a/tor
sturi mentale. AstJef , 0JUll ril nirl!ia

ii lipsq'le 0

as{/i?! de eOIl,'if ii ll td

de si ne ca suhiect dl/1'llhillll std,.ilor me nla!1! 1/1/ are drepllli la

\'i or{i.

.\lichael Tooky.AnJl1 ~'i i/~f(mticid

Co nstruiti un argu mcntlco ntraargumcnt 1a teLa sustinuta de
M. Tooley.

50

emb rioni ell spertnd de la indivi:i diferiti: [uziunea de

embrioni salt ori ce alui operatic sus ceptibilii sa conduca
la crearea unci himerc "; crearea de copii elf mater ial
genetic de la persoane de acelasi sex: alegerea sexului
prin monip uliiri genetice in alte scopuri deca t cele
terapeutice: crearea de g enieni identici ( .. .)
Manipularil e gene tice afecteaza id en ti t a te a
persoanei si , dac a se produc asupra unor celule germinalc.
identitatea de scendentilor, Prin urmare. apar motive de
ingrij orar e. S-a scos in evidenta dre ptul fi ecarui om la un
patrimoniu ge netic care nu a fost supus la niciun fe l de
rnanipul arc,

!\Iary Anne Warren . AI'l1l"1/11 in Tratat de et i cii

Avor t ul ~ i dreptulla viatii
Au fe meile dreptul de a recu rge 1a avort in cazul
sarcinilor ncdorite? Este statui indreptatit (sau. poate ,
moralmente obliga t) sa interzica avo rturile intentionatc?
Ar tre bui pe rmise anumite avorturi, iar allele nu? Statutul
leg al al avortului decurge in mod direct din statutu l sau
moral'? Este neee sar ca avorturilc sa fie lega le, dc si uneori ,
sa u intotdcauna. acest ca sunt imoral e?
Sustinatorii drept ului femei i de a alcge avo rtul au
rasp uns argumentelor antiavort in mai rnulte mod ur i. Voi
cxamina tre i lini i de arg umentajie pentru punctu l de
vcde re favo rabi l avort ul ui: I ) avorturile ar trebui permise
pcntru ca interz iee rea lor are co nsec inte ne doritc: 2 )
fcmc ile au dr eptul moral de a alcg e avort ul: 3) fat ui nu
cste inca 0 per so ana si dec i nu ar e un drept substantial ia
viata, (... )
Care este mome ntul din c ielul de dezvoltarc a unei
fiint e umane in ca re accasta dobandeste un drc pt la viala
tota l si ega I cu al ce lorlalti' Ce le ma i rnulte sistcme juridice
contern pora ne considera nastcrea ca fiind mom entul in ca re
o no ua p crsoana lcga la i ~i in cepe ex is te nta . A stfel .
infanticidul es te co nsid crat 0 fo rma de omucidere. in timp
ce avo rtul, chiar si aeo lo unde estc int er zis, nu es te in
genera l consi de rat astfcl. Da, la 0 prima privire , na sterca
pare a Ii un criteriu to tal arbitrar al starului mora\. De ce ar
trebui fiintcle umane sa dobandcasca dr eptu l to tal la viata
in moment ul nas terii si I1U ma i devrcme sau mai tarzi u?
(.. .) Uni i filo soli a rgume nteaza ca . de~i fatui nu
es te 0 persoa na , eapacit atea SCl de a dcveni una ii con fc ra
acelea ~i dr ept uri morale pri ma re. Acest argu ment est e
neplauzibil (... ).

Helga Kuhse, Eutanasia , in Tratat de etica

Eutanasia sau sinuciderea aslsrata
Cuvantu l ..cuta nasie" s-a form at avand la ori uine
do ua c uvi nt e d in lim ba greaca - cu ~ i tha natos scm nifi cand, ad literam. ,,0 m oarte buna". ( .. .) Eutanas ia
. po urc uve a trei fo r me: vo l untara , nc vo luntara s i

involuntara. (.. .)
Eutanas ia poatc fi voluntard ch iar si in cazul in
care perso ana nu mai est e capab ila sa i ~ i cxprime do rin ta
de a mu ri in m omentul in ca re i se curma viata, Se poate

considera ca

persoana si-ar dori sa moara daca s-ar

afla intr-o siruatie in ca re, aflata intr-o stare de s uferin ta

~ i boala inc urabila, in ur ma unui accident care i-a afectat
in mod de fi nitiv facultatile mintale, nu ar mai putea deci de
intrc viata ~i moarte. Daca, in momentcl e de luciditate,
persoana rcs pcctiva si-a cxprimat dorinta dc a m uri. da ca
ar ajunge intr-una din situatiile de mai sus. at un c i se
cons idera ca persoana ca re ii cunn a viata in circumstantele

~
James Rach els
11 941-20031
Info: Filosof american ,
Lucrarea ..Eutanasia pasive ... i {lClini" a fe st publicata in anu11975 .

cores p unz ato are ac tio ne az a la ce rere a aces tc ia s i

rea lizeaza un act de eutanas ie volunta ra.
Eutanas ia e st c ne volunrara in ca zul in care
persoana a ca rei viata cstc currnata nu poate a lcge in tre
viata si rnoarte in mod ind ep endent - de exern plu, pc ntru
ca su fera de 0 boal a incurabila sau este ve rba despre un
nou-nascur handicapat, dau din ca uza une i bo li sau a unui
acc id ent ca re a u transforma t 0 perso an a apta intr-o
pcrsoan a inca pabi la definitiv, lara ca acea pe rsoan a sa fi
prcc izat anterior daca ar aecepta eutana sia in anumite
co nditi i,
Eutanasia este involuntara in ca zul in care este
aplicata unei pcrsoane care ar fi putut sa isi dea sau nu
co nsi mt amantu l, dar nu I-a dat - fie pcntru ca nu i s-a
mai ccrut. fie pentru ca i s-a ce rut. dar nu si I-a dat .
do rindu-si sa traiasca , Dcsi cazurile cl ar e de cu tanas ie
in voluntara sunt re lati v rar e (de excmplu. ca nd A 0
im pus ca pe B lara ca B sa is i ft dat consimtamantul dc a
ft sa lvata din mai nilc unui tort iona r sad ie). s-a aftnnat ca
une le practici m cdi calc acc eptate (cum ar Ii administrarea
dozclo r din ce in ce mai mari de ca lm an te ca rc duc la
moanca pacientului sa u neaprobarea opriri i tratam ennllui
c arc menli ne pa ci entul in v ial a) pot sa co nd uc a la
eutanas ie inv o luntara. ( .. .)
Pana acum. am de fini t ..eutanasia int r-un se ns mai
flexibil ca ..moarte din co mpasi une". adica A provoaca
mo artca lui B. de dragu l ac es tu ia. Tot u~ i . exista do ua
mod alitali prin ca rc A poate rea liza acest lucm : A poate sa

Rell cctnti asupra moralitiitii

tipurilor de euranasic descrisc in
textul urmator:
L'1l motiv pellfrll care auitiu
oa111e11i cnsl e,i 0 deosebire /IIora-

fa importantd intre e uto nasia

pasivii si cea activo este accea cd
ei cred cd {l ucide pe cineva este
mora l mai rdll deciu a hisa pt'
cineva sci moura. Da r este uciderea ra atare ma i condam nabiki
den;t a ldso pe cineva sii moa rii?
(...) 0 parte dill argument ul
men CO/lsui ill a anita ea a llisa
pe cineva sci 11Ioara poate]i 1/1/
pmces jllde/llngat ,<J dureros. 11('
cdnd injcctarca Iemki este rapidli
,\'I' II]J,dtli de dnren. (. ,,) Simpl a
dUl.'l'clI(d dintre a oil/uri ,';1a Idsa
pc cilH' I'a sci mOl/I'd 1111 are prill
ell il1.wh i 1111 ca m c rer 1II0ral. Un

medic curc. din /Ilotire IIl/wl/itan'.

l~f;i lasii ptlci'1ltul sii moarii se {~/ld
Iii aCi't'u,~i sit/wrie morale, ell /111
medic' care d ill acelea$i mol in '
i-a".Ii admillislrat p ac it'IIll1 /u i 0
il/jeerie C/I efec t/era/.

James Rachels. Ertltllllls ;a pa,\'i ,u ~ ; actiwi

51

il omoarc pe B admini strandu-i, de cxemplu, a injecti e

letala; sau A il poate lasa pe B sa rnoara prin incetarca
tratamcntu lui care il me ntine in v iata. Cazurile care se
in cadreaza in prima categorie sunt numite cazuri de
eutanasie ..activa" sau "poz itiva'", in timp ce acelea care
sunt inclus e in cea de-a doua categ oric sunt considerate
cazuri de eutanasie " pas iva" sau .negativa ", Toate ce le trei
forme de e uta nas ie e nume rate ant erior - vo luntar a ,
nevoluntara si involuntara - pot sa fie ori pas ive , ori active .
Francisco Goya ,

Saturn devoriindu-si eoplii

~\f1
~i

APlIC ATIl

1. Compara etica ap lica ta eu teo riile morale, evident iind ee l put in doua asemanari
doua de ose biri .

2. Pcd eapsa cu m oartea este imorala, deoareee se incal ca una dintrc eele ze cc
porunci ? Argumen teaza raspunsu l ta u.
3. Se poate vorbi de spre a et ica aplicata situatilor de razboi? Argumenteaza
raspun sul tau,

4. Plecand de la am, imagineaza a po sibi la situatie de viata in care nu ai actionat

moral. Prccizeaza motivele care te -au impicdicat sa faci ace st lucru.
5.ldentifica pre zumtii de ord in filo sofi c, medical si juridi c in fa voarea eutanasiei.

6. Formul ea za arg ume nte pro sau co ntra practi cii avortului.

7. Aplicatie interdisciplinara - ld entifi cati probleme ale sociciatii romanesti

care pot constitui obiectul dernersurilor de eti ca aplicata ~i care ar putea fi solutio nate
prin implicarea rea la a cetate nilor in viata comun itatii .
R. Elaborati un cod de regul i care trebuie respectate atunci cand se analizeaza a
di lema morula .
9. Identificati situatii in care alegeti sa respectati legea si situatii in care decideti
sa a incalcati , dar nu sunteti di spusi sa suportati co nsecintele faptclor comise. Anal izati
din punct de ve dc re moral com po rtam entu l vo stru in ambele tipuri de situatii,
10. Dccideti care dintre problemele mentionate mai jos pot co nstitui obiectul
eticii aplicate: conducerea unui automobi l fara pcrmi s de co nd ucere, legea lu stratiei,
pedcap sa ell moartea, refonna monetara, transplantul de organe, praeti carea unui sport,

52

tra tic ul de fiint e nmanc. cons um ul de alc ool si droguri. rcgimu l armelor d e foc.
homosexua litatca. Icct ura. taxa ecologi ca pcntru protejarea med iul u i inc onj uraror.
avo rtul, conccpjia in vitro .
I I. Plccan d de la situatiile prezentate mai j os, fo rm ulati a rgumcnr c pro sau contra
' deci ziilor ca re pot fi ad optatc , ince rcand sa idcn ti fica ti cine decid e criteriile mortii
(doctorii, mem brii faruilici /rcprezentanti i Icgali sau indiv idu l). da ca cste legal si mora l
,,1 se devansezc mornentul morti i prin di ferite mij loacc ~ i daca un a prop iat al cel ui aflat

in coma sa actionezc in locul acestuia?

a) i U lI "-lI ll salon de spital. WI pacient, X. se {~/lti in conui de cinci ani. Panti in
ace! moment, niciuna dintre rudele sale Jill s-a prezentat la spital. Cheltuielile pe care
le fa ce spitalul sunt niinime si sunt suportate de entre asigunirile publice. Pacien tul
qre 56 de ani, nunecesiui respiratie artificiutii. far inima sa se a.llii intr-a stare perfecui.
III spital este infernal WI (lim;,. de /8 ani accidental. 1: ca re are nevoie de WI transplant
de inimd . Nil existd niciun donator compatibil. far costurile cuplarii si mentinerii sale
la 0 ininui artificiala slim enorme. in plus, aceasui procedure I1U poatefi aplicatii
decd t pe ntru ca tevn zile, d llpii care pacientulnu tnai p oatefi salvat. l~l lrllcal, .X si Y
sunt compatibili. adici; organisnntl lui r poate prim! initna lui ..-\~ medi cul are de ales
intre a preleva inima ce hti care se afl in co ma p entru a-l salva p e t(il1dru/ accidentat
(in acest co:, X urnuind sll nioard ) si a asis ta la ntoartea accidentatulu i si. posibil. a /IIi
X (surveniui dad ! aces/a nu se H I ma l trezi dill starea so),

b) 0 biitrdn , X. de 87 de alii. se afhi de peste lil t all ill stare veg etuti va
perntanentd. Est e bransaui 10 1Il 1 apara t de resp ira tie si are pltifilci de rude 0 asigura re
me dicaid integra/d. deoarcce. inainte de a se imbohuivi. accasta si-a esprimat dorinta
de afi mentinutd in dald Clf orice pret, lntrucdt cheltuielile de intre iine re sunt ridicate.
spitalul a ape/at la j ustitie pentru a houiri debransarea de la apa ratul respirator .
T ribunalul a houirdt cii numaifam ilia poate sci decide acest lucru.
12. Potrivit documentelor tribunalului de la :\urembcrg. intre 1939 si 194 1. naz istii
au o rnorat 70 000 de vieti omenest i. Es te verba. in acest ca z. despre eu tanasic sa u
exte rm ina te? Form ula ti. eel putin. trei argumente care sa su stina rasp uns ul vostru.
13. Precizati desp re ce tipur i de cutanasie es te yorba in exernp lul urmator si da ca
statuI (rnedi cul) poate sa co ntes te dec iz ia pacicntci pe mati v ca urrn ar est e pa strarca
vie ti: ~ i pr evcni rca sinuci dc rii?

Pacicnto X are cangren fa picior . dar a refuzat amputare u p iciorutui. Ea a SjJ/lS

medicu lui cci 11 1f doreste opera {ia chiar daed ,\'tie e1 1/11mai are mul l limp de Irdit.
14. Ce in tclegeli prin ..di lem a mora la" ') Prob lem cle de etica ap licata reprezin ta
dil cm e morale') Argumentat i ras punsu!.
15. A p licalie in te rd iscip li na r ii - Problcme le de etica apl ica ta au fost aborda te
in opc re literare ~i in lucr a ri plasticc . Idcnt iticati cate un caz concret de as emenea
opere ~ i a na lizati problema morala implicata.
16. Ap licalie interdi sciplinarii - Realizali
animalclor.

dezbatere cu tema ..Dre ptur ile

53

"

'1'\'.

"

......-:.. '(dura modclul suhiectclor de baca laurea t)

EVAlUARE

1. Demers retlex care ins o tcs te actele

ca rea ctie fat a de tcoriilc mo ral e,
A. Prccizati dou a teo ri i m ora le

~i

faptc le co ncrete . etica aplicata a aparut

rata de ca re sc dclimitcaza etica apli cat a.

3. Caracterizati succint de mersul etic ii aplica te.

C. llu strati , printr-un cxempl u simplu, unul dintre mod urile in ca re resp ectarea
drcp tului la viata al un ci persoane poate intra in co ntl ict ell prac ticarea eu tanasici de
catrc un m ed ic .
0, Evidentiati 0 core latie cxi stcnta intre te nn en iij "r ;cir" si virtute, redactand
un tex t de aproximat iv 0 j umatate de pagina, in care sa-i uti lizati in scns filosofic.
2. An alizati succ int orice co nc eptie filosofica des pre moralitatca unci actiuni ,

cvidcntiind :
a, spcci ficul moralei din perspccriva conceptici filoso fice alcse:
b. ide ile unci alte concepiii filos o fic e despre moralitatea unci actiuni.
justificand totodata si raportu! existent intre aceasta si conccptia la care v- ati referit la
punctul a;
c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustreaza conccptia evidcntiata
la punctu l b.
3. Fie urmatorul text:

"Nu este deci decca WI si ngur iniperati v categoric. si anume acesta: ac tioneaza
nuniai conform acelei maxime prin care sci poti ~'rea totodaui ca ea .'Iii devina 0 leg e
universald. " (Irnm. Kant)
Pornind de la textul dar . claborari 0 analiza. de aproxim ativ 2 pagini , a conceptiei
morale a lui Kant. in realizarea anali zei. vc ti avea in ve dere unnatoarele repere :
- precizarea in tclcsului dat de Kant conceptelor de imperativ categ oric
intperativ ipotetic;

~i

de

- expl icarca tczei lui Kant privind fap tul ca datoria est e necesitatea de a indepl ini
() act iune din resp ect p entru leg e:
- caracterizarea une i a lte perspecti ve astIpra moralitatii unei actiuni, justifi cand
to tod ata si raportul existen t intre aceasta ~i punctul de ve dcre al lui Kant:
- argumentarc a unui punet de vedere personal referitor la opinia lui Kant. potrivit
carci a 0 llcti ll ll ejc/c utd din datorie r)" i are valoareu ei mora lii lI U ti l scopul care trebuie
uti ns prin ea. ci in maxima de care csie determ inaui.
:\ola: Se pun cteaza $i utilizarea adccva ta a limbajul ui de speciuli tatc . orga niz area pre zenniri i inu'oducere. cuprins . concluzic s i incadraren analizei ela bora te III lim ita de spatiu preci zara.

54

CAPITOLUL

PULfr J CJ-\

E curios cum sub regimurile de

i libertate oanienii cad sub 0 tiranie: cea

t a IOCU/lii ('amlin. $111/ /1 intreb dacii nu e
niai tristi; decdt oricare alta.

I"

---

eon stanun
Noica
.

3.1. Libertate si responsabilitate

social-politica
3.2. Egalitate si dreptate
3.3. Teorii politice mod erne ~i
contemporane
3.4. Idealul democratic.
Drepturile omu lui
Eva luare

Eu gene Delacre ix,

Libertatea conduciind poporul

/ : - - - - - - : - - - - - , (Proiect - - - - - - - - - '1
I Terne pent ru eseun
II
In cadrul grupe lor sau echipc lo r I

I
I
I

I
I
I
I
I
"

I de lucru , s urp ri ndct i mutar iile pc care I

I I Ie- a s u fc r it libertatea in ca lita te de
I I, valoa re politica .
)

Li bertate s i respon sabilit at e

Libert atea po litica
Libe rtate

============

~i to tali iaris m

I /
. I'IU
-,
I Portoto
II II
Selectati imauini. frag m en tc de I
; /1- . - I _ . I I
tcxte care sa re e c te Inca can a c
I I drcpt ur ilo r orn ului si po si bilc so lu ti i de I

Dre ptatc sau cg alita te

..

Drep tun le orn ului , dre ptu n le mele

- -----------

rez o lvarc a accs tora.

,- - - - - - - - - - - _/
55

3.1.

llBERTATE ~I RESPON SABILIT ATE SOCIAL-POLITIC';'

c
r

Libertatea estc 0 experienta farniliara pentru fieeare

dintre noi, insa este difi cil a formularca une i definijii.

Atunci cand incercam sa surprindcm sern nifica tia sa.

Edvard :\Hin ch, Strigi'itul

Expl icat i temeiul libenaui

individualc in textu l urm ator :
No; ,.,.em Iibertatea pentru
liberta tesi inf iecare imp rej urare
particulani. Sf vrdnd iibe rtute u.
descoperim c(i eo dcpinde ill
intreginw de libcnoten cclorlalti
si eli libertutcu celorlal ti dep ind c
de a lI oa .'ilrti . Sigur; liberuueu ca
defini tie a omulni. fi ll depinde de
celdlah. dar deindaui ce exis td
angajarc. sunt obligat sa nnm.
in acelasi limp cu libenatea mea.
Iibenau-a celorlulti. Prinunnarc.
cand pe plunulunei autenticiuui
totale. am r eC /IIlOSc lI t ill avvtasi
tim p cd /Il l p ot \T C a dl.'",i,
Iibenotea celortalti.

.Jea n-P aul Sarrre, Existentialis11I111 cste till unum ism

problema libertatii cst e abordata. de ob ice i. intr-un se ns

ncgutiv, prin precizarea constrangeri lor ca re 0 afec tcaza.
In [anna cea rn ai generala pu tcm spline ca libertatea este
absenta obstacolelor sa il a co nstriingerilor. A fi libcr
inseamna. in primul rand , a nu fi impiedicat sa faei ceca
ce iti dorest i. deci libcrtatea este concepu ta ca ab scnta a
constrangerilor cxt erioare, insa filosofii sto ici au incercat
sa j ustifice faptul ca libcrtatea est e independ enta de orice
conditio cxtcrioara, intcleptul reusind sa se detasczc de
tot ceea ce I1U estc in put crea sa. Dacu anticii au cons ide rat
ca problem a libertatii in contextul rclatiilor d intre oa me ni
tine ma i cu seama de prob lcmele morale. necesitatea de a
pro blema tiza libe rtatea. ca va loare polii ica. a apa rut abia
in epoca moderna.
Vorbim despre diferite tipuri de libertat c politica.
economics. socials. religioasa . indi vid uala, colectiva.
Iibertate de constiima. de asociere ete .. insa in prim planul
di scu tiilor se situcaza libcnatea po litica. in aeest context.
Isa iah Berlin ("e~i textul) distinge intrc libertateu neXllti",j
(carac tcrizata prin ncintcrventi a celorlalti ) si libertatea
pozitivii (cap acitatca de a face ccva) . Libertatea negutivii
dcscrn neaza abs enta constrangerilor arbitra re imp use de
put erea po litic a sau de alti oameni , iar rea lizarca ei in
practica presupun c rcsiran gcrca interventic i statului la un
nive! m inim ( ga ra nta rea drepturilor si libcrtat ilo r
individuale). Libertatea pozitivii consta in reali zarca
condit ii lo r pre supu sc de inde plinirea s eopurilor
individuate. prin intcrventia spo rira a sta tu lui in viata
soc ietatii sal! a ind ividulu i. in practica. aces te aspccte ale
lib criati i ar trcbu i sa coinc ida, totu si, is toria ofcra
num eroasc con traexernp lc.
Dar despre libertate au fost for mu late concepti ] cat
sc poatc dc diferite in functie de eadrul sau conrcxtul in
care era aceasta ab ordata sau ex plicata, Dad ne referim
num a i la domeniu l social - po lit ic. atunci am putca
evident ia trci tipuri de abo rda ri.
Una se refera la c orelari a dintre liberta te st
capacitate , la faptul ea 0 pcrsoana actioneaza intr- un

c
r
r

c
C
I

I,

a
I
t

c
c
c
f

r
s

2
(

56

co ntext socia l und e ar e libertatea de a face ceva sa u

capacitatea de a face ceva. Celc doua sunt distin ct e in
rnasu ra in care s unt liber sa fae anurn ite Iucru ri, dar nu
su nt ca pa bi l sa le fac. d up a c um s unt eapa bil sa fae
anum ite lucruri. dar nu si liber sa Ie fac. De cx crnplu.
sunt liber si capabi l sa imi vo ps es c parul sau sa im i vand
as p iratorul, sunt lib er se zbor ca a randunica, dar nu sunt
eapabi l de acest lucru . nu am libertatca de a fura sau de a
spune m inciun i, dar s unt capab il de e le, adica as putea , la
nev oic, sa le fac , Pentru ea enumerarea sa fie completa ar
m ai trcbui amintitc aid acelc lucruri ca re n ici Il l! sun!
libcr sa le fac si nici capabi!. in felul aces ta putem arat a
ca lib ertat ea es te depcn de nta de ca pa c itatile mele de
ac tiune , adica nu ar e scns sa vorbcsc de 0 libe rtatc de
ca re nu sunt capabi!. de un lucru care nu l-as putea rea liza
ni cioda ta indi ferent cat de m ult il doresc,
o alta abordare a libertati i se refera la resurse, lu
mijloucele necesare reu liziirii unei actiuni. in ace st caz ,
am putc a fa ce di stinct ia d intre libertatea fo rm al si
libertatea materiulii, In fun ct ie de soeietatc a in care
tr a ic sc, lib ertatc a fo rma la ~ i ce a ma teri a l a se po t
supra pune in prop o rt ii di fcri te , id ea l fi ind ca e le sa
coincida , De ce le mai m ulte or i libcrtatea materia la este
cea care de term ina int inde rea lib ert atii fo rma le. in sensuI
ca rc sur sele de care di spun imi perm it anurnitc libertati.
Pen tru un om eu vcn ituri m edi i libertatea de circulatic,
de exemplu. chiar daca c stabilita pri n lege. este 0 libertate
pe ntru care nu are rc su rse si nu 0 poate exercita . Pu tem
sa ne rcfcrim si la situatia inversa: intr- un regim totalitar
libcrtatil e fonn ale sc pot mult rna i gre u rea liza chia r daca
libcrtatca ma terials ar pcnnite ac cst lucru: intr- o asc me nea
situatie a vcm rcsu rse le, dar nu Ie putcm folos i.
o a tre ia ab ord are se refera la nivelul analizei sail
interp ret iirii , Lib ertatea este ceva irurapersonal sau este
intc rperso nala? Adica libcrtatea (sau limitele libertatii)
Ti ne de subiectul care ac tionea za sau de oamenii e ll care
interaq ioneaza'? Am putea spune ca fibert<uea eI/e
;n tel1,er SO ll tl lti . arc sens da ar prin rapanare la ceilalti. ca
e impro priu sa vorbim des pre libertate in absenta un ui
ca dr u soc ia l-p o lit ic. D ar la fel de b in e a m p utea
exempli fica eu 0 pe rsoana care su fera de di ferit e fobi i
sa u ba li con tag ioa sc ca re a im picd ica sa parti cipe la
ac tivit alil e din spat iul public .
A Ill Illa i pu tea abo rda libertatea social-polit ica ~ i
din persp ec/ivl; ;.'lOricl;. M . Eliade gase~ te diferenle
se mni ficat ive intrc libertalile manifestale in timp (vezi

Analizati urmatc rul fragment :

No i 1111 snntem nici persani.
SlIplI,\'I'i vreu nui despot. nici
egiptcni. snqj uga{i dt' preoti. nict
greci san roman! (/ ('(/1'01' p al'ticiparc la autoritotea sociuld ii
consola pelllrtl abse nte lihertotii
in :sf c..ra privuta . So; SII II / e m
oameni moderni. ca re i'or sa se
bucure de drepturile lor ; care 1"01'
sii',,'i de=l'oltefacnluitiie asa clIm
cre d ei de cl/\'iill{d..fanl a e duce
p rejudici i altara ( . .. ). Sii jim
neincreziuori ii/(li de anumite
rcrniniscente all/ice. PC/11m cd
fniilll i ll timpuri nmderne, elf
doresctocmai acea libvrtute ca re
convine timpurilor I1IO(km e (... ).

Libertarea tnd tviduatn. repe t,

iaui veritab ila lihertat e modernii .
Liberta teo politico reprezintd garantia ei: prin urmure. libenateo
poiiticii es te indispensubiki
Be nja m lu Co ns ta nt . Desp re
Iibertatea anticitor in cmnparatie
e ll libertat ea moderni lor

Tota lit aris m. IeI'll/ell si llollim ell

despo tism : regil1l p oli tic care
supri md fibertal ilt' indidduole.

57

 Analizati fragmentele urrnstoarc:

Dacii om nl ill starea natnrala
ar .Ii asa de Iiber cum s-a Spits.
ciani el ar fi stapan /l/ obsohu
(lSl/pra persoa nei si posesiunilor
sa fe, docd ar ji ega/III cclui mai
puternic si n- arfi S II/ JIIS ninuinui,
de ce ar renunta et Iu liberta te ?
De ce ar renunta la accst imperiu
al sci u ,'oi S-(l1' SIIPUI/{! aUlorifa(ii si
shipcillil"ii unei altc pllfCl'e
fa toatc acesfe eviden t nispundent cii, desi III suuva nut umhi
vl are 11I1 aw:,mCllea dretn. posibiHmtea de a se bucuru de acesla
cste totusi foane lIesigllrii si ill
mod constant expusa incdlcdri i de
nitre ceilalti.
,John Loc ke. A I doitea trat at des -

p re eur muire. Scrisoare despre

toteranta

A gilsi 0 jfll'lI/ej de asociutie

care sii opere si sli proteje:e CII
Wahl f ortu eOlllll/lti persoana si
bnnurile [iecdrui a s oci al si ill
cudrul ca reia [ iecare dint rc ci,
unindu-se ell ro ut. Sci 1111 usculte
totu si decd t de eI i ll . . nsi .,'i s ci
n ll/uilln 101 (lltil de liha c{/ 5i !/Iai
i" alllte ,

.LJ . Roussea u. COI1tJ'uctu {\O citll

Ca re \'lII ll deci limilcle Icgilim e ale SIIl't'rtl1litti{ii indin'dullli
aSlipra lui II/SII,>;;? UI/de i"n'pe
tluforitatea societ'l(ii? ('cit din
\'ia(a omltllli tn'huh' lIi.., a! t il
seama illdil'idlwlilJ,i i ,\i n i t ill
.'"i'W l/a

societa{i;?

Atcit i ll d i l' i dua litdt t}a, n i l $1

so C{etafl:a I'or p rI lII! I'tlrtnl

pOfri\"itti. I'll cOlldilia cajiecare sci
se I'C=lIlIIe la ceea ct' 0 pril'qte mai
ml/lt pe ea. IJld i l'i ebwli leif i i tre/Jllie
stii tl!Jw' (il/( i LIcea parte din I'i a('l

care illleres e a::ti ill 1)I'illcipu l

illdil'iellll: so ciClli(ii, parrca ('111'('
i l/fC!'esetc ii 1/1 princip al socicral Cd,

.LSt. .\1ill. De ,\pre IiberrCltl'

58

textul lu i M . Eliade) sa u din pcr sp ccti va originii ci, a

treeerii de la starea natura Hi la cea sociala pr intr-o forma
sau alta de eontraetuali sm . John Lock e va eo nsidera ca
in stadiul natural exista 0 sta re de libertate pcrfccta in
care ficca re poate sa decidu ta ra a cere permisiunca si
tara a dcpi nde de vo inta altui om. da r si 0 stare de egali tatc,
toate fiintc le fiind nascute cu acelas i a vantaj e natural e si
fiind do tate c u acclas i fac u ltati. Treeerea de la sta rea
na turala In cea soc iala arc la baza, asa cum co ns idcra
J.J. Rou sseau . un contract soc ia l prin intermcd iul caruia
ind ivizii parti cipanti re nunta la drc ptu ri le si libertatilc lor
~ i sc s upun vo intc i gcnera le rcz ultate din ins umarea
vointc lor ind ividualc (lcgea apa re ca exprc sie a voi ntc i
indi viz ilor ).
in acclasi timp nu tre buic sii uitam ca libertatea
este asociat e ll responsabilitatea (J .P. Sartre ofera 0
solutio extrema) si eu faptul ca orice autoritate cautii s,i
limite: c libertatea individuala (J .St. Mi ll ara tand in ce
situatii libertatea poate II diminuata) . lSt. Mill va considera ca scopul principal al statului este accla de a as igura
apararea drepturilor si libertatilor individuale. prin urmarc
singurele constrangeri. pe care le poa te exercita statul.
sunt cclc destinate apararii accstor drepturi si libertati.
Altfe l sp us, 0 rcstrange re a libcrtatii ind ividua le este
legitirna nUI11ai daca prin inrcrmcdiul ci se previn altc
inca lcari, mai mari, a le libcrtatii altor oa meni. Nu soc ietatca sc sliboruoneaza statllllli. ci stat ui se subordoneaza
socictfitii. saeriticd ndu-se cerintclc de egalitate ~ i echitate
de dragullibertiilii ind ividuale.
Daeii Mill eo nsidera ca limitarea libe rta\ii este
ex terioa ra indi vidul ui. statui f1ind ee l ca re eel mai ade sea
ee l ca re im pune restriq ii. la po lul opus se anii teorii le
care slistin existenta unor con str~ingeri de ordin interior
(R. Des ca rtes . A . Se hopenhauer. de exemplu). Jean-P aul
Sa rtre va rapo na libertatca la co nstrfmgerile conjuncturale.
avfmd. de fapt. ~i 0 intclcgcrc origi na la a ace stora. pcntru
ca \'a resp inge existenta rca la a constrangeri lor ~ i \'a
s usli nc tez a potri vit ea re ia cx is tcnla umana a pani nc
a lege rilo r ind ividualc numitc ..alcgeri in s ine" . Prin
urman:,. tot ceea ee ni se intiilllp ia cste a l nostru. iar tot
ceca cc apr ecielll ca fiind inulllan es te tot 0 alegcrc de
sine cc rcprezinta i n su ~ i senslil de a Ii ullla n. Oll1l1l devine
Jiber ~ i 'lb solut responsabil at,it 1;1\ii de propria p e rS ll" " ~ .
cdt ~i t~I1a de intreaga ulllanitate. el liind condnmnat la
libert ate. benetlci ind de [) respo nsabi litate a bs o luta.
deoa rcc c cx istenla umana es te 0 int:lmp lare . 0 pos ib ilitate

care se construicste eu ficcare alegere pc care in libertatea

noastra infinita am facut-o. Prin urrnare. su ntem ceca ce
am a les sa fim, sun tem s ingu ri lara nicio scuzu.
[saiah Berlin . (1909 -1997). DOl/Ii concepte de libertate
in Patru eseu ri despre libertatc
.
Libertate negatlva ~ i Iibertate pozltiva
A constrang e un om inseamna a-I im pied ica sa fi e
libcr - dar libcr falii de ce anum c? A p roape to ti morali stii
au facut de-a lungul isto rie i elogiul lib ertati i. Precum
fericirea sau binele, pr eeum natura sau rcalitatca, inte lcs ul
aces t u i ter men es te at at d e cu p r inz a tor in c at toate
inrcrprc taril c sunt, la pri ma ve dere, pos ibile. Dar IlU imi
pro p ull niei sa d iscut ist o ricul acestu i cuvant pro te ifor m
si ni ci sa tree in revista cc le peste doua su te de acceptiun i
ale lui recen zate de istor ici i id eil or. O biec tivu l meu se
red uce la ex aminarea a d oar doua din tre e le - Insa ambele
fundame n tale - dou a acceptiuni care au j uc at un rol decisi v
in istn ria oa rnen ilor si, ind raznesc sa afirm, 0 vo r face ~i
de-ac u m in co lo . Prima din aces tc sc mnificatii politice ale
liberta tii pe care 0 voi num i si e u (ea ~i mul ti d intre
pre dccesorii me i). scmni ficatia .mcgativa ", es te continuta
in ra spunsul la in tre bare a "Care estc carnpul in inierio ru l
caruia subiectul - 0 persoa na sau un grup de perso an e es te sa u ar trcbui sa tic lasat sa faca sau sa tie ceca ce csie
capabi l sa fac a sa u sa tic fara interferenta altar persoane?"
A d o ua, pc care 0 voi numi sernnificatia .poziriva", este
impl icata in raspunsul la in trebarea: "Pc cc sau pc c ine
se bazeaza autoritatea care poate obliga pc cincva sa fadi
sa u sa fie ceva mai curand decat aliceva?" Cele doua
intrebari sunt, In mod c lar, diferitc, chiar daca raspunsurile
ce Ii se dau se pot. part ia l, suprapune.
J oh n St ua rt M ill ( 1806-1873). Despre libertate
Limita re a libcrtiitll
( ... ) unicul scop care ii indrcptatestc pc oameni,
ind iv id ua l sau co lec tiv. la ing cri nte in sfera libertati: de
act iunc a ficcaru ia din tre ci estc autoapararca : unicul tel
111 ca re puterea se poate exercita. In mod legitim. aSlipra
oricaru i mcmbru al societaui civilizaie. impotriva vointei
sale, es te acela de a impiedica vatamarea altora. Propriul
b ine , fizic sau moral. nu ccnstiruie 0 indrcptatire
suficienta. Un 0 111 nu poatc fi constrans, III mod legitim,
sa fac a un anumit lucru sau sa se abtina de a-I face pentru
ca ar fi rnai bi ne pcntru el sa se cornporte astfe L pentru ca
acest lucru I-ar face sa fie mai fericit sau pentru ca. in

Isaiah Berlin
(t909- 1997)
Info : Filosof pol itic englcz. considerat rcprc zcn ta t de seuma al
filosofiei poli ticc . Sir Isaiah Berlin
s-a nascur intr-o familie cvreiasca
la Riga . Lctonia. Ulterior familia

sa a ernigrat Marea Britanic.A [OS!

primul elev evrcu care a primir

bursa l a All Sou ls College,

Oxford. in anul 19 79 primeste
Premiul lerusalim.
O p era: lnevitabilitatca istorica
( 1953). Palm eseun despre lihertatct 19(9). Giinditvri l"U$i( 197Rl.
Adevaram! stndiu al onienirii:
antologie de eseuri,

Jo hn St uart ;\ l iII
( l g06- l g73)

59

In fo : Logician. eco nomist si filosofenglc z. considcrat un reprezentatde seama al doctrinei utilitariste

~ i al filosofiei poliricc. Este co nsiderat unul dintre ultimii cmpiristi
cnglcz i. dcoarece a adoptat drept
fundament unic al cunonste ri i
cx pe t icnta ~ i a prop us 0 teorie
usocia tion ista a idcilo r. Eticu sa a
fost funda mcma ta pe inductic. 13
bazn idci lor morale afl andu -se
expcricnta.
Opera : Sistetn de logicii ind uctivd
,'ii dedncti vd (1 8..13). Pr incipii de
econ omic politicii ( 18-t8), Dcspre
Iib ertar e (1 859). Uti titarisnntl
(186 1I. Gnvernarea reprezentativii
( 186 1l.

opin ia a lto ra , c ste in tel e pt sa u cs te drept ca e l sa se

corn po rtc astfe I. Teate acestea sunt bunc terneiuri pentru
a d iscu ta cu c l. pc ntru a-I mu str a sa u a-I implora. dar nu
si pentru a-I const rang c sa u a-i face ra u da ca se co m porta
altfcl . Pcn tru a justifica ase rnenca luc ruri. con du ita pe
care dor im s-o dcscuraj am treb uic sa tie de asa natur a
incat sa da uncze altuia. Sing urul aspec t al eo nduitei unui
om pcn tru care e l po at c f lra s la rasp undcrc de catre
soc ietate est e eel privito r la ccila lti. Sub aspectele ca re il
prive sc doar pe el insu si, in de pe nde nta lui e ste , de d rept,
absoluta. A su pra lui insusi. a prop riul ui tru p si spi rit.
indivi d ul cste suveran. ( . . .)
Singura libertatc dcm na de acest nume cs te aceea
de a-ti urm ari binclc propriu. in fe lul tau propriu, atata
timp ca t Ill. inccrc i pc altii sa lipscst i pe a ltii de b incle lor
sa u sa-i im p icdi ci sa si - l do band e asca , Fi c care este
adcv aratul paznic a l proprie i s[ma la\i. fie ea tru pc asca,
mintala sau sufleteasca. Omeni rea are mai m ult de castigat
lasand pe fiecare sa traiasca as cum crede e l ca c mai b ine
decat si lind pe fieca re sa trai a sc a asa c um Ii se pare
cclorlalti ca ar fi bine. ( . . .)
De indata ce 0 parte din cond uita cuiva prejudiciaza
intercsele a lto ra. societatea are autoritatea de a se pro nu nta
asupra ei. ramanand sa se di scut e daca prin in tcrv entia
socicratii va fi sau n u prorn o v a t binele gene ra l. 0
asemenea discutie nu-si are insa locu l atunci ca nd eondui ta

unci pc rsoane nu afcc te aza intcrcscle niciunci alte

persoanc. ci doa r pc ale ci, sau cand nu Ie afcctca za ell
nccc s ita te daca pe rsoa ne le in ca uza nu

do res c

(prcsupunand ca cste yo rba de persoa ne mature . avand

J ean -P a ul Sartrc
11905-1980 )
Jnfo: fil oso f francez co nsiderat
un reprczcntant de scamf 31
cxistcntialis mutui ateu. in 1964
a rcfuzat. din motive pcrso nale.
premiul Nobel pentru litcruturti.
cons idedndll- I neaven it (de m ic
copil a considerat Iiteratura un
lucru nescrios. 0 come dic ).

Op era : Ima g inaru /. Fi i"l a ~ i

neal/tu l ( 19B ). Critica ra lillll"'dialec tic!' ( 19601.ldioflll/ amiliei
( 19 70 - 19 72), Caiete I'ell/ I"/I (!
l/Iora hi ( 1( 83).

60

nivelul intelectual obisnuit). i n toate cazurile de accst feI.

trebuie Sa existe 0 dep lina libcrtatc, juridica si sociaIii. de
a actiona ~ i de a supo rta consecintelc.
Jca n- Pa ul Sartrc (1905-1980). Fiin ta ~i n eantul, Eseu
de ontologie fenomeno logica
Llberta te ~ i respn nsab ilitate absu lutii
Pcntr u rea litat ca uman a. a f inseam na a se a lcge
pe si ne: nimic din ceea ce po ute sa primc asc[1 sau sa
acc cpte nu -i vine di n afara. nic i din inter ior. lOa cs le in
intreg imc abandonata . fara ni c i un fel de sp r ij in .
inlolcrabilei necesitati de a devcn i tiinla pana in celmai
mic detaliu. in felul acesJa. libertatea nu inseamna un a
fi : ca este un a fi a l omuJui. adica neantul sau in a fi.
Consccinla esellliala este ca omul fiin d co ndanmat
sa tic libeL ( ... ) Estc. dcci. ab surd sit ai de ga nd s<i tc plangi.

de vrern e ce nimic strain nu a deei s in legarura eu ceca ee

ldcn tificati ~i rcflect an asu simtim, eu ceca ee traim sau eu ceca ce suntem. Ace asta I pra tezei din urmatorul fragme nt:
responsabilitate absolinii nu cste, de alt fel, acc ept arc : ea
A ttfel SPI/s. realit atea- umo na
este sim pla revcndicare Iogica a conscc intcl or libert atii ar nundnefinita. chiar daca arfi
noastre: ceca ee mi se intampla, mi se inta rnp la prin min e nemuritoare . pcntru ed ea se
$i eu n-as putea niei sa rna mahn csc, nici sa rna revolt, nici face jil/ira alegu nd n-se umami.
jll!l'~ade\'(il: afi fi nit inseamna a
sa rna resemn ez.
alege, udicd a-si alllil/{a cca ce
De altfcl, to t ce ea ce mi se intam pla este ill meu;
esti, proiecrandu-t e Cellre 1111
trebuie sa inteleg prin asta, mai in tai, ea eu sunt intotdcauna posibil. cu esclndereu celorlalti.
in ca litate de om, la inaltimea a ceca ce mi se intampla, ACI/Il insnsi al libendtii esse, deci.
cac i ceca ce i se intampla un ui om datorita a ltar oamcni ~i asumare ,'i creatie ufinitudinii d1
datorira lu i insusi nu ar putea f decat uman. Cc le mai mii [ac. ell /1 /(1 fac [init ,Y; din
cumplite situati i de razboi, eele mai re1c tort uri I1U cr eea za aceastd cauza. viat a mea es te
vreo stare de lucru ri inu mana. Nu exista s ituatie inumana; unicd . D e aC /l1II incoto. chiar
nemuritor sirflu. jill; este interzis
doar prin frica , fuga ~ i pr in recursu lla conduitele magicc,
I"s-o
;all de la capdt ", {...)
voi putea decide eu in legatura cu inumanu l; dar acea sta j Jean-Paul Sart re, Fiinta ~.; lIealldecizic este umana si-i voi purta intreaga responsabil itate ; tul. Eseu de ontolog ie fenomedar, in plus, situatia este a mea pentru ca ea este imaginea nolog ica
liberci mele alegeri de mine insumi ~ i to t ce imi prezinta
e a e s te al meu, in se n s ul c n ma rcpr c z in ta si rna
simbolizc aza. ( . .. )
As tfel, nu ex ista accidentc intr-o viata; un cvcniment
social care izb ucne ste brusc si rna ant reneaza Il U vine din
afara; daca sunt mabili zat intr-un razboi, ace st razb oi este
razboiul mell, el este dupa imaginea mea ~i 11 merit. n merit ,
mai intai , pentru as putea intotdeauna sa ma sustrag lui.
prin sin ucid cre sau dezertare (...) n-am avut nicio scuza,
caci, asa cum am mai spus si rcpe tat ( ), specificu l
realitatii-um ane este ca ca cstc fara sc uza. ( ) Ast fel. IOta I
libel', indisccrnabil de perioada careia am ales sa-i till sens ul,
la fel de profund respa nsabil de razb oi ca si cum l-as fi
dcc1arat eu insumi, neputand trai nimic tara a- I integra
situatiei mele (...)

Mlrcca E liade ( 1907-19 86) , artico l din .Vrcmca" ,

an IX, nr. 425 . 16 feb ruarie 1936

Sensul liber ta tii

Ac um ca nd in toate part ilc se di scuta cu pa siune
problema libe rta tii, es te bine sa ne int rebam ce paate
insem na aces t cu vant.
Secalul al XIX-lea a facut mare caz de libe rtatea
individu lui ~ i a acordat ne numarate drepturi gandirii ~ i
instinctclar individuale. De fapt, defi nitia sumara a Iibertat ii,
in sensul veacului trecut, ar ti: pal11ciparea indi vidu lui la
cat mai m ulte dre pt ur i cu cerite. Erai libel' sa crezi sau sa
nu crezi in Du m nezcu - pe ntnl ca se cucerise dreptul

Mirc ea El iadc
(l907-19~6)
I nfo: Scrii to r si filosof ro ma n
stabilit in Franta si ap o i in S.U. A.
I Estc cuno scut ma i ell seama prin
studiil c dcspre mor fol o gia ~ l
istori a uni versa la a id c ilor ~i
1crcdintel or religioas e.
O llc r a : Tra lal dcspl'e is tori a
relig;Uvr ( 1949 ), Sacrul ,'.; pmJa1" 111 (1957 ). Ist oria ('red il/relvr \~;
~ ilo r religioase.
-..

61

 lden tificati sensu! termenu-

lui de libcrtatc din urtuarorul text:

Libenatca esfe. pentrufiecare
;din ei. drepntl de a se rel/ni ('II alri
indi vizifie penrru a discuta despre
ceca ce-i intereseaza.fie penrnt a
.practica cutnsl pc care fl prefiYG.
:J ie pili">~ i sbnpln pe ntru (I-,'Ii tnnple
. zilele ~'i crete asa cllm incl ina tiile
sifanteziile lor 0 cer: in/inc. libertatoo e dreptulfiecdrniu de a illj lllcllra adntinistrarea gln'en/(irii
.fie prin numirea t uturor sail a
' (IlI lIlII ilOr guvernanti. fie nnn pefilii. cereri pe care autoritatea e
mai nndt sail mat pI/rill obl igani
sciIe ia ill seamii . Conrparuti aC1II1l
libertat ca anticilor e ll a ceasta
libertare.
Be u j a mi n Consta n t, Despre

libertatca amici/or
modemilor

62

~i

Iibertate a

libertatii relig ioase. Erai libe r sa divo rtezi - pentru ca se

cuce risera anumire drepturi eu privire la lega rura co njugala.
Erai libel' sa gandesti oric c - pcn tru ca se cucerise dreptul
libertat ii de consriinta . Si asa mai departe.
Este usor de inteles ca aceasta libertate con tractuala
priveste foarte putin problema libert atii in sine. Este yorba
de un nurnar oarecare de drepturi. cucerite treptat, drepturi
foarte agreabile, dar care nu impl ies de loc liberta tea insului .
A Ii liber inscamna, inai nte de toate, a fi respon sabil fala
de tin e insuti. Esti libe l' pe viata ta - adica orice act pc care
il fac io te angajeaza : trebuie sa dai socotea la de el.
Participarea la drcpturi, insa. nu tc ang ajeaza eu nimic, este
o .Jiberrate" ex terioara, automata : cste un pcrmi s de libcr a

circulatie in viata civi la si privata. N u risti nimic cu un

asemenea permis: nu tc angajezi, nici mora l nici social.
Sa ne gandim putin ee inseamna, in adcvaratul inteles
al cuva ntul ui, un omliber, cu desavarsire liber. Es te un om
care raspunde cu propria lui viata pentru arice act pc care
il sav arsestc. N u poti f liber da ca nu es ti responsabil.
Libertatea adevara ta nu implica .xlrc pturi" - pen tru ca
drcp turil e iti sunt date de a ltii , ~ i ele nu te angaj eaza . Esti
libel' atunci cand rasp unzi pen tru orice ac t pe care il fac io
Ra spundere gra va - caci e varba de propria ta viata, pe
care 0 pori pierde (adica te poti rata). sau pe care 0 poti
fertili za (adic a pori crea), in afara de ace sti doi po Ii- ratarea
si creatia - nu vad cc se ns ar ave a libertatea. Esti liber adi ca es ti responsabil de via]a ta : 0 poti pi erd e, sau 0 poti
crea , devii automat sal! ratat, sau om viu si intreg. Epoeile
care au ignorat acest sens al libertatii, au dat eel mai mare
numar de ratat i. Team a de responsabil itate siles te omul
mode rn sa rcnunte la libertate pentru drepturi.
Singuru l lucru valab il din toa te .Jibertatile" cu cerite
de la revo luti a fra nceza inc oace - es te dreptu l de a fi libcr.
Drept de care. in sa, nu profi ta aproape nimeni. C ac i a
face acte nesanctionab ile, nu in searnna a fl liber.

.~

I. Preci zeaz

APlICATIl

semnificati a co nceptului de.li herta te.

2. Ce raport ex ista intre libertate si responsabilitate in co ncept ia lu i Jean- Paul

Sar tre? Se poate sus tine ea libe rtatea se identifica eu mo ralitat ea' Argumcnt caza
raspuns ul tau.
3. Prin intermediul cxemplelor, dernon st reaza ca ro lul statului trebuie sa fie di fcrit
in asigurarea lib ertatilor negati ve ~ i po z itive.

4. Carc po t !I con secintele Iimitari i Iibcrt atii de actiune a indi vi zilor, dar si a
statu lui '>
5. Pleciind de la starea natural a, de scrisa de J. Locke, identifica moti ve Ie care au
determinat oamenii sa se asocieze pc baza unui co ntract socia l asa cum es tc descri s de
i.r . Ro ussea u,

6. Pe baza textul ui lui B. Consta nt. co rn para modu l in care oamcn ii antici
mode rn i conccpcau libcrtatca.

7. Campara p unctcle de vedere form ulate de catre J,St. Mill

pr ivire la sensul libertatii.

~i

~I

M . Eliade e u

8. Aplicatie intcrdisciplinarii - Este po sibil sa ne eliberam, in totalitate, de

co ns triingcr i!c care ne influcntcaza dec iz iile ~i cornp ortamcntul ? A rg um cntc az a
rasp uns ul ta u.

:~r:PiIl~gtU~ ~u l;U-iJrafi pe pl!f'ei:lii

9. Fo rmula]i argumente pro sau contra urrnatoarclor afirmatii :

a) "A fi liber inseamna a face ceca ce it i place."

b) "Ca sa faci ce-ti place. m ai intai fa ce trebui e!"
10. Comentat i urrn toare le texte:
a) Eli cOl1cep omul ca pc IIl1 stat in st at . (B . Sp inoza)
b) Nil ex isui " experiel1 (a a liberuuii ": libertatea este ea insiist experientii,
(Jean-L uc N ancy)
c) Libertatea politico pentru lin cetiitean este acea liniste s ufleteascd 1Z\-ora tii
din convingereafiecaruia eli se {fIlii ill siguranta, si pentru ca sci exis te ace asta libertate,
guverndnuintul trebuie sli fie alcatuit in asa fe ] en IIlI cetatean sii nu se teanui de alt
cetatean. (Ch , Montesquicu)
II. Rea lizati a dczbatcre ell tema: .Libcrtate ~i libcrtaji ",

63

3.2.
Idcntificuti conccptele filesoficc urilizute in tcxtu l urmator:
Fdni indoiaki cd egalitatea
intre oameni ill ce priveste bnnnrile e IIIlluCTU drept: darneputandu-se face cu omnl .'Ill asculte de
dreptate S-llfiicu t a fi drept ca et
sli ascuite tfefor(ti si neputdnduse illldri dreptatea. S-{I justificat
[orta. pelllru ca justitia si fona sa
fie imprenniisi pentru ca ,wi existe
pace. did ea este Binele supremo
R. Pascal. ClIgetliri

ECALITATE ~I DREPTATE

Problema drcptatii este corclata cu eea a relati ci

dintre indiv id si cornunitate abo rdata fie di n pers pectiva
Iibertatii. fie din cea a au toritatii . Altfe l spus. de mo du l in
care gandim relat ia dintre individ si autori tate (sociala
sau politica) dep inde in mare mas ura si raspunsurile pe
care Ie dam cu privire la drcptate sau la ega litatc, pentru
ca nu putem vo rbi desprc dreptate sau despre absenta ei
in afara unui ca dru social aflat la un anumi t nive l de
orgaruzarc.
Dreptatea po ate fi abordara din mai m u lte
perspective. in functie de modu l in care diferiti filosofi au
analizat drep tatea sau au corelat-o cu altc conccpte. Astfe!.
putem distinge filosoli care au fost preocupati de explicarea
drep tatii prin originea ei. prcsupunan d ca vor putea spune
ceva despre dreptate daca vor lamuri mai intai natura ei.
A ltii s-au ara rat inrcrcsati de sensurile dreptiitii. de

utilizarea accstui concept in difcrite contexte sociale.

Rcflcctat i asupra proble mclor abordatc in fr agmentul urmator:

D acii s-arfi PI/fill , s-arfi p us
fon a ill m,iil/ife justitiei; dar cum
fona 1/11 se lasa manll itli d/lp ii
plac pcntru cii este 0 cali tute prea
invederatu. in timp cej ustitia este
o catitote spirit uald. de ca re
lumea dispune c/lm nea , a lOST
pUSli j ustiria ill main ife for(ei $i
asrfel se Il ll ", e~ te justi"-e ceea ce
sllntem/or(Cl(i a resp ecra.
R. Pascal. Cug etiiri

64

politice. morale . j uridice considerand ca sensul dreptatii

cste dat de utilizarea lui. Dupa cum nu au lipsit nici filosofii
care s-a u preocupat de mod ul in carc dreptutea poate Ji
aplicatii intr-o anume comunitate, de regulil c, lcgile sau
normele de a carer res pec tare depinde drcptatea intr-o
soc ietate.
ell privirc la originea dreptiitii opiniile si argumcntclc filoso fil or sunt difer ite. Socratc filosoful ~ i Socratc
pcrsonajul din dialogurile lui Platon sustin ca cste preferabi l
sa suporti 0 ncdreptate decat sa 0 facioca omul cste drept
prin firea sa si doa r din necu noa stere actioneaza nedrept ,
A~ a soar explica auit maxima ..Cunoaste-te pc tine insuti",
cat si co rnportame ntul lui So crate ca re a pr eferat 0
condamnare nedreapta decat 0 viata nedrcapta. Intrebarile
sale saca itoare adrcsate contemporanilor urmareau sa ii
determine sa cautc in ei insisi, sa i~ i cunoasca natura ;;i sa
actio neze in confonn itate cu ca. G laucon, fratele lui Platon
si un interlocutor destu l de prezcnt in d ialogu ri nu estc
convins de aces t fap t ~i ii ce re lui Socrate argumcn tc
sup limentare. pcn tru ca pare mai credibil ca oamenii sa sc
comporte drept doar de tcama pedep sei. Mitul lui Gyges.
povestit de Glaucon (vezi textull. ara ta ca oamen ii lauda ~i
p ro m o vcaza d reptatea doar pe ntru a se proteja de
nedreptatile altora (..... ei il vor lauda unii fala de ce ilal(i.
amagindu-sc rcciproc. de fr ica sa nu pateasca vreo
ncdreptate. " ). dar daca nu ar exis ta posibilitatea sa fie
pedepsiti. ~i -ar un na interesul chiar ~ i pe cai ned rep tc

(pcntru ..... ca nimeni nu cs tc drcpt de bunavoie, ci doar

siln ic. Astfe l. neexi sta nd un b ine pro priu a l dreptat ii,
or ica nd :;;i o ri unde o m ul se gandeste ca e in s ta re s a
savarseasca ncdreprati . Ie lace." ). In cpoca modcrna, JeanJacq ue s Rousseau ~ i Imm a nue l Ka nt c ons idc ra u ea
drcp tat e a este pro prie na turii um an e. ca se nti m cru u l
innascut al dr epta tii (J.J . Rou sseau ) sa u ratiunea ( Imm.
Kant) nc ara ta calea drcapta. Pentru acesti filosofi , drcptatea
este nccesara si un ive rsals . este 0 parte constiruenta a firii
um anc. Augustin s us tine ca drcptaica es te ncccsa ra s i
univcrsala, dar tara a ti 0 trasatunl a narurii umane. Ea
vine din ex terior. de la 0 surs a tran scende nta. Nu toti
filo sofii au ex plicat o riginea dr cpt atii in natura uma na sau
intr-o sursa care 0 imprima in na tura umaria (..pcntru a
spline asa . dupa cum imag inea trece din pecete In cea ra
tara sa parasea sca ine lul" - August in). Pentru cei care
ev iden tiaza diferente lc de stul de ma ri de inte lege rc ~ i de
practica rc a dreptatii in societati diferi te sau in aceeasi
socictatc in morn cnt e istorice diferitc. co ncl uzia la care
aj ung pare a f ca dreptatea nu este nici necesard, nici
un iversalii, nici IU' apartine naturii umane, nici IU, are 0
sursii trunscendenrii , S o fis t ii ( G o rg ias . Kal likl cs)
conte m po rani cu Socrat e si Platon . sustin ca dreptatea este
doaro conventie real izata de cei multi care i~ i ascund astfe l
pro pria incapac itate.
Daca ne referim la sen s u rile dreptiitii, a tunci
lucru rilc par mai s imp le. in utilizarea cotidian a, dreptatea
se refers a tat la lege. cat ~i la situatii care nu au leg atura
c u le gc a . Drcpta tca insca rnna pen tru ce i mai mu lti
rcspectarca lcg ii, echitat e. impart iali ta te. respcctarea
promis iunilor etc.
Ace ste scnsuri pot fi regasite ~ i atun ci cand ab ordam modu l de aplicare a l lcgii . Dreptatea p rocedu ralii
Inseam na aplicarea corceta a leg ilor. pen tru ea rezu ltatu l
nu poate Ii dedit unul drept (ve zi tcx tul lui Haye k de la
teoli i politice ). Obi eetiile la dreptatca proced ural a pol Ii
fo n n ulatc din mai multc pcrspccti\"e : uncle sc rc rera la lege
(ce se intampla atunci dnd legea este nedreapta). a ltele se
rd era la aplicarea ei (ee se int'impla daea legea este aplica ta
incorect). dupa c um sunt ~ i obi cqi i re feritaare la efecte le
aplicarii. in se nsu I c~i 0 Icge dreart,} aplicata co reet poate
ge ne ra n edrcpta ti (sau ~ a n s e in egalc sa u in e g a lit ~lti
neju st iiicabile in tre indivizi). Fa ta de 0 lege ncdreapHi sau
de arlicarea ei il1corcct ~l. putem pro tcsta prin Ilcsu punere
eivica. pc ca lc legal a sau prin ac tiuni po litice.
Fata de problematica egafjtli{ii ,'illllselor at itud inea
lilosolilor d ifera. Unii sunt interesa\i dc ega litate a in la\a
Iegii ~ i a reg ulilor ~ i suslin tlrepfllfell procetlul'tl/t;. A ltii

Corucntati textul:
.ns rti, deci. infundulsufletelor liII principiu iIllUi.'i('/1l de dreplate si virtute. pI! lemt'iul cdruia.
impotrivo propriilor nO<lSIre

muxime. iI/denim (I((i/lI1;le IlOu,Ire

si pc cclv all' altnia ell fiind billie

S(l1I rete. tar accstui principiu ii
duu ntnnele de eOIl.,liill(d.
lubi rea de- oamcni. deri vata
din iubirca de sine. cst(' I,,'il/n/Jill!
tln'!'/(/Iii

/l IIIW IC.

.Icnn-Jacques Rousseau. Emil

sail Despre edu catie

Cititi textul:

sa p r('Sllp II I/C III

ni () jiill{(f

III=csl r a l ti ell ra tiune. dar clIre 11/1

cnn oast cnatura II lIIal/( /, eugetd i ll

sinea sa la regulitc privind dreptatoo .~i proprietatea care ur pro IlIma eel snai hint> i nteresul
obstcsc si care ar instaura paceo
si signranta prin I/'(' oomeni,
Glilldu! ci eel nun vddit arfi sJ
repartize:e cea mai malt' propnetale cvlor tnai virtuosi. .~i .\"(1 den
putcrca de a face hille /icnlruia
proportional ell inclinutiilc sale .
i fl fr -o ,co c!"a(ie pCl}.! ('ttl, i ll ca rc
o jiill(l l .\'fii ll d i ll/ill i l de lIIu!te
gll lt.,.//ea=ti IIl11lea prillloil1/a sa.
(/('c>/s l<l n:gult/ si-al' an'a desigllr

lond ."i

II"

plilea serr; cdor mlli

11I((lel',e seopllr;; dar daui a,. .Ii

C(J olllcllin.:a 51 ap!iee () U.H'mt'nea
lege atlll de mur" e.,re ineenirudinca ell prinrc !a merile, prill
I1cc!ariwlclI j i rcllsClI, dar 5i prill
"( Wi l alea .!ieClir/li om, i llettr /1/1
s ~ar

dedllct' nieiotlata dill co I 'H ' O

regula de e(J ll dll i ta hille- di!I l!/"lI/ ill(/(;/. (...)
[)a,"id Uum~. Cer('l!/dl'(' d.'illpra
priudpii/ar moralt'l

Ex plic ati modlll in carc

d n:ptJICa conduce la inega lit1ti.

65

 Cititi tcxtul:

ill disCl/liiledcsp re egalimtea

snnsvlor cs te [olosit adesea
modclnl cursei pentru 1111 premiu.
o c/{rsii ;1/ care unit ar porni de
mai lIpmllpl' de linia de sosire
denu altii orfi nedreuptu. (...) Dar
viata 1111 esre 0 cursti ill care
cOllcllrtim toti pcntru W I premiu
pc care l-n stubilit cineva: IIU
existti 0 cursti unitarc. IIII de
cineva ar]i dcsemnut .wi judece
cine a alcrgat mai repedc. Ci
cxisni diji.'rire persocme carl' dan
ill mod separar altar persoane
diferitv 11ICI'lIri. Acelora care da n

tficvurc dintre noi, uneoril de

obicvi lill i e !Jtlsd de merne sou de
hundicapuri: lor Ic pasd pilI' si
simplll dc ceea ce obtin de fapr .
Nlcinn proces centroll:at fIll
judccci ill ce fe/ s-au fol osit
oumen ii de ,wlIsC'/e pc care le-au
aI 'li t : 11/1 aeet/slu csrc me nirea
pniceselor de coopcrare sociald
,\'i de scltnnb.
Ro bert Nozlck. Anarhie, stat $i
tltopi c
Pomind de lu modelul cursei
pcntru un prcmiu_ concepeli 0
strategic care sa contribuie la
asigurarea egalilatii de $i1IlSC in
cducatie.

66

sunt intercsati de alte gcn ur i de egalirate ~ i sustin var ian te

ale dreptatii soc ia Ie.
Dreptatea proccdurala asa cum 0 prez inta Hayek
justifica inegalitajilc de orice a lta na tura in afara cclor
legale. Domnia Lcgii limiteaza arb itrariul statului ~i lasa
fiecarui individ un spatiu de actiune destul de vast in care
acesta isi poat c dcfin i si urma scopurile sti ind ca atat limp
cat nu incal ca leu ea nim eni nu-i va za darnici eforturile.
Egalitatea //1 fa,~ tegii este preferabi la oricarui alt fel de
egalitatc si , de fap t. es te incornpatibila cu egalitatea
economics sa u eu drep tatea distributivii: este situatia in
care dreptate a du ce la inegalitate (D . Hurne) . Dreptatea
s oc ia lii conside rs c~i le gea ar trcbui completata sa u
cornpatibilizata cu principii morale. astfel incat societatca
sa asiaure tururor un nivel decent de trai. un anumit standard
de " iata. as iste n ta soc ia la sau ajutoare pentru cei
defavori zati d in d ive rse motive . In realizarea accstor
scopuri care vizeaza egalitutea economic s ~'i socialii a
indivizilor statul trebuie s:i aib a resurse sau trebuie sa a iba
puterea de a intcrvc ni pentru a forma si a distribui ac este
resurse. As tfel se ajungc la incalcare .regulilor j oculu i", Ia
Iimitarea libertatii. la rnasuri ar bitrare ale statului: este
situat ia in care egalitatea duce la nedreptate.
Ar mai trebui amintita aici pozitia lu i Aris totel care
sustine dreptatca //1 fu nctie de meritele relevante In
domeniul respcctiv. El arg ume nteaz a ell in fiecare domcniu
de activitate exista calitat i care tre buie avute in vedere: a
da flautul artistulu i mai sara c cste din perspcctiv a lui
Aristotcl 0 acti une incorccta pe ntru ca bogatia (sau saracia)
nu e relevanta pcntru cantatul la flaut: instrument ul va fi
dat celui cc va ~t i sa se foloseasca ce l mai bine de e!.
Procedam incorect. sustine filosoful, ori dc cate ori folosim
alte critcrii decat cele relevante in domeniul rcspectiv sau
consideram ca uncle calitati sau merite sun! compatibile
sau comparabile ~ i pot fi ..mutate dintr-un domeniu in
altu!. Un bun flautist trebu ie sa ~t ie sa cante la acel
instnll11ent ~i instrumentul cel mai bun va fi primit de cel
mai bun dintre ei. nimic altceva nu conteaza: la fel. in
domeniul politic. sunt necesare cinci calitati (vezi textul)
~i nlllnai cine te are pe toate poate spera sa ajunga la
conducerc. nicio calitate neputand fi compensata cu alta
dintr-un alt domeniu.
Revenind in prezent. filosofu l care a incitat discutii
ample .cu privire la dreptate (1. Rawls) propune do !,a
principii ~i 0 perspectiva neocontractualista cu privire la
dreptatc ca echitate. dreptate In care inegalitatite sunt
admise daca sunt in avantajul tuturor. A~adar putem spune
ca dreptatea ~i inegalitatea pot sa se potenleze reciproe.

chiar daca, dupa cum spunc Fr. Niet zsche. unii sunt stapani
si alti i scl avi. Cu precizarca ca Fr. Nietzsche nu foloseste
term enii de stdp dn si scla v in scns social sau politic.
stapanul nu este stapan peste sclavi. ci pentru el insusi.
sclavul nu este sclav al unui stapan, ci al unei cornunitati:
aceasta distinctie este in functie de vointa de putere (care
nu trebuie inteleasa ca vo inta de a obtinc puterea politica,
de a-i domina pe ceilalti). Exista oamcni Cll vointa puternica
si oameni cu vointa slaba: omul cu vointa puternica estc
stapan (asupra lui ins us i). arc 0 morul a activa, propune
valori, inccarca sa devina 0 individualitate, in timpce omul
cu vointa slaba este sclav (al com unitatii in ca re tra icste).
are 0 rnorala rcactiva, reactioncaza ca si ceilalti dintr-o
multime, pune accent pe valorilc comunitatii, renunta la
propri ilc valori pentru a fi la fcl ca ceilalti, Pcntru primul
viata cste afirmare, construirc. provocarc, crcatie, libertate:
pentru celalalt viata e 0 povara, 0 sufcrinta, 0 renuntarc la
propriul eu pentru a f ca altii, 0 consticntizare a faptului
en nu va fi liber. ca nu are suficicnta vointa de a putca fi
indi v id ua Ii tate.
Am disc utat rnai sus des pre rclotiu dintre dreptate
$; egulitate, iar daca faccm apcl In istoric vom constata
ca, in epocile prcmodernc. ierarhia sociala, discriminarea,
inegalitatea de privilegii erau considerate normale tvezi
tema Drepturile ol11l1/l1i). Schimbarile generate de modernitat c au sc h im bat cadrul dc d isc utie ~i all genera t
problcmc no i referitoare la egalitate. Asupra egalitiitii
juridice, politice $; cetatenesti cxista un oarecare consens
de si foartc mu lti co nsidera ca prin cipale ar fi egal;tl;lile
economice si sociule. Dar a sustine egali tat : de accas ta
factura inseamna a aju ng e foart e repede la intervc ntia
sta tului. la tota litarism ~ i la dec izi i a rbitrare ale puterii
politice. ad ica la teorii politice.
Platon (c.428-34 8 i.H .). Republica
Mitullui G yges
Cci care practica dreptatea 0 fac tara voie. din pricin a
neputi ntci de a face ncdrc ptati, am intelege Icsnc . daca
ne -am gandi in felul urmator: sa dam si dreprului ~i celui
ne drept ingadui nta sa faca ce vor ~ i ap oi sa-i urmarirn
privind incotro ii va duce poft a fi ecaruia. Ei bine . il vo m
prinde pe om ul eel drept in flagrant delict. indreptandu-se
sp re aceeasi tinta ca omul nedrept da torita poftei de a avca
mai mult. pe care arice fire 0 lInnare~te ca pe un bine doa r legea ~i fo rta 0 conduc spre pr etuirea egal italii .
Asemenea Ingaduinta. despre care vorbe sc. ar fi maxima.
dadi ei ar avea puterea pe care se zice ca avut-o odinioara
(Gyges) ... se povestea. astfel. ca om ul ace la cra pastor in

Ce iruelcgea Piaton prin

..dreptate ".' Ell sustin nl ill Rcpublica el tolosea acesT ra me" ca
simplu sinonim pentru .. cvea CC
(,SiC ill inrercsu l statntui ideal ",
( ... 1Dreptatea constituie [ ('nUl
centrcki a Republicii. in cerCl/hIrea sa privind lI tlll trll dn.'puj(ii I . .. )
intai incearcd sd descopenr accasfa ide e in stat . far apoi incearcu
sa aplice rezuhu tut ln individ (,..I.
Co nceptnl de drop tu u: difeni
ill chipfundamcntal de ideik:noasIre despre dreptute ( ... ), Plut on
consideni dreptatco 111I ell pe 0
reknte intre indi vizi. ci ca pe ()
proprietate a intreg nlui sta t ( .. . ).
Statui vste drept daoJ e stllll/lO s.
poternic. IIlI i f .... wNI.

K.R . Popper. S(1<"ietoll'(I d, ,\chin; ~; dll~II/(1llii ei

. Rclc \"ali e~c n la c ritici i
popper ienc asupra Ill odului in
care Platon conce-pca dn.:ptatca.

67

slujba rcgclui de alunci al Lydiei. lntampland u-sc sa vi na

a ploaie mare ~i un cutrernur, pamantul s-a crapat ~ i s-a
cascat o prapastie sub locul unde el se atla. Vazand acesta
si mirand u-se, pas to rul a coborat ~i a vazut m ulte lucruri
de basm, printre care -5i un ca l de arama, go l pe dinauntru,
Cll mici porti. Varand u-si capul pe aco lo. a vazut inauntru
un mort. de statura mai mare dedit parea firesc pe ntru un
a m. Pastorul nu lua nimic altceva decat un inel de aur pe
care mortul (... ) si iesi. La adunarca obisnuita a pas tori lor,
(... j veni ~i pastorul avand inclul. Asezand u-sc laol alta cu
ce ilalti. i s-a inta rnplat sa ras uceasca piatra inel ului catre
sine. spre interiorul maini: si. facand aceasta , deve ni
nevazut pentru cei de raFi. care vorbea u des pre el ca des pre
unul plecat. El se mira si, atingand usor inclu l, rasuc i piatra
in afara, rede venind vizibil. Ga nd indu-se sa pro beze daca
ine lul avea intr-adevar aceasta putere, i se inta mp la astfe l:
ca nd intorcea piatra inauntru devenea nevazut, cand 0
in tor cea in afara - vizibil ,
A sadar, daca ar exista dou a astfel de inele si daca pe
primull-ar avea omul drept ;;i pe celalalt ornul nedrept, se
poate cre de ca nimeni nu s-ar dovcd i in asemenea masura
stana de piatra, inca t sa se lina de ca lca drcpiatii ;;i sa aib a
taria de a se infrana de la bunul altuia fara sa sc atinua de
el, atune: cand ii .este ingaduit ~ i sa ia di n piata, ncva zut,
orice ar vo i ( ... ) Insa , facand asa ceva, prin nim ie nu s-ar
deo sebi omul drept de eel ala iI, ci arnandoi s-ar in drepta
spre ace leasi fap re. Asa fiind, aceasta cstc 0 buna dovada
ca nimeni nu est e drcpt de bunavoic, ci doar silnic . A stfel.
neexistand un bine propriu al dreptatii . orica nd si or iunde
omul se gandestc en e in stare sa savarscasca nedrcp tati, lc
face . Ca ci toata lumea crcde in sinca ei ca e mu lt mai
profitabi la ncdrcptatca decal drcptatea ~i bine ga ndeste,
dupa cum va afirma eel ee opi neaza as tfe l.

Aristotel (384-322 i.H.), Politico

Dreptate ~i merit
Aristote!
(384-322 i.H.)
.. ) deoarece egolltuteu >~ i
neeguli tat ea co mple td S U Il I
nedreptc intre indivizi care 1/1/
slim eg a li ori ne egoli d eC(11
int r-a sil/gll rd privintii, to ate
cons titutii k: iJ/ care egalitatea si
I/ct'!:.!o litatea "' t/ Ill jlllcmeiare pc
b(/:::I:.' de .Ii/fll! aces/a slim i/1 11101
Il ccesar co r up l C.

Aristotcl , Polilica

68

Se va sustine poate ca puterea pol itica trebuic sa sc

imparts in mod incgal, potrivit supe riori tatii meritclor, chia r
daca cclelalte calitati ar fi cgalc si chia r daca cctaten ii ar f
cu totul asemanator i si ca drcpturilc si considcratia trcb uie
sa tie diferi tc cand indivizii sc dcoscbesc, Dar, dac a aces t
principiu este adevarat, chiar fragczi mea ob razu lui o ri
marimea stat urii, ori alta superiori rate, orieare ar fl. ar putea
sa dca drept la 0 ma i ma re putcrc polit ics: insa nea devarul
cstc vadit aic i, si ca tcva comparali i di n a lte ~tiinlc ~ i ar lc '0
vor proba indcajuns. Daca s-a r imparti tlautc un or a rti~t i
egali int re ei. ca unora ce sc indeletnicesc toti cu aceea~ i
311a. 1111 Ii se vor da cdc ll1ai b Ul1e instrul11cntc ccl or ma i

nobili, pcntru ca nobletea IlU-i face mai dcstoinici a canta

din flaut: ci va trebui sa se dea instrumentul eel m ai desavarsit artistului car e va sti sa se serveasca eel mai bin c de el.
Daca rationarnentul nu este inca destul de clar. sa-l
intindem ceva ma i departe . Fi e un om foart e dibaci in
crta flautulu i, insa muIt mai putin distins ca nas tcre ~ i
frum uscte, ca litati care sunt co ns iderate fieeare in parte
sunt, sa zicem, mult mai pretioase ea tal cntul de a canta
din flaut si in aceste doua pri vinte - noblete ~ i frumu scte
- r ivalii sai il intrec cu mull mai mult decat ii intrece e l ca
flautist; sustin ca numai lui trebuie sa i sc dea in strumentul
celmai bun. ( .. .)
Dar fiindca es te c u totul imposibil acc st Iucru, es te
clar ca nimcni nu pretinde catusi de putin ca in chestiunc
de drepturi politice sa se imparta puterea potri vit oricarei
specii de necgalitate . Ca unii sunt usori la alergat, iar altii
inceti nu e un cu vant ea in politics sa aiba unii mai mult,
iar ceilalti mai putin: numai lajocurile atl et ic e diferentele
accstea sc vor putea pretui dupa talentullor adevarat A ici,
in mod nece sar, nu trebuic sa sc compar e decat calitatilc
ce contribuie la formarea s tatu lu i. As tfe l. au toata
drcptatea aamenii sa acorde a di stin cti e parti culara
nob lctei, libertarii, averii. ( . .. )
Dar 1aceste prime clement e treb uie a se adauga alte
doua : justitia ~ i vitcjia ra zboin ica. de ca re statu i de
ascmenea nu se poate lipsi . cac i daca cea dintai este necesara fiintarii sale, cea lalta cs te nccesara prosperitatii sale.
Pe langa aceste a, deoarecc ega litatea si neegalitatca
complcta sunt ncdrcptc intrc indi vizi care nu sunt cgali
ori neegali decat intr-o singura priv inj a, toate constitutiile
in ca re egalitatea ~i neegalitatea sunt int emeiate pe baze
de felul acesta sunt in mod ne ce sar co rupte .

ldcnti ficati conceptcle filosoficc utilizare in textu l urm aror:

Dreprateu distribntivo se 1"a
0PIIIIC chiar si ace stei egaliuui
nguroase dill Slal'eo de l fa t l/ r a .
('(jllrl ,'a .fI practicab i l a in
societatea civiki: c/lm {Ofi mem brii
st atulu i i i dutareo zo aces tu ia
servicii pc mllS/ll'a fa/ enId ol" ,~i
fonetor sate. ('dd(enii la nrndul
/01 : trebu ic .'l'li primeascu disl inC(ii
si favoruri potrivit C II servicii le
aduse. in acest seils trebuie inteles
/ 1/1 posa] al lui lsocrates. ill care
ii taudd pe primii aten ieni pentru
cd all ,~/ illr...-1i a/eag(/ eel mai hine
dintre cele d01/(1 te luri de egalim te. 11//(/ consta ill a imptir(i
acelasi avantuje 1II/IImr cctinelIi/or !(ira deosebire. ior celdla/I
in (/ Ie distribn i d llp t'i mcriru/

Iiecdruia.
.1..1. ROUSS('~lU, Di.\"clII',' a.\"upra
origtnii ~ji.fillld{lllleJltcl()rinegatitiitii dintre aameni

Platon (c.428-34 8 i.H.), Gorgius

Dreptul naturii sl legea umana
(Pcrsonajul Kalikles expune punetul de vedere al
filosofilor soli~ti.)
Dupa natura, eel lllai unlt lucru este eel l11ai rau ,
anume a Ii nedreptalit . iar dupa lege, a nedreptali. A indura
nedreptatea nu est c in lirea unui barbat c i nllmai a unui
sclav, pe ntru care llloal1ea este de preferat vielii. eaei liind
nedreptali t ~i bruftuit nu este in stare niei sa se apere, nici
sa vina in ajutorlll eel or la care tine. Eu ered ca legile au
fast statornicite de oamenii slabi ~ i Illulli . A~adar, pentru
ei, pcntrll avantajll i lor, statonlicese legi, inalta laude ~ i
arunea blesteme. Pentru a inSpall11anta pe oamcnii mai
putcmici. pe cei eapabili sa aiba mai muIt, ea sa lUI ajunga
sa aiba mai mu lt dedit ei , spun ca este unit ~i nedrept sa
Iii mai presus de allii. di nedrcptatea consta in a cauta sa

69

 Cornparat i leg ea ete rna

(Augustin) ell lc g ca urn ana
( Plate n).

Pdcarosii, ei insisi. se giindesc

lu cclc vesni ce
condarund

,'I'

taudii sail

dreptutc 1II/111e dill

actiunile oamenikn: Prill cc norme iudecd et atunci. danl III/ prin
acelea prin care vdd cum trebnie
sd troiascd fiecare, desi ci 1111
trdiesc ill acest fel? Unde le Hid
ei? Nil ill esenta lor proprie. Este
ill afarii de indoialii uI aceste
lucntri se viid prinspirit ~'i spiritul
101' este schhnbiitm; ill fillip ce
CII

l.fiecare vedc - doni este capabil

sd vadii aSf!l'l ~ cd aceSle reguli
SI/III neschimb.itonre. Ei 1111 ~'i Ie
Wid ill modI/I de afi al sp ititului
101; fiindcii ele .'WIIl reguli ale
dl'epu1(ii. iar spiritul lor este
nedrcpt. Unde .'1'/1/11 inscrise acesle
reguli: prin ca re celncdrept insusi
recunoaste ceca ce este drept. prin
care vede cd el trebuie sd aibii
ceca ce eI JJlI are? ( .. . )
Aceasfd drep tote. care traieste
in ea insdsi, estc }(iJ'l1 indoia lii
DII JIllle:::CII el insusi. ,~ i ea este
neschimbdroare. ( ... ) Fiind
dreplalc ill ea iJ1s li ,~i. eo devine
dreptarc pellfru lIoi alI/lid caml.
ader/illd fa eo rrtiim in mod drepr:
,'1'i slIlI lemmai JIIult sail ma i PI/fill

drep(i . dupd cu m aderdm mal ml//r

sail maipllfill la ea.

Augustin . De Tri"itate

ai mai m ult deca t a ltii. Ei sunt bucuros i, cr edo sa a iba tot

atat eat $i cei lalti, desi sunt m ai bi ci snici . Pentru aceasta
se si spune ca. dup a lege . es te nedr ept si ur at sa te strad uies ti sa ai m a i mul t ded it ce i mul ti. ceca ce ei tocmai
numesc a Ii ncdrept. Dar natura insasi arata. cred, ca cste
drept ca ee l ca pa bil sa aib a mai mult dccat ce l ne trebn ic,
eel ce es te ma i putern ic decat ee l cc este mai sla b. E vadit
ca asa sta u lucrurile peste tot . si printre animale si printre
oame ni i din to ate ce tat ilc si neamuri le, la care d reptul se
defineste prin fa ptul ca cel m ai pu terni c conduce pe ee l
slab si stapaneste mai mu lt decat el. ( . . .)
Ell cred insa ca lucrul acesta nu stu in puter ea ce lor
mu lti. drept ca re ei si critica astfel de oame ni din invidie
si, asc unza ndu-s i slabiciunea, sustin cit nes tapanirca de sine
es te ura ta . Asa cum am spus mai inainte, ei aservesc pc
oarnenii superiori pri n na tura si, ncputand avea resurse
pentru inde p linirea plac crilor, e i lauda c um patarea si
j usti tia . din lipsa de barbatie . Pentru cei care au parte de la
in ceput sa fie fii de regi ori sunt capabili pri n firea lor sa
doba ndeasca condu cerca, tirania sau domnia, ce poate fi,
in realitatc, m ai urat si mai rau pentru ac est soi de oarneni,
decat cu mpa tarca? Fiindu-Ie permis sa se bucure de toate
bunurile. tara sa aiba vrc o op reli ste, cum or sa-si impuna,
lor insile, ca stapana, legea multirnii.judecata si criti ca ci?
Si cum sa nu devina ei nefericit i din pricina acestei pretinse
frumuseti care line de justi tie si de intele pciune daca nu
pot oferi prieten ilor mai mult decat dusmanilor, tocmai in
cet atea pe ca re 0 co nd uc ei? in ce pri veste adev aru l, pc
care spui ca 11 cauti, Socrate, iata cum stau lucruri le: viata
de placeri. nestapani rea $i Iibertatea, dadi sunt incurajate,
fac viltutea ~i fCli cirea om ului. Celelalte toat e sunt artificii .
SUllt co nventii omcnqti co ntra re naturii. ztidam icii tara
nicio va loare,
David H ume ( I 7 11 - 1776). Cerc etll r e lISlIprll principii/or
lIlorll!ei

Regula egalitii(ii
o regula ca re poate parea. in speculatii. cea m ai
av alllajoasa pentnl soc ietate. s-ar putea co nstata in practica
a Ii totu ~ i total pe ricu loasa ~i di stru cti va. ( . . .) S-ar put ea
cuiva sa i se para ea regul a egalitatii. fiilld foart e folositoare,
nu este cu totul impracticab ila: ei ea s-a apli eat. ee l pUlin
Intr- o masura incom pleta. in unele republiei . mai ales in
Sparta. ( ... ) Dar istori cii (...) ne spun ca. oncat de plauzibile
ar pare a aceste idei de egalitate perfect a. e le sunt de fapt ,
in fond. impracticabile: iar daca nu ar fi as tfe l. ar fi extrem
de pe riculoasc pcntru umanitate. Chia r de s-a r realiza
vreodata egalitatea prop rietalii, gradele diferite de iseusinla,
preoeup are ~ i hamicie ale oamenil or ar distmge im cdiat

70

aceas ta eg ali ta tc (... l. Sa u. daca a i incerc a sa [ii sub co ntro l

ace ste virt uti, a i reduce so cicta tca la cca m ai mare m izerie:
si in loc sa previi ncvoilc si cerse to ria la unii, le-a i face
inev itabile 1'1 toti,
John Rawls ( 192 1- 2002). Dreptutea ca ec ltitate
Principiilc dreptati]
Conceptia asu pra drcptatii pc care vreau sa 0 dczvolt
poa te fi rczu mata in urm atoarcle doua pr incipii: ma i intai,
John R:1\\Is
fiecare persoana care participa 1'1 0 prac tica (insti tutic
( 1921-2002)
soc iala - n.n.) sau care e infl uentata de aceas ta are un drept Info : Profc sor de filosofic polmca
egaI la cea mai larga lib ert at c care e co m pa tibila cu 0
13 Harva rd . A fundam cn tat doc trilibertate de ace lasi fel pe ntru re ate persoane le: si. in al doil ea nar bavc!c statulu i provid ctu a ~i
liberalis m ul de lip egalitarist. prin
rand. ineg a lirati le sunt arbitrare in ma sura in ca re nu ne
vo m putea astepta ea ele sa condu ca 1'1 av antaj ul tu turo r si conc ilierea econ omici de p iat<l ell
nune vor garanta ca po sturile si functiilc de care sunt lega te asi srentiali sm ul. a li bert a ti i
sunt de se hise tuturor. Accste prinei pi i fo rmuleaza dr eptatea pcrsonalc ell cchitat ca ajutorului
ea un compus cuprinzand trei idci: libertatea. egalitatea ~ i aco rdat celur altq i 1<1 ncvoic etc.
Opera: 0 teotiea c//'(!pt drii ( 1971),
recompense pe ntru activitatilc ee eo ntrib uie 1'1 binele public. Political Liberalism. Justice as
(...lA I doilea pri ncipi u arnta ce gc n uri de inegalitati Fairness: ..I Rcstuternent.
sunt pe rm ise, ( .. .l Pr in inegalitati cc l mai bine vo rn intelege
nu orice diferente intrc po sturi si functii. ei difcrcnte in
Identifi cati moti vclc pcntru
privinta bcncfi ciilor si raspunderi lor de care sunt legate tie ca re J. Raw ls ad mi te exi st cnta
direct , fie in di rect - precum pre sti g iul s i ave rea . s au val ulu i d e ign or nn tf pe ba z a
o b lig utia de a plat i impo z it e . Jucatori i de fotbal nu ' textului urmator:
/deea lind po zttit originare
protcsteaza impotriva faptului ca cx ista posturi in echipa,
este
aceeu de a n 'ali: a 0 pmceduni
prccum si portar, funda s si inaintas ~i nici impotriva faptului
cchit abi ld COI"(' ,wi Ill' asigure cci
ca rcgulile jocului spce ifica anu mi te atributii si sarcini. Nici
principiile can: vorfi acceptatc
ce tateni i unci tari Illi obiecreaza contra cx isten tei unor
sum dreptv (... ). Eli' presutnm eli
func tii. prccum ee le de presedintc. senato r. gu vernator, piirtile SIIII I sill/lite in SIWft!/e unni
j udcc ato r si asa m ai depan c. ficcare eu d re pturilc ~ i nil al ignonnuei, Ell! /li t C1t1l0SC
o b liga ti ile spcc ificc. Nu di fcrcntclc de acest fel sunt C/l111 vorfi atectatc i ll particularde
co nside rate in mo d obi snuit ca inegalitati : sun! considerate ohemativele pe care Ie ti lt ~'i .H II I/
astfe l diferentel e care privesc distribuirea ace lor lucruri pe obligate sa cvulucze principiile
care oameni i se stradu icsc sa Ie ob u na sa u sa le evi te ~ i numai pe temeinl unorconsideratii
ca ro ra le da nastere sau pc care le face posibi le 0 practice. generate. (. .. ) Xlotivele cuhniterii
Ei se pot pIangc de modalit ate a pe ca re practica a vdlutui de igliortlll{d 1111 se redllc
instituit -o in cc pri ve~te preluirea ~i recomp en sele (dc piIda. la ideea de simplitate. Soi \'I'em .wi
de/lui", po:::i/ia origimmi astJi.'1
privilegii le ~i salariile func tionari lor de sta tl sa u pot protesta
illCal sci oh rillcm soht{ia dorilei.
il1lpotriva distribuliei puteri i ~i averii care rczulta di n ( ... ) PClI!l1t CYlpo;i{ia origillani Sti
felurite!c m oduri in ca re oa meni i se fo losesc de ~an se pe m! cOl/dllcli /a acon/llri drepte.
ca re le-a crcat area prac liea <- ..l.
pir {i/e trehuit' sci lie allitabil
Sa no tam ca . pot rivit eelui de-'ll doi lea principiu. 0 s ituate;.;f .,dj;c Irtllate ill chip egal
ine galitate cs te ad m isa numa i daca ex ista un mati v sa CQ persoQlle morale. Ceca ce esle
ca n'Sid cram ca acea inegali tatc c[lfcia ii va da na~tefe 0 accidellt ill llillle se POl1C corecta
prac tiea va aq iona in avantaju l Jiec<irtti pa rtic ipant 1'1 ea . prill mod{ficarea camc/cristidlor
Sa acceptam ca fiec are pa rticipant trcbuie sa ca~t ige d in si tua{j('i COII II'U'tlwl" if/ilia/e.
John Ra wls. 0 t(,'oric d dr('ptii/ii
inega litate. ( .. .l

71

APlICATIl

1. Preci zca za care sun t motive le pe ntru care personajul G lauco n. in dialog ul
Republi ca , cons idera ca oam cnii prefera ncd rcprarea dr cpt atii . Fonnul ca z a un
contrnargumcnt la ac easta tcza.
2. Forrn u lcaza ar g umc nte care
oamenilor sun t drepti.

sa s us tina

ideea potri vit care ia majo ri tatc a

3. Aplicatie interdisciplinara - Considcri ca repa rtitia du pa meri t. precon izata de

Aristo tcl, asigura rcal izarca dreptatii in toat e situatiile? Argurncnteaza rasp unsu l ta u.
-I. Formul eaza ca re un cxcmplu de propozitic in care te rme nul "egalitate" sa fie
utili zat pent ru a desemna mani fcsta rea lui in do mc niilc:
c) soc ia l:
d) econo mic.
a) pol itic;
b) juridic;

5. Comcntcaz a urrnatoarcl c tcxte:

a) Sii recapituliim : idcea de dreptate preSlIpW IC cloud lucruri - 0 reglllli de
conduiui si W I sentiment care sanctioneazd regula . Trebuie sli Spi/ Hem cli p rima l e
con tun intregii um an itiui si menit binelui acesteia. Celdlalt (se ntimentul) e do rinta ea
aceta care in calcii regula sii suf ere v pedeapsd. (.I. 51. Mi ll, Utiluarismuh
b) Dreptatea es te un lucru discutabil, puterea se recunoastefiird nicio discutie.
Deci, n-avem decaf s,i diim p uterc dreptdtii. Nepuuindu-sefu ce ea ceea ce-i drep t sii
fie puternic. honea afacu: ca ceeu-i putern ic safie drept, (B. Pascal. Cligeriiri)

6. ldcnti fica arg umentcle cu ajutorul ca ro ra Augus tin sus tine tcza potrivit careia
dr eptatca .xievinc drcp tate pentru noi at unc i ca ndo ade ra nd la ea traim in mod dr cpt".
7. Ilustrcaza. prin intcrm ediul ca re unui exemplu, ce le doua principii ale dreptatii
s ust inute de J . Rawl s in lucrarca Dreptutea ca echitate.
I

8. Analizati tcxtclc urmatoarc si incadrati-lc intr-o anumita ca tegoric de dr cpt ate :

a} Cealalui sp ecie de dreptate es te dreptatea corec tiva care intervine ill
ruporturi le p rivate (. . .) Drep tatea. ill rap orturile private. constii intr-unfel de egulitute ,
iar nedreptatea intr-u n lei de inegalitate (.. . ) Nu are imp ortanta aici dani 1m om de
bine l-ajefuit p c WI om de niniic sa il dacd un om de niinic p e W I o m de bine (... ) legea
ia in consideratie nuniai na tura delictulni itra ttintl pe picior de egalitate par/ile in
cauzii}, interesdndu-sc doar dacd un III a conus nedreptatea. iar altul a SUP0 I'/l1/ - 0 .
da ca unul este autorul unei p agube. iar altul victinia, (Ari stotel. Erica niconiahic/n
b) ( .. .) dobiindirea castigului Ill{ ajunge la fi e care practicant al unei arte ea
proveni nd de la propria sa arta. ci. dacii este cazul sdcerceuu n C li rigoare: med icina.
de partea ei. oduce siuuitate. arta castigului - castig. Insdsi arhitecturoface case, arta
castigului. urnuind- o. fa ce bani: si toate celelalte urte 10 fet (.. . ) iala de ce , .'Ie pan! ,
trebuie data {{ nisp/ata (.,.) (phlton. Repub/ica)
9. Reali zati

dczb atere cu tcma: ,.Egalitatc ~i dreptate'"

72

3.3.

TEORI I POLITICE MODERNE ~I CONTEMPORANE

Probl em a p utcrii politi ce si a lcgitimitat i: ce lui care

cond uce fac parte din j i/osiJt ia politicii. Acc as ta ramura a
fil osofi ci ana lizeaz a printrc allele funda rn entclc si sco puri le

guvernarii , exercitarca autori tati i si a co nstra ngerilor,

drepturile ~ i ob ligatiile guvcrna ma ntu lu i. rclat ia dintre stat
si soci ctatea civila, scpara rca si lim itarca puteri lor statul ui,
forme de guvcrnarc. distinctia public-privat etc .
Daca ar fi sa inccpcm c u aceasta din urma, atunci
pri mcle problemc ~i discutii de filosofic politica vor f
fost in Grecia antica unde Platon sau Aristotel puneau pe
plan sccund omul, intaietate avand statul.
Daca pri vim teoriile politico asa cum se prczinta ele
as tazi putcm spune ca cx trc me le lor sunt (I//(/,./tiSII/II/ si
etatismul, Anarhismul co ns ide rs ca societatea poat c si
trebu ie sa fie o rga nizata fara autoritatea coc rcitiva a stat ului.
EI nu neaga oricc fel de aut orita tc , ci recu noastc auto ritatea
spcc ialistilor in domeniile care tin de corn petenta lor. Critics
dour autori tatca asumata de indi vizi ca re Il U au ni cio
indrcptatire sa 0 rc vcndice, resp ecti v au to ritatea pol itics.
De asemcnca. resping cc lc dou a j usti ficar i curentc invocate
in favoarea statul ui: a) ca ind eplincste functii soeialc utile
.}i b) ca aut or itatea sa c lcgit imata prin consuntamanrul
supus ilor, A narhism ul a ClIllO SCUt mai multe variantc s i, ea
tcorie po litica, es tc diferit de utilizarca comuna a termcnului
ca re inseamna dezordine politici; si morale . La polul opus
se ana etatismul care considera ca statui cstc punctul central.
estc ee l ca re conduce si modclcaza societatea. Platon. Hegel
sa u M ar x sun t reprc zcntan ti, de pe pozijii diferite. ai
eta tism ului. Pcntru Platon . cc tatca idcala se ana pe primul
plan si ind ivizii sunt ate nt sc lcctionari pcntru functiilc pc
care pot si trcbuie sa le ind cpl incasca in aceasta ierarhic
soc ia la. Hegel co ns ide ra cn trebui c sa fie cineva deasupra
indivi zilor si a intcrcsc lor lor su b jective, cincva care sa
un n arcas ca interesul genera l si bin el e tuturor, accs t cincv a
fii nd s ta tu I. Mar x ex plic a cvoluji a poli ti cs pr in ce a
ccono rn ica si consid era ea toate ce le la ltc dom enii depind
de ee l economic. Filosofi a ma rxism a istorici inseam na forte
de productie ~i relat ii dc productie: atunci cand co ntra dictiilc
dintre ele se acutizeaza. se prod ue revol utii care prc supu n
treeerea la un alt mod de prod uetie: a~a s-a intamplat ca nd
s-a trecut de la feu da lis mla capitalism. a~a se va intampla
can d se va trece de la capitalism la socialism ~ i de acolo la

Pc baza ideilor d in te xtul

0 dezbatere cu
privirc In rol ul statului.

urmaror. rcali zati

SW1II1 JIll are wopul d e u -i

trans fonna pc oameni dinfiinte
rat ionu le ill unlmale s a il ill
marionete. d. dinrpotrivu. sii Jilni
ill a,m jd iI/n i l sufletul ~i corpul
101" sli-\~i indcplineoscufunctiile
101" ill ('"I" 1II0i bune conditii.
oamenii sli sefoloseascd [ihcri de
ratiune. sli 1111 se nizboiascd innv
ei ell 111'11. ell IIIdllie Sail ;11,\'('l<i-

ciune. si sci "II poorte 1I/1ii.Ii/fli

de ul t i i e ll dusnui nie , Pri n
urmare. scopu l statu/IIi este. de
fapt, libertatea.
B. Spi noz u, Tratatul teolog ico -po litic'

73

 Comcntati urmatorul text :

0 111111. ca fiintii na s cllta ill .'10delate, este oh/igar WI-,'1i mel/rind
rekuiile sociole datorird necesita tii, inclinatiilor sale naturale sail
obisnuintei, Aceeasi creaturu,
dupti ce progreseazd. Sf! angajeazd
sa [onne:e 0 societate politico
pentru a putea odministrajustitia.
"f (lrli de care III/ poate exista pace
intrc oatneni. nici sigl/mn(a ~'i nici

relatii sociule . Din acest tnotiv.

trebuie sa privim marele apamtal
gll~'emarii noastrc ca avdnd. la
1/1'11/(/

urmei. ca singur obiect sail

scop distribuirea dreptdtii.

Ibti oamenii inteteg necesitatea drep ta(ii pentru a tnentine
;lJacea si ordineo. si toti inteleg cd

~ pa cea si ordinen .suns necesare

mentinerii societ-itii. in ciudu
acestei necesiuui putemice ,'>'i evidente . cClt de slall{1 ,"ipen'CI"sti este
totusi nalu ra noastrd' Este impo sibil ca oamenii sli (ilia culeu
dreptiuii ell bnnii-credintd , > i./tmi
ezitare .
David Hunte, Eseuri politice

Jcrem y Bentham in [m:rarea

o illtroducere in prineip iile 11/0 -

ralei ,," ale legz!,era rii ( 1789)

afinna ea: .,sarcina unei guv eman

este ace ea de a prol11ova, prin
pcd eps e ~i raspla ti . feric irea
socie ta\ii'".

74

co m unism (M arx nu a mai trait sa va da cum ca pitali smu)

es te inlocuit de soc ialism s i co mu nism).
in to ate teo riile etatiste, societatea treb uie sii se
subordon e;e . ..tutulu i. indiv iz ii t reb ui e sa renun je la
idealurile s i scopurilc lor pe ntr u a fauri 0 soc ictatc mai
buna. Pcntru a putea rea liza acest lucru, sta tuI tr ebui e sa
d et ina m aj oritat ea sau c hiar re ate pargh iil e de intcrventie
as upra socict ati i ~ i asupra individului.
Intre aceste ex trem e inaplicabi le (anarhi smul s i
eta tismu l) se desfasoa ra toat e celclalte teorii politi ce . 0
si ntezn a lo r este destu l de d ificila , pentru ca ele nu sun!
num ai teorii fi losofice , c i ~ i programe de actiune pra ctica,
iar la elabo rarea, ap licarea sau modificarca lor au contribuit
~ i cc onomisti, oa m eni po litici, j uristi, istorici etc. Tcma
corunna pc care 0 abordcaza es te cea a rclatici dintre
guvcrnanti si guvernati, limi tel e p uter ii pol itic o, scopu l
g uvc rnarii, legi timitatea co nducato ri lo r sa u a masurilor
luate, exercitarea autoritatii etc. Dintre aceste teorii , ne 'lam
opri numai asupra marxismului ~ i liberalismului.
Liberalismu! (in limba latina liberalis , ins camna
binefacator. gene ros) considcra ca principal a fun cti e a
statu lu i libera l a rc prczin ta garantarca drepturilor ~ i
lib ertatilor ind ividu ale . Daca ne vo m intre ba cine trebui e
sa guvc mezc (c hiar da ca aceasta intrebare I1U este relevanta
din persp cctiva lui K. Popper si trebuie inlocuita) si in
interesul cui trebuie exerc itata puterca, vorn constata ca
ra spunsurile au fos t diferite . Astfel , Aris to tel arata ca statuI
po at e fi guvernat de 0 sin g ura pcrsoana, de un grup mi c
sau de un grup marc . Puter ea poate fi ex ercitara in int ercsul
tuturor sa u in intcres pro priu, rezultand sase cons titutii de
baza: monarhia, aristocratia, gu vemarea constiturionala,
tirania, oligarhi a, dem ocratia, in tirn p cc liberalismul canside ra d i numai de mocrat ia face ca alltorltatea statu lui Sfl
ti e limitata ~i ex ercita ta de ca tre cele trei put eri (lcgislati va,
executiv a ~i judecatoreasca). Aceste put eri trebui e sa tic
separate pen tru a se cv ita mi ce abuz d e putere, d e trebuind
sa se fer ea sea sa rc glc menteze atM domenilll viClii private,
c,lt ~i pi ata mun ci i sa u dom eniul rel atii lor eco llo m ice .
D em o cra tia , ca re g im politic, garantea za c re~te rea importan lei dee izi ilor indi viduale, plurali smul pol itic, religios,
soc ial , egalitat ea in dr ep turi etc. Statui es te rau. dar este
un rau neee sar, a a tinnat K . Popper, fiiciind referire la
necesitatca Iimitiirii autoritatii statului pentrll a impiedica
abuzu l de putere. Chiar daea ne imaginam tot fe lul de
institutii cu ro lul d e a limita pericolul pe care po ate sa' i
ex ere ite put er ea, in practidi nic ia data IlU vo m putea sa
e lim inam acesl pe rico l. Totdeauna yo m pliiti un pret penlru
pr oteeti a oferita de stat su b fonna im poz itelor, dar ~i sub

forma umili ntelor suportate din partea functionarilor

aroganti (vezi rcxt ul).
Gandirea libcrala a urmarit lim itarea cga litatii la
egalitatea in drcpturi, ne fiincl prcocupata de egalitatea
sociala, ce ca cc prcsupunc ca daca statui int cr vinc pcntru
a "corecta" jocul libcr al societatii civile, cstc considcrat
ca fatal pentru libe rtate .
Grice d iscurs asupra puterii implica si problema
statu lui, da r si pe cea a legitimitatii, Termenul de politicii
provine din lim ba grcaca (undc polis, in scamna cerate) si
semnifica, in se ns curcnt, arta de a guverna ce tatea sau
statuI. Putcm, insa sa extindcm aceasta scm nificatic si sa
sus tine m ca poli tica presupu ne un dia log intre grupurile
de inter ese co nst itu ite la nivel social in vcdc rca adoptarii
uno r de cizii comune ale carer consecinte vo r fi resim tite,
mai mull sa u mai putin, de int reaga soc ietate, deeizii care
urm eaza sa tie tran spuse in practica prin diferitc m ijloacc,
Prin urmare. politica presupune un ori zo nt de manifestare.
orizo nt nurni t cc tate sa u stat, comunitate locala sau
internationala. Cel ma i imp ortant instrument care transpune
in practi ca dec iziile luate este puterea (in Iim ba latina,

patens inseamna puter nic).

Puterea a fast asoc iata, in mod frecvent, ell ideile
de autor itate, de forta ~i de violenta care pres up un relatia
in tre comanda-supunere, gu vernanti-gu vemati , clase
conducatoare :;; i c lase conduse, insa toate acestea se
mani fe sts intr-un cadru organizat pe nu anumit teri tor iu ,
intr-un stat. ldeea de stat presupune, in prim ul ra nd,
permanent a puteri i. adica statui apare numa i atunc i cand
pu terea se instituuonalizeaza ince tand sa mai fie inco rpo rata
in persoan a unui co nducator, ia r, in a1 doi1ea rand ,
presupune interesul pu blic. Statui indcplineste roluri diferite
in functie de reg irnul poli tic ex iste nt, in functie de rn od ul
in care se exercita pu terea, adica daca vorbim de spre 0
la ra libera, dcmocratica, sta tui creeaza conditii le pentru ca
ind ividul .J iber sa urrnareasca teluri le si dori ntele lui
pcrsonalc, in cadrul reguli lor cun oscute ale jocului" sau
int r-o tara condusa de un regim dictatori al. samavolnic,
caz in ca re " plan ificarea implic a , in mod ne cesar, a
disc rirninare intre nevoile specifice diferitilor indivizi si
ingaduie unu i o m sa intre prinda ceea ce alt uia nu-i este
perm is" (vezi textul lui Fr. Hayek ).
F riedrich Augus t von Hayek (1899-1992) , Drumul

Milton Friedman in lucrarea

Capitalism si libert at e ( 196:)
a/irma : ..Libertateu politico inSea llllla absenta constrangerii
exercnate asupra 1l/1II i am de c-u re
se menii sa i , Amenint area principa ki la adrcsa Iiberui tii 0 cons titui e putere a de a c Ol1 sl n i ll !! e,
indi fercnt dacii ({Ceasta p utere se
alld i ll nuiinile II I/ II i !/I OII W h. ale
ill/ II i dictator; ale oligarhiei sail ale
unci lIIajoril/i{i temp orare

Lord John Eme ric h

Dalberg Ac ton
(1834- t90 2)
Info: Istorie englez.

Puterea tlnd e sa eO I' Il/ Hl si

plltCl'ea abs olutii corupe [/1 mod
abso hn, O om c ni i tn ari SUII!
aproopc intouleaunu oameni ni i.
chiar $i atunci cdnd ei nu exe rcita
o inllu ell(a si !I II a ll () intpnternicire: acest l/{cl'li es te ill ,\'i nun
m ar e ma " lIra a de vdrat d a cd
odoug i tendinto sail certitudinea
coru piiei prin inunn e rnicire.
1."'/O I'i(/ 1111 este v p an: a (eslI! /i de
nni ini nevinovate. D intre toate
canzele degradari i si [,u!cpiirtiirii

ciitre servitu te

de mom hi a oamenilor: putereu

Supremalia dreptului (a legii)

N im ic nu diferentiaza mai tra n ~an t co nd itiile
dintr-o tara libera de cel e dint r-o lara atlata sub 0 guvell1are

esle cea lIIai sl a torll iCil ;;;i lIIai

aet inl .

Lo rd Acton

75

 Pomin d de la urmatorultext.
realizati 0 dczbarcrc:
lJ/lpli Cli m (//11 demonstrar ill
Sjtil\\'irll/ istnriei si II/till/II/ 011/ 0
/ogic/i putemicd se qjld in spotele
evohniei instinniilor politice ill
directiu dcmocratici /ihera/e 1110.derne. care sc bnzeazii pe lcgatura
dintre progresnl ecnnannc si
democratic stabilii. (" ,)
Tendinto democratiilor Libera.te conrcniporane de a devcni victimelc individuatismutni excesiv
1'L'/)f'cil1fcJ poate pnnctul lor celmai
slab pe tennen Inng ,vi se OhSCI"1'lI,
ma i ale s, la cea mai individualista
d emoc ra ti c, Sratele Unite . Starul
liberal modem s-a ba:at pe ideea
ca, ill int eriorul pacii politice,
);//\'(.:'1'11111 sa /Ill ia pozitie F/{{i de
' d{lcl'il ele pretentii mantle ridicate
de re/igie ,\"ide cultnra traditionald.
(."") 1;1 mod ascmtlm/t()!: sisteniul
capitalist bozat pe econonua de
piara (""") cerea numai ca acnncnii
Stl filc a ape/ /a propriile tor intorese pc tcnncn lung pentrn a n-nli:: 0 () prcdnctie ,\'i 0 distribntie a
bnnurilor - optime din punct de
vedere social.
Socieuitile intemeiatc pe {{s(lel
de premise illdil"idua!isTe all

arbitra ra decat respectar ea , in prim a. a marilor prin cipii

cunosc ute sub numele de suprcmatia dreptului (rule aflaw).
Aces te princi pii. despui ate de o rice det alii tehn ice. ne spun
d i statul, In toa te actiunile lui. es te limitat de reg uli fi xate
~ i anunta te 111 prea labil. reguli care fa c posibila pre vederea,
eu 0 buna doza de certitudinc. a mod ului in care au toritate a
i ~i va Co losi puter ile coercitive intr-o irnprcjurare data si
fac posi bila p lanificarea afa cerilor indiv id ua le pc ba za
accstci cunoasteri. Desi ace st ide al nu poate fi atins nieio data in mod desavarsi t, de vrem e ce legiuitorii, ea ~i cei
caro ra Ie este inc rc dintata apl icarea lcgi i, sunt oa meni
supusi greselii. sc dcsprinde de stul de limpede ide ea
ce ntra la ell posibi lita tca lasata organ elo r ex ecutive de a
folosi in mod di scretion al' puterea cocrc itiva trcbu ic sa fie
rcd usa cat mai m ull. Gri ce lege restra nge libertatea ind ividuala int r-o anu m ita masura (... ) Fiind sigur ca puterea
statului nu va fi folos itii in mod deliberat pentru a-i dejuca
in tent iile. ind ividul este lib er sa urmarca sca tclurile ~ i
dorintele lui persona le, in eadrul regu lilor cunose ute ale

jo cului.

Distinctia pe care am trasat-o intrc crcarca unui cadru

de legi permanent, in interiorul caruia activita tca productiva
este ghidata de deei zii indi vidual e. si dirijarca ac tivitatii
eco nom ice de cat re 0 aut oritate centra la cs tc, astfel, in
realitatc, un caz pa rticular al distin ctiei mai gencral e dintre
supre matia drcpt ulu i si g uve rnarea arbitrara, In conditi ile
suprc matici dreptul ui. statu i se margincste la fixarea unor
re g uli care st abilesc co nditi ilc de folo sire a resurselor
di sp on ibilc, lasa nd pe sea ma indivizi lor deeizia privitoare
la seopurilc pentru ca re urm eaza a f folosit e. in conditiile
g uve rnarii arbitrare. statui dirijeaza util izarea mijl oacelor
de pruductic ca tre anumi te seopuri. Regulile la care so
recu rge in eon diliile suprematie i dreptului pot Ii elaborate
anti eipat. su b fonna un or reguli/iJr/llale . Intonlia es te doar
~/i lll C{ i()lI a { exfmordilw}" dc hille
ca el e sa fie de fo los in urmarirea var iatelor scopuri
(".") Flillrirea I/Ilci dOli/II;; a leg""
individuale. Ele sunl. ori s-ar cLLveni sa lie , concepute pentru
cOllslilu ie IIlIa dilllre cclc lIIai
perioad
e atat de lun gi. inc,lt est e imposibil sa ~t i i daca vor
!I"cl/wrcabile reali::ari ale cil"i/i::ave lli In sprij inu l anum itor oarn eni mai degraba dec at a1
. riei occidentale, ale Clll'ci bene;jicii
del'in ,~"i lIIa i cI'ideme in cOlI/paraalto ra. Aproape ea p ulem sp" ne de spre ace ste regu li ea
{ie, ("(II/(I {]I"em de-a .filce ell fdri su nt un fel de instrumente de produC]ie ce ajuta oamenii sa
preCli/II Rlis ia sail Ch ina , /fllde prevada co m porta rea cc lo r cu care trebuie sa co1aboreze,
ael.:'asta /ipsqte"
iar nll ni~tC' e fo rturi de satisface re a unor ncvoi particu lare.
Francis Fukuyama (n" 1952).
P1aniticarea econo m ica de tip colectivist impl ica
Jlarca rupturii. Nllfllra 11llUl1Ul }"i
opusu l ins u~ i a l aee stei situalii. Autoritatea pla llifieatoare
ref ll'el"l'a art/inii .\"Ociale
IlU se poate au tolimita oferind unor oameni nec unoscllti
prilejuri speeu labi le dupa plaeullor. Ea nu- ~i poate asuma
ant ic ipat obligatii, prin reguli general e ~ i formale, care
impiedica ar bitrariul. Ea trebuie sa satisfaca nevo ile rea le

76

ale oamcnilor pc ma suni ce acestea se ivesc si sa optczc

deliberat intre aceste nevoi. Ea trebuie sa ia nccontcnii
decizii in problcme carom nu Ii se pot gasi so lutii numai in
baza unor principii formalc, iar luarea ace stor deci zii

presupune a icrarhi zarc a nevoilor difer itilor indivizi. ( . .. )

Nu incapc indoiala ca planificarea implies. in mod
necesar, 0 discriminare intrc ncvoilc spccifice diferiti lor
indivizi si ingaduic unui 0111 sa intreprinda cee a ce altuia
nu-i este permis, ( ... )
In cpoca noastra. animata de pasiunea pentru contro lul con sticnt al tuturor laturilor vietii, poat e sa para
paradoxa I sa proclami drept 0 virtute faptul ca in cadrul
unu i sistem vorn sti mai putin de spre efectul co ne ret al
masurilor luate de catrc stat, dec at ar fi cazu! in maj oritatea
cc lorla ltc sistcrne ~i e::l o metoda de eoordonare a actiunilor
in socictate ar trebui sa ti e socorita supcrioara din pricina
ca noi TI U stim exact la cc rczultatc va conduce. Cu toate
aces tea. aici rezida, in fapt. ratiunea de a f a marelui
princip iulibcral al suprematiei dreptu lui, ParadoxaI aparcnt
se dizolva rapid de indata cc parcurgem urmatorii pa si ai
argumentului .
Karl Marx (18 18- 1883 ), Capitalul
Muncitorii ~i capitalistii
Fostu l posesorde bani paseste in calitate de capitalist,
iar posesorul forte i de m unca il urm eaza in ca litate de
muncitor al sau (.. .)
Intrebuintarea forte i de mu nca es tc insasi munca.
e el care cumpara fo rta de munca a co nsuma , punandu-I
pc vanzatorul ei sa muncea sca . Acesta din urma de vin e
astfcl act ul (in fapt - n.t.) forta de munca in actiun e. EI
de vine muncitor, cali tate pc care inaint e 0 avea do ar potentia
(poten\ial - n.t.). Pentru a-si exprima munc a in marfuri, cl
treb uie 5-0 exprime ina inte de to ate in va lori de intrc buintare, in luc rur i ca re serv es c la satisfac erea un or
rrebu inte oarecare. Capitali stul 11pune. asadar, pe muncitor
sa con fectioneze a val oare de int re bu intare anum ita, un
urticol dctcrm inat. ( ... )
Procesul de munca, asa c um se dcsfasoara el ca un
proc es de consum al tortci de munca de catre capitalist,
prezinta doua fenom cne spec ific e.
Muncitorul lucreaza sub control ul capitalistului,
caru ia ii apaqine mun ca lui. Capitali stlll vegheaza ca munca
sa decurga nannal ~i ca mij loacele de produ cti e sfl fie
intrebuintate rationall .. .)
In aJ do ilea rand insa: produsu l estc proprietatca
capital istului , nu a produc atorului direct. a muncitorului .
( ...)

\
Friedrich A. Hay ek
I t 899- 19921
Info : Fi loso f nasc ut la Vicna. a
o bt inut doctoratu l in econ omi c ~ i
drcpt 101 Univ crsnnteu di n Vicna.
lnan ul 1938 a devenit cctatean
britanie. in anu l 1974 a primit
prcmiul Nobel pcntru economie.

Op era : Df'II lIIlIl ('titre servitutc

( 194 -J.L Consti nuio l ib ertiitii
(1960) .

Karl Marx
( tRt8 -1883)
Info : Ganditor german. considerat
intemei etoru l doc u-inc i cla sei
m uncitoare. fu nd amcntand . i111prcun a e ll Fr. Engels. materialism ul dial ectic s i istoric. A studi at
drcprul Ia Univ er sitat ea di n Bonn
si. apoi. istoria si filos o fia. in anu l
1847 a devenit me rnbru a l Li gi i
comunis tilor si a fost insarcinat s5
redac teze imprcun a cu Engels.
Mnnifcsrul pnrtidului comuni st
( I84K). EI intention a sa -~ i fondczc
proicc tul poli tic si revolutionardc
constru irc a unci so ci etaji ma i
bun c pc 0 a na liza st iinti ficf a
stru cturii cc on omicc a soeictatii.
Opera: AS/lpra p rob /elllci CI Teie,'li ( J 842). COll lri hll(ii la cr ifica
.li/()s (~/;ei drepfu i ll i a lu i Hcgel
(1844) . Xla llllscr isc!c dill I Sf.!..
Capira/I/I.

77

 An afi znti rapo rtul din tre

cclc dona clase sociale descr ise
de G. Mosca.
jl/ tome societdtile - de la
socieuitile ('II III / nivet precar de
dczvoltare. care se ajM de-abia in
zorii civilizatiei. pa/1{! Iu socieulfile celc mai avansate ,I"i purernice - apar dOUG clase tic indivizi
- 0 clasd care conduce ,'Ii () clasd
care este condusd. Prima clasii,
intotdeauna mat IWf ill l ll /lIIem a.wl,
indeplineste toate functiile polilice, monopolizeazd putcrea si se
bucura de avanmjele aduse de
putere. til limp ce a dona clasd.
mai /llIm'I"()(lscl. esre condusii ,"i
contrakn d de prima intr-o ma nierd mai /III/It sail mai putin
legalii. tnai mult sail mai putin
arbitrani .,i violentd. ,"i carefurnizeazd celei dinuii. ee l putin in
apal'en{a. mijloaccle mareria!e de
exis tentd ,'"i ccte esentiale intretinerii vltahui tii organism ului
politic. jll practice! recuuoastem
en totii existemo aces lei close
condncdt oare (clasa poli tica .. .).
Gaeta no Mos ca (I RSR-1941L
C1ase!e p olitice

Ka rl R. Popper
(1902-1994)

78

Pe de alta parte, munci torul iese in contin uu din acest

pro ce s asa cum a intra t: personal fiind izvor de avutie, dar
lip sit de ori ce mijl oa ce de a realiza aceasta avutie pentru
s ine insu si. Intrucat inain tc de intrarea lui in proces, munca
lui a lost instrainata de el, insusita de capitalist si incorporata
capitalului, ea se con cre tizea za in continuu, in cursu I
proc esului , intr-un pro d us strain. intruca t proc esu l de
product ie este in ace las i timp un proces de cons um are a
fort ei de m un ca de catre capita list, produsul muncitorului
nu se tran sforma co ntinuu numai in marfa, ci si in capita l,
in valoa re care absoarbe forta crc atoare de valoare, in
mijl oa ce de subziste nta care cumpara persoane, in mijloace
de prod uctie ca re ii folosesc pe producatori. Muncitorul
insus i pro d uce dee i incontinuu avutia ob iecti va su b forma
de cap ital, 0 fo rt a st ra ina de el , care il domina s i il
explo ateaza, iar capitalistu l produce , to t in continuu, forta
de mu nca ca izvo ru l sub ie ctiv al av ut iei, separa t de
mij loa cele propriei sale materializari si realizari, abstract ,
ex is tent doar in organism u l muncitorului, pc scurt, 11
produce pc munci tor ca muncitor salariat . Accasta reproducr ie continua, aceasta ete rn izare a muncitorului cs te
co nditia sine qua non a productiei capita liste .
Asadar, procesul de productie capitalist ( . .. ) il sileste
inco nt inuu pe muncitor sa -si vanda forta de mu nca pentru
a putea trai si ii da incontinuu capit al ist ului posibilitatea
de a se imbogati.
Karl R P op p er (1 902- 1994), Principii libe rale: un g rup
tie te;e in Conj ecturi si infirmiiri
Statui, un ra u necesar
( I) Statui est e un rau necesar: puterile sale nu trebuie
inmu ltire peste cat este necesar, Am putea num i a ee st
pri ncipiu .Briciul libera l". (P rin analogie cu .Jiriciul lui
Ockham", adi ca, cele brul prine ipiu dupa care entitatile sau
escntele n u trebuie inmultite peste cat este necesar. ) ( ... )
Est e usor sa ne da m seama ca statui este in mod
inevirabil un perico l constant sau (asa cum am Indraznit
sa -l nu me sc) un ra u, dar unul neces ar. Caci pentru a-si
indep lini functia , el tre buie, in ori ce ca z, sa aiba mai multa
putere decat orice cctatc an considerat in mod in dividual
sa u decat orice corporalie publica ; ~i cu toate ca am putea
co nstm i instituti i care sa diminueze pericolul ca aceste
puteri sa fie folosite in m od abllzi v nu put em niciodata sa
elim ina, in totalitate acest perico !. Dimpotriva, se pare ca
cei mai mu lti dintrc oameni VOl' trebui sa pHHeasca pentru
a avea protectia statului, nu doa r sub for ma de impozite, ci
~i su b form a um ilinte lor suferite . de cxemp lu, din pattea

unor functionari aroganti, Totul e ea pretul platit sa nu tie

prca marc. ( . .. )
(3) Democratia ca atare nu poate oferi cetateanului
niciun fel de ben efi cii ~i nici nu ar trebui sa ne asteptam la
asa cev a . De fapt, de rn ocrat ia IlU poa te face nimic - numai
cetatenii dintr-o democratic pol actiona (in clusiv, dcsigur,
acei cetaten i care fac parte din gu vcrn). Dcmocratia nu
ofe ra de cat mai muft decat cadrul in care cc tate nii pot sa
actione ze intr-un mo d mai mult sa u putin organi zat ~ i
coerent.
(4 ) Suntem democrati nu pentru en m aj ori tatea arc
intotdcauna dreptate, ci pentru ca traditiile demoeratice sun t
eel mai put in rel e din care cuno as tern. Daca majoritatea
(sau "opinia publica" ) decid e in fa voar ca tiranic i. un
democrat nu trebuie, dr cpt co nseci nta, sa pres upuna ca
astfel a iesit la ivcala vreo inconsistenta fatala in co nce ptia
sa . C i, cl i~ i va da seama ca traditia democratica din tara sa
nu este destul de put ern ica .
(5) Ins titutiile ca atare nu s unt niciodata s uficientc
da ca n u s unt te m pe rate de catre tradit ii . Institutiil e sunt
into tdea una ambi val en te, in sen su l ca , in abse nta une i
tradit ii pu ternice, ele pot servi si un or scopuri, op use ce lor
pe ntru care au fast create. De exernplu, se pres up une ca.
apro ximativ vorbind, opoziria pa rlarnentara are ro lul de
a imp ied ica majoritatea sa fure bani i contribuabilului. ( ...)
Sa rezumam : este nevo ie de traditii ca de 0 punte de

Ele (intrcbarile e ll privirc la

sursele cunoasterii - n.n. ) pot j i
contparate CII intreharea traditioI/alti dill teoria politicd: "Cille
trebniesii guvcrne:e ? ". intrebare
care tecl anni 1II11'c1SPIIIlS autoritar
de felu! ..ce i mal hI/IIi" sail ..cei
mai illfe /eNi ", sail .ipoporul", sail
.unujorira tea (.. sugereaza si
attemotive stupide de felul: "Cille
trebn ie sa lie conduce: cap italistii
sail muncito rii? ' avondu-si
onolognl ill " Care este snrsa 111till/a a cunoasterii: intelectnt .'1(11/
sinunrile? "], Accasta intrebore
politicd ( . .. ) trebuie inlocuito cu
o intrebare to tal diferita. ,~ i onume: " Cum putet n organi:a institutiile noa stre politice ill a,w [el
incdt co nduciitorii rdi sail incoII/petenti ( ". ) sci 1/11 poata diutna
prea mult. Creel cci numai schhnhd nd intrebarea noastra pWCII1 sa
avansam spre () teorie rezonabil d
a institusiilor politice ( , . ,).
Karl R. P o pp cr.lJe~p re sursele
cunoasterii )'i all' ignoran tei in

Conjec turi

~' i

infirn uiri

legatura intre instirutii si intentiile ~i optiunile indivizilor.

,'::f3

APLICATIl

1. Ce rapo rturi pot sa existe intre stat si cet ateni? Form uleaza trei arg umente pro
sa u contra fi ec ar ui tip de raport.
2. Ce teor ii politi ce cunosti? Caracterize aza succint una dintrc aceste teori i.
3 . A p lica tie intcrdisciplin a r a - Apeland la cunostintel e dobandite in cadrul
orelor de istoric si economic. co mpani co nd iti ile dintr- o tara Iibera cu celc dintr-o jara
aflata sub 0 guvernare arb itrara.
4, Forrn uleaza a rg umente pro sau contra ide ilor fundamental e sustinute de
marxism si de lib eralism .
5. C on tinua acasa lectura te xtu lu i din lucrar ea Drumul carre servitute a lui
Fr. Hayek , raspunde la urmatoar el e in trebari:
a) In cazul carei forme de g llvenlamant se poate vorb i desprc 0 autoritatc
centrala?
b) Dc ce conditii le d intr-o lara Iibera se deosebese de ce le dintr-o tara eu un
gliVern am ant di ct atorial, samavolnic'?

79

Format! grupe sau I

6. Aplica tie interdiscip linaru - Analizati mod ul in care 0 societate dernocratica
transpunc, in practica. pr inc ipiul cgalitatii de sanse.
7. Aplicut ie in lerd iscip lin ara - Analizati co rnparativ cele doua tipuri de fo rme
de guvcmamam . 13 care sc face rcf erite in textul din lucrarca Drumul ciitre ser.... itute,
ape land ~i la cunostinrele do bandi te in cadru l orclor de istoric.
8. Come ntati urmatoarc lc tcxtc:
a) Duc/: oamenii care triiies c ill tdrile democratice Jill ar (It'eo nici drep tul,
uic! gustul de a sc Ifni IiI scopuri politice. independenta lor arfi s upus UI/or m arl
rise uri , dar ar putea s/i-si p iistre: e mului vreme bogatii}si cnnostintele: 1'1/ vreme ce.
do n/ nu ar dobdndi depri nd eri le de ({ se asocia in \'iata de toate zile!e. insds! ci viliza tia
arfi plIsli Ii i primejdie. Un POP01" a i Carll ; indivizi ar pierde ca pacitatea de a intrcprinde
singuri hururi mari.flini a dobiindifacu ltatea de a le produce in C0111 11n, s-ur intoarce
cu rdnd la barbaric. (. . .) La popoarele democratice, aso ciatiile sunI cele care trcbuie
sii (ina locul ace/or indivizi p ute rni ci pe care egal itatea de conditii i-a fiicn t sii
dispara.(Alcxis de Tocqu eville. Despre de mocratie ill America)
b) Referitor fa SIal, concluziile noas tre principale SIIII I: WI stat minimal. limitat
tujunct iile restninse ale protect iei impotriv 'afortei.[urtului. insehitoriei si ale asiguriirii
resp ecuirii co ntructelor s. a.m.d. este justificat: orice sia l care arefunctii mai extinse
\'lJ incalca drept uri le persoanelor de a 1111 j i fo rt a te sd [ a c ii anumite lucruri si. estc.
asadar . nejustificut, statul minimal tc si insp ird si este si drept. (R. Nozick. Anarhie,
stat si utopie)

c) Ctici ..obstea " care exercirti puterea HU este intotdcauna aceeasi obste pe
seama cdreia es te exercitata p ute re a , (... ) inloc111aica s! toate celelalte tiranii, urania
majoritat!i a inceput prin afi - si estc. de fapt , in realitate - omenintiitoare. atu nci
Clind opereaza prin actele aut orinuilorpnblice. (J .St. Mi ll, Despre libe rtutcv
d) Aji guveru at inseumnd afi urmiirit, inspectat, sp ionat, dirijat, IJUIJla( de
lege. uunuirat, inregime ntat. inrolat, indoctrinat (... ) cenzurat. coniandat de nitre
creaturi care ntt all nici dreptul, nici intelep ciunea. nici virtutea sli facti asta. (PJ.
Pro udho n, ldeea generald a Revolutiei dill secolul XX) .
9. Formu lat i argume nte pro sa u co ntra urmatoarc i a firmat ii rcfcriroare la
nes up une rea civica :
Sub 0 g u\'('rllo re care condamnd pe nedre p t, loe ,,1 W ill i o m drep l esle In
illchisoare.
.\ ft i ca slel mai pUlin . iO loale sCIIsllrile c lln inlllllli. sci rise scifiu pedepsil pen /I'll
nesllplloereajl1{ii de s Ial denir 111-01' costnfap lIll de 0 md slIp lllle. A ~' lll'ea imp res ia. in
aceSI dinurma Cll:. cli mi-a111 p ierdlll orice n tlo are . (l Ienry Davi d Thorea u )
10. Rcal izati

80

dezbatcrc cu tcma : ..De mocratie vc rstI< to ta lita rism.

3.4.

IDEALUL DEMOCRATIC. DR EPTURILE OMULUI

Privita de-a lung ul istorici, gu vcrnarca democratica

este con siderata tot mai mu lt 0 forma .firca sca " de
gu vernare. datorita numarului mare de tari care au adoptat
acest sistem de gu vemare. Termenul de democratie, intclcs
ea putere a poporului. are atat sem nificatia unui regim
po litic, cat si pe cea de idea l, de principiu sa u finalitate
politi cs. Guvernarea majoritiitii a fast uitata de num eroase
ori ~i totusi con ceptia de inceput asupra dcm ocratiei nu
si-a pierdut fort a ~ i capacitatea de influenta irnaginatia
pol itica de a spera ca va fi posibila realizarea unci tonne
de guvernarc idcale, dar , totu si, nu imposibil de realizat in
Pcrfclc
practica, Democrati ile nu mai treb uie priv ite ca forme de
(490-42 9 i.H.)
suv cranitate populara, ci ca institutii me nit c sa previna
aparitia dictaturii ~i ca reg imuri politicc care permit relatii I n fo : Om po litic atc nian. in timde opo zitie sa u de rivalitate intre guvern si opo zanti (ve zi I pul guvem a ri i c aruia democratia
atenia na a at ins ap ogcul de z voltatextele lui K. Popper si R. Dahl) . Pentru reali zarea egalitatii
l rii (445-4 29 i.II .1
in dreptu ri. un stat trcbu ie sa fie g uve rn a t in mod
de mocratic, ad ica: organizatiile mi litar e si politien esti
Desi num ai IIl1i i pOI sti initieze
treb uie sa se supuna contro lului ci vi l si c iv ilii ca re
controleaza armata si politia trebui e sa se supuna ei insisi o md s lln l politicd. tori SII /Ite m
I capo bili s-o judccdm.
procesului democratic (R. Dah l). intr-o lurne in schimbare, , Pcr-icle
dernocratia de main e va ft difcrita de ee a de ieri , deoarece,
asa cum afirma R. Dahl, .xlcmocratia succesorilor nostri
nu va Ii ~ i nici nu poate fi demo cratia predecesori lor nostri" .
ell toate acestea putem f aproape siguri ca dezid erat cle
At'II sustinatorii. ('(II si OfJOexigcntc ale regimului pol itic democratic nu vor pu tca fi
indcplinite pc dep lin, la fel cum numeroasele probleme de nentii democratiei all re('I/ JlosCIII
de nndt cd democra tia este legatd
ordin teoretic si practic ale democratiei nu V Ol' put ea f
rezo lvate complet (de cxemplu, accc sul la re s ur se le de libertatc intr-un mod foarre
economice). Cu toate acestea, oam enii ca re participa la difent dedit se il/hlll/p itl C ll orice
all tip de reg im. inrrualt anutnite
guvemarea societatii in cali tate de pcrsoane cgalc din punct drepturi, iiberuiti ~'i oponunitdti
de vedere politic ~ i de pcrsoane care au acc es la resurscle sunt esentiale procesnlni demosi la institutiilc ncccsare indeplinirii acestui deziderat, nu cratic insnsi, utd t timp ai' exist a
vor inc eta sa con struiasca 0 socictate in care oamenii sa procesul trebuie sri existe si aceste
traiasca in pace, sa-si cxercite drepturile si sa nazuiasca drepturi (.. .) in care sunt inc/lise
spre 0 viaja mai buna.
drep tul de exprim arc Hberii, la
Astazi , pentru noi , ideea drepturilor omului estc orga nizare politicd, fa opozit ie.
ce va cat se poate de obisnui t, tinand cont ca se discuta in olegeri libere si corecte s.a.m.d. ~
fie care zi de spre ac este drcpturi , de spre rcspec tarc a sau R. Dahl, Democratio ~'i criticii ci I
Ce leg atur a exis ta int rc
nerespectarea lor , despre O NG -uri care a u drept sco p
dem oc ratic ~ i libertate?
promo va rea sau monitorizarea rc spcctarii drcp tu ri lor ,
omului, despre actiuni umanitare in diferite zo ne ale lumii
etc . Ne putem intreba de cc abia in 1948 ace stea i~ i ga sesc

81

expresia 111fT-un docum en t international ~i nu mai inai nte.

M otivele sunt multe, unel e co nj unctura lc, alt ele fu ndamentale. Daca este sa ne referim la ce le fu ndarnentale ,
at unci trebuie sa precizam ca ideea drepturilor omului

este () idee modernii, chiar foarte noua , daca avem in

Declara tia Drepturil or Onudui

si ale Cetdtean ulul - 1789

Declara tia de lndependentd

Americana - 1776

,,82

.J

vedere umanitatea. Pana in secolul trecut, imaginea dcspre

o m si dcsprc locul sau in societate sau in raport cu
au toritatea era alta. Cultura, mentalita Iile, credinte le si
practi cil e sociale au funct ionat m ulta vre me pc ideea unei
ierarhi i socia Ie . Daca ne rc ferim doar la cateva exem ple
ce le bre . putem aminti aici traditi ile orienta le c a re
prevedeau 0 stra tifi care des tul de stricta a oamenilor
(sisternul de caste india n, dar si o ricare alta societate
orientala), Nici in zona curopeana lu crurile n u erau m ult
difer ite . Lo cu l unde s-a nasc ur dem ocratia avea , d e
asemenea, re strictii in ceea ce pr ive ste partic iparea
sclavilo r, stra inilor ori a femei lor la treb urile publice.
Democratia atenianii, da r ~ijilosojia politico a lui Plat on
sau Aristotel sunt argu me nte in acest se ns. Crestinismul
si conceptia politicii m edievulii au la baza 0 idee
asernanatoare a diferente; intre oa meni, in functie de
diferite crite rii (aici putem am inti ce le doua ce tati, ce a
divina si cea terestra descrise de Augus ti n, relatiile de
vasalitate ~i de investire din trad itia po litics europea na ,
re latii le cateo data destu l de te nsionate dintre reprezentantii puteri i di vine si ce i ai pute rii laice etc .). Ep ocu
modernii propune 0 schim bare in ceea ce pri v e st e
at itud inea fata de om , el ne maifi ind do ar un ele ment
intr-un sistem pe care n u il po ate sch imba sa u parasi, ci a
ind ivid ualitate capabila de cunoastere si de act iune socia ls
sau po litics . in plan filosofic, apar teoriile contractua liste
~i ce le referitoare la drepturile naturale (vezi tema dcspre
Teorii politicei . iar in plan politic, apar programe si
m iscari re volutic nare cu im pact ma jor as upra ist o riei
ulte riaare (de exemp lu. in 177 6, SUA, Dec lara tia d e
Ind ependenta ; in 1789, Fra nta , Dec laratia Drep turilo r
Om ulu i si ale Cetateanului). Astfel in f ilosofia sociald ~i
cell po liticii se ajunge la idcea ca organizarca soc ietatii
nil este de origine di vina ~ i nu es te data pentru eternitate ,
ci esre un rezu ltat a1 un ui co nt rac t prin care oam enii
renunta Ia unc le drept uri pcntru a le pu tea exerc ita ma i
bine p e c ele la lte. Probl ema care apa re aici este cca
refe ritoare la drepturile inalienabile. ad ica la drcptu rile
la ca re nu sc poate rcn unta in ni cio situatie da ca dorim
pas trarca co nditi ei umane sau, spus altfe l, la drepturile
care nicio forma de guvernaman t legiti m nu Ie poat e
incalca sau nerespec ra. Dreptul la viata, la libert at e, la
p ropr ietatc , la fe r icire sunt in opin ia s usti nator ilor

co ntrac tului soc ia l dr cpt uri de acest tip . Ele intra in

categoria dr ep turilor negative.
S-a impus aici 0 distinctie intre drepturi si vorn
vorbi despre existenta unor drepturi nederivate si a unor
drepturi derivate (vczi textul lui J. Raz). dar ~ i a unor
drepturi n egative ~i po:itj,'e (vezi Dec/aralia Universala
a Drepturilor 011/11111 i). Se con siders ca drepturile sunt
considerate negative daca pentru ca un am sa beneficieze
de ele, trebuie ca actiunea statului sa fie cat ma i mica.
Pen tru a intemeia 0 fami lic, nu trebuie sa-t i spuna statui
ca nd es te mo me ntu l potrivit ~ i c ine trebuie sa fie
persoan a aleasa. in . D eclaratia Universalii a Drepturilor Omului" din 1948 apar atat drepturi nega tive .
ca t si drept uri po ziti ve. De exemp lu, pot fi considerate
d repturi neg ati ve : d re pt u l la viata . la libertate . la
securitatea persoanei (art. 1-5 ). drept ul de a nu fi ares tat
si detinu t in mod arbitrar (art . 9). dreptul de a nu fi supus
la imixtiuni arbitrare in viata pcrsonala, in familie, in
domiciliul sau sau in corcsponden ta sa. dr ep tul la libera
circulatie (art. 11-13 ). drep tul de a se casatori, de a
intemeia 0 familie, dr eptul la propri et at e, dr eptul la
libcrtatea gandirii, de con stiinta si rc ligic. dreptul la
libertatea opiniilor (art . 16-1 9). dreptu l la munc a, la
libera alegere a muncii (art . 23 fara oc rotire impotriva
sorn aj ului), dreptul la od ihna si rec reatie (art . 24 fara
as ig urarea de concedii period ice plati te) , dreptul la
invatatura (art. 23 , alini atele I si 3). dreptul de a partic ipa
in mod liber la viata culturala a coruunitatii (art. 27 ).
A r mai trebui de pre ci zat ceva cu pri vire la aceste
dr ep turi sau, mai precis, cu pri vir e la sta tutul lor pentru
ca intelegere a si aplicarea lor nu sunt intot deauna unita re.
De fa pt, intervi n aici mai multe prob leme. Drepturile
negative sunt fun damentale, sunt ale individului . in timp
ce drepturile positive sunt ma su ri sau initiative ale
comunitatii sau ale guvemamantului . in aceasta situa tie
ne putem intreba dad drepturile pozitive sunt intr-adeva r
drepturi ale oarnenilor, ad ica in ce masura eu ca individ
pot sa pretind ca ceilalti indivizi sa renunte la unele din
dr epturile lor negative pentru ca eu sa pot beneficia de
drepturi pozitive sau, mai simplu. de ce ceilalti ar renu nta
la 0 parte din ve niturile lor pentru ca statui sa finanteze
sistem ul de sanata te sau de protect ie soc iala de pe urm a
carui a sa beneficiez eu sau altc ineva care nu a contribuit
la fin ant ar e" in plus. experienta istoric a recenta a arata t
ca in fostele regimuri tot alitare acce ntu l pllS pe re spectarea drepturilor po ziti ve (econ omi ce ~ i soc iale) a
fost lin moti v e xcelen t pentrll a in ca lea dreptllrile
negative ale cetatenilor. De ase me nea. ne plltem intreba

Geneza dreptur il or omului isi

arc izvoarele in Antichitate. coboara prin Evu l Medi u si se

dcz-volra mai ales prin contributia
secolelor XVII- XVIII. pentru CJ
in ani i dupa e el de-al Doilea
Razboi Mondi al sa se contureze
mai bine.
Idcc a cxis tcntei unor dr cpruri

ale omuluieste pla sata in Ant ichitate in sccc lul al X'"III -le<1 i.H ..
in Mesopot am ia. unde Codul lui
Hammurabi prevedea caoamcnii
nu pot fi torturati . inrobi ti si nu li
se poate conf sea averea lara 0
judecata dreapta .
Ma i tarziu. legea rumana a
color XII table (.451 LB,) garanta
dreptu lla propr ietate. la libertate.
la j udecata drca ptn. drcptul de
a alcg e conducaro rii s i drept ul la
fcri circ.

in 1215 . Mugnu C ha rta

Libertatum acordata de loan tanj
de Tara. in Ang lin. pr ev edea
drep turil c
nobilimii.
ale
repreze ntantilor biser icii. dar~ i ale
oamenilor simpli.
Tot in Ang lin. in 1689. es tc
adoptata Decluraua Dr eptu rtlur
(B ill of Rights) care stipulu ca
oamenii nu pot fi privati de drepturile lor fun damentale. nic i de
catre rege ~ i nici de catre lege.
in 1789. in Frarua. Dcclara tia
Drepturilor Omului ~i ale Cerateanu lul prevedea egalit atea
dintre toate fiintele umane. pre cum si dreptul de a part icipa la
guvemare. in 1787. a fost adc ptata
Constitutia Americuna . ratificata
in 1890 de tcate statele uniunii.
care prevedea ca niciun stat nu va
putea aplica 0 lege care ar putea
restrange privilegiile cetatenil or
sai . precum ~i fap tu l ca nicio
pcrsoana nuva fi prh"ata de ,'iata.
Iibertatc sau proprietate tan} 0
procedura Icgala_Cclillai important document cu privire la drepturile omului \'a fi adoptat la 10
dcccillbrie 194K

83

La intrebarea Cum put em

justifica drepturile? rdspunsurile
a u fo st d ifcritc plecand de la
ideea unui contract social (Th.
Hobbes. J. Locke. J.J. Roussea u).
de la considcrarea urilitatii drept
cri teri u a ! drep turil or (.1. 51. Mi ll)

si ujungfindu-sc sa se sllstina ca
drep tu r fle n u au nevotc de
justilic:1ri.

ce se intampla in co rnuni tatilc in ca re datorita p ute rii

economice scazure sau unor tactori dc natura po lit ica
drepturilc pozitivc nu pot II asigurate la un nive l dece nt.
sa u in co rnunitatile in care chiar dreptu rile fun darncnt ale
IllI po t f ga rantate ~i apara te in fata disc riminari i, int oler ant ci, fan ati smu lui etc.
Dintr-o a lta pcrspecriva, idcea dre pturilo r omu lui
poatc ti cr iticata pe utru ca prop une un sistcm de va lo ri si
de co mpo rtamente specifi ce unui an um it spatiu (e uropean
si nord-amer ican ). iar exti nderca acestui sistcrn pare a fi
un gcn de imperialism cultural. Alte crit ici se refera la faptu l
ca prin ace ste drepturi . prin tolcranta ~i discriminare
pozitiva unii dintre membrii cornun itatii sunt avantajati
intr-un mod nej ustificat ~i bcncficiaza de 0 serie de dre pturi
pe care nu le merita. Uncle dintre acestc obiect ii par a fi
intcmciate. da r arunci cand Ie cercctarn mai Cll atcntie vern
constata ca Yin mai ales din tca ma fala de celalalt, de eel
ca re nu este ea BOi. de ce l car e par e sau poatc chiar este
al tfel . A discuta despre drept uri le o mul ui, a le aplica ~ i a Ie
respecta atat pentru noi. ca t si pcntru a ltii, sunt con ditii
ncccsare pentru a fi oameni intr-o 11IIl1e urnana.

Karl R. Popper ( 1902-1994). Lectia acestui seco l

Dem ocratia ca id eal
Un bu n model po liti c es te in prin cipiu ee l a l

ldcmifican tezcl e din textu l

urmaror:
X II poato fl impotri va democratiei decot eel ca re crede in
DII1IIIl e:=clI. Cdc; numai asa poti
sti-{i explici de ce de /a Ilt/rlmi
oa me nii 11/1 unt egali (si, prin
urmarc. de C('!III pot redevvni {'gali
prin e duc at i e, euge nie s a il
celelalte}. D II11/lIe:=ell. care a/ J ew
pe ingeri al,;r de individualizati,

incar Sli p ani jieca rc

a a/cti ru i ()

spera. 1/lll'llreajace d i ll 110; IIlI lIla;

SPC{ti.

Constanrin :\"oica. Jllmal jilosofie

84

dern ocratiei. a1 unc i de mocra tii care. la urm a unuei . sa

nu-si propuna stabilirea unci heg ernonii culturale (.. .).
Daca traducem litcra lme nte cuv antul .xlemocratic",
el inseamna " pute rea poporului". un concept care dcviaza
de fapt de la pun ctu l esc ntia l. pentru ca adevarata
problema a dernocratiei este a lta . Si anume aceea de a
impicdica dictatura sau. cu alte cuvinte, de a impiedica
pri varea de libertate, de a irnpiedica alt tip de putere dcca t
statui de drept. Dem ocr ati a in sine nu in seamn a nim ic
bun in mod specia l: bi ne le sub toate forme le sa le. vine
din alta parte nu din dem ocra tic. ace as ta nu es te dec at un
mijl oc de a cv ita tira nia si nirnic m ai mult. ( ... )
Dernocratiilc nu sunt de ci fo rme de suvc ranita te
po pulara, ci in primul rand instituti i prevaz ut c sa ne apere
impotri va dic tatur ii. Ele nu in gadui e 0 cond uce re de tip
d ictatori al. 0 acumulare de pu te re, c i cauta sa Iimiteze
puterea statu lui. Este vital ( . . .) ca 0 democratie sa ramana
dcschi sa posibilitalii de a destitui guYernul lara varsarc
de sange. atunci cand acesta ne violeaza drepturile ~i
indatoririle specillce. dar ~i atunci ca nd politica sa ni se
pa re ncd reapt a sa u nep ot rivit a.

De aceea. nu e vorba de putere si de ..cine" 0 excrcita.

cste vorba de guvernare si de ..cum se guverneaza".
Problema este. mai mult dccat orice alt ceva, ca guvernul
sa I1U aiba prea multa putere. Deci. ca sa nc exprimam mai
bine. problema este modul in care se face administrarea
statului,
CI

Robert A. Dahl (n . 1915 ). Poliarhiile. Participare

~i

opozitie
Idealul democratic
Avand in vedere faptul ca dezvoltarea unui sistem
pol itic ca re s:i pe nn it:i cxi stcnta unor relatii de opozitie. de
rival itate sa u de co ncurenta intre guvcrn si opozanti i sai
re prez inta un el em ent important 31 dcmocratizarii . sc
irnp une ca aceasta carte sa tratc zc lI ll asp ect 31 dem ocrat izarii. Dar. dupa parerea mea , ac cstc doua procesc dcmoc ratizarea si con sol idarca opoz itie i publico - nu su nt
identi ce . Dcscricrca amanuntita a dcoscbirilo r 1111rc cle
ne- ar putca du ce 1a 0 desccarc plicti sitoare a unc i m lastini
sc mantice. Ca sa ev itam accasta pierdcrc de timp, sper
ca -m i va f ingaduit sa cx prim in m od sumar ca teva pareri
( ...).

Cre d ca 11 tra satura fundamen tal:i a de mocratici cste

rec ep t iv itatca co nsta nta a guveru ului la pre fe rinte lc
cetateni lo r, co nsiderat i ega Ii di n punct de vcdere po litic.
Nu inte ntionez sa rna refer aici la altc caractcris tici pe ca re
ar treb ui s:i lc aib:i un sistern. pentru a fi iut r-adevar
democratic. (... ) Nu trebuie s:i ne intereseze. deocamdat:i.
daca exista efect iv sau a existat un astfel de sis tcrn. Sigur
ca pute m concepc un ase rnenea siste rn ipo tetic: 0 ast fel de
co nce ptie a constituit idcalul mul tor oarneni sau a fac ut
m:icar pane din el. Ca sistern ipo tetic situat la ca p:itul unei
scari sau ca siruatie lirnitata. accasta ne poa te servi (prccum
un vid perfect) ca baz:i pentru a esti ma g rad ul pana la care
se pot apropia diverse sisteme de aceast:i limit:i teoretic:i.
De asernenea . pre supun ca pentru ea un gu vern
sa-si pastreze, pentru 0 perioad a de tirnp oa recare. rec ept ivitatea fata de prcferintele ce tat cnil or lu i. pe care-i
consider:i egali din punct de \'edere pol itic . toti ce tatenii
trebuie sa bcncficicze de ~anse neingradite:
I . De a-~i fomlllia prcfcrinlele:
2 . De a face cunoscute ace st e pre ferinte celorlalti
ce t:iteni ~i gu\'emului prin aq iun i indi \'iduale ~ i colectiw:
3. Ca guvernul " j Ie cant:ircasc:i preferin1ele far:i
partinire. far;; a face di sc rimin:iri in lill1c1ie de contin lltul
sau sursa preferin(e i.

Roht'rt A. Dahl
( n.

19151

Info: Profcsor la Yale University,

Robert A. Dahl cs te una din trc
celc mai impo rtante pcr sonc lirati
ale tc oriil or po stbe licc pr ivind
democratia.
Op er a : A J' re(il ce to Dcmovnuic
Th eo ry ( 195 6). D ilcnnnus of
Pluralist Dento cntcv. AlIrJ/() n'~1'
I 'S, Cont rol (I 9X2l. /)('/IIOCI'{/ C.1'
and Irs Critics ( 19X9).

Pcruind de la tcxtul unndtor.

realizati 0 dc zbntere:
lnfannu sa cea mai g'l Ierahi .
demo cratia l:'SIt! 1I11 1110d stnivcchi
de (/ gurerl/o_ [ , .. ) $i totusi. dllpli
cum remornull ill intnsducvrc. ca
idealfoarte accesibil. ca 0 compofleflfa a ideol og ii lo r ptvdominante
,..i JIll m il justificasiv 11t'1l/1'I1 COIIduciuori, .siemocrona .. II devcnit
aproape IIl1in'r ,Hl!,i as tiizi , jn
{tirih' ell regimuri autontare. ill
ince rcareo de a da legi timuute
regimuhn. ..democnuia " esle udeseori redefinitd. usa cum s-a illuimplat ill l. '1Ii1111l'(/ Sovieticu,
Europa de Est. tndoneziasi ill alte
pani: sou. ca ill America Latina.
regimnrile miiiton: sustin n i guvernarea lor este neccsard pt'llfru
a pur{/iea ,~ i a pregliti a"'~/i..'1 Cl"t'are a sail l'eS{(l/lrarea de1110Cr u{iei"
( ... )

Robert A la n Dahl. Dt'IIIm'rtllitl

}i crith'"''ei

85

Dcclaratia Unlversala a Drepturilor Omului

P rearnbul
Considerand ca rec unoasterea dern nitati i iner ente
tuturor mem brilor famil iei umane si a drepturilor lor egale
si inalienabile constituie fundamentul libertati i, dreptatii
~i pa ci i in lume.
Considerand ca ignorarca si dispretuirca drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revol ta cons tiinta
omenirii si ca fauri rea unei lurni in care fiintele umane se
VOl' bucura de libcrtatca cuvantului ~i a convingerilor si
vor f elibera te de teama si de mizerie a fost proclamata
drcpt cea mai inal ta aspiratie a oamcnilor,
La lOde se ptem brie 1 94 ~
Conslderfind ca este esential ea drepturi le omului
Adunarea Generala a o rganizatieJ'
sa
fie
ocrotite
de autoritatea legii pentru ca om ul sa nu fie
Natiu nilor Unite a ad op tat si
sa
recurga
, ea solutie extrema, la revolts impotriva
silit
proclamat Declaratia Universala a
tiraniei si asupririi, Considerand ca este esential a se
Drepturilor Omului_
incuraj a dezvo ltarea relatii lor pr ietenes ti intre natiuni,
Cons ideriind c a in Cha rta popoarele Organi zatiei
Na tiu ni lor Uni te au proe lamat di n nou credinta lor in
dr eptur ile fundamenta le a le ornului, in demni tatea si
va loarea persoanei umane , drepturi egale pcntru ba rba ti si
fe me i ~ i ca au hotarat sa favorizcz e progresul social si
imbuna tatirea conditiilor de viata in cadrul une i libertati
m at man,
Consideriind ca sta tcle m ernbr e s-au ang ajat sa
La 3 scptc mb rie 1953 a int rat
pro
moveze
in eo la borare cu Organizatia N atiunilor Uni te
in vigoarc Com-en tia Europeana
respectul
universal
~i efectiv fa la de drepturi le o rnu lui si
a Drcpturilor O m ului pe care
libertarile
funda
men
ta le , preeum si respee ta rea lor
Romania a rat ificat-o la 20 iunie
univers ala si efe ctiva,
1994,
C onsid er a nd ca 0 co nce ptie co m una despre aceste
dreptur i si libertati este de cea mai mar e im portanta pe ntru
realizarea depl ina a acestui angajament,
A d u na r ea Generala proclamii

P rezenta Decl aratie Uni versala a Drepturilor

Omului, ea ideal comun spre eare tre buie sa tin da toate
pop oa rele si toate natiunil e , pentru ca toate organele
sccieta tii sa se strad uiasca, avand acea sta declaratic
pe rmanent in mi nte, ca pr in invatatura si cd ucatie sa
de zvolte respectul pentru aceste dreptu ri si libert ati si sa
a sigure p rin masuri progresi ve , de ordin na t ional si
int ernational, rcc unoasterea si ap lica rea lor universa la si
efe ctiva , atat in sanul popoarelor statelor me mbre, cat sia l
celor din teritoriile aflate sub j urisdictia lor.
Artieolul 1
Toate fi intele umane se nas c Iibe re si cgale in
dcmnitate si drcpturi , Ele sunt inzes trare cu ratiune si

86

constiinta ~i trebuie sa se comporte unele fata de alt cle in

spiritul fraterni tatii.
Articolul2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si
libertatile proclamate in pre zenta declaratie, lara niciun fel
Analizat i trasatutil e specide deosebire, ca de pilda dcoscbirca de rasa. culoare. sex. flee drept urilor .
limba, religie. opinie politica sau oricc alta opin ie. de origine
Xatura dreptu ritor
Uncle dreptnri deri vu din
nationala sau soci ala , avere, na stere sa u orice alte
altele. Tot asa C1I11I drepturile Sill/l
imprejurari .
in afara de accasta nu se va face nicio deosebire temei pen tru datorii st pentru
dupa statutul polit ic. juridic sau international al tari i sau al putere. ete sum feme; $1 pentru
aile drepturi. vhf "11m; ItIl drcpt
terit oriului de ca re tine 0 persoana. tic ell ac easta tara sau care e intemeiat pl.' 1/11 all drept
te ritori u su nt ind ependente. sub tute la. neautonome sau .. dre p t derivut", Drep tu ri le
supuse vre une i alte limit ar i de suvcranitate.
ne derivate 5 1/111 drep turi esentiale
A r t icolu l 3
(co re rights). Retan a dintr e /11/
Orice fiinta umaria are drept ul la viata. la Iibertate drept derivut .~i /III drept esen tial
(salt ori ce ult drept) di ll care
si la sec uritate a per soan e i sa le.
derive e IIl1 a de justlficure . (...)
Articolul4
lmportanta drep turilor
N ime ni nu va fi tinut in sclavie, nici in scrvitute;
Sli recapltuldm. D repturile
sc lavaj ul si cornertul cu sc lav i sunt int crz ise sub toate
slim temeiul datonilor : A splin e
form ele lor.
acest IIICrll ;IISea /JI1/(1 a susti nc
ArticolulS
teza cli toate datoriile derivii dill
N imcni nu va f supus la torturi, nic i la pedepse dreprnri sail u i ntorulitatea e
sa u tratamente crude . in umane sal! degradante.
bazatd pc drepturi. A .'pulle acest
lucru inseannui dour a lumina
Articolul6
Fi e c arc 0 111 are d rcp t u l sa i s e rccu ncas c a . f ap lul cli drcpturile preced aI//(mit e dator ii, precl/ III .,'i lUpCCIUI
prctutindeni per son al ita tea j uridica.
din am ic 01 dreptnrilor: capacitaA r t icolu l7
lea for de 0 ge l/era 1I0i datorii
Tot i oa menii sunt egali in faia legii si a u. la ra nicio
odotd cu schimborea circumstandeosebire. dreptulla 0 prot ecti e egala impotriva oricarei telor. (...)
di scrirninari ca re ar vio la prezenta dec larat ic si impotriva
Toate dreptnrile sum bazate

oricarei provoc ari la 0 asemcnea discrimi nare .

A r t icolu l 8

Orice persoana are dreptul la satisfactia efecti va

d in partea instantelor j ur id ice nati onale com p etent e
im potriva actelor care violeaza drepturile fund amentale
ce -i sunt recunoscutc prin con stitutic ~i lege .
A r ti colu l9
Nimeni nu trebui e sa li e arcs tat. detinut sau exilat
in mod arb itrar.
Articolul 10
Oric e persoana arc dreptul in dcplina egalitate de a
fi audiata in mod echitabil dc catre un tribunal independent
si impartial ca re va hotari fie asupra drepturi lo r si
obligatiilor sale. fie as upra temeiniciei ori carei acuzari in
ma terie penala ind rcp tata impotriva sa.

pe interese. Unelc drepturi pOIJi

bazate chia r pe interes ul de a

avea acele drep turi. (... ) Un drept
e llll drept moral fundamental
daca e justificat pc temciui cli el
serveste interesul poses orului sa il
de 0 avea acet drept, in nuhllra
in care ace! interes e considerat
a avea 0 vuloare ultinui (... J in
miiSllra '-1/ care volooreu ace/IIi
haeres I llI de ri vo dintr-un al t
interes 01 posesorului dreptului
sail 0 1 11101' pers oane. ( ... )

87

Co"lorm aborddrii 1I0aSlre ,

trdsd turile specificc drcp turilor
SlIIlI : originea lor in intcrcsnl
individual ,\"I' fo na lor decisive.
expri ma ui prin faptn! Cll cit' sunt
s uficient e pcntru a f ace d in ,
oatn eni subiectii nnor datorii. in
fe lul aces /a, drepturile all /III rol
dis tinct si impancuu ill morald.
Dar el e tmodoni WI rot specializat. 1111 unnl atotcuprinziinn: Ele
intra in joe in ipostaza IOI/Ii tip
distinct de considerent moral, ,"i
11/1 c a fundoment al futuro,.
considerentelor morale.
.Iuseph RaJ:. The .\lora/ fty of
Freedom in Axiologie ,"i moralitute. Cnlcgere de In N

De cl a ra ti a Uni ver sula a

Dreptu rilo r O mului are un caracter nonnativ, adieu aratf cum ar
trc bui c SCI lie trat ati oamcnii .
Eu nu cstc de scri pti ve . adieu
IlU arant c um putern bene ficia
efectiv de aceste d rcpturi.

A r tlco lul II
I . Orice pcrsoana acuzata de co m iterea unui act cu
car act er penal are dr eptul sa fie presupusa nevinovata,
pana ca nd vinov atia sa va fi sta bilita in mod legal in cursul
unui p rocc s pub lic in ca re i-a u fo st asigu rat c toat e
garanjiilc neccsarc apararii sale,
2. Nimcni I1U va f co nda m na t pcntru actiuni sau
orni si uni carc nu co nstituiau, in mornentu l ca nd au fas t
comisc, un act cu ca ractcr penal. confo rm dreptului national
sa u int ernati ona l. De asc menea, nu se va aplica nicio
pcd eapsa, decat aceea care era aplicabila cand a fost sa vars it
actul eu caracter penal.
Articolul 12
Nimcni IlU va fi supus la imi xt iuni arbitrate in viata
sa pcrso nala, in fam ilia sa. in domici liu ll ui sau in corespond ent a sa. nici la atingeri adusc onoarei $i rcp utatiei
sa le. O rice persoana arc dreptul la prorcctia legii irnpotriva
unor asc me nea imi xtiuni sau atingeri.
Articolul 13
L O rice pe rsoana are dr eptul de a circu la in mod
liber si de a-s i alcgc rcsedinta in intcriorul granitc lo r un ui
stat.
2. Orice persoana arc d rc ptul de a parasi or iee lara.
inclusiv a sa. ~i de a rcvcni in tara sa.
Artlcolul I-l
I . in caz de perse cuti c, oric c persoana ar e dreptul
de a cauta az il ~ i de a ben efic ia de azil in alte lari.
2. Ac est drcpt Illl ponte fi invoca t in ca z de urm ar ire
ce rc zulta in mod real dintr-o crim a de drept co rn un sau
din ac tiuni co ntrarc sco purilor s i principii lor Organi zatiei
Natiuni lor Unite.

Articolu l 15
L Orice pcrsoana are dreptu l la 0 cctatcnie.
2. Nimeni n u poate fi lip sit in m od ar b itrar de
cetajenia sa sau de d rc ptul de a-s i sc hi mba cet atcni a .

Articolul 16

..lot i oamenii se nasc egali.

ell anumite drepruri ina lienabi le.
printre care viata. libcrtatca si
dreptul la cautarca fericirii".
Declararia tie Indep enden!a a
Stale/or Unile ale Americii

88

L Cu in c ep ere de la impli n irea varst c i legale.

ba rbatul ~ i femcia. Jan! nicio rc strictie in ceca cc privestc
ra sa. nationa litatea sa u rcligi a, au dr eptul de a se ca satori
~ i de a intc mc ia 0 familie . Ei au drepturi cga lc la con trac tarea casator iei . in dccursul casatoric i $i la desface rca e i.
2. Casato ria n u poate II incheiata deca t cu eonsim tam ant ul liber si dep lin al vi itorilo r SOli.
3: Fami lia eonstituie elementu l na tura l si fun damental al societatii $i are d rept u l la oerotire di n panea
societal ii $i a statu lu i.

Articolul 17
1. Ori ce persoana are d reptul la propri etat e, atat
singura, cat si in asociati e ell altii.
2. N im eni nu poate fi lip sit in mo d ar bitra r de
proprietatca sa.
.
A r ti co lu l 18
Orice om are dr cptul la libertat ea ga nd irii. de
constiinta si religi e: acest drept include libertatea de a-si
schimba religia sau convin gerea, preeum si liber tatea de
a- si mani fe sta religia sa u conv ingerea. singur sal! impreuna ell altii, atat in mod publ ic, cat $i pr iva t, pri n inva-

tatura , practici religioase, cult si indeplinire a ritua lurilor.

A rticolul 19
Oric e om a re d reptu l la Iibertatea opi n iilor ~ i
exprimarii: acest dr ept include libert atea de a avea op inii
fara imi xtiune din afara , pre cum si libert atea de a ca uta,
de a primi si de a ra spandi info rmatii si idei prin orice
mijloace ~i indepe nde nt de frontiere le de stat.
Articolul20
1. O rice p er so a na are dreptu l la libertat e a de
intrunirc $i asoc ier e pasni ca .
2. Nimcni nu ponte Ii silit sa faca parte dintr-o

asociatie.
ArticoluI21
1. O rice persoan a ar e d re ptu l de a lu a pa rte la
conducer ea treburilor pub lice al e tarii sa le. fie direct. fie
prin rcprezcntantii liber ale si.
2. Orice pcr soana ar e dreptul de a cc es ega I la
functiile pub lice din lara sa .
3. Vointa poporului trebuie sa eonst ituie baza puterii
de stat aceasta vointa trebuic sa fie ex pr ima ta prin alegeri
nefalsific atc , care sa aiba loc in mod period ic prin sufragiu
uni ver sal. ega l $i exprimat prin vat secret sau urmand 0
proccd ura cc hiva lcnta ca re sa asigure libertatea votului.
Articolul 22
G rice persoa na in ca litatea sa de mernbru al societatii
are drcpt ulla sec uritate socia la, ea este indrepratita ca prin
efortul nati onal si colaborarca intcrnationala. tinandu-se
seama de organizarca si rcsur scle ficcarei tari, sa obtina
re ali zarea drepturilor c conomicc, soe iale si e ult ura le
indi spcn sabilc pen tru dem nitatea sa si libera dezvol tare a
personalitatii sale.
Articolul 23
1. Orice pcrsoana ar e drep tul la rn unca , la libera
alegere a muncii sale. la conditii ec hitab ile si satis fa ca tc a re de munca, precum si la ocrotirca impotriva
sorn aj ului.

..Toti oamenii sunt de Innatura

in mod eg alli bcri si independenti
si au anum itc drep turi in erent e
nat urii lor, ndica dreptul la viata
si libert ate. prc cum si mijl oc ul de
a dob dndi :;;i conse rva proprictatea
si de a urm ar i sa obtina fericire si
siguranta."
Virginia BiI! ofRig hts (m a i 1776)

89

2. Toti oa menii, fara nic io discrimi nare, au dre ptul

la salariu egal pcntru mu nca egala,
3. Orice am care munccste are dreptull a a retribuire
echi tab ila si satisfacatoarc care sa-i asig urc atat lui , ca t ~ i
fami liei sale, 0 existents conforma e ll demn itatea uma ria
si completata. la ncvoie, prin a lte mijloace de protcctie

Edmund Burke 1 1729-1 797~

in lucrarea ..Re fl ecji i asu p ra

r ev ol uti e i di n Fr an ta " ( 1790)
afirma cit .Ce rost are sa discutam
dcsprc drcptul abstract al omul ui
1a hrana sal! 1a medi cament e"
Prob lema este cum se aj unge 1a
c le o i n acea stf d e li ber ar e vo i
rccomanda intotdeauna aju torul
fcrmi erului si a1 mcd icu lui. mai
curand decal al profesoru iui de
metafizica."

90

socials.
4. Orice persoana are drept ul de a intemeia sindica te
si de a se afil ia la sind icate pe ntru apararea intereselor
lor.
Articolul 24
Orice persoa na arc dre ptul la od ihna ~ i recreatie,
inclusi v la a lim itare a z ilei de munca si la concedii
periodice p latite.
Articolul25
1. Grice om are dreptul 13 un nivel de trai ca re sa-i
asigure sa na tatea si bunasta rea lui si a famili ei sa le ,
cuprinz and hra na, im bracam int ea, lac uinta , ingrijire a
medi ca la, precum si servicii le sociale necesare; el are
dreptul la asig urare in caz de somaj , boa la, inva liditate,
vaduv ie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a
mij loa cel or de subzistenta , in urma unor imprejurari
independente de voin ta sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire
deosebite. To]i copiii, fie ca sunt nasc uti in cadrul unei
casatorii, sau in afara ace steia, se buc ura de aceeasi
pro tcc tie sociala.
Articolul 26
1. O r ic e persoana are drept ul la invatat ura,
lnvata mantul treb uie sa tie gratuit, eel putin In ceea ce
prive ste invatamantul elementar si ge neral. Invatanucuul
teh nic si profesional trebuie sa fie la indemana tuturor,
iar inv atamantul superior tre buie sa fie de asemenea egal
accesib il tuturora, pe baza de merit.
2. Inv atamantul trebuie sa urrnareasca dezvol tarea
depli na a personalitati i umane si intarirea respectului fata
de drepturile omului si libertatile fundamentale. EI trebuie
sa pro mov eze intelegerea, toleranta, prie teni a intre to ate
popo are le si toate grupurile rasiale sau relig ioa se, precum
si d ez vo lta rea Organizatiei N atiun ilor Un ite pentru
m en tinerca pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului
de in vatarnant pentru copiii lor minori .
Arti colu l 27
i. Orice persoana are dreptul de a lua parte in moo
Iiber la viat a culturala a colectivita tii, de a se bucura de
arte si de a parti cipa la pro gre sul stiintific si la bine facerile
lui.

2. Fiecare om ar e dreptul la ocrotirea interese lor

morale si mate riale car e decurg din orice lucrare sti intifica,
litera ra sal! morals al carei autor este.
Articolul 28
Ori ce pe rsoana arc dreptu l la 0 oranduirc so ciala
si intemationala in ca re dr epturile si lib ert atile cxpuse in
prezenta de claratie pot fi pe deplin in fapt uite.
Articolu l 29
1. Ori ce persoana are indatoriri fata de colectiv itate,
deoar ece num ai in cadrul ace st eia es te posibi la dczvolta rea libera $i depl ina a personal iratii sa le.
To m ma so
C a mp a ne lla
2. in exercitarea drepturilor si libertatilor sale. fiecar e
om nu este supus decat numai ingrad irilor stabilite prin ( 1568- 1639) in lucrarca ,.Cctatea
leg e. exclusiv in sco p ul de a as igura cuve nita rccunoasrere Soarelui' (1602 ) afirma ca: .Pi
spun ca treb ui sa a i grija mai intai
si respectare a drepturil or si lib crtatil or alt ora si ca sa fie
de viata tu turor s i apo i de a
satisfa cute jus tele ce rint e ale moralei, ordinii publice si i indiv izilor in parte."
bun asrarii generaIe intr- o soc ietate de moc ratica,
3. Aceste dr eptnri si lib ertati nu vo r put ea fi in
niciun ca z exercitate contrar sc opurilor si princ ipiilor
Organizat iei Natiunilor U nite.
Articolul30
Ni cio dispozitie a prc zentei Dcc laratii nu poate fi
interpretata ca implicand pcntru vrc un stat, gru pare sau
persoana , dreptul de a se deda la vrco ac tivitate sa u de a
sav ars i vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi
sau libertati enuntate in prez cnta Declarati e.

----

APLICATIt

I. Raspunde la urmatoarele int rebari:

a) De ce dem ocratia este considerata reg im po litic , dar si ideal?
b) In ee ma sura reg imul politic democratic poate sa as igure egalitat ea de sanse?
c) C um a fost pos ibil. dupa al doilea razboi mondia l, ca in unele lari rcgimul
democra tic sa fie inl ocuit cu un regim totali tar, dictator ia l?
2. Enum era tre i c on di t ii nec e sa re pentru func tio narc a unui re g im p olitic

democratic.
3. Cons ideri ca dernocratia este un ideal ne real iza bil, posibil sau realizabi l?
A rgume nteaza ras puns ul,
4. Cum este asigurata partieiparea popo rului la guvernare int r-o democrati c,
comparativ cu un reg im politic totalitar?
5. Care sunt co nditii le ca re de te rmi na un guve rn sa-s i pastrez e, pentru 0 perio ada
de limp oarecare, receptiv ita tea fat a de prefc rintc lc cctaten ilor lui , pe care-i consi de rs
egali di n punc t de vedere politi c, iar toti ce tatcnii tr ebuie sa beneficiez e de sanse
neingradite?

91

6. De ce existcnta un or relatii de opozitie, de riva litate sau de concurcnta intre

guvern si opozantii sui reprezinta un element import ant al dcmocratizarii?
7. Com para co ncc ptiile de spre democratic a le lui K.R. Pop per si Ro bert A.
Dahl.

8. Enumera trci drcpturi pc care lc ai, precum si indatoririlc sau responsabilitatile

ce decurg din acestea.
9. Este posibil sii avem drepturi. dar rani responsabi litati? Imagineaza-ti cc s-ar

intampla intr-o socieratc in care toti mcmbrii acestcia ar avea drepturi. dar nu si indatoriri.
10. Aplicatie interdisciplina r ii - Care sum consec intele indeplinirii responsabi litatilo r' Formuleaza raspunsul tau in tenmeni de bcneficii si costuri implicate.
II. Consideri cii drepturile negati ve . in anumite imprejura ri pot intra in co nflict
Cll

cele pozitive?

12. Exista drcpturi la ca re putem renunta? i n cazul unui raspuns afirmativ, care
sunt accs te drepturi'
13. Care sunt d rep turilc rcfcritoare la invatam aru si la famil ie

Formati grupe sau fucratl pe

eeh

14. Discutati dc spre re spo nsabilitatile pe care Ie presupun dreptul la invatatura

si dreptu l la proprietate.
15. Ap lic atie int erdi sciplin a r ii - lden tificati in m ass-m edia ar ticole. repo rtaje

desprc cazur i de incalcare a drepturilor omului si posibile modalita ji de solutionare a

accstora .
16. ldentifi cati trei motive pentru care sc consider" eii d rep tur ile au un ro l

important in morula.
17. Formulati arg umeme pro sau contra neccsitatii exi stentei drepturilor omului.
18. Imag inati-va 0 situatie in care nu sunt respectate drepturile unei persoane.
Rca lizati 0 strategie care sa co ntribuie la rezolvarea problcmei identificate.
19. Aplicatie interdisciplina r ii - in opere literarc sau isto ricc, ide nt ificati caz uri

de incalcare a drepturil or omului

~i

modul in care autoritatilc au abordat problema

drepturil or om ului.
20. Ap lica t ie interdi scipli n ar ii - Mari le religii dezvol ta sistcrne mo ra le care
pro mo veaza d rept ur ile ornului . Reali zati 0 prezentare a drepturi lor sustinute de marile
religii .

92

w~
h-~

EVALUARE
) (dupa mode lul sub icctclor de baca laureat)

I. in functie de un criteriu ales. prccizati ce tipuri de libertate cx ista.

2. Enumerati trei tipuri de dreptate.
3. in ce masura ordinea estc compatibi la cu libcrtatea? Argumcntati raspunsul vost ru,
4. Ilustrati, prin ca re un excmplu co nc ret , inte les ul pc care il au notiunile de
drept negativ si de drept pozitiv,
5. Prccizati c inci responsabilitati pe ca re Ic presupune dr eptul la educatie.
6. A nalizat i suc cint oric e conccptie filosofic a de spre drcptarc. evidentiind:
a. spec ific ul dreptat ii din pcrspectiva conceptiei fil osoficc alese:
b. ideilc un ci a lte concepti! fi los o fice dcsp re drep tate , justificand totodata si
raportu l existe nt intrc aceasta si co nccptia 1'1 care v-ati re ferit 1'1 punct ul a:

c. un cxernp lu de siruatic concreta de viata care ilustrca za conce ptia ev idc ntiata
1'1 p unctul b.
7. Fic urmatoru l tex t:

Cele ma i cump lite situatii de rdzboi , cele tnai rele tor/uri Illl creea::a l"reo s tare
de luc ruri inumand: Il l! ex istd situa tie inumand : doa r prin fried. jl lga si recursul la
conduitcle magice voi decide ell ill leglitllrii ell inunianul; dar aceasui decizie este
utnand si-i voi puna intreaga responsabilitate. .. (J.P. Sartre. Fiinta si neantuli
Pornind de 1'1 textul dat , elabora ti 0 anal iza. de aprox imativ 2 pagini , a concept iei
lui Sartrc dcspr e libcr tate. in reali zarea anali zci, veri avea in vcdcre ur ma toarclc repe re :
- precizarea int elesu lui dat de Sartre cxprcs iei omul este condamnat safie libel':
- cxplicarea tczei lui Sartre pri vind fapt ul ca nu ex ista situatii inumane:
- caracteri za rea une i a lte pe rspect ive as upra Iibertatii . justificand totodata si
raportul existent intrc aceasta si punct ul de vcdere al lui Sartre :
- formularea unci ob iectii la adresa tezci lui Sartre potrivit carei a suntem abso lut
responsabili, deoarece alegerea ne ap art in e in orice moment a l ex istentei noastre:

- argumentarea unui punet de vedc re personal referitor la actualitatea opiniei lui

Sa rtrc priv ind asurn arca resp on sabi litati i ab so lute .
8. Formu lati argumente pro sau contra nece sitatii respectarii drepturilor omului.
:'\013: Se puncteaza ~ i utilizarea limbajului filosofic adecvat organizarca prezentarii - introducere.
cuprins. concluzie ~i incadrarca eseului in limita de spatiu prcciza ta.

93

CAPITOLUL

------------

Ac tul de cunoastere 1111 e redlleer~ \

,/
la cunoscut, act de asimilare (. . .). E ac t
I de instrdinare, de p ierdere , co ,'I act ul I
I dragos tei. E rise. Nil e a-simil-are , ei I
: alter-are. Te devitalizes! ddnd via td, dar I
po ate oncine procrea .
I
"
Constantin Noica /

V'"

------------

4.1. Problema intemeierii

cunoasterii
4.2. Forme de cunoastere
tipuri de adevar
Joan :\liro. Compozitie

'----------

Sursele cunoasterii
Cu noastcre si adevar

4.3. Adevar ~i eroare

\.
Evaluare

~i

4.1.

PROBLEMA I NTEMEIERII

C UNOA~TERII

Problema intemeierii cunoasterli

Una dintre ccl e mai v ec h i ~i mai importante
intrebari la care fil osofia a trebuit sa ras pu nda es te Ce
este cunoasterea'l sa u Care este sursa cunoasterii'l ,
raspunsurilc fiind foarte diferitc si chiar contr adi ctorii .
Cunoasterea ar putea f definita drept procesul prin
care ornul , in cali tat e de subiect co gn itiv, as im ileaza
informational lumea in calitate de obiect de cunosc ut,
Observam ca procesul cunoasterii presupune simultan dou a
clemente, subiectul si obiectul cunoasterii intre ca re se
stabileste 0 relatie de tip cognitiv-informational, care presupune intervenria omului care prin intermediul limb ajului
traduce ~i exprima caracteristicile lucrurilor in cun ostin te
(opinii, terorii, idei , j udecati). Cunostintelc dobandite si
ch iar procesul de obtinere a acestora pot deveni obi ect al
cunoasterii. contur andu-se gnoseologia (in limba grea ca .
gno sis inseamna cunoastere si logos, teorie, stiinta, de ci
teoria cuno osteriii ca domen iu distinct al filo sofi ei. A stazi,
se utilizeaza si termenul de epistemologi e, ca teorie a cunoasterii stiintifice, gnoseolog ia ava nd ca obiect tot alirate a
formelor si modalitatilor cunoasterii omenesti .
Dad suntcm intrebati care este definitia cunoasterii,
multi dintre noi suntem tentati sa spunem ca tennenul de
cunoastere insearnna a avea a opinie ad evarata. Rezultatul
cunoasterii este cunostinta. In general, prin cunostinta
intelcgem a propozitic, judecata care coniine informatii
dobandite in cadrul cu noasterii comune sau a cel ei de tip
stii ntific, iar prin eel de opinie intelegern 0 propo zitie,
judecata prin care se exprima 0 cunostinta. in cadrul
cunuasterii comune echivalarn tennenul de op inie cu eel
de piirere , idee, gdnd, iar in filosofie, termenul se refera la
a judecata care nu are fundament riguros si care aparent
imbraca fanna cunoasterii (motiv pentru car e i se acorda a
atentie deosebita).
Cunostintele pot fi elasifica te in fun ctie de diferite
criterii , insa cea mai uzuala fiind cea in care vorbim despre
cunostinte false si adeviirate. in functie de criteriul
ad e varu lui . De-a lungu l timpul ui, au existat opinii in
ade varul carora oamenii au cre zut chiar multi ani pentru
ca acestca sa sc dov edeasca a fi fal se (de exem plu, opinia
ca Pamantul este plat sau ca este in centrul Un iver sului) .
Din punct de vedere al valorii de ade var, opiniilc noastre
pot fi adc varatc sau false si nu put cm spune ca orice opinie

Identificati sensu 1 termenu lui de cunostima in textul urmator:

Afinnatia noast rdfundamentala deocamdatd se re::lIlJui fa
a uit: (...) cunos tinta este cera
deosebit de realitatea de CIIIIOSCIlt
si deosebit in acelasi timp de

realitateo CIIIIUSC(1loare. ( . . .) Prill

IIrmare , atune! cand ell SPUIl ca 0

cunostinta este adevdratd sa il 0
cunostintd este fa lsd. elf IIlI splln
di ceea ce exists sail 'Ill exista in
realitote. ci SP UII p il l' si simplu cd
ceea ce a m ell ca cunostinta COl'esI pnnde ill chip univac unei reolitdti
exterioare. alta decdt cunostinta.
(. ..) il1 tre adeviir $1 realitate, insa.
este 0 distantii enormti. Am putea
spune ca /Ill existd aproape ni cio
legiiturd [litre adeviir st realitate.
o CIIl/O,Uillrii adevdratd este 0 Cll 1I0,,tll1(1 care inn apare tnie intot-

II

deanna in aceleasi conditii. [n

, f ellll aces ta /llsa c UIIO.>{ilJ{a, Si ill
,.: forma ei cea tnai g el/era/a, Jill csre
propriu-zis reflex al realitiitii, ci
seJl111 al realiuuii .
X at' Ionescu ( 1890- 1940). CUI'S
de metufizicii
I

L
.

'

95

adevarata rep rcz inta 0 cunost inta, deoarece c unostin ta es te

o opinie adevarata ca re tre buie sa fie susj inut de moti ve,
de tem eiuri necesa re si suficiente prin ca re sa sc just ifice
acest lucru . Oameni i co nfunda cu usuri nta simpla opi nie
si cunoasrerea (vezi textul lui Platon), iar filoso fia poate
deven i 0 modalitate de educare a caracterul ui. a firii um ane
pri n intermcdiul cunoa$te rii.A1itul pcsterii sugercaza ca
ex ista do ua mari su rse III fo rrnar ea opi niilor: experienta
st ratiunea , iar ide ilc pc ca rc ni Ie form am cu a juto ru l
ex pcricntci. prin intcnncdiu l sirn turilor, sunt simple pareri
(drna), cunoasterea adevarata (ep isl em e, stiinui) se
i n general. prin obicct ide al i realizcaza numai ell ajutorul intel ectului .
intele gem un obicct COl1CCpu t de
De cxemp lu, pentru a enunta opinia "Tabla es te
ga nd ire ca limit a imaginarn spre
gra"
am utilizat sim turile. iar pentru a en unt a opinia
nea
ca re poate evolua un obiect real.
" Toate num crc le pare sunt divi zib ile cu doi ", am utilizat
r atiu nea . Observa nt ca si m tur i le , re sp ectiv ra tiunca
rcp rezinra sursa cun oasterii ex prim ata prin intcrme diul
op iniilor. Dupa ce am identificat doua surse ale cun oaste rii,
vorn identi fica doua orie ntari filosofice. deoare ce intrebarea
referitoa re la orig ine a cun ostintei a dat nastere disputei
din tre e mp irism ~ i rati onali sm. Filosolii r a t ln n a llst i
(R, Descartes, B, Spin oza, G ,W, Leibniz) au conside rat ca
numai ratiun ea po ate oferi leg itimitate unci opinii (vezi
textul lui R, Desc art es), In timp ce filosolii empirlsti
(F r, Bacon, ,I, Locke, 0 , Hume) au con siderat ca intrcaga
Ident ificat i specificul ernpi- t noastra cunoastere i~i are surs a in impresiile simturilor,
r ismului s i rati o nali smulu i in i iar daca 0 opinie nu prov ine din date le senzorialc, atunci
fragmen tul urrn ator:
ea nu poatc II co ns idc rat a cu noastere (vczi textul lui
Chcstiunea originii CIIIIO,\'tin- t ,I, Locke), Atunci ca nd sustine m ca surs a cunoasterii es tc
lei da nasterc contrastnlui dintre ce a care legitimcaza 0 op inie. co ns ide rarn ca om ul a facut
ratio nal ism si empiri srn (sail
o optiune si anume accca de a caut a adevaru l si nu falsul
senzualism] . Empirismul derivd
(vczi tcxtul lui Fe. N ietzsche) , Estc justificata 0 asemenea
orice ClIl1o,'1til1la dill perceptie,
atitudine ? Trebuie ca in toate siruatiil e sa prcferam ade varul
ranonalismul dimpotrivd (!firm{i:
cunostinta ,,>'tiinl{{ica /Ill poate si nu falsul? Daca ana liza m ma i bin e situatiile con crete de
viata, vom raspunde ca falsul es te prezent In viata no astra
proven! de foe de la sinnun, generalitatea ,\'i necesitatea if 5/111/ $i atun ci ne intrebam Ce este ade varul si de ce oam enii
esentiale. asada r ea este
01 inte lig entc i,
Fr. Pa ulsen,

/1/1

"tntroducere in filosofie

96

produs

i-au acordat a asemenea impo rtanta't

Pl ecand de la prin cipa lele facultati cogniti ve ,
sirn turilc ~i ratiunea (inte lectu l), vo m di stinge doua tip u r i
de intuitii ~ i de idei : sensibile s! ratio na le (int elc ctualc).
in scns restra ns, senz atia, perccptia si reprcz cntarca sunt
co nsi derate intuitii sensibile. in sens larg , vorb im despre
intu it ii se nsi bile, atunci cand sc nza tiile , perceptiile ~ i
rep re zentarile s unt co ns t icn tiza te de catrc intelcct ~ i
tr an sformate irr id ei care s unt ex pr im atc cu ajutoru l
limbaju lui, Ac tu l de cunoas tere esle con sid erat intuitiv,
deo arece se rea lizcaza prin cont act ul dir ect int re simtu ri ~ i
ob iectul de cunoscu L Sc p une Inlrebarea da ca ral iunea ~i

lim bajul nu anuleaza ca racterul intuitiv al cunoasterii? Una

es te se nza tia de al b si alt ceva cste propoz itia ..Zapad a este
a lba. " , caz in c are nu numai ca no i co ns tie nt izam si
exprimam senzatia, ci si reali zam un proces de co mpa rare

ell altc scnzatii pcntru a 0 discrimina

~i

integra intr-o anu-

tnit a categoric. Pute m mcrge mai departe si sa prc supunem

ca tcrmcnii sau propozitiile care redau informatii senzoriale

si perceptive despre lumca inconjuratoarc int rodue si ele
c unos tinte intu itive. deoarcce se forrn eaza co nco mitent ell
rcce pta rca informatiil or. iar co m pa ra tiile pe care lc
prc su pu n sunt spo ntanc , Astfe!. aceste idei sau not iuni sunt
tot cu nostinte sau idei intuitive. pe care Locke Ie numea
idei simple. Un tip diferit de intui tii il reprczint a ce le care
exprima stari me ntale ale subicctului, care se rcali zcaza in
min tc, care .Jsi percepc" propriile stari si se comportata ca
un simt este nu rnit i.sirn t inte rn" (vczi textul lui J. Locke).
A lti filosofi au con siderat ca proccsul cunoasterii adcvarului
poa te f rcal izat .unai degraba prin cred inta decat prin
rati unc", adi ca ratiunea trcbuic sa fie preccdata de credi nta,

deoarece accasta are rol purificator, iar ratiunea care ne

conv inge de accst fapt , precede crcdinta (Augustin) .
Rutionalismul, (in limba latina. ra tio inscam na
ca leul) cons idera ratiunca d rcpt izvo r si tcmci a l cu noas terii.
nu a reu sit sa ofere un ras pu ns satisfacator pro bl cmci
acord ului stru cl uri lor logi co- m atem atice cu cxpcric nta,
producand diferi te punc te de teorii referitoare la ideile
innas cu re (R. Descartes). la ideea unui acord pre stabilit
intrc struc tura realitatii si ratiune (G.W. Leibniz) etc. Nevoia
de cunoastere a spiritu!ui nu poate fi rcalizata dec at daca
urmeaza regulile unci mct odc bine articulate care are ea
principala regula faptul de a nu accepta ca adcvarate decat
ide ile cla re ~i distinc te, care apar as tfe l ca evidcnte pent ru
rati unc. Aceste idei clare si di st incte IllI pot pro ven i din
cx pcrienta, deoarece simturile ne inseala si ne putem indoi
de o rice cuno asterc (chia r ~ i de cea rn atem atica ) dad!
pro vine de la simturi. Dcsi toate cunostintc lc pot Ii puse la
indo iala, ramanc totu~ i ccva de ca re nu m a pot indoi $i
anume faptul ea eu gandcsc ~ i deci ea eu sunt: cogi to. ergo
s /lm (vezi tcxtullui R. Descal1es).
Emp irislIllll - considcrand ea singura sursa a cunoa~terii es te experie nta - form uleaza pri n intem lediul lui
J. Loc ke prin c ipa le le sa le le ze : exista 0 cun o a ~terc
ncmij loci ta. cu noa~tere senzo ria la considerata cunoa ~terc
plIra. adid indcpendenta de struc tllri le s ubiec tu lu i
cunoscator: cunoa~terea prill sim\Uri est e rezllltami simplei
inrcgistrari de ditre subiect a ac tiunii o biec tului: in cunoa~tere. subiectul este pasi\'. lipsit de spontaneitate. numai
obiectul lii nd activo cuno ~t inta este 0 co pie a real itali i

Cititi textul:
in[eleg prin intuitie 1111 aceo
nerceptie nesigura pc care 0 all
sinnurile (... ) ci aflarea . de catre
inteligentu puni si addnciui in
si ne. a unu l concep t intr-a uir de
s imp lu d e/ ill i t . in c d t 1111 ma i
rtimane nicio flulo ial a as upro
lucrutui pt.' care treb nie sd-l intelege m. ell alte cuvinte. Illimesc
as tfe l conceptul ace/a neindoielnic al in telig en t ei pure s i
addncite in si ne. m;scl/t numui
prin hnnina tnint ii si mai sigur
decal tnsli,\'i ded uct ia.
R. Descartes. ReX" Ii utile ~ i cla-

re pentru indrumarea mintii

I _ .Ce intclcgc R. Desc art es prin

l!:. l tll i1ie?

ldcntificati conceptc1e filosofice specifice teorici cunoas-

terii :
Critica acestui rati onalism
matetnatic s-af cut istoriceste de
/III al duilcu mare vurent al filo .'i(4 iei modern e, allllme em/;;rismill t'lIgl e=. .J. Locke ,\'i D. HI/m e
sw l/ rCf)l'e=elllal1lii Illi de seallui.

(... ) Grq' ea/a rafiollll li s11I1I /lli shi

i ll aceea cd

eI eli l lOa,He Ill/m ai

(1

f orma. de ~ui;lI fO . ceo 11Iale mati Cli

,'Iidllpa tiparu l ei ' Tea sO}0l'11Ie=e
lOale $liilllele.

Fr. Paulsen.
b,troduu re ;/1 } i/oso} ie

97

exterioare si ideca obiec tului si aeeea a obiecti vitatii sunt

opuse ideii de activitate a sub iectu lui. Aceste teze sunt
considerate punct e slabe de catre rationalisti si vor constitui
obie ctul criti cilor.
Platon (c.42 8-c .34 8 i.H .). Republica
Mitul pcsterii .
I . Ma i de parte - am zis - asemuieste firea noas tra
in pr ivinta cducatiei si a lipsei de educatie cu urmatoarea
intamplare : iata ma i mu lti oam en i aflati intr-o incaperc
subpamanteana, ca intr-o pestera, al carei drum de intrare
da spre lumina, drum lung fata de (lungimea) intregu lui
pesterii. In acea sta incapcrc ei sc gasesc, inca din copi larie ,
cu picioarele si grumazur ile legat e, astfel incat trebui e sa
stea loculu i si sa privea sca do ar inainte, tara sa poata
Platen
.
sa-si rot ea sca cape tele din pricina legaturi lor. Lumina le
Ic . 428--<. 34 8
vine de sus si de depart e, de la un foe aprins inapoia lor ;
iar int re fo e si oa menii legati este un drum asezat ma i
sus, de-a lun gul caruia, iata, e zid it un mic perctc. asa
cum este paravanul scarnatorilor, pus dinaintea ce lor ce
privesc, deas upra caru ia isi arata ei scamatoriile (. .. ).
C iti ti textu \:
Vad - spu se el.
Auguste Conne sus tine ca ar
( ... ) mai incearca sa vez i si ca , de-a lungul acestui
exista treifa zc in ist oric.1spiritului
perete, niste oameni poar ta felurite ob iecte care dep asesc
omenesc: starea teo logicd. in ca re
in ina ltim e zidul, mai poarta si statui de oam cni, ca si alte
inteligenta isi exp liciifenomenele
fapturi
de piatra sau lemn , luerate in ehipul eel rnai divers.
natura prin COl/ze snpranaturale, I
Iar
dintrc
cei care Ie poarta, unii, cum e si fi resc, scot
prin miracol $1 interventii arhi sunete
,
alti
i pa strea za racerea .
{rare; starea metafizicd. in care
exp licatlile SU I/ ! dale de cauze
Ciudata imagine si ciudati sunt oarnenii legati.
abstvacte. 1.1 priori: in sfdrsit.fazu
Sun t asem anato ri nou a - am spu s. Cand crezi ca
nhimd. stareapoziti\'(] a spirintlui.
as tfe l de oamen i au vazut, mai inta i, din ei insisi, cat si
cdnd spi ritul omenesc /III se mai
din sotii lor a!tceva deca t umbrele care cad , aruncate de
intreabo pe sine. pentru a explica
foe. pe zidul dinaintea lor? ( ... )
I/arum , ci intreabd ills(i~'i nalura ,
Iar daca ei ar fi in sta re sa stea de yo rba unii eli
prin observatie "~oj expenentd. (... )
altii,
nu
crez i ca oam enii nostri ar socoti ca, num ind aces te
j lata. dupii Comte. cele 'rei marl ~
um bre pc care Ie vad, ei numesc realitatea? (.. .)
' .faze pe care Ie !,riibare (' 1I11O(1,\'{e. rea Oll1elleasca .
in general, deci - am spu s eu - asem enea oameni
. A nt on Dum itri u, Retrospective
nu ar putea lua drept adevar dec at umbrele lucrurilor.
Pot f ascmanatc cdc trci
2. Priv este acum in ee fel ar putea fi dezlegarea lor
faze dcscrise de A. corn tecupro- I
din
lantu
ri si vindecarea de lipsa lor de minte, dac a asa
ccsul c unoasteri i prez en tat in
ceva
le-ar
sta in tire: atunci cand vreunul dintre ei s-ar
Rep ublica (Mi tul pcstcriiI? Argupomeni
dezlegat
si silit, deodata, sa se ridice, sa-si roteasca
rnentati raspunsu l.
grumazul, sa umble si sa priveasca spre lumina, facand el
toate acestea, ar resimti tot fclul de dureri , iar din pricina
straluc irii focul ui n-ar putea privi acele obiecte, ale caror
umbre Ie vazusc mai inainte. Ce crezi ca ar zice, daca cineva

I
I

98

i-ar sp une ca ceea ce vaz use mai inaint c cra u desertaci uni,
dar ca ac um se a na mai aproa pe de ceea-cc-cste si ca. intors
catre ceea-ce-es te In mai mare rnasura, vede mai eo nfo nn
cu adevarul' ( )
S a da. ( )
3. Dar da ca c ineva I-ar smulge cu forta d in locuinta
accasta, du candu-I pe un suis greu ~i pieptis, nedandu-i
drumul pa na ce nu I-ar fi Iras la lumina soa re lui ( . . .) nu i
soar umple och ii de stra lucirc, ast fel incar nu ar putea
ve de a nimi c din lucrurilc socotite ac um adeva rate' (...)
C rcd ca ar avea ne voie de ob isn uinta, daca ar fi ca
sa vada lumea cca de sus. lar mai inta i. el ar vcdc a mai
les ne umbrele, d upa accea og lindiri le oamcnilor si ale
ce lorla lte lucr uri, ap oi lucrurile ele ins ele. In co nti nuare,
i-ar fi mai usor sa pri vcasc a in timpul nop tii ceea ce e pe
ce r si cerul insusi, privind deci lum ina ste lelor si a lun ii
rnai curand decal. in timpul zilei, soarele si lumi na sa.
C um dc nu' (...)
Dupa aceasta , ar e uge ta in legatura ell soarelc, cum
ca ac cs ta de rerm ina anoti mpur ile ~ i an ii, ca el ca rmu ieste
totu l in lumea viz ibila, fiind cumva raspunzator si pe ntru
ima ginile acel ea, va zute de e i (in pest era ).
E cla r ca aici ar aj unge. du pa ce va fi straba tut toate
celelalte crap e. ( ... )
4 . Mai gande ste-te si la urmatorul as pect : daca.
iara si, acel om cobor an d, soar aseza in acelasi sca un de
unde a plc cat, oare nu ar avea ochi i plin i de in tunec ime ,
sos ind deodata dinspre lume a insori ta?
Ba da - zise .
lar daca el ar trcbu i din nou ca. interpretan d umb rele
aeelea, sa se ia 1a intreccrc eu oamenii ee au ramas totdcauna
legati si daca ar treb ui s-o faca chiar in clipa ca nd nu vede
bine, inai nte de a-si obi snui och ii, iar daca acest timp ceru r
de reobisnui re nu ar fi cu totu l scurt. oa re nu ar da el prilej
de cis'? Si nu soar sp" ne despre cl ca. dupa ce s-a urcat, a
revenit cu vederea corupta si ca. deci , nici nu mcrita sa
incerci sa sui? Iar pe eel ce incearca sa-i dezlege $i sa-i
conduca pe drum in sus. in caz ca ei ar pUlea sa puna mainile
pe el ~i sa-I ucida. oare nu I-ar ucid e'?
S a chiar a ~a .
la ta. dra ga Gla ucon. ( . . .) dom eni ul desc his vederii
e asem an ator cu loc uin\a -i nch isoa re. lumina focul ui din
ea - cu pulerea soard ui. lar daca ai socoti urcu~u l ~ i contempla rea lum ii de sus ea repre zentand su i~u l sulletului
caIre lo cul intelig ibil u lu i. ai inte le ge bine ceea c e
nadajduiam sa sp un (.. .).

Cc tipuri de cunoa stere sum

prezentate in urm atorul fragment:
Peaceastd linie. 0 admirabiki
noutate s-a ivi t ;11 istoria culturii
stiint ifice. Ori cine poatr inregistra astd zifaptul cliode \'It'o dotuitrei veacuri.Iegile se eduCt1 si ele.

Ieoriile stiimifice noi 1/11 contrazic

,\"i il/ltiwrtipe cele vechi: lc Iiirgesc
I IIIII/Uli, pe ntru a Ie j 'I C(' sa dea
socoteulu de abat eril e de III ell'.
Spre deosebire de tipul cunoasterii
trecute. care de jiecal'c data venea
sd orate ca t de gresite fuseserd
cele anterioare ei, s-a ivit tipul de
cwwa.~tell' ..prin intcgrini suc ce sive ". i/ l (lI1Wl1i lC limite, c unoasterea celor vechi nu fusesc g resi tii:
dar ,'i-1l11 ivit. in : O/1'/ C cc depd sean lIccst l' limite. cxceptii de la
reg nlii, i a r at un e! regula s -a
tnmsfigurat.

Co ns ta ntin ~o ica (1909-1 988),

JloJ"/1I1cultural european

l den t ifica ti semni fi cati a

co ncc ptului d e cert muiine in
urmato rul text:
Or i de cate ori p ercepem /111
acord sa ul/it dezocor d intre une le
idei ale /100S1re, al'em 0 cunostimii
ecrU ;. Ori de CQleori Sll1l1em siguri
cd ac este idei SII11t in acord C'U realitatea /ucmrilvr: a \'em v Clmv ,"tif1(ci ce nci ,'ii reala. COl1sidcriilld
drepl criterill aeordlll il11re ideile
IIOll s! r e ,\'; r ealitatell ' 1(cl'lII'iIOl:
ered cd lim arcira' til ce COlis/ a
(/(Iel"llrllta certitudillc, ('e/'rillldinea

reahi (",),
John Locke. Es eu a.m pra illl ele,'wlu; mll elt csc'

99

Friedrich Nietzsche (1844-1900), Dincolo de bine

~i

de dill

Fredrich Nietzsche
( 1844- 1900 )

C ititi te x tul :

Rationamentele noastre sum

intemeiate pe dond tipuri de prin~ cip ii: pe princ ipiul contradictic i. ill
I virt utea caruia socotimfals tot ce
cuprinde in sine 0 contradictie, si
udev'drat ceca cc este opusfalsulni.
ad icii in contradictie ell acesta: 5i
pe pri nc ipiu l rutiu nii sufici ente. ill
vinutea caruia considerdm co
niciun fapl 1/11 prul/e [i odevann
sail real. nicio p ropozitie - veridied fiin( sd existe 1/1/ temei, 0
~ ral il;n e suficientii pentru care
lucrurile .'II/III O,Wl si II/{ oltfet. des!
tet ne iurile aeestea de cele tnai
multe ori /III potfi ClIIlOscllte.
Exis t a de ascmellca dOlld
Ye/uri de adeviirun - cele de ratio~ /lalJl eJlI si cele defapt.
G.W. Lciblnz. Monadotogiu

Prezentati cele doua principii

pc care se intemeiazii rationamen~ tele noastrc. utiliza nd ~ i cu no~ t i n - I
I tele doban ditc in cadru l orclor de
I logid i ~i argumen tare ,

100

Valoare ~ i adevar
Pr esupunand ca no i vre m adevarul: de ce 1111 mai
deg rabd nead ev arul ? Sau poat e inccrtitudinca? Sau chiar
nestiinta? - Oare problema va lo rii adcvarului este eea
care s-a prezent at in rata noastra, - sau noi fost -am cei
care am pasit in fata ei? Care dintre noi e aic i Oedip? Si
care e Sfinxul ?
Fa lsitat ea unci judccati nu constituie inca, dupa
pa re re a noast ra, 0 o b iec t ie impotriva acesteia ( . .. ).
renuntarea lajudecatile false ar inscmna renuntarea la viata,
nega rea vietii. A ad m ire fapt ul ea Neadevaru l este 0 co nd itio
a vietii inseamna desigur a te opune in mod primejd ios
sen time ntului obisnuit al va lorilor: iar 0 filo sofie care isi
ingad uie aceasta cutezanta se plaseaza, prin aceasta, dinco lo
de Binc si de Rau. Norodul n-are decat sa cr eada ca, dcci
cunoasterca inseam na .. 3 cun oaste capatul lucrurilor",
fi losofu l tr ebuie sa-si spuna: da ca analizez procesul
exprimat in propozitia "eu gandcsc", o bti n 0 serie de
a firmatii indraznctc a carer justifi car e este difi cila, poate
chiar imp osibila, - de pi lda ca ell sunt ee l ca re ga n de~te,
eil gandire a este activitatea si produsul un ci fiinte conceputc
in c hip de cauza, ca exista un " Eu", in fine , ca s-a sta bilit
in pr ealabi l ce anume se inte legc prin gandesc, - eneu stiu
ce este gandirea, Caci, de nu m -as fi decis in prealabil asupra
problern ei, cum as putca sa hotarasc ca nu este vorba mai
degraba despre ..3 voi" sau .,a simti"? Pc scurt "eu gandesc"
pre supune ca ell compar starea m ea momentana ell alt e
sta ri cun osc ute de m ine pentru a stabili cc anume estc ca:
dat fiind ca sunt ne voit sa recurg la .cunostintc" din alt e
dorncnii , aces t "e ll gandcsc" nu arc p entru mine nicio
val oare de certitudine nemijlocita, - In schimbul acclci
"certitudini nemijlocit c" , in' care poate crcde norodul in
anumite cazuri , fi losofului i se da un manunchi de probleme
m etafizi cc , adevarare probl erne de co ns tiin ja intelectualc,
care suna astf el: "De uncle am luat notiunca de 3 gandi ?
De ce cred eu in cauza si in c fcct? Ce imi da dreptul sa
vo rbesc dcspre "eu" , si, mai mull. dcspre un "eu" in chip
dc ca uza si, in sfarsit, chiar de spre un .eu" in chip de cauza
a ga nd irii? " Ce l cc se ineumeta sa raspunda de in data 1a
aceste intreba ri invodmd un fel de int uition a cu n oa~te ri i.
preeum 0 face eel care spunc " Ctl gandcsc ~i ~t ill ca ae est
lucru es.te ee l putin adevarat ~ real , cerl" - aec1a va pri111 i ~a
ras puns din partea unui filo sof dc azi un suras ~ i doua
intreba ri: .,Domnu le, i-ar da poate de inleles filosofuL este
im probabil ea dumneavoa stra sa nll va in~e l ati ; dar de ee
va trcbll ie. eu or ice pret. ade varul?

Re ne Descartes ( 1596- 1650), Discu rs aSllp r a metodei,

pentru a ne conduc e bine ratiunea }'; pen ttl, 1I ciiuta
adeviirul ill stiinte
Gan desc, deci exis t
(... ) Dar fiindca atun ci dorcam sa rn a dedic numai
cercetarii ad evarulu i, m-am gand it ca trebuie sa fac ex act
co ntra ri ul, adieu sa dau la 0 parte ea ab solut fal s tot ceca ce
puteam sa-rni inch ip ui ca cuprind e cea mai mica indo iala,
pe ntru a vedea daca n-a r ramane d upa ac cea in conv inge rea

mea ceva care sa fie cu totul neindoielnic.Astfel, din cauza

ca simturile ne ins ea la uneori, am vrut sa prcsupun ca nu
exi sts niciun lucru care sa fie as a cum e le ne fae sa ni Ie

Ren e Descartes
( 1596- 1650 1
Info : M atematician. flzician si
filosof francez. co nsiderat repre zcntnnt al rat ionalism ului.
Opera: Regu li pentru indnnnnrca
tnintii (1628), Discurs asupra
metodei ( 1637 ). Mediratii despre
p rim a f ilOSO.!ie ( 164 1). Prillcit.Jiile
filosofles ( 1644) . Pasiunile sll/Ie - '
tului (16 49) .

imaginam . Fiindca exista oamc ni care chia r si atunci cand

rationeaza asupra eclor mai simple subiecte de geometric.
se in seal a (...) am ind epartar ca false toate arg umen te le pe
care Ie luasem mai inainte drept dern on strati i. In sfarsit,
considcrand ca aceleas i ganduri pe care Ie avem ca nd
suntem treji nc pot vcni, de ascmenea, cand dormim. fara
sa fie i ll acest caz adevarate, 111- 3111 hotarat sa prcsupun ca
toate lucrurile, care imi veniscra vreoda ta in minte nu erau
eu mult mai ade vara tc deca t iluziile din visurile me le. Dar
sa /uiim C (I esempln aceastav
indat a dupa aeeea mi-arn dat seama ca. in timp cc voiam ' lm catc'i de ceani. care to cmai afast
sa gandesc ca totul este fals. trebuia eu ncccsitate ca eu, l scoasd dill SIUp: 1111 ~\'i-a picrdnt
care gandcsc , sa fiu ceva: si observand ca acest adevar: i incd dulceata tniern pe ca re 0
gandesc, deci exist era at at de fenn ~ i de s igur, in cat toate continea {. .. ). Da r iatd eel. in /imp
ce vorbesc. este apmpiata de/he:
presupun erile ccle mai cxtravagante ale scepticilor nu erau [ ceea ce if mai ra lllasese dill aromc'i
capabile sa-l zdruncinc, am j udecat ca puteam sa-l iau lara b e isnpriistie. (...). devine lichida
nieio so vairc drept primu l prin cipiu al fi loso fie i pe care 0 (...l. Dupaaceastaschintbarc. mat I

!.

ca utarn . (...)

Dupa aceas ta. am exa minat ceca ee in general se

cere unei propozitii ea sa fie adevarata ~ i sigura, si deoarece
tocmai gasisem una pe care 0 stiam astfe l, m-am gandit ca
trebuia, de asemenea. sa stiu in ce consta aceasta eertitudine.
Observand ca in aceasta propozitie: giilldesc. deci exist >
nu este absolut nimic care sa rna asigure ca spun adcvarul ,
afara de faptul ca vad foarte clar ca pentru a gandi trebuie
sa exi ~t i , am considerat ca pute am sa iau drept regula
generala ea Ilicrunl e pe care Ie concepem foarte clar ~ i
distinct sunt toate adevarate, dar ca exista 0 oare care diliculta te num ai in a observa bine care sunt acele lueruri pe
care noi Ie eonce pem in mod d istinct. Dupa aceasta, refleetand asupra faptului ca ma indoiam ~ i ea, prin unnare,
fiinla mea era cu totul d cs avar~ ita. intrud it vedeam ciaI'ca
a c u noa~te era 0 mai mare perfeqiune ded it a te indoi,
mi-am prop us sa cercetez de unde invatasem sa gandesc
ceva mai desavar~it dedit cram eu ~i am aflat in mod evident
ca aceasta trebu ia sa fie de 0 na tura intr-adevar mai
desa var~ ita .

:; rdm dn e oare aceeasi ce a rd ?

~ Trebuie recunoscut cii ramallc. si

tnitneni

1111

poa te nega aceasta.

~ A ~'ad(ll: ce ellJlOa,Hem. defapt.

I' de ceani?
clontate.
ell

elf :

la aceastd bucatd ~
sigul'al1(a eli 1111 f
poate j i nimi c dill tot ceca ce alii
retnarcat ta ea prin intermcdiul I
mala

siJllfurilOl: pe l1l1'1/ ca . foale /II CI'I/ - r

rile ca r e SlI n! in depen dell(r'i de
glls t sa il dc miro.\'. .'ill/I de wi:. sail .

de p ipii it. o ri de au: - sUIIIschilll~' i /otll~' i ceara 1'(1111 0ll e aee ~ ea,'1i ceara ( . . . ). li'ehuie. a,w dar sd
cad de ac o rd. ( . . .) ('(1 1/11 exis /{j
n im ie alteem dee of il/fe /ecflll
sing ur care 0 pocHe inlefege ( ...).

abate.

Rene L>escartes.
J fCdilarii metaji:ice

I-_.--

Idcntifieati concepte1e ~i caspecifice teoriei cu n oa ~ ~

ten t.
t e ~~ rii l e

.......

101

.lo h n L ocke (1632- 1704 l , Esell asupra in telect ului

omen esc
C unoastere ~i experlenta
2. Toate ideile rill pe calea senzatiei sail a reflec tiei.
Sa pre supunem. deci, ca mintea este oarecum ca si a coala
a lba de hartie, pe car e nu sta scris nirn ic, ca e lipsita de
orice idee. cum ajunge ea sa fie in ze st rata? De unde
dobandeste ca aceasta nernasurata m ultime de idei pe care
Jo hn Locke
imaginatia lara od ihna si rara margini a omului i-a infa( 1632-1704)
tiseaza intr-o di ver sitate ap roape nesfar sita? De un de are
In fo: Filosof german. considerat
ea to ate elernente le ratiunii si ale cunoasterii? La ac easta
fo ndatorul propriu-zis al empirismului modern . A clasific at eu ra spund intr-un cu vant: din experienta , Pe ace asta se
sprij ina cuno asterea noastr a ~i din ac easta provine in ccle
ideilc in simp le $i complcxc.
prim clc fiind izvoratc din expe- din urma ea insasi , Ob servaria no astra, indreptata fie sp re
ricnta intemd sau extcrna. iar ce le obiectele ex tcrioare scns ibile. fie spre procesele launtrice
comp lexe sunt obtinute cu ajutoale mintii noastre. pe care Ie percepem ~i asup ra caro ra
rul intelectu lui pr in procese de
reflectam este ceea cc procura intelecru lui toate elementele
combinare. cc mpararc si abstracga ndirii . Acestea doua sunt izvoarele cunoasterii, de unde
tiza re a idcilo r si mp le. Respi ngc
se nasc ideile pe care Ie avem sa u pe ca re Ie putcm avea in
teoria idcilcr innascutc.
Opera : Scrisoare despre role- ch ip natura l.
3. Obiectul se nzatiei este primul izvor al ideilor. Ma i
rcll1(ti (16 8 9 ). Eseu a.wp ra
intelectului omenesc ( 16 9 0). intai, simturile noa stre venind in atinge re cu anum ite obiecte
Douii tra tate de guvemare civitc
se nsibile in trod uc in rninte difer ite pc rcept ii, potriv it
(1690).
felurit elor cai pe care acc le obiecte lucreaza asu pra simrului;
in acest fel aj ungem la aceste idei pe care Ie avern despre
gal ben. alb. cal d, rccc, duro am ar, dulce ~i to ate acelea pe
care Ie numim calit ali se nsibile, despre care, atunci ca nd
eu
spun ca simturile Ie introdue in minte, intelcg ca ad uc in
Cititi tex tul:
( ... ) o rin: int e rpreta re minte de la obicctcle cx terne ceea ce produc acolo accle
adeviirotd a naturii 11/1 po ate fi perc eptii . Aees t izvo r a l ce lor mai m ulle dintre ide ile pe
ef ectu u td de c ,it ('II ajuto ru l ca re Ie aver n, care dcpi nde in inl regim e de si rnturi si
observa tiilor si experientelor co mu nica prin ele ell intclcct ul, eu ilnum esc ..se nzatie",
cuvenite .,i potrivite acestui .'leop:
4. Procesele minti! noastre alciituiesc celdlalt izvor

si nn uril e h otdru sc ce est e

experiento st singurd experiensa
h otdru st e aSllpra n aturii si
lucrurilor insesi,
Fr. Ba co n. N OIII Organon
Ca re estc rolul simturilor?

Ret1ectati as upra urrnatorului fragment:

F oarfe IIIl1lte I li c r uri Ie-am
mai hill e, dacd l1-am
,'rea sci Ie CllllOa$fem prea exact.
J.\\'. Goet he. in Trei seco le de
p ar od().\:
C Il1l0a ~ te

102

al idei lor. in al doi lea rand. ce lalalt izvor din care ex perienta
a limenteaza intelectu l cu idei es te pereeperea pro ceselo r
lau nt rice ale propriei noa stre minti. cand ea se indreap ta
as upra ideilo r pe care le-a dobandit, pro ces care, atu nc i
ca nd sul1etu l aj unge sa rcfle ctez e asupra lor si sa le exam ine ze. da intelecrulu i a a lia categoric de ide i pe care nu
le-ar fi putut dob and i numai de la lucruril e din afara:
as emenea idei sunt perceptia. gandirea, indoiala, credinta,
rationa mentul, aetu l de cuno as tere. actul de vointa. (... j
Da r cum eu numese ..se nzalie" celalall izvor. pe acesta il
numes c ..rel1eqie. deoar ece ideile pe care Ie procura aces t
izvor suill numai aeelea pe car e m intea Ie dobande~te'
rel1ectand as upra propriilor ei proc ese . ( .. .1

-~ APLI CA Til

l. A p licatie interdiscip linara - Se poa tc vorbi dcspre

Arg ume nteaza raspunsul tau .

etica a cunoaste rii?

2. Precizeaza semnifica tia termen ilor de idee. senzatie, simi intern, caliuui primare
si se cundare in conceptia lui 1. Locke.
3. Precizeaza relatia existenta intre valoare $i adevdr in conceptia lui Fr. N ietzsc he.
4. Explica succint care este punctul de vedere al lui J. Loc ke in ceea ce privcste
pro lem elc cunoasterii .
5. Precizea za semnificatia tennenilor de senzatie ~ i de intelect in con cepti a lui
Ka nt si. apo i, co nstru ieste ca re un exempl u de cunostinta a ca rei va loa re de adeva r sa
fie j ustificata prin una din ce te do ua surse.
6. Care es te se mnific atia termen ilor de senza tie si reflectie in textul lui J. Locke"
7. Care est e rolul ex peri ente i in cu no aste re?
8. ldc ntifica posib ile corcspondente cu mod ul in ca re J . Loc ke si R. Desca rtes
ab ordeaza problema surse lor cu noa sterii .
9 . Ca mpa ra co nc ept iile lui J. Loc ke
intc mc ierii cunoasteri i.

~i

R. D esc artes despre pr oblernatic a

Formati grupe sau lucrati pe perechi

10. Form ulati care un enun; ca re sa ex prime opinii, respect iv c unoast ere desp re:
c) mam ifer,
a ) timp;
b) uni vers:
II. Analizati. pe frag mente. mitul pesteri i si inc ercati sa surp rinde ti fonnele pe
ca re pc imbraca cuno asterca sau fiecare trca pta a e libcrarii de apa rentc.
12. Refaceti struc tura argumentului, pr in int cnned iul carui a Descartes sustinc
ca ideca cxiste nte i noa stre co nstituie pentru fi ecarc di ntre noi 0 idee clara si distincta.
13. Identificati tem e iuri le care il de termina pc Descart es sa afi rme ca ratiu nea
este singur a sursa a c unoaste rii pr opriu-zise,
14. Analiza ti afirma tia lui R. Descartes po trivit ca reia ..(.. .) nu exista in acest
gd ndesc, deci exist nimic care sa rna asigure ca spun adevarul" ,
15. Forrn ulat i a rgu mente pro sa u contra tezei sustinute de Fr. N ietzche pot rivit
ca reia ..renuntarea la idei le false ar insemna renuntarea la viata".

103

4.2.

FORME DE CUNOA~TERE ~I TIPURI DE ADEVAR

La prima vederc, fiind yorba despre un tcrmen

u zu al , nu pare a constit ui 0 difi cultate a preci za c e
in telegcm prin termcnul de cunoastere si de a- i preciza
izvoarcle sau sursele. 0 investigare lucida a probl ern atici i
cunoastcrii ne situ eaza pe un camp vas t ~ i desc his
interprctari lor si. prin urmarc. vorn vorbi despre surse ale
c unoaste ri i si des p re forme d e cu no as te re. A stfel,
cunoasterea. pri vita di n pcrspect iva relatici subie ct-obicct
poat e fi anali zat a pe orizontalii. dar ~'i pe verticalii. Pe
orizontulii . cunoasterea are ma i multe form e. in functie
de fac ultat ile cognitive angajate. de spec ific ul obiectului
la care se raporteaza, fiecare forma a cunoasterii particularizand u-se si in funct ie de specificul rezultatelor sa le
~ i de natura limbajului in care sunt form ulate. Se vo rbeste
dcsp re cunoast er e comuna. de tip st iintifi c, filo sofi c,
politic.juridic etc. Cunoasterea de tip stiintific svfllosofic
rcpre zi nta rn oduri teorctice de c unoastere in care ell
ajutorul ratiunii se elaboreaza idei cu un grad mare de
obi ec tivitat e si siste ma tizare. intre cle existan d insa si
numeroase difcrente. Ele se deosebesc de cunoasterea
co munii care es tc caracteriza ta printr-u n grad redus de
sp ec ial iza re si de ri goa re stii nt ifica, pr in imbinarea
elementelar afccti ve cu cele rat ion ale eu ajutorul unui
limbaj nespecializat.
Pri vitii pe orizontali i. din perspcct iva profunzirni i
studierii ob icctului, a facult ati lor imp licate si a Iimbajul ui
in cure sunt exprimate rez ultatele. cunoasterca poate fi

de observat ic, empirica si teoretica. Cuno asterea de

observatie se reali zeaza cu aj utoru l si mturilor ~ i a gandirii
care tran sforms informat iile de tip se nzorial in idci, care
sunt redate pr in interme d iul limbajul ui natura l (pri n
propozitii de ob servatie) .
Cunoasterea empiricii se rcali zeaza ell aj utoru l
ratiunii bazata pc ob serva tie si experienta, care ide ntifica
in su s iri caracteri stice s i re latii constante pe ca re Ie
gcncra lize aza ( fo rrn u la n d notiuni general e s i legi
empirice) . pr in intermedi ul limbajului empiric (compus
din termeni gcnerali , pr ecu m : ele v. corp et c.).
Cuno asterea teoreticii se rca lizeaza ell ajutorul
gand iri i .care identifi ca si constru ics te men tal obiecte,
insusir i si stari care nu pot fi cuno scu te in mod dir ect,
observat ion al, dar ca re sunt pre supuse si acccptate de
gandire fie ca reale (etectron, cuantiis sau ca ob ieete id ea le

104

(gaz ideal. masa atomica) , cu aju torul limbaj ului teoretic

(exprima obiecte reale sau ideale, precum si corelatii legice
intre aces tca).
Din anali za moduril or de cu noastere. obse rva nt ca
se poat e vorbi dcspre 0 cunoastere imediata (cum este
cca de ob ser vat ic) si de spr e 0 cunoastere mediatii,
teoreticii . Primul tip dc cun oastere este numit prin intuitie.
iar ee l de-a l doilea prin concept, insa aceasta distinctie este
rcalizata numai din pun et de vedere pragm atic. deoarec e
in or ice ge n de cunoastere ide ntificam si mo da litat ile
intuitive. si pe ce le co nee ptuale. in functie de obiectul
cu noasterii vorn disti nge intre cu noasterea lucrurilor $;
cunoasterea adeviirurilor (ve zi textul lui 13. Russell).
L. Blaga va op une cunoasterea paradiziacu (are caracte r
e m pi ric , iluzo riu. ne problemat ic , este s ubo rdo na ta
obiee tului faurit ~i predestin ata unor certitudini abstracte)
cunoasterii luciferice, con siderata un tip supe rior de
cunoastere, situata in planul misterelor. singura care are
capacitatea de a det ermina 0 .. criza a obiectului ", intre
partea care se dezvalui e tfanicut; si partea care se ascun de
(crip ti cuh, Alti filosofi au con siderat ca disp uta dintre
cmpiri sti ~i rationa list i. in ceca ce pri vesre s urse le
cun oasterii nu rczol va prob lemel e c un oaster ii urn ane,
dcoarec e nici ratiun ea si nici senzati a nu pot co nstitui un
temc i neccsar si suftcien t pcntru adevarul une i opinii.
Dcoarece or ice cunoastere incepe cu expcrienta, da r nu
provine total din experienta, lmm . Kant eo nsidera ca exista
cun ostintc empirice (ex prima te prinjlldeeiili 1I posteriori)
si cu nos tinte abso lut independente de orice cxperienta
tjudecdti II priori). Pentru a intelege prob lematica complexa
a cu noasterii um ane era necesara 0 alta di stinctie intre
judecdtile analitice si ce le sintetice si mai ales sintct izarea
ce lor doua tipuri de cunoastere in una singura: cunostintele
sintetice a priori.
Pana acum nu am facut decat sa presupunem ca toate
info rmatiile pre zentate sunt adevarat e ~ i ca fi ec arc dint re
noi stie ee l putin ce insearnna conccptul de adevar si cc
prc slIp une el. Acest lucru inseumna, ma i dcpuI1e di ~til11
carc sunt cond iliilc. criteriilc care ne ajuta sa determinam
ad evarul opin iilor noastrc. deei care sunt impreju rarile de
care dcpinde ca opini a ..cstc auevarat" sa fie aplicabila unci
afimlatii. Ne putem intreba uaca este posibila 0 defini lie
univoca, general acceptat3 a aces tui concept. in co nditiile

CI IIIO(J,\'l erea are dond fo nne:

este sail cunoostere inrui ti va S(II/
; CI/fU)(1$lere logtca: cunoastcrc prin
imag inatie sa u cunoastere prin
i inte lect; CUll oa,lIlere a individua[ Iului ,Hlll ClIl10a,Here a univer1 salului: a lucrurilor considerate
)ieeare in p arte sail CWlOastere a
relatiilor lor: ea este. ill sfdrsit.
sail prodncdtoare de imagini sa"
producdtoore de concepre. (... )
Cu noastere o int uitivii este

, cunoastereexpresivii. Independen; la si autononuifato de cnnoasterea

prin intelect; lndifere nrd de ell-

r noasterea prin intelect: indiferentii

rIald de discrintisuirile posterioare
;dintrc realitate ,IIi ireolitate ~i./al,l

! defonnatiile si aperceptiile, chiar

rp os rerioa re. de spatiu si tnnp.
I intuit!a s a il reprezenrarea se

t deosebesc

de ceea ce simte

~'i se

supo rtii. de undo s a il ./711x II I

senziti v: de mat er ia p sihicii, ca
f orma: si aceastd fo mui. aceastii
luare ill posesiune este expresia.
A intu i ins eannni a exp rima si
nimi c altceva tnimic mai mutt. dar
s i nimic mai p utin} decd t a
exprima. ( .. .)

Rapomd dintre elilloas terea

in tuitivd sa il exp res ie si C1I110a,lI-

terea intelectnald sail concep t. lilt

,poate Ii aratatii altfel decdt

I
doua trepte.

"
IVard

sp ill/and cd arc
Prima
treapta este espresia. a dona este
cOl/cept nl: I/!/({ 111/ p oa/ e exis /a
em laltei . dar ce({ de a dOl/a
IIll poate eXisrajilrli prill/a, xistii

poe:::ie f linl pm:::ii. dar lil t exishl

lpm=iij arci poe=ie. (... )
I Benedetto Croce. Estetica
-I dentificati concepte1c ~ i cain care Fr. Nietzsche numea adevarul ..o amae:ire necesara"? tegoriile spccifice serie i cun oa ~
La nivelul cunoa~terii co mu ne. fiecare dintr~ noi utilizeaza I terii .

exp resii in care ap are tenn en ul ..adevarat": "E~t i un prieten

ade varat" ...Am siml it ea traiesc cu adevarat". in aces t
contex t. tennenul de ade\'iiral ar putea fi sinonim cu cel

105

de autentic iveritabils. Daca ne rcfcrim la un prieten. alunci

afirmarn ca cl nc poate sprijini in orice siruatie si nu neap arat
ca el spune mereu adcvarul. Terrnenul de autenticitate

Benedett o Croce
(1866- 1952)

devine problematic atunci cand il legam de propriile noa stre

ac tiuni , deoarece cxis tenta umana oscilcaza intre sinccritate
si min ciuna . in aceste co nditii , tilosofii au argu rncn tat ca
proprietatea dc finitori e a adevaru lui es te co res po ndcnta,
adica atunc i cand exista a concordanta intre ceca cc afirma
ea si realitate (vezi textu l lui Ari stotel). Nu in toate cazurile
pu tem sta bili adevaru l un ui e n u n t pri n ape I la cor espondentii . De cxcmplu, adevarul cnuntului, " Un patrat are
palm unghiuri dreptc", nu poatc fi stabilit prin apcl la
core spo ndcn ta, c i numai prin dc mo nstratie rnat ematica:
Prill urma rc, dcfin itia adevaru lui co responden ts nu este

Info: Critic. istoric , i filosof

~ ta l i a n ca r.e a.'~c?~da l un r o J
ll11ro ~t ~nt l ~t U.lpCl .In proces ul
crcar~Cl a:t l~t lce ." In lu c rurc a
Estetica distinae mtrc cunoas.
'1' " .
terea tn n n IYa :$1 cunoas tcrc u

tonica.

Op e ra: Filosofi a spiritului,

Estet ica, /storia ell ga m/ire si

actiune,

satisfacatoare

s i, in acest caz. Ill!

trcbuie sa comparam

. "1
.. . ~ I. tre bui
,
I'
opmtl
e. cudrea_I'uatca. , CI. cu a Ite
I
_ optnn
. . _. uie sa. apc
. am

a teorta a eviiru lui coeren ta potnvu careia 0 opnue estc

adevarata daca esre in concordanta cuaile opinii considerate
adevaratc (vczi textul lui B. Blanshard). Alti filosofi au
con siderat. drep t eri teriu al adcvarul ui, utilitatea , adica a
opin ie nu cs tc pri n ea insasi adcvarata, ci doar daca aplica ta
in practica se do vedest e prod ucti va, functi ona la, util a,
atunci ea es te considerata adevarata (vezi textul lui W.
Jam es). in ceca ce pri veste c un ost intel e pe care ni Ie
furnizeaza cunoasterea comuna, corespo ndenta este un
criteriu impo rtan t al adevarului, dar si aie i treb u ie sa
int er vina coere nta, ia r in ce ea ce pri veste cunoaste rea
stiint ifica criteri ul principal al acccp tari i cunostintelor estc
con co rdan ta cu obse rva tiile rea lizat c, in sa si aici coe rcnta
j oaca un rol important. O bse rva m ca in cuno astere cste

nevoie

sa

se apeleze la mai mu lte criteri i, deoarcce

coresp ondenta, ut ilitatea ~i coe renta sum cri teri i importante

in testar ea adevaru lui un ei opinii.
Care este sens u I termenului
de adeviir in urmat orul fragment?

..Ade viirul", d in pun ctu l de

vedere a! un ui internalist. e Ult
aI/Ilm e gell de accep rahilirare ru(iona le; tidealizoto ). 1111 allume gen
de coeren(a idea/a a convingerilor
Iloa stre intre ele st ell experientele
pe ca re le a\'em (asu eWII sunt
ace s tea din IIrm d reprczcntate ill
sistenntl nostr il de convingere) -

independente de tninte .W II iimhaj.

Hilary Putnam. DOIuj p enpective f itosof ice

106

Bertr and Ru ssell ( 1872- 1970). Problemele filosofiei

C u noas terea lucr ur ilor ~ i cunoasterea adevaru rilor
Mai intai, trebuie sa di stingc m intre cunoastcrea
lucruril or si cuno as terea adeva rurilor, F iecare arc do ua
tipuri, unul imediat si unul deri vat. Cuno asterea imedi ata a
lucrurilor pe care am numit-o cuno as tere pri n exp erien ta
nemijlocita. co ns ta di n dou a tipuri, dupa cum lucrurilc
cu no scute sun! particulare sau universalii. Dintre particu lare
cunoastem nemijloeit dat ele scnzoria le si pro babil pe no i
insin e. in ceca ce pri ve ste uni vcrsaliile, pare sa nu ex iste
niciun principiu potri vit caruia sa pute m decide ca re poate
fi cun oscu t nem ijlocit, insa pare cla r ca printre ace lea ca re
pot f cun oscu te in aee st fel sunt ca litali Ie sens ibile, relatiil e
spatia le si ternporale. asemanare a si anum ite univer sali i

logice abstracte. C unoasterea derivata a lucruri lor, pe care

o numim cunoastere prin descriere, presupune intotdeauna
atill cunoas terea ne rnij loc ita a ceva, cat si cunoasterea de
ad evaru ri , C unoasterea imediat a de adevdruri poate fi
numita si cun oastere intuitivii, iar adevarurile cunosc ute In
aoest 1'eI pot fi numite adevaru ri intrinsec evidente ..Pri ntre
accstc adev aruri se numara ce le care pur si simplu en unta
ceea cc este dat in sirnturi ~i de asemenea, anumitc principii
logi cc si aritmc tic e abs tracte ~ i (des i cu m ai purina
ccrt itudine ) anumite pr opo zitii etice. Cunoasterea derivaui
de a devaruri cons ta in tot ceea ce putem de duce din
ad c varuri intrinsec ev idente prin fo losirea pr incip iilor
intrinse c ev idente de de ductie.

Lucian Blaga (1895- 196 1), Cunoasterea lucifericii

C unoasterea paradiziaca ~i cu noa sterea luci feri cii
Denumirilc "c unoa~tere paradiziaca' si .cunoastcre
luci ferica", utili zate la fi ecare pas in studiu l de fat a, au
un scns pur simbo lie ~ i se refcra la fapte ace es ibile analizei
si viz iunii filosofice. ( . .. )
Pri n cei doi tenncni simbo lici, ind icant in ca dru l
cu noasterii 0 dualitate care pima acum nu a fost intrezarita
ea atare . (... )
Cunoa sterca intc lcgatoare despre ca re vorbim se
caracterizcaza printr-o intcgrala ata sare plina de incredere
la obiect, asa cum obicctul sc prez inta pe planul intu itiei, "'-".
J
al ab stractiunii sau a l imaginati ei. Obiectul (fie extern , fie
launtric, fata de om ca subicct cognitiv) stapaneste cu
gr eutate si acc entul lui cu noasterea pe ca re toemai 0
co nsideriim. Ea e de sigur capa bila de largir e, de spar, de
progres, dar inaintarea ei se face tot in contact strans eu
.obicctul". Pentru parti cul aritatil e ei, care vor doband i in
cursul expuncrilor noa stre un tot mai pro nun tat relief, sa
dam acestci cunoasteri nurnclc sirn bo lic de cunoastere
paradiziacd. Pri vita in ansa mblu, ea se ca racte rizeaza prin
fixarc asupra "obi ectului" , asup ra obiec tului socotit in L .,~ucrarca ..C,un o.a~tcrea lucifeintrcg imc dat cu po sibilitati de a fi da t, fie in intuit ie, tie in \!"lC: a fast pubilcata III anul 1933.)
ab stractiune, tie in imaginatie. Cunoasteri i paradi zia ee ii
opunem, cu distin ctii ireducti bile, cunoasterea luc iferica.
Cunoasterea luciferica 0 vedem detasandu-se in chip apa rte
de obiect , rara a parasi in sa obiect u1. "C u noa ~ terea
luciferi ca", prin actul initial , con siders obi ectul sau despicat
in do ud , intr-o parte care se ara td si intr-o parte care se
asc unde. Obiectul cunoasterii luciferice e totdeauna un
"mister", un .m ister" care de a parte se arata prin semnele
sa le si de al ta parte se ascund e dupa se mn e le sa le.
Cunoa stcrea parad iziaca i ~i e siesi suficienta. Ea n-ar avea
nc voi c de in c a un fel de c uno aste re alat uri de ea .

,,-

107

C u no as te rea lucife rica a rc ins usir i singu la re ca ~i

cunoas terca paradiziaca. dar ea imp lica in anume ma sura
cunoas terca paradiziaca, Cunoasterea luci fcrica invad eaza
ell persp ec tive Ie ei ca mpul cunoaste rii paradi zi ace.
Cunoas terea luc iferica provoaca a crizii in ob ject, "cfiza"
in sensu l unei de spica ri care rape ste ob iectu lui echilibru l
launtri c , C u noasterea paradizi aca sc c ara cte rizcaza
printr-un fel de a lipire farniliara la obicctul sau, pe care-I
socoteste total dat sau eu posibilitati de a fi dat. Cunoasterea
Iuciferic a se carac rerizeaza pri ntr-o dis tantare plina de
tulburatoare initiati va fala de obiectul sau, pc care-l privcste
in perspe ctiva .crizei" pc care ea insa si 0 provoaca, Prin
cunoasterea paradiziaca se statomicese poz itiilc linistitoare,
mom en tele de stabilitate, pe rm anc nta vegetativa ;;i or izontur ile care n u inseam na dincolo de ele insesi al e
spiritului cunoscator, Prin cunoasterea lucife rica se introduc
in imparatia aces tuia .probl cmaticu l" , tatonarea teoretica,
construc tia, ad ica riscu l si escc ul, nclini stea si aventura,
tot atatea m om en te care repugna ca dre lor cu noaste rii
pa radiziac e.

Immanuel K an t (1 724-1 804 ), Critica rtuiunii pure

C u n ostin te a prior i ~ i cunostinte a posteriori
N u incape nic io indoial a ca ori ce cunoas te re a
noastra incepe e u cx pc rienta: caci prin ce altceva ar putea
fi dest e ptata sp re functionar e facultatea noa st ra de
cunoastere, daca nu prin obi ecte ca re excrc ita influenta
asup ra simturilor noastre ~ i care, pe de 0 parte, produc
ele insele rcprczen tari , pe de alt a pa rte, pun in mi scare
act ivitate a noastra intclcctuala, pentru a le compara, a Ie
lcga sa u a lc separa, prc lucrand ast fel materialul brut al
imp resi ilor sens ib ile intr-o cunoastere a obiectelor care
se numcsre cxpc rienta? A stfel, cronologic, nieio cuno astere nu preced e in noi cx pe rienta, si eli ea incepc or ice

Immanuel Kan t
(1724- 1804 )

I In fo: Este cousiderat

intemeie -

torul filoso fici cl as icc germane.

un marc g a ndi tc r a l epc c i i
cunoastere.
modeme.
Da r daca orice cunoaste re a noastra incc pe ell
Ope ra: Cririca ratiunii pure: expe rien ta, aceasta nu inseamna totus i ca ea provine
Critlca ratiun ii practice; Critica
intreaga din cxperi ent a,
~ p 1f ter ii dejudecare.
Este deci eel putin a problema care rec lama inca 0
"",,,,,,,,,,,,"_,,,,,",,,,,"_,,,,,"~.J

cercetare mai ind eaproape si eare nu po ate fi rezolvata

im ediat la prima vedere: problema da ca exista 0 astfel de
cunostinta ind ep endenta de expe ricnta si chiar de ori ce
impresii ale simturilor, Astfel de cunostinte se numesc
a priori. si se dco scbesc de ecle empirice, care i~i au
iz voarele lor a posteriori, adica in exp erienta. (. .. )
,
in ce le c e ur rn eaza v o m inte lcgc deei prin
cunostinte a priori nu pe acelea care au loc indepe ndent

de cutare salt cutare experientd, ci pe acelea care sunt

108

independ ente ab solut de ori ce cxpe ricnt a , Aces tora Ie sunt

opuse cunostintele em pirice sa u acel ea care sunt posib ile
numai a poster iori , ad ica prin cxpcricnta . Dintrc cunostintele a priori sc numesc p ure aeclea in car e llli cstc
amest ecat ab solut n imi c em piric . Astfc l, de cx em p lu ,
judecata orice schimbare isi (Ire ca uza ei , estc 0 judecata
a priori , dar nu pura, fiindc a schimbarea es te un co nce pt
care nu poate fi scos direct di n ex pe rienta , ( .. .)
Avcm ncvoie aic i de un criteriu e ll aju torul ca ruia
sa put em dis ting e sigur 0 cunostinta pura de una cmpirica .
Exp eri enta ne in vata, intr-adcvar, ca ce va arc 0 in su sire
sa u alt a, dar nu si ca poate fi al tfel. Daca dcci, in primul
rand. sc gascste 0 judecata care es tc gan dit a in ace las i timp
ell necesitatea ei, ea este 0 judecata a prio ri, iar daca, pe
langa aceasta, nu es te derivata dcc at din una care es te ea
in sa~i valabila cajudecata necesara, ea este abso lut a pri ori.
in a! doil ea rand: experienta nu da niciodata judecatorilor
ci uni versa litate ade varata sau stricta, c i numa i una
presupusa si rcl ati va (prin inducti c ), ast fel incat propriuzis trcbui e sa se spun a: pc cat am observat p21118. acum, nu
se ga seste nici o exceptie la cutare sau cutare regula. Daca,
deci , 0 judecata e ga ndita ell uni ver salitate strictu, adic a
astfel incat absolut nic io exceptie nu e ingadu ita ca posibil a,
atunci ea nu e dedusa din ex pericnta, ci e va labila abso lut
a priori, Universal itatea empiri ca nu es te dee i decat 0
inaltare arbitrara a valabi litatii , de la cee a ce e valabil in
eele ma i multe cazuri, la ceea ce e valabi l in toate caz ur ile,
ca, de exemplu, injudecata: toate corpurile sun! grele; cand,
dimpotri va , uni versalitate a stricta aparti ne ese ruial une i
j udecati, atunci accasta universa litate indi ca un izvor special
de cunoasterc a priori , Necesitatea ~i uni ver salitatea stricta
sunt deci criterii sig ure ale un ci cunos tinte a priori si sun t
inseparabil unite int re ele. ( " .)
Aristotel (384-322 i,H.) , M etaJi"ica
Adevarul co rcspondcnla
Se pune intreb ar ca: d ind ar e loc ceea ce Ilumim
ad evarat sau fal s? (".) intr-adeva r, tu, de pildii, nu q ti
alb pentru cii noi crede m pe dr ept cuva nt cii e~ ti alb , ci
pentru ca tll e~ti alb, suntem pe ca lea ad evarului ca nd
afirmam acest lucnl. Daca, prin unn are, ex ista lucruri ce
sunt Into tde auna unite ~ i pc ca re es te e ll putinl a sa Ie
desparlim sau da di, pc de alta parte, sunt altele ce se
prezinta intotdeauna desp iirlit e ~ i pe care nu Ie pu tem uni
nicicum ; da di , III sm r~ i t , ma i su nt un el e ee admit ambele
eazur i. p rez entand u-se ea un ite, cand despartite, atunci a
fi unit :;;i UIlU , iar a ll U 11 inseamna a nu 11 unit, ad ica a fi
mult iplu, A~ adar, cand e yo r ba de lu c ruri c e s u n t

Identificati caracteri sticile

judecaji lor an ali tice ~ i sinr ctic c
men tion ate in te xt.
tn toatejudecatile ill care este
gdndit raporml dintre /111 snbiect
si 1/11 predica t ( 1111 consider dccdt
jndecatile afirmatlve. cdc! la cell'
negative aplican:a esfe mai 1I.>'oa raj , occst raport este posibi! in
dou(i [eluri. SOli prcdi catul B
apartine snbiectuluiA. ca ceva ce
e cuprins (implicit) in acest COII cept. sa il B se gase,He CII tot ul in
afom conceptuiui A, desi std in
legiifurd ell el. i ll cozul dill/{Ii se
nUll/esc [udecatd analities, ill

celdl alt. sintetica. Ju decdtile

analitice (afirnt arive) Sf/lit de ci

acelea in care legiuura prcdica tulni cu subiectul csrc gdnditii t
prin identitcue. iar acetea in care I'
ac eas tii legafurii este gandit/i.!arii
identitatc trebuie .wl fie numite
judecdti sintetice. Pe cele dintai
lc-om putea numi '>'i j udecdti
explicative, pe celelalrejndecdti
extensive. [iindcd cel e dint di 11II
adaugii prin predicat nimic la
~ conceprul subiectutui. ci numai il
d esc omp un prin a nalizii fll
conceptete luipartia!e. care erau
deja gdndite in el (desi confuz] ;
pe cdnd cete dill II r m a adaugii la
conceprul subiectului 1111 predicat
I care /lU era deloc gandit til e! si
Ii nu puteafi scos prin descotnpunCl'ea lui . De e.. . . elllpl u, c(lnd :=ic:
toate co rp u ril e SfUlt illfills e , I
)j ac easfa e 0 j lldeca tii allalilicd.

( ..)

J udecii(ile de experien(ii, ca
a fare, SUllt toale silltetice.
Toute j u decii(ile mutematice
S illl t silltetice.
i
Im m an ue l Kan t. Critica m(itlllii
Jlllre

109

 Identific ati tcz u pr incip ala \

sustinuta in urmaro rul text:
Inlelec!"/ 11111011 este mtisllrar fI
de lucrnn. astfel incdt conceptul
omului /Ill este ill sine si de fa sine
adeviirat (.. . l. ci adevdrul (n:'/1/s) II
se predicd pornind de fa ceca ce ]
concordd cu ll/crt/rile. Porn ind de
4aid, de la ceea ce lucrul este sail
/111 este. 0 opinie poateji adevara t{j (vera) sautolsii (fatso),
Thoma dinAquino ( 1225- 1274 ),
Summa Theollogioe

..... -""
110

---

Brand Blansh ard (1 892-19 87), N atura gal1dirii

Adevarul coerenta

Sa luam mai intai 0 judecata de fapt: " Burr l-a uei s

pe Hamilton in duel" sau .Pe aceasta crcanga se afla 0
pa sare cardi nal ". Pentru un om obi snuit este ev ide nt ca a
testa a stfel de j ud ec a ti i nseamna a ve de a dad e le
eorespund fap telo r. Dar, cat 0 privcste pe prima, e suficie nt
sa fa c em urrnaroarca r emarca pentru a-I c lint i din
eo nv ingerea sa cand cugeta asupra j udec atii: " Burr I-a
ueis pe Hamilton in du el" , el adm ite (sau erede ca admite)
ca ad evarul acesteia inseamna corespondcnta . Si e intr u
totul natural sa se sp una ca dad ad evarul insearnna asa
ceva . atunci aces ta tr e bui c si te s tat apeland u- se la
co respo nde nta. O r, ce lc do ua c hes tiu ni sunt deo sebite:
daca sp une ca criteriul ad evarulu i este co res ponde nta.
ornul obisnuit co nfunda cr ireriul cu intelesu l ade varu lui,
o anali za cat de sum ara va ani ta in sa ca , in acest
ca z, co res pondenta nu poate fi folos ita drept crit er iu al
adevaru lui. Caci unu l dintre tennenii care urm ea za sa fie
pusi in co respon de nta a disparut defin itiv: azi nu mai
traieste nim en i care sa fi fast martor la acel du el fai m os; si
chiar daca ar rnai trai, el nu ar putea sa-si vali deze amintirile
nu mai prin expcricnta. E limpede, de aceea, ca in ast fe l de
cazuri critcri ul adevarul ui trebuie cautat in alta parte. Si cu
cat ne gandim rn ai m ult, eu atat devine m ai evident ea un
astfel de criteriu consta in a pune judecata noastra in
eo nex iune cu 0 sumedenie de alte j udecati pe care suntem
nevoiti sa lc faeem in cursu l cercetarii. An ume, daca e
adevarata opi nia despre ueiderea lui Hamilton, atune i mii
de stiri din ziare, reviste, carti, un nu mar aproape nesfarsit
de fapte despre des tinele celor din familia Hamilton , despre
ult imii ani de viata lui Bu rr, desp re istotia vietii politice
din America - toate acestea se vor inchega intr -o imagine
coerenta. Dar dac a acea op inie este falsa , atunci ar dec urge
ca z iaristii, istoricii, oam en ii politici cei mai demni de
erez are s-au inse lat atat de mult, generalie dupa generatie,
ell privi re la ceea ce credea un popor, Inc at TIll am mai f in
m asura sa punem dincol o de indoiala niciun fapt istoric,'
""' ( ... ) Ctiteti ul real al adevaruluij udecatii este dat de opiniile
noastre, afl ate in conexiune cu accasta si care, odata ce ea

Brand B1anshard
( 1892-1987)
Info: Filosofamerican.

susce ptib ile de am be le contrarii, ac cca si opinic si acc easi

judccata ajunge sa ti e ad cvarata si fal sa , si se poatc ca ca
sa fie cand adeva rata, ca nd ncadcvar ata. Dar cand e yorba
de lucruri ee nu pot fi al tfel decat s unt , no se poatc ca
ac eea si opinie sa fie cand ad cvarata, cand falsa, ci aceleasi
opinii sunt de -a pururi adevarate sau false.

ar fi re spinsa, ar trebu i la randul lor sa fie elim inate. Ori,

ac est criteriu este coerent a.
La ac est ca soar put ea repli ca astfel : "in cazul un ei
atare judecati , va loarea corespondentci estc pusa intr-o
lumina falsa. Dc sigur, ea va fi utilizata In ace le ca zuri
particulare in car e unul din termenii ei a disparut. Dar, prin
aceasta ea nu este disc red itata acolo un de este apl icabila si
niei IllI dovedeste ca, acolo unde nu e ap licabila, ar putea
fi inlocuita printr-un cr iteriu. ( .. .) Sa luam j udccata: .Acea
pasare este 0 pasare cardinal ". Cand auzim pe cineva facand I' - -'Hamilton Alexander
o rema rca pre cum aceasta, cum 0 testam? (...)
(l755 -t804)
Desi argumentul este pla uz ibil, sa-l ana lizam pe
Om politic american cunoscut
fr agrncntc. In eI se presupune ca j udecat ii noastre ii d ator ita cs curilor p ubl ic ate in
corespunde un anum it fapt real, care cste accesibi l direct revista The Federalist.
sim turilor, este aflat dincolo de orice in doiala si caruia
gandirea trebui c sa i se conformeze . Or, ac est "fapt real"
este 0 fict iune , Caci ceca ce es te lua t drept fapt si fo los it
ca atare nu reprezinta decat 0 alt a j udecata sau 0 colectie
de j udecati : iar ve rific area consta In coerenta di ntre
judecata initiala si judecatil e din aceasta eclectic .
Sa ne oprim asupra pasarii cardinal. Se admi te ca
aceasta este un fapt - un fapt brut, nealterat , care este
accesibil direct simturilor, punandu- i-se la dispozitie 0
realitate careia gandirea noastra urmea za sa-i corc sp unda.
Or, a pasare nu e niciodata doar un dat senzorial ori chiar a
colectie de date senzoriale. Caci, sa presupunem ca in locul
nostru ar fi un animal, ec hipat cu toat e simturi le, fiecare
dintre acestea ava nd 0 max ima acuitate - dar, sprc deoscbire
de noi, incapabil sa atasezc un inteles unui da t senzorial,
sa ob s erv e asc m anari le , co n ex iu n i le , di f eren tcl e .
Rec uno as terea une i pasari ca rd inal este 0 rc a lizarc
intelectua la remarcabila, deoarece ea pres upune ca im plic it
- dar, pri n accas ta, nu m ai put in real - sa se sesi zeze
conceptul de pasare car dinal ; in acest scop e nevoie sa se
faca un salt foarte mare, de la ceea ce este dat la a c1asificare
ideala.

William J a m es ( ]842- ]9 ]0), Pragmatism" !

Adevarul utilitate
Orice dictionar ne spune ca ad evarul est e a pro prictat e pc care 0 au unc le d intre ideile no as tre ; el co ns ta
In faptu l ca acele idei sun t .xoncordan te" c u rea litatea , to t
asa cum eroa rea co ns ta in .meconco rdanta" ell aceasta . C a
si inte lectualistii (filos ofii rationalist! - n.n .), pragmatism
admi t acea sta definiti e. ln cep sa se certe dupa ce se pune
intrcbarca : cc se in tclc ge prin " co ncorda n]a" si cc e
..rcalitatca", cand realitatea este interprcta ta ea ceva eli
care ide ile noastre s unt in conco rdanta .

A a r on Bu r r
( 1756- 1836)
Viccpr csc dintele S.U .A. intre
anii 1800-1 804 . EI s-a du elat. la
11 iulie 1804 , ell A. Hamilton pe
care l-a ra nit mo rtal.

111

\Villi am Ju mes

(1842-1910)

Info: Filosof ~i psiholog american. ~

unul d intre intemcietori i pragmatismul ui. Considcra ca este !
adevarat numai ceca ec cstc uti l
individului. Dcfineste adcvarul nu j
ea pe 0 proprictatc a lucrurilor. ci t
ea pe un proees de verificarc. de
confirmare a opiniilor,
O pe ra : Principiile psillOlogiei'
l
Voin/a de (J erode I" i altc eseuri de I
filosofie popuknii, Pragmatismuls

(1907).

-----.....

Pra gm atism ul (de la grecescuf

prugma, ac tiune) este 0 teorie
potrivit carcia adevarul este .xeea
ce este avantajos pentru gandirea
noa str d" ( W. James). adica
crite riu l adevarulu i consta ln i

reusita actiunii.

112

Da r marea ipoteza a intelectualistilor cstc ca adcvarul

insearnna in esenta 0 relatie statica, inerta . Cand ti-ai f cut
o idee eu privire la vreun lucru, s-a terminal. Cfmd detii,
stii, ti-ai implinit dcs tinu l gan diri i. Esti unde artrebui sa fii
din punct de ve de re mintal; te -ai supus imperati vului
categoric (. .. ).
Pra gm ati smul pune aici in trebarea sa ob isnuita:
.Admitand ca 0 idee, 0 opinie estc adcvarata, la ce deo scbiri
concrete va duce acest lucru in via ta noast ra? Ce cxpe ricntc
se vor pro duce in locul ce lor care s-ar f prod us daca opinia
noastra ar fi fost falsa? Pe scurt: ee va loare are adevarul in
ban i gheata, in termeni proprii experien tei?"
Punand acea sta intrebare, pr agmatistu l constata
im cd iat care e raspuns ul cuvenit: ideile adevarate sunt
cele pe care puteni sii Ie asimilam, pe care le putem val ida,
cdrora le putem acorda adeziune a no astrd si pe care /e
putem verifica. Suntfalse ideile in cazul cdrora 11ll putem
proceda astfel. lata care e di fe re nta practi ca la ca re duee
faptul de a avea ide i adevarate: si iata ce Irebui e sa
intelegem pr in adevar. Sub aeest num e nu pute m cup rinde
nimic altceva.
Aceasta este teza pe care vreau sa 0 apa r, Adcvaru l
une i idei nu este 0 prop rietate care i-ar fi inerenta si care ar
ramane inactiva. Adcvaru l es tc un eveni ment care se
produce in priv inta unei idei . Aceasta devi lle adcv ara ta ; ca
este fac uta adevarata de anumite fapte . Ea isi do ba ndeste
adevaru l printr-o aet ivi tatc speci fica, co nstand in a 0
ve tifica ~i ava nd drepl scop si rezu ltat verificarea ei. Si, de
ase me nea, ea isi dob andcste validitatea prin realizarea une i
act ivitat i avand drept seop si rezultat validarea ei. ( ... )
Se poate spune des pre 0 idee fie ca " ea este utila
intruca t este adcvarata". fie ca "ea cstc adcvarata intru cat
este utila" , Cele do ua exprcsii urmaresc sa spuna exact
acelasi lucru : ambele constata ca ex ista 0 idee car e sc
realizeaza si care se poate veri fica. .Adevarul" se va apl ica
ideii ce pune in miscare activitatea de vcrificare: "u til" functiei in dep linite de idee, ca nd aceasta functie es te
rea liza ta in intregi me in lumea experiente i,

t~.~",.
'a,)

APlI CATIl
,

I. Caracterizeaz a succi nt c unoaste rea lucrurilor

con cept ia lui B. Ru ssell.

~i

cunoasterea adevarurilor in

2. Explica succ int concept ia lui L. Bla ga in problema tipurilor de cunoastere.

3. Care es te intelesul tennenilor sinte tic

~i

anal itic in conce ptia lui Imm, Kant ?

4. Comcnteaza urmatorul text din lucrarca Logica ge nerala a lui Imm . Kant:
(.. .) cun ostinta mea pentru ade viir trebuie sd corespundii cu obiectul ()}~ ell nu
pot compar a obiectul elf cunostinta mea p entrufoptul cii il (' WlOSC. Cunostinta mea ar
trebu i de ci sa se confirme singurd ; ceca ce Il l{ este suficient pe ntru adevdr . Ciici obiectul
fi ind in af ara me a, far cunostinta in mine, ell Ill! pot ap reci a totusi niciodata altceva
decdt concordanta dintre cunostinta mea despre obi ect Cll ea insiisi. Un asemene a cere
in definitie era nuntit de cafre antic! dialeld si realni ente aceastd grese alii le-a fos t
reprosatd intotdeauna logicien ilor de cdtre sceptici. Ei remarcau cd aceastd defin itie a
adevdrului seanuind C lf situatia in care cine va, vrdnd sa faca 0 depozitie la trib unal,
inv ocd un martor pe care 1l11-1 cunoaste nimeni. 1ar vrea tot usi sa se facd crez ut pe
baza af irmatiei ca martoru l acela este un om cinst it.
5. Expl ica succint care cs tc pun ctul de vcdcre al lui Aristotel si w. James in
problema definirii adevarului . Construieste care un exemplu, rcspectand argumentele
autori lor mentionati.
6. Poate fi ap licata teoria adevarului cores pondcnta asupra unor not iuni vide'!
Argumen teaza ras punsul tau.
7. Compara raport ul dintre opinie si sistemul acceptarii teoretizat de B. Blanshard.
8. Aplicatie intcrdisciplinara - Plecand de la teoria lui W. James, formuleaza
cate trci cxemplc dc op inii adevarate care sunt bune si trei exemple de opinii ade varate,
dar pcriculoase pentru om sau natura in general.

formafl g~ sau lu(ratl pe. pe.-re.clll

9. Selcctati din textul lui B. B1anshard eel putin trei concepte care sunt specifice
teorie i cunoasterii .
10. Rca lizati

argumentare pro sau contra teoriei adevaru lui corespondcnta.

11. Comparati solutiile propuse de ade pti i teo riei corespondentei cu cele propuse
de adeptii teoriei coe rentei .
12. Aplicatie interdiscip linara - Rea lizati 0 dezbatere cu tema .Adev arul este
unic sau m ultipl u?" sau "C uno a~ tc re si adevar".

113

/ '

4.3.

ADEvAR ~I ERO ARE

Cititi textele:
Ce se numcste ade vdr? Ceea

ce nl/ are nicio marginedeposibil.

,.Nil poate fi ohfet", Adeviir este
imposibilituteu posibiliuuii. Deci
e .reotitote "? Nil, cdci realitatea
e ifletircalli de posibil nrimite
statomic). E necesttate? XI/ . cad
ea implica 1m interval si 0 trecere
nitre. ill acest interval: implied

O amen ii gandesc si spun luc ru ri ad e va rate sa u

false . Ce ar trebu i sa intelegem, in accst co ntext, prin
adeviir Daca vrem sa apelam la trad itia filosofica , vo m
ob scrva ca fiec are mare filosof a ince rca t sa formuleze
un raspuns la pr obl em a ad cvarului si a fa lsitatii in
cun oastc re. in viata de zi eu zi. atunci cand afirmam ca 0
persoana spune adevarul, spunem ca este sincera, in caz

timp. Adevdrul

1111 e nici trecere.

nici trinntere . Este. E liII osa este.
E W I c ub care vine la locul sail.
intr-un jocde copii. E aid. e acum
si 1111 ahfel. Adevdrul e tocmai hie
et fIlmc. E potrivirea in real. IIU i ll

contrar spunem ca minte sau ca a comis 0 eroare. Atunci

ne intrebam Ce este minciuna sall eroarea. deoareee din
faptul ca 0 persoana spune ceva fals, nu putem co ncluzi on a, a uto ma t, ca ea minte. Est e p osibil ca ac ea
perso ana sa crea da ca ceca ce spune este adevara t, dar in
ce le din urm a se inseala, Mai plau zibil este reversul accs tei

eternitate. Sau e raportul tabstractl de potrivire (in concretl.

Constant in Xeica, Jurna l d e idei
Defapt. odevdrul si f alsul flit
exista in Iucrurile insesi. de pildd,
ill sens ul co binele arfi totuna CII
odeviirnl, iar n inl mnnaidecdt
10t ll1/(/ CI/ falsul. ci ele rezidii in
cugetul nostru (, .,) .
Arist otel. /"letaji:Jca
Cc sc lntelege prin termenu l
de atlel'tl/''?
i

--

~I. C .

[scher. 0 altii IlI lIIe

!iSIiS i-a Spits: EII.'ilmt e alea,

AtIewirul $i Viata: /Iimeni //lil'ine
la Taliil decal prill .\Iil/e:
E, 'unJ:he!iu de la Jo a ll . 16,6

114

situatii: daca cineva mintc , atunei el spune ccva cc cste

fals. Daca cincva mint e, nu inseamn a ncaparat ca el sp" ne
ceva fal s. ins a se poate spune ca ccca cc cl afirma es te
fal s in op inia sa. E va labila si rcciproca? Rezulta oare din
faptul ca cine va spune un lucru dc a carui falsitate este
convin s, cii el mintc' Un actor spune, in lum ina ram pci ,
adevaru ri pe care Ie conside rs false (de exemplu : .Sunt
un student de 20 dc ani" si el are 30 dc ani). Si intreba rile
pot continua.
Asa cum unii filosofi auconsidcrat ca exista surs e,
izvoare id eal e de cu no as tere (sim tur ile si ratiunea), tot
asa unii filosofi au co nsidcrat ca ad evarul este a bso lut
si, prin urmare, erourea este oplIsa adevdrului si 1111 are
niciun rol 111 cunoastere , dcoareee este 0 lipsa, 0 pri vatic,
un defect. A dcviiru! este manifest, iar cunostinta adevarata
prczinta anumite caracteristici de claritate si distinct ie care
o indivi dualizeaza in raport c u opiniile false. Eroa rea
privita ca 0 lipsa nu ar proveni din ratiune, ci din faptul
ea vo inja . int inza ndu-se ma i mult decat int el cctu l il
det ermina pc om sa se pro nunte as upra unor lucruri
nec unoscute (vezi textul lu i Desca rte s). Astazi, mu lli
filosofi neaga existe nta unor surse ide aIe ale eunoa~te ri i .
prec um ~ i c a rae te r u l a bs o lut a l ad e va ru lui . Ei a u
conside rat ca adeva rul este re lativ, ca eroa rca poate sa
aiM un rol import a nt in cunoa ~ tere ~ i nu tr ebui e sa
de terminam surscl e ideale ale cunoa~teri i . ci tre bui e sa
detectam ~i sa elimi nam ero rile prin cr itica teoriilor ~ i
conjecturilor elaborate de ceilalti. dar ~i de noi (vez i textut
lui Popper). Care sunt cauzele erorii ~i ale falsitatii" Putem

afi rma c a e le sunt multipl e: ido lii sa u prejudcc at ile

(Fr. Baco n si A. Sc ho pc nhauer). lip sa c uno ast erii sau 0
pr ivat ic (v cz i textull ui Descartes) sa u poat e ca ad evarul
~ i falsul sunt prop rietati a le convinge rilor si asertiuni lor
noastrc (v ezi textul lui Russe ll). sau poa te atunci compune
sa n di vide co nce ptc lc , inte ligent a poate sa se in scl e,
atribuind obiectului conce put 0 calitate neco respun zatoarc
sau contradictor ie (Thoma di n Aqui no ).
Trebu ie sp us ca n u or ice definitie a ad cvaru lui
coniine si regul i de verificare. As tfel co nce ptul de adevar
corespondenui ne spune ca un cou nt este adeva rat numai
daca co inc ide cu rca litatca, insa nu coniine un cri te riu
pe ntru ve ri fica rca acestei a firmatii, verificarea urma nd
sa fie reali zata de ca tre ~t i i nl a (A . Tarski) sau nu indica 0
pr oprietate a cunost intei adcvarate pr in care gandirea sa
stie ca nd a ob tinut ad evaru l si, de aceea, multi filosofi au
inc erc at sa defi neasca adevarul lara nic io lega tura intre
opinic si ceva aflar in afa ra ei (vezi tex tul lui B. Russell ).
Bertrand Russell ( 1872- 1970). Problemele filosofiei
C u noast er c ~i eroare
Spre deosebire de cunoa stc rca lucrurilor, cunoasterea adcvarurilor are un opus si anume eroarea . (...) Daca
avc m 0 experienta nemij locita. ea treb uic sa fie cxpe rienta
a cev a. putern face inferente gresite plecan d de la experienja
noastra, insa ex pe rie nta insa si nu poate fi cronata. In
consecinta, nu cxista nicio dua litate in privinta experientei
nem ijlocite insa, in ceea ce priveste cunoasicrca adeva rurilor, exista 0 dualitate. Putem crede atat ceca ce este
fals, ca t ~ i ceea ce este adevarat . Stirn ca asu pra multor
subiec tc. oa meni diferiti sustin opinii diferite, incompati bile; unele convingeri trebuic sa fie ero nate.
De fapt. a devar ul si fals ul sunt proprietat i a le
co nvi ngcrilor ~ i asertiun ilor; deei 0 lume alcatuita doar din
matcric, dat fiind ca nu ar contine nici co nv ingcri ~ i nici
asert iuni, nu ar contine niciun adev ar si niciu n fals . (... )
Daca ceca ce crede m fcrm cste adevarat. atunci se
nllll1 e ~t e CllI lOa$tere,

Pri11 inibo ldul cuprins in

cuvintele tale am invd tat eli prin
cuvinte III/ rea lizdm nimic altceva
decaf su- i ,,"rimuliim pe oameni sa
inve tc singuri ,\'i cafoarte rareori .
prin vorbire. se dez viilule de ar 0
mini pane din gllndlll vorb itorului. El estc vet ca re iocuieste in
in teriorul
nostru.
Avdnd
I burui vointa lui de partea mea, (' 11
ata t il voi iubi ma ifierbinte CIInil
voifi ma i aral/s a t III pro cesn l
lllni /tirii.
Au gustin, D e.\pr e lnvatotor
Rcfaceti srructura argumen-

tului prin intermediul ca ru in

Spinoza sustine teza fa lsitatii ca
lipsa a cunoastcrii.
Propozui a XXXV
Falsitatea nJlls/(i in lipsa de
CII//O(/,'iter" pe care 0 includ ideile
" eadeC\'(/le (.,,) ,\' j ca nf uze.
Dcmonstra tie: in i~/ei JIl l CSl('
dat nitnicpo zitiv care .wi constituie
[ormafalsiuu ii ( .. ,) iarfalsitoteu
1111 poate ("(Justa in / ips a obsolutd
G cunoasterii ( ... ) si nici i ll igno rall/l; obsohnd. ca ci ignoranta si
eroarea SUI11 lucruri deos ebite. De
aceea. fols ituteu constd ill lipsa
cu noas terii , care este inc/usa /11
CllI lOa$ l're a neadecvatd a Iucrurito r: at/in; ill ideile neadecvate
si co nfuze.
Benedict Spinoza. Etica

ell condilia sa fie sau intuiti va sau

inferata (logic sau psihologic) din cunoa~terea intuitiva di n

care rezult a Iegic. Daca ceea ce credem ferm este fals.
atunci se nume~te eroare. Ceea ce credem fenn ~i nu este
CUIl03$tcre. nici eroare $i. de asemenea. cecacc crcdem ell
czitari deoarece nu es tc intrinsec ev ident sau estc derivat
din ceva ce nu es tc intrinsec ev ident in eel mai ina It grad.
se poate numi upil1ie probabihi. Astfe L cea mai mare part e
a ceea ce ar trec e in mod ob i~tlllit drept cunoa~tere este
opinie i mai mult sau mai putin probab ila.

:'\Iax Ernst.

Sfiillta Cedliu: piull ul im'i:ihil

115

Rene Descartes (1596-1650). Meditationes de prima

philosophia
E roarea este 0 lipsa
Re flec ta ti asupra teze lor
principale d in urmarorul text:
Bwwl .'lim, este bunul eel mai
N ile ninduit dill lum e: cacifiecare
se considerd mal de him' inzes trat.
incdt chiar cei greu de mnltnmit
ill once altd privintd 1111 dores c .wi
aibii ntai IIIlIft deed! au. Nil evre
posibil ca fori.wi se /1I ,H!{ e, aceasta
dovedeste ilia; curdnd eli aptitudi nea de a judeca bine si de a
distinge adevand de [als. attica
ce ca ce numim bunul sinu sail mtiunea este ill mod firesc aceeasi
Iu lOri oamenii: jar diversitoteo
opi niilor IIlI p rovine dill[optul eli
uni i .lil lll t mai inre/cpr; decdt altii.
ci doar din uceea ca giindirea
urmea:::ii ciii diferite si II ll lle referim la aceleasi Iucruri . Ciici 1111 e
suficient sa ai spi rit fin. impo rtant
este sd-i utilizdm bine. Chior ~'i eel
ma i inzes trati pot avca si a le tnai
mari vicii si ce le nta i mart virtuti; I
cc i care p iis es c ma i incc t, pot
totusi sa inainte:e, don i /lrmea:::t'i
calea potrivitii. spre dcoscbirc de
ce i ca re alea rg ii ~'i a s tfel s c
indepdrteazd de ea.
Ren e Descartes. DiH 'Ur J asup ra
m eto dei ...

Da c a tot ce sc ana in m in e iz vo r a ste de la

D um nezeu, ia r cl nu rni-a dat vreo fa cultate de a gresi,
nu-m i par e ea as putea gresi vrcodata. Si de fapt , ata ta
vrernc cat nu cuget dedit dc sprc Dumnezeu si rna into rc
in trcg catre e l. nu ob scrv nicio pricina de gresca la o ri de
fa lsitatc; dar . rcvenit la min e cura nd d upa aceea, im i da u
seama ca. tot usi, sunt supus In nenum arate grc sc li.
i n masura in care nu sunt cu insumi fiinta supre ma
si-mi lipsesc mul te de tot. nu c lucru de mirare sa ma
inse l. Ia r asa intc lcg dc sig ur d 'i g re sea la , intruca t c
gresea la, nu e ccva rea l care sa depinda de Durnn ezcu . c i
este doar un cusur; si ca. prin urm are, nu am ne vo ie spre
a gresi de vreo a lta facu ltat c da ta de Dumneze u in accasta
tinta. ci sc intamp la sa gre sesc din aceca ca facu ltatea de
j udeca ade va ru l, ce am de la e l, nu e, in sanu l fiintci mc lc,
nemarginita .
Totusi acesta nu rna mult umcste inca: intr-ad evar,
er oarea nu e doar 0 ne gatic, ci 0 privati e, adica lip sa unc i
cunostinte an um ite ce ar fi trebu i. intr-o privint a. sa se
a il e in m ine ( . . .).
A poi . in to rc an d u- ma m a i m u lt s p re m i ne s i
cercct and cc fcl sunt greselile me le (ca re sing ure do vedesc
o anum ita ned esa varsire in m ine) bag de seam a ca e le
a tarna de dou a pr ic in i inta lni te la un loc , anu m e de
fac u ltatea de a c unoas te , care e in m ine, si de fa cultat ea
de al cgcr e, o ri libe rtat ea arbitrului, e u a lte cuv inte de
intelcct si to todata de vo inta ( .. .).
im i dau seam a ca nici put er ea de a vro i. pe ear e 0
am de la Dum neze u, nu este , privitii in si ne . prie in a
gre~elil or mele, devreme ce e cat se poate de intins a ~i. in
felul ei. d esa v,ir~ita: nic i ehiar pri n faeultatea de a intel ege.
de vre m e ce o rice inteleg. rara indoi aHi eft inte leg in ch ip
drep t, intrucat am de la Dum nezeu faptul de a intelege, a~adar nid prin ea nu se po ate intampla sa ma in~e1 . Atunci
de unde izvorase gre~e l ile mele'? Din fap tul ea voinla.
intinz and u-se mai m ult decat inte leetul . nu 0 inehid intre
acelea ~i g ranite. ei 0 exti nd ehiar asupra lucru rilor pc ca re
nu Ie intel eg ; iar fiind c a in p ri vi nta a c estora ea e
indifcr enta, se aba te lesn e de la ceca ce e adevarat ~ i bu n,
iar ast fei 111a i ll~c l ~ i pa catuiese ( ... ).

116

Kar l R aimund P o p p e r ( 1902- 1994), Conjecturi ~i

in firmiiri
Rolul erorii in c unoastere
Pr in doetrina ad cvaru lui manifest am in vedere ( ... )
viziune a opt imi sta ca ade varul , da ca ni se prezin ta in
nud itatea lui, po ate f totdeaun a reeun ose ut drept ad eva r.
Asadar, adevarul, daca nu se dezvaluie sing ur, e de aj un s
sa fie dezvaluit sau de scop erit. Odata facut aeest lucru,
ori ee dezbatere devine de pri sos. Oe hii ne-a u fost haraziti
spre a vedea ade varu l, iar .Jumina naturala" a ratiun ii, spre
Ka rl Po pper
( 1902- 1994)
a ni-l face viz ibil.
Accas ta do ctri na ocup a un la c c entr al ( . . .) la Info : Fil oso f austr iae ca re a I
unnat cursurilc Uni vcrsitatii din
Descart es ( .. .). Desca rtes is i intcmeia epistern olog ia sa Vicun, fiind pr cocupat in spec ial
opt imists pe im p ortan ta tco ri e a ceca ce c l nu ni ca
de matematica si fizica. insa a
veracitas dei. Ceca ce ne ap are in m od elar si di stinct ea ! dobandittitll;ll de doctor in filoso- i
fi in d adevarul nu poate sa nu fie adevarat; a lm interi, ar 11 fie ( 192H), In 1937 s-a stabi lit, :
i ns ernna ca Du mnez eu ne insea la . Astfel, in virtutea pent ru 8 an i. in No ua Zeelan da .
v er a c itat ii lui D umnez cu , a dcvarul c ell nc c cs ita te in 1945, a ven it in Ang lia si 3
oc upat postul de profe sor de
m ani fest ( . .. ).
logica ~i metodologia st iintei , 13
D o c trin a ade v arul u i m ani fe s t face n ec e s ara
Scoa la de Economic di n Londra.
expliearea falsitatii, C unoastcrea. sta panirea adevarului nu Opera: Log ica cerceuirii ( 1934), ..
necesita nieio exp licatie. Cum se poate inram pla ins a, daca Societatea deschisii ,<oi dusmanii
ade varu l e ma n ife st , sa ea dem vreo da ta in cr oarc? ei (1945). Conjecturi ,d infirnuiri
Ras puns ul e: prin propriul nostru re fuz vinov at de a vedea ( t963).
ade va ru l m ani fe st sa u pentru ca in m inte a n oa stra
salasluiesc prejud ecati saditc in ea de educatie si de rrad itie
ori alte infl uen te ne faste ce ne-au perverti t spiritul, care la
Conj ect ura cste 0 presupuinc eput a fost pur ~i inocent. Ignoranta se po ate da tora unor nere inteme iata pe apa re nte .
puteri cc con spira spre a ne tine in nestiint a, sprc a ne otravi
mintea ump land -o cu falsu ri si spre a ne inchide och ii, ca
sa nu pu tern ve d e a a d e v a ru l m anife st. As cm e ne a
Refl ec ta ti a supr a tezelo;\
prejudcc ati si asemenea put eri sunt dec i surs e ale ignorantei, pr inc ipal e din urmatorul text: i
Teori a consp irationala a igno ra ntei e dcstul de bine
( . , .) Orice solusie datii unei
cun oscuta in forma ei m ar xi sta, an um e ideea ca presa probleme ridicii noi prob/eme
ca pit alista dcnature az a si ina busa adevarul , um p land nevezoivate si aceasta. CII atd t mai
nirtos, C/I cal problema initiald
minti lc muncir oril o r cu ideol ogii fa lse. ( .. .)
es
te mai prcfundii si CII ciif solutio
in trebar ca privi nd surse le cunoasterii noastre poate
ce i s-a dat este mai indrdzneatd .
fi in loc uita (...). Ea a fast totdeauna formulata de genu!:
Caci. ill/apl aceasta e sursa prin..Care sunt cc lc mai bune surse a le cuno ast er ii no ast re - cipohi a ignorantei noastre ce le m a i demn e de cr eza rc, care nu ne vor con d uce la fapntl c/i cunoasterea l/o(Jstr/i nu
croarc si ca rora pu tem ~i trebui e sa ne adresam. in caz de poatefi decdt f iniui . pe cdnd igno- t
indoia la, ca unc i supre me curti de ape l?" Eu propun ca, ronla naastni cste inevirabi l
in loc de a run e 0 asemenea in trc bare , sa ad rnitern ca irfiniui,
atar i surse ideal e de cunoas tere nu ex ista - in tocma i cum Ka rl Pop per, D esnre sursele
nu exista ni ci conduca tori id ea li - ~i ca oricare di n ..surse cun oasterii ~i ale igno rontei, in

1l

I
I

I
t.!:::"j ectllri si inJirmii ri

117

ne poate co nduce u neori 1a ero ri. Pro p un , asa da r, sa

inlocui m intreba rea privind sursele cunoas te rii noa stre
printr-o intrcbare total diferita: " Cum pu tem spera sa
dctcctam ji sa e liminam croarca?" ( ... )
Raspunsul adeevat la intrebarea mea: " Cum putem
spera sa detect am si sa e lim ina m er oa rea" es te, crc d,
urmato ru l: Criticdnd teori ile sau eo njecturile altora si daca izbuti rn sa ne form am si aceasta deprindere - criticand
propriile no astre teorii sa u conjecturi . (Acest din urma
l ucru, desi ca t se p oa te de d ezi rabi l, nu este to tus i
indispensabil: caci, daca nu cr iticarn noi insi ne propriilc
noastre teo rii. se pot gas i altii care s-o faca.)
Thoma din Aquino ( 1225- 1274). Sum ma Theollogiae
Adevarul ~ i falsitatea apartin judecatilor
Trebui e sa ca utam falsitatca aco lo unde cxista si
adevaru l, nu in dorneni ul simturilo r, Ori adevarul nu
sa las hi ieste in simturi, in asa fel incat simturile sa ses izeze
Idcnt ifica ti tezele sust inutc
adevarul, ei in ma sura in c a r e pose da adeva rata
de C. Noica in urm dtoru l text:
ap re hensiune fae pa rte din do meniul sensibilului. ( ... )
Ce p ocuesd IIiSCII1I1C adevdml.
asa form al? Eristd reali tdti. 111/ Trebu ie sa spu n deci ca sirnturile au se nz a ti i le lo r
rca /irate. Ex/x'd adeviiruri, Ill / I earacteristice. De aie i rc zulta ca s irn turile percep ceea ce
adeviu:
le cauzeaza scnzatii, urmeaza ca noi Illi ne ins clam in
De altfel, definit ia adeviin tlui I
- adaequatio rei ct intellectus - e j udccata noastra cand declaram ca simtim ce va. Dar ca nd
din evul iHed /li. de fa /I II anumit simturi le noastre s un t eu totu l altfel imprcsionate in
I Isaa c, de nnde 0 ia ,,,[ ince tdte neste senzatiile av ute cu anumite lucruri cafe le displaceau.
Thoma dill Aquino. Antichitatea
ur rneaza ca am sim tit ell totu l alte senzatii dedi t s-a r fi
1111 s-a prdpiidir e ll [ireu dupa
cuvenit, Datorita aecstei situatii, simturile noastre ne
sa deviir. i dea/ III e ra pe atun ci
ins eala prin senzatii necorespun zatoarc rcalitatii in sine .
contemplatia. intelepcinnea. sa il
( . .. ) Fal sitatea nu e adecvata sim tului, pentru ca nu percep
atteori (Aristotell regdsireafiintei.
ill Scolastica. id ea /III er a rega - I senz atia ernanata de la obi eetul sensibi l. ( ... )
sirea. p c altc cdi. a /I I/IIi ade vdr
As a cum sim turi le sc informcaza prin percepe re
dinuinte dat. Dar adevdru l direc ta prin reprezcntarea lucrurilor din eategoria propria
necunoscut si CI/ majuscnki e () I
sensibilia, la fel inteligcnta se inforrncaza prin reprezentarea
ndscocire modernii.
dirccta a ubicuitatii luerurilor. De aceca inteligcnta nu poate
1
Constan tin 1\oit'a,JurllUljilosofi inse lata de lucrurile din natura inc onj uratoare, la fel cum
fie
nic i sir ntirea cand contacteaza sensibilia prop ria . Atunci
cand compune sau di vide con ccptelc . inteligenia poate sa
se inse le. cand ii atribuie obiectului eonceput 0 calitate
necorespunzatoare sau co ntradictorie,

II
I

118

APlICATIl

1. Cc orien ta ri gnoseolog icc sus ti n cx istenta unor surse ideale a le cu no asteri i?

2. De cc considera R. Descartes cD. croarea nu provine nici numai din ratiu nc,
niei nu ma i din vo inta , e i din ra portul din tre ee le doua facultati?
3. Cc raport exista intre adev ar si croare
4. A nal izeaza eo mparativ textull ui R. Descartes si K. Popper.
5. Co rncnteaza urrnatoru l text :

Ceva este ClfIlOSCll I ti l mod fa ls: aceasta inseamnii e l i cunoasterea este til
inegalitate ell sub s /an/a et. Dar tocniai aceasui inegalitate este dis tingerea in genere,
care este mom ent esential. Din aceasui deosebire rezului Ql111me identitatea ei, si aceastii
ide ntitate care a devenit est e ade varul. Dar eo JIll este adevar ill sens ul co inegalitatea
or fi aruncatd de 0 parte ca =gura de pe metalul pur (. . .) ci inegalitatea co f iind
negativul, ca fiind Sine/e. este inca nemij locit prezenui ill adevdrul ell atare. Nu se
poate totusi splllle de aceea cdfalsu! constitute IlII moment SllU chiar 0 parte componentd
o adevdrului . (G .W.F. Hege l. Fenomenologia spi ritului;
6. A plica tie in terd iscip linara - Sc poa te vo rb i despre un drept la eroare? in ee
co nditii' Argumentcaza raspunsu l tau .

Formati grupe sau lucrati pe perechi

7. ldentificati pr ineipalele trasaturi ale teorie i pe care K. Popper 0 nu me ste ..teorie
conspirationala a ignorant ei" ,
8. Identifi c ati doua teor ii op use in eeea ce pr iveste surs c le c unoas tc rii
caracterizati. la alcgcre, una dintre acc stc teorii .

~1

9. Reconstruiji argumentul eu ajutorul carui a R. Descartes sustine ea eroarea

cste o ..pri vatie".

Il U

to. Form ula ti argumente pro sau contra idei i pot ri vit carcia ..Ade varul si fal su l
trebuic co nfu ndatc eu afirmatia si ncgatia".
I I. Plecand de la textul lui B. Russell :
a ) precizat i scmnifi catia termcnilor de cunoastere a Iucrurilor si cuuo astere

de adevururi;
b) identificati motivu l pc ntru earc nu se poate vo rbi dc spre existcnta a ec va
opus. (preeum eroarca) in eazu l cunoaste rii lucrurilor:
c) explicati sensul cx pres ie i ..lurn e a lcatuita doardin materic" in contextu l in
care apare in text.
12. Aplicatie in t e r d isci p lin a r ii - Reali zati

dc zbat cre asupra nec esiiat ii/

inutilitatii erorii . falsitatii sau minciuni i in viata cotidiana.

119

........._ .1

EVAl UARE
(dupa modelul subiectclor de bacalaurear)

1. Ce este cunoastere a?
2. Care sunt sursc lc cun oastcrii '
3. Cc diferenta exista intre ade var si afi adeviira t'
3. Se poatc vorbi despr e

istorie a adevarului? Argumentati ras punsul vostru .

4. in ce masura aco rdu l de idei cu ce ilalt i poatc functiona drcpt un criteriu al

adevarului? Argumentati raspunsul vost ru.
5.lden tifieali premi sele argurn entului cu aj utorul carora Bran d BJanshard sustine
rolul adevaru lui coerent a.
6. Sunteti de acord cu afi rma tia ..fiecar e cu adevarul sau'" Arg ume ntati raspunsul.
7. Stabiliti sernnificatia urm atoarelor ex presii: judecdti analitice si sintetice si
formulati ca re un exemplu adecvat ca re sa Ie ilustreze .
8. Ce rol revin e cunoasterii luciferice in accept iunca lui Blaga?
9. Pentru fiecarc enunt, de term inat i critcriul pentru stabilirea adevarului/falsitatii:
a) Afara ploua,
b) Suma unghiurilor unui triunghi cstc 180.
c) Cel e mai mar i pierdcri de victi umane in eel de -al do ilea razboi mondi al
Ie-a avut fo sta U.R.S.S.
d) Exis ta pla nte si anima lc pe cale de disparit ie.
10. Analizati succint orice co nce ptie filo sofica despre adcvar, ev identiind:

- spec ificul ade varului d in pcrsp ecti va concepti ei filo sofi ce alese :
- idc ilc unei alt c co nce ptii filo sofi ce desp re adcvar, justificand totodata si
raport ul ex iste nt intre accasta si con ceptia la care v-ati rcfcrit la punc tu l a;
- un exemplu de situatie care ilustrcaza concep tia cv iden tiata la pu nctul b.

120

CAPITOLUL

Fl l OJ OF1J-\

------------

/
Filosofia se bazeaza pe do iui luI cruri: pe curiozitatea mintii sipe sliibici uI nea vederii noastre. Astfel cafilosof ii isi
I petrec viata necrezdn d ceea ce viid si
I strdd uindu-se sd ghiceascii ceea ce /I II
\ vdd.
"
Bern ard Ie Bovier de Fontenelle/

1
I
I
I
I

------------

5.1. Ce este filosofia?

5.2. Filosofie ~i viala
Evaluare

R afael, S coala atenianii

------- ----/ P roi ect - - - - - - - - -~

<, I
I
r Teme pentru ese un
1
in cadrul grupelor sau echipelor I
/

I
I
I
I
I
I
I

II
II
I'

Ce estc filoso fia ?

Filoso fie si stiinta

Filoso fie si arta

Filosofii si filosofia
Filoso fie si inle~epciune
Ftlosofie ~1 viata
.
.
Filosofia, mterpretare sau ima gme
't-I"
a rea I I a 11
Filosofia, cunoas tere si actiu ne
'" Filosofi a nu este de niciun aj utor

- - - - - - -- - - - -

de lucru, surprindeti mutatiile pe care

Ie-a suferit obiectul filosofiei de-a lungul )I
timpului .
"
/

.~

I / _
I

II
II
)
/

Portofoliu

... .

Sclectat i un agim, tragm ente e

-I
fici
tcxtc care
re flec te rolul Ii oso ret
pcntru viata.

yi

,, - - - - - - - - - - - _/
121

I
I
I

5.1 . CE
In lucrarca ..Introducere in

I1 filosofic", David Armcanul arata

ESTE FILOSOFIA ?

Termenu l d e filosofie a fa st cre at e ll pest e doua

mi lenii in UI1113 d in cuv intele grecesti phi/eo, a cauta . a
.
.
~
1
.
D
I
I
lu i

J.! d p,i na la el s-a u dat diferi te I iubi ~I sop h ia, uu e epc iu ue.
e-a u n g u ti mp u 1I1,
~ defi nitii ale filos ofiei . In aces t
te rm enu l a dob andit l111l11 CrOa Se continuturi ~i sern n i fic a ti i,

sens. cl Inccarca sa-s! cxplice

un cle ch ia r co n tra d ic to r i i. Etimologic . term en ul d e

fi ecare defi nitie.

jilosojie insemna drag oste d e intele pci une , iar ee l care

se ocupa e ll practica rea ei s -a numit intelept. iubitor de
intelepc iune sail prieten at intelepciu n i! ( v e z i rex tcl e lui

; ( I) Filosofia estc iubirc de intelepciunc - atribuita lui Piragora;

(2) Filo so fia cstc cunoasterea
ce lor ce sunt ca fiind eele ce sunt
- atribuita lui Pitagora;
(3) Filosofia cstc cunoasre rea
lucruri lor di vine :;;i ornencst i atribuita lui Pitagora:
(4) Filosofia cstc prcg atire pcntru
moartc - atribui ta lu i Plato n si
aparc in dialogul .Phaidon" (64

Aristotel ~ i D escar tes) . Daca la i nccp u t oamenii au inceput

sa filo s ofe z e pe nt ru a evi ta nes tiinta (vezi tc xtul lui
A ristotel), nu trebuie pierdut di n ve de re faptul ca termenul
I . .
d e sophia insem na , In ace a;;1 u m p, 0 concordan ta intre
vi ata traita in or izonlu l valo rilo r (Bine, Frum o s, A deva r)
~ i c u noas terea ration a la a prin ci p ii lor care ne perm it
acc esu l la se rn ni ficat iile ex iste ntci .
De fi ni tia ctimo logic a a fil o sofi ei i n lac sa ne
a);
c la r ifi c e ce t rcbui c sa in te le ge rn p ri n fi lo s ofi e , ne
(5) Pilosofla cste asemanarca determina sa formulam alte int rebari , Dc exem plu , cu m
amu lui eu divinitatca atat cali i sta
poate f in va tat a ~ i predata dragostc a de ce va ~i ma i a les
i om ului cu putinta - atribuita lui iubirea de intelepci une? Yo m incerca sa ga sim rasp u ns
Platon ~ i apare in d ia lo g ul aces tei intreb ari, chia r dac a raspuns ul este sau nu este
.Theaitetos'Y176 a) :
int ru totul mu ltumi to r, intrebarile vor co nt inua s i vo m
(6) Filosofia este arta a artelor si
t . . t'
tii
I
I
t ib .,' I
aj
u nge
sa ne intrebarn care este rolu l e i ~ i la ce nc
~ nn a a ~ llIl e or - a Tl III a 1I1
Aristotelsi apare in .Jvletafizica": folo seste? Nu ma i formuland aceste intrcbari ne situam
A(I), 2. 982 a.
: in carnpul filosofiei . momen t in ca re gandirea dev ine
reflcx iva ~i cerce teaza principiile care 0 guve rneaza sau
temeiurile pentru tot ce exista (vezi rextul lui Blaga), Chiar
~ i inl rebare a Ce es te filosofia' i lus trcaza fap tul ca nu
su ntem di spusi sa acceptant toa te info rmat iilc ca re ni se
lden tific at i rolu l filaso fiei
ofera . ei trebuie sa punern s ub se m n ul intrcb arii at at
pozi tivist c.
co ud iti i le posibilitati i, cat s i va lab ilita tea ob iectului
(... ) caracternt [undame ntal
fi losofici , interoga tia me rgan d de la ncco nd itionat ~ i
ulfilosofiei pozitiviste este de a I
principiu (vezi tex tul lu i B. Russe ll) pana la totul existentei
cerceta route fe nomenele supuse
(ve
z i textul Iui Blaga ).
legilor natura le vu riab ile, a ("(1m,. I
In luc rar ea Logica ge nerald. Im manuel Kant
des coperire p recisrl si redncere a
101" la UII n lllll a r c(it nun mie es fe prezinta prineipalcle in terogati i care de finesc ob iectu l
filo sofiei si anu me: Ce p ot sd :;;ti1/ ?, Ce treb llie safac ?,
seopu/ ejort uri/or noasf re . soc oCe-m i este ingliduit sa sper? ~ i Ce este OJ11li/ ? c<.lrora Ie
filld uhsol/l l inaccesi hilJ ,<ii lipsitt1
de seils pelllni nof ca u /a rea a,<;(Jcorespllnd pa tnl do menii ale filosofie i contempora ne:
::iselvr ("11 11::e, fie prim ar e. fie
gll os eologio, j i/os orio mora"i, ji/osaf;a !:oli ticii ,I' l
1.1ina/e.
Gnt rop%gi a sa il ollt%gia u m a n u/ui. I n c a d r u l
Auguste C omte, ClIrs de Jilosojie
exp licatiilor pc care Kanl Ie-a I, m n ulat pcn tru cea de-a
jJo:;itivii
trc ia in trcb are , se po at e spline di fi los ofi a nll c stc 0
'-

122

acu m ula re de cun ostinte, ci este ma i degraba 0 indclctn icire car e il tra nsform a pe cel care filosofeaza , ajutandu I sa int eleaga Iimi tel e acestor cu no stinte ~i sa se c1ibereze
de fascinatia pc care 0 exercita asupra noastra utilizarea
limbaj ului (vezi si tex tul lui Wittgenst ein). Cu aceste
intrebari ne aflam irevocabil in domeniul filosofiei.
De vine astfel c lar, pentru o ricine . ca filo sofia pune in
discutie atat va labilitatea obiectului sa u dc ccrcetare. cat
si conditi ile care-i de termina exi st enta. ca nu mai este 0
doctrina, ci 0 activitate incdnratoare sau de clarificare a
lim baj ului utilizat (vezi textu ll ui L. Wittgenstein). Trcbuic
subliniat. insa, fap tu l ca nu oricc tip de interogatie ne
situeaza in do m cniul filo sofiei .
Poatc cea m ai g rea sarcina a filosofiei , ina inte de a
vo rbi despre rolu l ~ i despr e utilitatea ci. este aceea de a~ i prcciza ob iec tul si prin ra po rtare la a ltc dom eni i ale
c unoastcr ii, in spec ial la ~tiinta (v ezi text clc lui B. Russell
si L. Blaga) . De ace ea . dupa cc a abordat proble matica
omu lui, a valorilor morale si politicc. dupa cc a dctcnninat
lim it el e cunoasterii . filosofia pont e sa ras p un da la
intrcbarile Ce estefilosofia? si Care este rolul ei pe ntru
via(ci? Fiecare filosof a fa st o b liga t sa rcga nde as c a
co nce ptul defilosofie ~ i sa formulcze un rasp uns mai mult
sa u rnai puti n personal. to ate ace stea dcmons tra nd faptu l
cii pro pri u dem er su lu i filo sofi c es te gas irca raspuns ului
la ceca ce face filosofia si dad! ceca cc face arc sau nu
vrcun scns. As tfe l, dcfinitiile date conccptul ui de filosofie
s-au modificat de-a lung u l timpului si, de aceea. vo m
prczcnta numai ca tcva punct e de vede re .

Domcnii lc sau di vi zi unil e

traditional e ale filosofici sunt
ontologia (in limba grcaca. 01l10s
inseamna cx istenta]. ~no s('olo ~i a
(in lim ba greacg. gliosis inscamn a
cunoas tcrcl. uviologia (i n limba
grcaca axia Insea mna valoarc ),
p raxiolo gi a (in li mba greaca
pra xis. inseamna actiu nc). unt ropologi a (i n limba greaca. anthropos tnscemna om), et lca . estctlca
etc. La acestea s-au mai adau gat
in timp filosofi a iste r 'ici. liIosofia
culturii , filosofia dreptufui .
fllnsofi a matematicli. filo sofia
lirnbajului. fllos ufla pulitica e tc.

Aristotel (384~322 i.H.). ,l/ etaj i:i clI

F ilosofia este cunoa st e r e de drag u l c u noaste r it
Fiindca si oamenii de azi si cei vcc hi cand au inceput
sa filosofeze au fost impinsi de mir ar c, mirati mai intai,
cum vo r fi fost dificultatile mai sim ple. ca apoi. inaintand
putin care putin , de punerea problcm clor rnari , ca. de pi Ida.
ace lea privitoare la mi scari le Lunii, ale Soarelui si astrelor.
la nasterea Universului. Accla care i~i punc 0 problem a si
sc mira in sine, ia seama de nes tiinta sa. Acela insa, care
insa se indoieste si se mira. recun oaste prin aceasta ca Il U
stic, De aceea si iubitorul de m itu ri c oarecu m filosof. caci
mitul a fast nascocir pc baza unor inta m plari minunate.
pcntru cxpli carea lor. Asa ca. daca oamcnii s-au indeletnicit
cu filo sofia spre a evita ne stiinta. e limpedc ca au nazuit
sprc cunoastere pentru a dobandi 0 pricepere a lucrurilor
si nu in vederea unui folos oarecare . Accasta se do vedcste
prin urmatorul fapt: nu mai dupa cc oa me nii au avut la
indemana toa te ace ste dc scop eriri ce slujca u la satisfacerea

Rembrand t.

Filo.\f~"t:i'i"d

123

nc voi lor, a comoditat ii ~ i a placerilor lor, au inccput sa

umb le dupa acest fe l de spe culatie ma i inalta. Astfel e
limpede ca ei nu 0 cultiva in vederea vreunui folos, ci,
precum spune m despre om ca e libe r cimd exists pentru el ,
nu pen tru altul, tot asa spune m si de sp re aceasta stiinta ca
ea singura estc libera, pentru ca numai ea e cult ivata pentru
ea insasi .
Rene Descartes

( 1596- 1(5 0)

Lucrarea .Principii de f il osofie" a fast pub licat a in 1644 .

Descartes afirm a:
Asfi vrutsii explicaici, in primnl rand, ce anuntc estefilosofia
si incep ell cele tnai simple Iucruri,
de pildd. cu faptul cd tennemtl
filosofie inseannui studiul inte Iepciunii si ('{t , prin intelepcinne.
/III se intelege Il1l1J1ai cca a vietii
cotldiene. ci o cunoustereperfectd
despre toate tucrurite. pe ca re
Oil/III p oate sa le CI/ll()asc(/ ardt
peruru a putea avea a oriel/tare
in viatii , cat st pentru a-si putea
intretine sanalatea si a descoperi
toate artcle.
Rene Descartes,
Prillcipiileji/osojiei
)
_ _ _w'

Lud wig wlttgcnstel n

(1889- 195t)
Info : Filosofau stria c care a stud iat
mai intdi ingi nc ria. apoi fil os ofia
.<;;i logi ca. A obtinut, in an ul 192 9,
ti tlul de do cto r in fi lo so fi e ell
ceJeb rul Tractatus. in anu 11 938, a

dcvcn it cctatean britanic. Trac tatus -ul est e expres ia prim c i ctapc in
cad rul filoso fiei lui Wittgens tc in in
care filoso fia nu estc 0 stiinta, ci 0
activ ita te de c lari fic arc a lim baj ului ~ i a ga ndirii. Spre sfa rsitul
ani lor '2 0, a claborat 0 noua filosofie care a re vizuit compl ct a numite c o ncept i i din T r ac ta tu s ,
int roducand notiunc de "j oe de

limbaj".
Opera : Tractatus logico-philoso phicus ( 1921), Caietul mara si
caietul a/bastl'll (1933), Cercetdri
!Jiloso/
ice (1 936- 1949).
,

124

Ludwig Wittgenstein (1889- 1951), Caietul albastru

Filosofia ea eliberarc de fascinatia lim hii

Si cand problema naturii gand irii ne pune 111
incurcatura, atun ci in curcatura pe care 0 interpretarn in
mod gresit ea fiind referitoare la natura unui mediu es te
de fapt 0 incurcarura cauz ata de 0 folosirc a lim bii noas trc

. d
. ~ 1.
care In
uce -In eroare, A cest gen de gre sea Ia reapa re iar

iar in filosofie, de exem plu, atunc i ca nd sunte m pusi 111

in cu rcatura eu priv ire la na tur a ti mpului, atu nc i cand
timpul ni se par e un lucru ciudat, Simtirn 0 tcn tati e cat sc
po ate de puternica sa cred em ca aici ex ists unele lucruri
ascun se, ceva la car e putem pr ivi d in afa ra, da r In care TIU
putem privi . Dar lucrurile nu sta u deloc asa , Ceea cc vrcm
sa aflam nu sunt fapt e no i cu pri vire la timp. Toate faptele
care ne in tercsea za stau desch ise in fat a noastra. 1nsa
fo lo sirca subs tantivului .Jim p" es te cea care ne ind uce in
eroare . (...)
Filos ofia, asa cum folo sim noi cuv antul, este 0 lupta
irnpotriva fascinati ei pe care forme le de exprimarc 0
exc rcita asupra noastra, ( . ..)
Filos ofi i au in m od co nstant in fata ochilor metoda
stiintelor naturii si sun t tcntati in m od irezistibil sa puna
intrebari si sa raspunda la ele in felu l stiinte lor nat uri i.
Aceas ta tendinta est e ad evarata sursa a metafizicii si il
conduce pe filosofintr-un intuneric compl et. A~ vrea sa
spun aici ca trcaba noastra nu poate fi ni ci odata aceca dc
a red uce ceva la a ltceva sau de a explica ceva, Filosofia
este intr-adevar pur descripti va.
Bertrand Russell ( 1872-1 970), Problemele filosofiei
Filosofia ca rezidiuu
E st c eu atat mai neces ar sa ex am inam aceasta
probl ema (d espre valoare a filosofici - n.n. ) cu cat mul ti
oameni sunt inc linati, sub influenta stiintei si a activitatilor
pract ice , sa se indoiasca ca filosofia cste cu ceva mai buna
decat di stinctiile inutile co des pica in mod superficial firulin patru si con trovc rsele in legatura cu chest iuni inaccesibile
cunoasterii . ( . . .) Valoarea filo so fiei este de gasit printrc
bunuril e de stinat e mintii ; n uma i aceia care nu s unt

indi fercnti fata de aceste bunur i pot fi convinsi ca studiu l

filosofie i nu este 0 pierdere de timp. Ca si eelelalte activitati
de ce rcctarc, filosofia tinde in primul rand spre cunoasterc.
(... ) Nu se poate insa sustine ca filosofia a imegistrat foarte
rnari succese In incercarile ei de a oferi raspunsuri pr ec ise
1a intrebarile ei. (...) Cercetarea cerul ui. od inioa ra inclusa
in filosofie. apartinc aCEl11 astronomiei; marea ope ra a lui
Newton s-a numi t .Principiilc mat ematiee ale filosofie i
naturale". C..) Astfel , int r-o mare ma sura, ince rtitudinea
filosofiei este mai mult aparenta decat reala: acele probleme
ca re pot primi raspu nsu ri precise sun t plasa te in stiinte, iar
ace lea pe ntru care deocamdata nu se poatc da niciun
raspuns precis rama n pentru a fo rma rezidiuu l care este
numit filosofie. (.. .)
Daca ceea ce s-a spus ma i sus este adevarat, Cllnoasterea filosofica nu difera in mod esential de cunoasterea
st iintifica; nu ex ista nicio sursa specials de inte lepc iune
d csch isa p en tru fil o so fie, d ar n u ~ i pe ntru ~ t i i n \ a.
Caracteristica cse ntiala a filosofiei, ca re 0 diferentiaza de
~t i i nta , este caracterul critic . Ea exam ineaza critic principiile utilizate in stiinta si in viata co tidian a; ea scoate la
iveala orice incons istente care ar putea exista in aces te
pr incipii ~i Ie acccpta numai da ca cerce tare a critica nu a
produs nici un teme i pe ntru a Ie respi nge. (. . .)
Pe scurt, critica spre care tindem nu este aceea ca rc
respinge runt temei , ci aceea carc cantareste mice cunost inta
potri vit me ri te lor ei si reli ne to t ce ea ce pare sa fie
cunoastere autcntica in urm a ace stei exa minari. Trebuie
aceeptat ca ramane un rise de eroare . deoarece fiintcle
uma ne sunt fa ilib ile . Filosofia poatc preti nde in mod
ju sti fi cat ca micsor eaza riseul de ero are si ca, in unc le
cazuri, il face prac tic neg lijabil, Mai mult este imposibil
intr-o lum e in care treb uie sa se pro duca grcscli ~i niciun
aparator prudent al filosofi ei nu ar afirma ca a reusit ma i
mul t.

Lucian Blaga (1895- 1961), Despre constiinta filosofica

Con stiin ta filosoficii
Filosoful aspira sa devina autor al unci lumi , cata
vreme omul de ~ti i nla isi asuma rolul de ce rceta tor al unui
dom eniu de lim itat din campul infinit a l fello me nel or.
Filosoful se in dca mna sa eonv crtcasea in tcrmcni de
in te legere u ma na un mi ster amplu ~ i adane ea toata
ex istenta. Om ul de ~tiin\a se stradu i e~te ~i el sa converteasca
in tcrmcni mai apro piati intelegerii sale un mister da r un
mister circumsc ris ~ i desta~urat mai mult or izontal dedit

Consta nt in Nolca
(1909 -1988)
Info : Filoso fs i esei st rom an, nascut in localitat ea Vitaucsti.judctu l
Tclconnan . A urmat liccul ~ i Fa- "I
i ~u ltatca de Filcsofie din Bucuresti. .
r ln perioada 194 9- 195l( a av ut
dom ici liul fortar la Cam pulung
Museel :;;i a fost condamnat, pentru
idcil c sale, la 6 ani de inchisoare,
I iar in perioada 1965-1 975 a luerat
la Cenrrul de Logica al Academiei.
Studiile sale filosoficc sc Indrcapta
eu precadcrc asupra exis ten tei la 'l
care avem acces pr in interruediul .
ratiunii, care a devenit .xonst iinta
deveni rii intru fiinta", asupra eunoasterii , prob lcmaticii eulturii ~ i
istoriei filosofici .
O p er a: Povestiri despre alii, Devenirea intru lUI/fa,Scrisori despre
logicu lui !!~nl1es, Cn vdnt impre-

I.Ulla

roman"".,:.,)'

des pre rostirea

. Jurnalfilos ofic. Despdrtirea de
Goeth e.
\.~- .....

Cititi tcx tul:

Ce e deci jilosojia ? Este si ea,
co twice 'ltiinfd reducerea diversitdl ii fa '1IIIita;e. Dar dupd Cl~m I
Socrate gdndea "supra gd ndirii si

inbe a inb irea, nil dra gostea de

ce va - si de (lsta datiifitosotia are
('tI obirct diversitatea fdrd di vers
(nici ma car eel defig ura r sa l/ ill/ mara'. dill matematici) st unitatea
f e/I'd iucrnri unitare. Categoriile
[ac acest ofictu de redu ce re a divers itd fii la Imitate. Ele 11// p otfi
dealt limitat e (co lltra r /ill/baj l/lu i
de adj. f/lt/llill/ a illsfall/iij ilosoj ia
e ,'riin /a VI/ufll i .

Co nstan t in Noi ca , Jur" a/ tie

ide;

--

Care este obieclu l lilosofi ei?

125

Lucra rea Despre COII'Hiill((J

jilo,'\(!/i('{l a fost publicatf in anul
, 1974 (p ostum).

pe dim ensiunea ad an cu lui . Fi lo soful i ~i art icu lea zii

prob lematica in legatura cu tot ce depaseste orice limit a
inere nta experientei, ~ i anume nu numai in sens extensiv,
ci si vertical, in inalt si in adancime. (... ) Filosofu l, constient
de vocatia sa, isi indreapta ate ntia ~i puterea de interpretare
spre Tot, iar can d i~i circumscrie, eeea ce de asem enea se
intarnpla foarte adesea , interesul la un an ume camp de
feno me ne, cl adanceste numaidecat prob lematica acestui
camp, intr-un sens ca, prin solutiile ce Ie da, deschidc
ferestre, intr-un fel sau altul, ~ i spre Totul cxistente i. (. .. )
Constiinta filosofica cste, cu alte cuvinte, atunei cand
ia fiinta, si acolo unde se imp linestc, un produs de suprema
vegh e a omului. in .constiinta filosofi ca" , filosofia - ca
unul din funda men tale lc modur i um ane de a rezolva
raporturile eu cee a ce "este" - prinde stire de sine. N u s-ar
putea imagi na asadar 0 constiinta filosofi ca rara 0 seama
de acte de rellectare ale gandiri i filosofice asupra ei insasi.
Const iinta filo sofi ca 0 so eotim doar ca un .joc
scc und" , ca un apendi cc foarte trea z al fi losofiei sau, ahfel
SP US, ea 0 sum a de aete ale aeesteia, reflect ate asupra ei
in se si si intrate, fir cste in sang e sub in fa t isarea unor
atit udin i bine co nsolidate . Filosofu lui si eelui ce se ocupa
cu filosofia nu Ie inc umba numaideca t datoria de a-si
alcatui si 0 .constiinta fil osofi ca ' ( .. ).

~\f}

APLICATil

l , A p llca t ie interdisciplinara - Ident ifi ca posibi le dificultati in preci zarea

obi ect ului filosotie i. Apela nd la exp erient a personala , dar ~ i la cun ostinte le acumulate
la alt e discipline, formuleaza posibile solutii de de pasire a ace stora .
2, Filo sofii au de finit obicc tul filosofiei in diferite moduri . Prezinta punctul tau
de vede re.
3 . Care este sernnificatia afirmat ie: lui Kant pot riv it care ia " Nu se poate invata
filosofia; se poate invata doar filosofarea"'
4. Ana lizeaza comparativ urmatoa rele definitii ale filo sofiei, iar apoi extinde
co mparat ia la cel elalt e definitii da te filosofiei in acest cap itol:
a) Filoso fia es te efortul p erma nen t si oricum dispera t de a splin e CetYl ee, de
fapt, IIl I se poate 'pulle. (Th. W. Ado m o)
b) Filosofia este 0 lara a ninuinni. (B . Ru ssell )
c) Filosofia JIll e decdt hotdrdrea de a privi ell naivitate in tine si imprejurul
tau. (H. Be rgso n)

126

d) Filosof ia este suisul sufletului catre IOCllI inteligibilului. (Platon)

c ) Fi losoful este acela ca re po sedti totalitatea cunoasterii ill nuisura

posibilului, (Ar istot cl)

5. Care este ro lul co nstiinte i filo sofi ce in concc ptia lui Luc ian Blaga?

Formati grupe sau lucrafi pe perechi

6. A p licat ie interdisciplinar a - Valo rifica nd in formatiilc achizitionate prin
studiul a ltor discipline, ras punde ti la urmatoar e le in trebari :
a) De ce fi losolia estc as ez ata alaturi de stiinta sau de arta, sa u re ligie?
b) in cazul filosofa rii se poate vorbi dcsprc manifcstarca lib ert ati i ce lu i care
filosofeaza?
c) Cum po t stiinta si tehn ica sa influenteze filosofia"
d) Conside ra ti ca filo sofia este 0 .Jntrebarc la ra ras puns?
e) De ce filosofia propune, dar nu poat e sa irnpuna?
7. Ex p lica ti sem nificatia faptul ui ca filosofi a cste pur descriptiva,
8. in ce ma su ra putcm ac cepta idei lc prom ovatc de diversi filo sofi , dac a insas:
filosofia i~i examine aza critic propriil e c rcatii?
9. A p lica t ie int erdi sc iplinara - Rea lizati 0 dezbatere despre posibilitat ea
fi losofiei de a inl ocu i st iin]a. intr- o pcrsp ectiva , mai m ult mai putin indepa rtata sau
dcsp re imposi bi lita tca exi stentei unei stiintc indre ptatite sa do mine asupra ce lor lalte
stiinte.

5.2.

FILO SOFIE ~I VIAl'"

Fiecare dintre noi are 0 anum ita opi nie lala de

problemele viet ii sau fa la de problemat ica abordata de
filosofie, dco arece adevarul , fericirea . bine lc sau libcrtatea
sunt problcme care vizeaza ata t via ta cot idiana a om ului,
ca t si problcmatica filosofica. insa cu toa te acestca nu
putc m f co ns ide rat i fi loso fi . Chiar da ca N ie tzsche
co nside ra ca fiecarc mare filo so fie a fost un fc l de j urnal
per son al , e s te gr e sit sa co ns idc rarn eft a fi los of a
cc hiva leaza cu a-ti exprima op inia si ca ori cc abordare a
unci problerne filosofi cc sau orice atitudine critica te
situcaza automat in domeniu l fi loso fie i. Pe ren itat ea
filosofi ci nu sc justifi ca prin so lutiile form ulate de catre
filoso fi la intrc barile filosofi ei, ei tin dc perm anent a ~i de
persi sten ta problcm elor abordate asa incat rez ulta tu l
indi vidual la care treb uie sa ajunga once am initi at in
dom eni ul filo sofi e i n u cstc un set de ras p unsuri
prestabilite. ei un nou fel de a gandi , a argumenta si de a

A nalizat i u nnatoru l frag-

ment:
A m d escoperit incetu! ell
incetul cli oriel' mare filo sojie de

Ii

p (in d

(JCIIIII

/0.'11

co nfesiunea

autorului d . constitu ind unfel de

m emorii neinte ntionate sau neobserrate: am remarcat, de aseme Ilea , cd ill oricefiloso fie intentiile
m o r ale (s a il imorale} fOI"l1 1(1II
adeviirutut ge rmen din care. de
iec are data . lila '10$((,1'e im r('u}{a

p lanta,

Friedrich Xlc tzsch c, Dinc ato de

bine si de rau

127

Ber trand Russell

( 1872-1970)
Info : Filosof cseist si log ician
bri tan ic, care est e consi derat
alaturi de G .E. Mo"orc. parintelc i
filoso fiei analitice . ln allul l 90g a
fost ales mem bru al So cie tat ii
regale , in 1950 i S-3 dccc mat premiul Nobel pe ntru literat ura. iar I
apo i pre m iul Nobel pentru pace .
Co nsidera ca filosufi a are 0 alta

gresi te ale gan dirii no astre, contri bu ind 1a clarificarea logica

a ganduri lor sau ea ne aju ta sa delimitam domen inl stiintelor
na t urii , exprimabil ul de incxp rima bil (vezi textul lui
L. Wittgenstein) sau poate nona metod a ar putea explica
motivele pe ntru care filosofia a supravietuit.Astfe l, filosofi a
n u este 0 doctrina, ci 0 act ivitate de clarificare a pro poz itiilor,
iar metod a co rccta a Iilosofiei consta 111 ren unta rea la tot ce
se arata, dar nu se poa te spune, ad ica rczumarea do ar la
propozitiile stiintclor natural e.
Abandonarea filosofiei. eu toa te esecurile ei , este
iluzorie $i ar echiva la cu 0 sinucide re spirituals a ornului
care ar tre bui sa rcnuntc la rcfl ectar ea as u pra a ceea ee
cxista , filosofia ti ind " una d in fonne le de intoarcerc a
spiritului'i la sine (Noica). Atata vreme cat vor ex ista oameni
eapabi li sa rcgandcasca "ton tl existentei" in termeni noi ,
fi losofia va contin ua sa existc. Trebuie sa punem rata in
fala , in balanta, pe de 0 parte neputinta filosofie i de a
form ula solutii tehniee fa probleme vietii si, pe de alta parte,
dorinta si capacitateafilosofiei de a form ula probl ematizari,
demers uri metodolog icc , prcsupozitii , Se pare ca rasp unsu l
nu mai trebu ie formulat, dcoarece filosofia de parte de a
inchide drumuri, ofera perspective ncbanuite de explor are
a ceca cc este in ce fel este, a ceea ee nu cstc, in ce fel nu
este, ea esle dcpartc de a se rupe de viata, ei este indi so lubi l
legata de viata si de ee l care 0 traie ste si gande ste in
ori zontul marginir al cunoasterii sale sau poat e in orizontul
ncmarginit al cu noasterii o menes ti.

Bertrand Russell (1872-1 970). Problemelefilosofiei

I Va
loa r ea filosolie i

functie decat cceen de a fumiza un

spar de c un ostinte d e s pr e
rea lit atea ob iecti va ~i an ume
a naliza loaica a zanduri lor.
I
O pe ra : !;l'iIlClj;ii le matematicii I
(1903 l. Pri ncipia Mathematicii (3 I
vol., in co laborare ell Whithcad ),
Probletnelefilosofiei ( 19 12 ), IS10- 1
ria filosofiei occidentale ( 1945 l.
Antobiografia (3 vol.. 1967. 1968 1

~i

1969)_
.
_

130

De fapt , va loa rca filo sofi ei trebuie cautata in mare

ma sura tocm ai in incertitudinea ci. O mul care nu a invatat
ni eiu n dram de filoso fie tr ee e prin viata in catusat in
pr ejudeca ti de rivate din s imtul eom un, din eonv inge rile
pe care si Ie-a insus it fara eooperarca sau consimtamantul
ratiunii sale. Pcntru un astfel de om, lumea tinde sa fie
prcci sa , fini ta , banala ; (... ). Dirnpotri va, de indata cc
inccpem sa filosofam, de seoperim , asa cum am vazut ( ... ),
ca pana si cc le mai obi snuite lu eruri rid ica probleme la
care se pol da numai ra spunsuri foarte inco mp lete . Desi
filosofia estc incapabila sa ne spuna cu eertitudinc care
es te ade va ratul ra spuns la indoielile pe ca re Ie ridica, ne
poate sugera multe po sibilitati care ne largesc orizontul
gandirii ~ i 0 elibc rc aza de tirania o bisnuinte i. Astfel , da ca'
pe de 0 pa rte e a dirninuea za se ntim entu l nostru de
ccrtitud ine cu pri vire la ee sunt lucrurile, pe de alta parte

ea sporeste mult c unoasterea noastra des pre ce pot cle fi :

ea alunga do gma tis m ul oarecum arogant al ace lora ca re
nu a u calatorit in regiunea indoielii eliberat oare si mentine
vie capac ita te a noast ra de a ne mira, pr ezentandu- ne
lucrurile obisnuite dintr-o perspectiva neobisnuita. (.. .)
Pe langa utilitatca e i de a ne ara ta po sibi litat i ncbanuite, filosofia arc va loare - poate va loa rea ci principals
- datori ta marctiei obiectelor pe care le co ntcmpla si a
libertatii fata de scopu rile ingu ste si persona le, rezultata
din aceasta co ntemplare . Viata omului instinct ua l es te
inc hisa in eercul int creselor sale private : ace sta poate
include fa mi lia si prieteni i, insa lumea exterioara nu il
in tereseaza dc cat in masura in care poate ajuta sau dauna
celor d in cercul dorinte lor instinctive . 0 astfcl de viata
arc ceva febril si marginit. in cornparatie cu care viata
filosofica este ca lma si libera, (.. .) Daca nu nc pute m
extindc interesele astfe l incat sa includem intreaga lum e
exterioa ra, vom ram an e aido rna unei garnizoanc int r-o
fo r ta reata ased iata, st iind ca in amicul face sa lv area
imp osibila ~ i in cele din urm a capitularea este incvitab ila ,
( .. .)
Pentru a rezuma deci discut ia va lor ii filosofi ei : filosofia merita sa fie studiata nu de dra gul unor ras punsuri
precise la in treb ari le ei. deoarece. de regu la, nu se poate
sti ea astfel de raspunsuri preci se sunt adevarate. ci mai
deg raba de drag ul intrebarilor insesi: dcoarcce aceste
intrebari largesc conceptia noastra asupra a ceea ce est e
po s ibi l, ne imbogaje sc im a g in a t ia inte lectuala si
diminueaza siguranta dogrnatic a ce impicdi ca mintea sa
speculeze: insa mai presus de toate. deo arece prin maretia
universului contempl at de filosofie mintea este innobilata
si devine capabila de ace a uniune cu unive rsul care este
b inele supremo
Emil Cioran (1911- I 995) , Ma/lIIlIl de descompunere
Filosofia nu este de niciun ajutor
M-am rupt de filosofi c in mo mentul can d mi-a fo st
cu neputinta sa de scopar la Kant vreo urrn a de slabic iune
orncnc asca, un accen t autent ic de tristet e: la Kant si la
to ti fil o sofii . Fa ta dc muz ica , de mi stic a, de poczi c,
act ivitate a fi losofica tradeaza 0 seva sub tia ta ~i 0
profunzi me suspecta, care nu isp itesc decat firi le timide
si ca lai , De altminteri, filo sofia - ne liniste impersonala.
refu giu in preajma unor idc i anemice - constituie recursul
tuturor ace lora care evita exuberanta corupatoare a vietii ,
Aproape toti filosofii au sfa rs it bine : iata arg umentul
suprem impotriva filosofie i. (...)

Emil Cior an

0 91 t- 1995)
Info: Escis t ~ i filo sof roman.
nascut In Rasinari. judetul Sibiu .
Cioran s-a stabilit dup a 194 5 in
Franta . in anu l 1940 . a inceput sa
scric lndreptar pdtimas, ult ima sa
carte scrisa in limba roma na. In
1950. a pri mit Premi ul Rivarol

pentru ..deburul"francez dupacare

a refuzat celcl alte premi i pcn tru
litera rura deccrnare.

Iop er,a: Pc cuh nile disp era rii

(193t). C01ua onuigiri lor (1936),

Lacrimi si sfinti ( 1937). Amurgul
gdndurilor (19 40 ). ,\l al1l1a/ de
descompunere (194 9 Paris . 1992
Bucu rcstu . [ndrep tar pd tinw~
(1991).

131

 Construieste un argum ent in

favoa reu tez e i susti nu re de
Descart es in textul urm ator:
(... ) intreagafilosofie e ca WI
arbore ale carui ni d dcini slim
metuf iz icu , al ciirul frill/chi e
fizica , tar ramurile care ies dill
acest trill/chi sunt toate celelulte
s t iin]e, ca re se re d u c la tre i
p rinc i po le, an u me medicinu,
meca nica si morula.
R. Descar tes,
Prin cipiile filos ofiei

Cititi textul :
Filosojia lie invatd sii actio Ilelm. /Ill sii vorbim. si ea cere co
omul sli (nliused dupd reguiile ei.
ca fe lul lui de viatd Sa /Ill fi e i ll

controdic tie

CII

vorbele lui. ca

intreaga lui existentii Sll aihti un

stil ill concordantd ell actiunile lui.
Rost ul eel mai de seamd al intelepciunii - si () dovada totodatii este ,'Ill puna ill aeord faptele ell

vorbeleonndut. .<;(;-1[acd in orice

mom en! egol ell sine si acelasi.
Luci us Ann aeeus Sen eca. Scrtsori c-ure Luciliu
Comparat i rolu l filoso fici in
co ncepti a lui Seneca ~i C. Noica.

Nu putem elu da exi srenta prin cxplicatii; put em

doar s-o induram, s-o iub im ori s-o uram, s-o ado ram ori
sa ne temem de ea (...).
S-ar zice ca mi siunea ei este aeeea de a ne oe roti
atata vreme ca t inadverte nta soa rtei ne ingadu ie sa
drumetim in afa ra co nfuz iei ~ i sa ne par aseasca de indata
ee suntem siliti sa ne cufu nda m intr-insa. Si cum sa fie
altfe l. ca nd vede m ca t de putin a pre luat filoso fia din
su feri nte le ome nirii. Exercit iul fil oso fic nu -i fecund;
nu- i decat onorabil. Nu rist i nimic ca filosof: 0 meseri e
lara de stin . care ump le eu cugetari voluminoase ceas urile
neutre si libere, cea suri le refract ar e s i la vechiu l
Testament, si la Bach. si la Shakespeare. S-au materializat
oare vre odata aceste cugetari int r-o si ng ura pag ina
cornparabi la eu 0 cxc lamatie a lui Iov, cu 0 spaima din
Macbeth sau eu altitudinea unei can tate ? Universul n se
discuui : se exprinui, lar fi losofia nu-I exprirna . Adevaratele prob lem e nu incep decat dupa ce l-ai parcur s sau
epuizat , dup a ultim ul capitol al unui imens tom ce pune
pu nctul final ca semn de abdiea re in fata Necunoscutului,
in care se inradac inea za toa te clipele noastre si ell care
trebuie sa luptam pentru ca este in mod fire sc ma i imediat,
mai important decat painea cca de to ate zilele . Aiei
filo so ful ne parascste : dusman al dezastrului. el este
cuminte ea ratiunea insasi si la fel de prudent ca ea. lar
noi rarnanem in tovarasia un ui ciumat de pe vremuri, a
unui poet c uno scaror al tuturor delirurilor ~ i a un ui
mu zician al caru i sublim transccnde sfera inimii . ince pem
sa traim eu adevarat doa r la cap atu l filosofi ei, pc ru inelc
ei, cand am inte lcs cumplita-i nu lita te ~ i faptu l ca e
zadamic sa recurgi la ea. ca nu -i de nici uo ajutor.
Consta n ti n No ica (1909- 1988). Cum e cu Pllt;,,,;; cevu
11011

Yvcs'Ia nguy,
Miiill e

132

Rolul filosofiei
Filo sofia nu este, in mod normal si explicit, viata a
spiritu lui, ea e reflexiune asupra vietii spiritului, in ordi nea
cunoasteri i ori in alta ord ine , filoso fia e ~ i ea, de fapt,
inventie in act. adica manifestare de viaIii. Ba, uneo ri,
ma nifestarea e atat de vad ita. incat dev ine ma i mu lt decat
stare de fapt: capata un pret teor cti c, asa cum dadeam noi
insine un ei filosofii a preze ntu lui viu, interiori zate ,
insetate de certitudine. din augustinism, sa u cum privea
insusi Descartes ca mod viu al de sfa surarii .Jvleditatii lor"
sale. Dar a ici e yorba mai dcgraba de filosofare decat de o filosofie constituita; iar oricat de oportuna ar fi, in multe
eazuri reve nire. prin filo sofare, la faptul funda mental al
vietii spiritului, - act iunea intim a a ac estuia nefi ind

specifica filoso fiei. ei proprie oricarei alte man ifes tari

creatoare a lu i, filo sofia nu se poat e defin i in ch ip
indcstu lator prin pa rt iciparea la 0 asemenea viata, Ba
dimpotriva: avand ea obiect viata spiritu lui, filosofia se
defincste tocmai prin distan ta fata de cea d in urma .
.
lnt eleasa deci in orizon tul lui cum a fost cu putinta
cev a nou , filosofi a devine, in loc de act (de si in parte
inc a act), 0 ad evarata poste ritate a ac tu lu i. De aceea
sa rc ina ei nu e sa gaseasca ori sa intreprinda ce va esential
nou . Istoria lui cum e eu putinta ceva nou conduce, in
ce le di n urma, la eondamnarea nou tatii prin filoso fie .
Departe de-a spori lum ea, ca se insarci neaza abia s-o faca
intr-adevar cu putinta. Fil osofi a nu aduce un dinc olo: e
in chi p esential indeletnieire cu lume a aceasta. (.. .)
Ca nu se intarnpla 0 astfel de sporire de adeva ruri, sunt destui progresisti care s-o regre te. Se intarnpla totu si,
in fond, ceva mai de pret , anume 0 reliefare si adancire a
lumi i de fata, despre ca re se uit a pre a de s ca e uniea .
Filoso fia nazui este sa fie reab ilitarea ei. a lui hie et II I1I1C
(aici si acum - n.n.) din cu prinsul ei. (... ) De cc am cere
filosofiei sa ne dea mai mult dec at atat? Dram a lumii se
petrece aici , iar noi suntem in ea. Filosofia e co nstiinta
co nsubstantia litatii noa stre cu intregu l lumii . E de prisos
sa incerei a 0 para si pc acca sta, degradand-o in favoarea
altei lum i. (... ) Filosofi a te invata, in cele din urm a, ea
lumea cealaltii e co nternporana cu lumea aceasta !
Friederich Nietzsche (1844-1 900). Dincolo de bine si

de rau
Nou a liIosofie
Cer insistent sa se risipeasca in sfarsit eonfu zia prin
care lucratorii in filosofi e si oamenii de ~tiinta . in general,
sunt ide ntificati eu filosofii (...). Se prea poate ea pentru
cducat ia adcv aratului tilosof este necesar ca el sa fi ureat
toate aceste trepte pe eare servitorii sai, lucratorii stiintifici
ai filoso fi ei, s-au oprit - a trebuit sa se opreasca ; poate ca
adev aratul filosof trebui c sa fi fost candva el insus i critic si
sceptic. si dogmatic, si istoric. ba ehiar si poet. si colectionar
(. . .) pentru a parcurgc intreaga circumferinta a valorilor ~ i
sentimente lor umane si pentru ca. inzestrat eu 0 mult itudine
de oc hi ~i const iintc, sa poata seruta eu privirea d in inaltul
piseu rilor toa te zarile indepartate, d in strafundul ab isului
toate inaltim ile. din tainita ungherului toate intinderile . Insa
toate acestea nu sunt dccat conditii prealabile ale indatoririi
sale : inda torirea, ea insas i, vrea alteeva. ea ii pretinde ea el
5,i cree:e valori. (.. .)
i ns a adevo ra tii [ilos ofi s unt po runcito ri si
leg iuitori: ei sun t ce i care spun .astfel trebuie sa fie! . ei

Fried rich Nietzsche

( 1844-1900)
Info: Filolog , poet si filosof ger-

man. A abordat. mai ell seam a,

problcmc de natura etica. psiholog jcf ~i de filos ofia culturii,
pronuntfindu-sc pentru revizuirca
tu tu ror val ori lor tra d itionalc ,
respingand filosofia rationalista si
cresrin ismul . Lucra rile sale sunt
adesea conceputc ea 0 suita de
aforisme.
Opera: Cons ide ratii ;110('111(1/(',
Dincolo de bine si de rau ( 1886),
A }J griiit -a Zarathustra . Genea /ogia mora/d. Voi/1(o de putcre
(postum. 1906).

133

sunt ce i care determi na pentru intai a oara Jneot ro ?- ul si

Pentru ceo-u l o men iri i , dispunand in ac est se e p de
lucrarile preliminar e ale tut uror lucratorilor in Iilo sofie,
de toti cc i ca re au triu mfat asupra tre cu tulu i, si in mainile
lor toate cele ee exi sta si au existat vreodata devin mijloc,
o un ea lta, un ba ros. " Cun oa ~te re a " lor e creatie voinu: de
putere. - Exi st a in z ile le noast re ase rne ne a filo sofi'l
Exi stat-au vreo data asemenea filo so fi? Nu trebuie oare
sa ex iste asemenea filo sofi?

Lu d wi g wtrtgensrctn

(1889-1951 )
I nfo: Filosof aus triac, nascut la
Viena, stabilit in Anglia. A acordat
atcnt ie dcosebita naturii ~i strucruri i limbaj ului . A considerat ca
multe dintr e problemele filosofiei
rradit ionale au aparut din incercarea de a spu ne ceea ce poate fi
do ar arara t. 0 proce dura gresitf
care i~i arc sursa in neintelegerea
.Jogicii limbajului nost ru" .
Opera : T ractatus Iogico-philosophi cus ( 192 1), Cercetdrifilosofi: ce. Remarci asuprafundamentetor
matematicii,

L u d wig W ittgenstein (1 889- 195 1), Tractatus logico-

philosophicus
M etod a cn recta a filosofiei
4 .00 31 Orice filosofie este 0 .critica a lim baj ului".
4 .1 11 Filosofia nu este 0 stiin ta a na turii.
(C uvantul .filosofi e" trcbuie sa scmnifice ce va care
sta sub sau dea supra, dar nu alaturi de stiintele naturale.)
4.11 2 Scopul filosofiei este c1arific area logica a
gandurilor,
Fi losofia nu este 0 doctrina, ci 0 act ivitate. 0 opera
filo sofica consta in e se nta din exp licatii . R ezultatu !
filos ofiei nu sunt "Propozili ilc filosofi ce" , ci c1arificarea
propozitiilor.
Filoso fia trebuie sa clarifiec si sa delim iteze riguros
gandurile, care altfel sunt, sa zicem asa , tul bur i si co nfuze.
4 .1 13 . Filos ofia limi tcaza campul co ntroversat al
stiintei naturii .
6.53 . M etoda corecta a fil osofiei a r fi p ropriu-zis
acea sta : a nu spune nimic altccva dedit cec a ce se poate
spune , deci propozitii al e stiintelo r naturi i - de ci cev a ce
nu are de -a face cu filos ofia - (.. .).

APLICATIl

1. Consideri ca filo sofi a ~ i filosofare a sunt utile orn ului? Argumenteaza raspunsu l
tau eu ajutorul cx emplel or.
2. Aplicatie interdisciplin arii - Plecand de la cxpe ricnta per sonala de viata ,
pr ecizeaza in ee situ atii filo sofi a nu ti-a fos t de niciun ajutor in co mparatie cu alt e
situat ii in care aeeas ta si-a dovedit utili tat ea.
.
3. Care sunt functiile pe ca re filosofia, ca demers re flex iv, Ie indep line ste ?
Argumenteaza raspunsu l tau .

134

4. Ca re estc cea ma i im portanta functi e a filosofi ei' Argumenteaza raspu nsul tau .
5. Co mc nteaza , din pun ct de vedere fil osofic, urmiit oarcl e tcxte:

a) Dar in f ilosofare se petrece ceWl ce Illi este intrevdzut de niciun ul din ce i care
heaga filosofia : infilosofare 0111111 isi dobdndeste originea sa. in aces! sens. filosofia
este necondit ionu ui. Iipsilii de un scop anume. Eo flU poatefi int emeiatii pc al tce va. din
care S (1 p oati) Jf dedusa. dupd cum nu poatefijusnficatii prin in voca rea un ei I/fi liriifi
oarecare a ei, Eo l1li este nici barn. nici pa i de ca re l1e-am putea agii t. Defiloso fie
/111 p ute m disp une. Eo lil t poate j i intre buintatii pentru eCl'a anume.
lndraznim sii afirm om: auua \Teme n i t trdiesc oamenii.filosofia JllI p oate inceta.
Filo sofia mentin e vie exige nta: de a dobdndi sens u! vietii dincolo de toa te scop urile
din lume, de a determine sensu! care ing lobeaza toa te aceste scop uri. de a implini
acest se ns realizd ndu-I in prese nt oareClim de-a curm ezisnl timp ului, de a sluji prin
propriul prezen t totodatd viitorul. de {J nu cobori niciodaui omul sa u un anllme om la
conditio de simplu mijloc (...).
Misiun ea p ereu ii a filosofdrii este: de a ne tra nsform a in oanieni adevdrati,
p rin dobandirea co ns tiintei asuprafiinte i. (K arl Jasp er s)
b) Oricefilosofie ascunde a aluifilosofie; oriel' opinie est e totodaui WI ascunzis.
orice cuvtint - a masea. (Friedrich N ietzsc he)
6. Cum se explica di vcrsitatea co ncc ptiilor fi loso fice ca re raspund la intrebarea
Ce estefilos ofia? Tine acest fapt de di ver sitatea roluri lor ( fun ct iilor) pc care filo sofi a
le indeplineste: Arg umenteaza raspunsul tiiu.

~i

7. Co mparii conc eptia lui Em il C iora n dcsprc ro lu! filosofiei eu cea a lui Nietzsche
a lui Ru sse ll.

_Formati grupe sau luerati pe perechi

8. Explica]i semnifica tia faptului eii filosofia nu presu pune doar 0 noua atitudine
in cunoastere, c i si in practic a.
9. A p lica tle intcrdisciplinarii - Va lorific and in forrnatiilc ac hi zitionat e pr in
stud iul alt or discipli ne, rasp undeti la urm atoarele intrebiir i:
a) Care sunt moti vel e pc ntru care filosofii vor bes c fie despre utilitatea filosofi ci,
fie dcspre inutilitate a ei'
b) Ca re este eriteriu l pe ba za ca ru ia noi putem decide daca filosofia ne cste ut ila
sau inu tila?
c) Care estc va loa rea suprema a filosofiei?
d) Ce posibil itati are filosofia de a rezolva pr oblcme le cu care ea se co nfru nta'
10. Recon stru iti argurnentu l cu aj utorul caruia Em il Ci oran va sus tinc teza

inutilitatii filosofiei.
II. Exp licati se rnnifica tia ex pres iei ..Univers ul nu sc di scuta: se expr ima . Iar
filosofia nu-I ex prima ." (C ioran)

135

12. Concepcti 0 contraargumentarc prin care sa infirmati teza potrivit carcia

fi loso fia es te un te ritori u al confuzici limbajelor.
13. Ana lizati comparativ urmatoarcle text c refcritoare la rolul filo so fului si al
filosofiei:
a) Filosofii n-o ufdcut deceit sa interp reteze lum ea in moduri diferite: e vorbu
li m) de a 0 schimba. (K. Marx, Tee despre Feuerbaclii
b) Acei ca re s-au am estecat ill stiinte au f os t .1'(// 1 enip irici. sail dogmatici:
Empiricii, asenuindtori fur nicilor. se mu ltum esc sii strdngd si apoi sa -si co nsume
pro viziile: rationalistii. intocmai ca piiianjenii, urzesc pdn:e, a cdror mat erie este extrasd
di ll propria lor substantd. Albina insa piistreazii calea de mijloc: ea extrage materia
primd dinflorile gnidini lor si ale cdmpurilor. apoi, ell 0 a rlli care if este proprie, 0
preface si 0 digerd. Adeviirata f ilosofieface ce m asenuindtor ( ... ). ( Fr. Baco n. NOIII
Orgonom
c) Cdndfilos of ia si viata se confundii. 1111 se stie daco se inclinii sprefilosof ie
pentru ca este vie, sail dacd tine de viatd p eutru ca e filosofie. (Em manuel Levinas,
illtre 1I0i. l;, cercare de a- I gd nd! pe ce!<)/alt)
.
14. Aplicatie interdisciplinara - Realizati 0 dezbatere despre utilitatea sau
inutilitatea filosofici , ape land ~ i la cxperienta voastra dc viata .

15. Rea liza ti un afi s care sa ilus treze ro lul filosofiei sa u rc latia filosofi ci cu
viata.

136

EVAlUARE
(dupa mod elui subiectelor de bacalaurcat)

1. Care este etimologia tennenului de filosofle?

2. Enu mcrati trei dornenii sau di viziu ni traditionale ale filosofiei.
3. Ce raport se stabi leste intre filosofie si viata? Argumentati raspunsul vos tru .
4. Anali zati suecint orice conceptie filosofica de spre valoarea fi loso fie i,
evident iind:
a. specificul va lor ii din perspectiva conccptiei filosofice alese;
b. ideil e unei alte conceptii filosofiee despre valoarea filosofiei , justificand
toto data si raport ul exis tent intre aeea sta si conc eptia la care v-ati referit la punctul a;
c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustrcaza conceptia evidentiata
la punetul b.
5. Fie urmatorul text:
(...) lmportanta contributie a gdndiriifilosofice poatefi schitaui prinurmdtoarele
trei teze:
1. Filosofia llli poate oferi adevarul, dar il poole ilumina, ne poole atrage
atentia asupra lui, ni-l poole sllgera. Dar a- I vedea si a-I realiza este sarcinafieciiruia.
2. Ea ne poateface constienti deformele gdndirii, permitdndu-ne, prin teoria
categoriilor, prin metoda/ogle $1 epistemo logie, sii ne domindm propriile gdnduri in
lac de a ne lasa domina ti inconstient de deprinderile gdndirii.
3. Filosofia ne conduce spre ope ratiilefundamentale ale gdndirii, prin care ne
eliberam de simplul obiect al unei presupuse cunoasteri absolute. cdtre operatiilefundamentale in care formele intelectului, gdndirea noastrii de vine concomitent realizare a
esentei noastre, transformdndu-ne si transpuntindu-ne intr-o stare de elevatie, la fel cum
se intdm pla in timp ul rugdciu nii Cll eel care cred [11 adevdrul revelatiei.
Porni nd de la tex tul dat, elaborati 0 ana liza , de aproximat iv 2 pagini , a conceptiei
lui Karl Jaspers dcspre valoa rea filo sofi ei. in realizarea an alizei, aveti in ve dere
urmato arele repere:
- precizarea intelesu lui expres iei de esentd umand;
- exp licarca tezei lui Karl Jasper s privind faptul ca filosofia 1111 lie poate oferi
adevdrul, dar il poate ilumina;
- earacterizarea unei alte perspective asu pra valo rii filosofiei .justificand totodata
si raportul ex iste nt intre aeeasta si punctul de vedere all ui Karl Jaspers;
- fonnul area unci obiectii la adres a teze i lui Karl Jaspers potrivit careia fi losofia
ne poate sugera adevaru l;
- argument area un ui pun ct de vedere perso na l referitor la actua litatea opiniei lui
Karl Jaspe rs privind fapt ul ca filosofia ne pennite sa ne dominam propriile gdnduri ill
lac de a ne lasa do minati inconstient de deprinderile gdndirii.
Nota : Se puncteazf si utilizarea limbajului filosofi c adccvar organizarca prezentar ii - introducere,
cuprins. conc luzic ~ i incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

137

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / SUGESTII DE LECTURA

Aristotel, Metafizica , Editura lri, Bucuresti, 1996
Ari stotel, Politica . Editura Ant et Press, Bucuresti
Ari stotel, Etica nicomahica. Editura Ant et, Bucuresti
Aureliu Augustin, Confesiuni. Editura Hum anitas, Bucu rcsti. 20 07
Lucian Blaga , Gene:a metaforei si sens ul culturii, Ed itura Humanit as. Bucurcsti, 1994
Luc ian Blaga , Cunoasterea luci ferica , Editura Humanitas, Bucuresti, 1993
Luc ian B laga , Despre constiintafilosoficii. Editura Humanitas. Buc uresti , 2003
Re ne Descartes, M editatii metafizice. Editura Cr ater. Bucurcsti, 1997
Rene Descart es, M editatii desprefilosofia p rima, Edit ura Humanitas. Bucurcs ti, 2004
Friedri ch A. Hayek, Drumul cdtre servitute , Ed itura Humanitas. Buc uresti, 1993
Karl Jaspers, Textefilosofice, Editura Po litica, Bucurcsti, 1986
Imman uel Kant. Critica ratiunii pure , Editura Iri, Bucurcsti, 1994
Emmanuel Levinas, Intre no i. Incercare de a-I gd ndi p e celdlalt , Editura All. Buc urcsti,
2000
John Locke, A I do ilea tratat desp re cd rmuire. Scrisoa re desp re tolera ntii. Edit ura
Ncmira, Bucuresti, 1999
John Locke. Eseu aSlipra intelectulu i onienesc. vol. I. Editura Stiintifica, Bucurcsti,
1961
Karl Marx , Capitalul, in Opere, vol. 23, Ed itura Po litics . Bucurcsti. 1966
Joh n Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, Buc urcsti, 1994
Giovanni Pico della Mirandola, Rati onam ente sa il 900 de te: e. Despre demnitatea
omului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 199 1
Mihaela Miroiu, Adrian Miroiu. Filosofie. Lectii si ontologie de teste pentru tenie!e:
Fericire a, Dreptatea. Editura All Educat iona l, Bucurcsti, 1994
Thomas Nage l, Oare ce inseamnd toate astea" , Editura All, Bucurc sti, 2004
Friedrich Nietzsche, Despre genealogi a moralei, Ed itura Echinox , Cluj -N apo ca, 1993
Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine s! de rail , Ed itura Universi tas. Bucuresti 1998
Con stant in No ica, Jurnal de ide i, Ed itura Humanit as. Bucu rc sti, 1990
Blaise Pascal, Serieri alese, Ed itura St iintifica, Bucu rcsti, 1967
Platon , Rep ub lic a, in Opere . vo l. V, Edi tura St iintifica si Enciclo ped ica, Bucu rcsti,
1986
Platen, dialogurile Alcibiade si Gorg ias . in Op ere. vol. I, Editura Stiintifica. Bucuresti
Karl R. Popper, Lectia acestui secol, Editura Nemira. Bucurcsti , 1998
Karl R. Popper, Conjecturi si infirnuiri. Cres terea cunoasterii stiintifice, Editura Trei,
Bucuresti, 2002
Jean-Jacques Rousseau, Discurs aSlipra originii si fundamentelo r inegalitaiii dintre
oameni, Ed itura St iint ifica. Bucuresti, 1958
John Rawls, Justice as Fairness , in Philosophical Revie w, LXV II, 2 ( 1958)
Bertra nd Ru ssell, Prob temelefilosofiei, Editura All , Bucur esti, 2004
Jean-Paul Sartr e, Fiinta si neantul. Eseu de ontologiefenomenologicd, Editura Paralcla
45, Pitesti, 2004
Peter Singe r, Tratat de eticd , Editura Polirom, Iasi, 2006
Ludwig Wiugcnstcin, T ractatus logico -philosop hic us, Edit ura Huma nitas, Bucur esti ,
1991
Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, Editura Hum ani tas. Buc uresti, 1993

138

AN EXA
C UM ANALIZAM UN TEXT FILOSOFld

Jacque line Russ, in lucrarea Metodele infilosofie, co ns ide ra ca un comentariu

de text trebu ie sa puna "in evidcnta problcmatica si prob lemele co ns titu tive ale textulu i
(ca re presup un, bincintclcs, intelegerea temei ~i tezei autorulu i). Este yorba de a c1arifica
problema co nt inuta in tex t patrunzand tema si teza, apoi de a degaja organizarea
conceptuala si , in sfarsit, de a proceda, eventual , la un studiu reflexiv asupra randurilor
propuse. Fara sa fie ccruta aceasta parte reflexi va este, totusi , de dori t. Conc luzia
efectucaza un bilant rapid". Pri n urmare, anali za unui text fi losofic presupune :
introducerea. dezvoltarea ideilor sau CIlP";IISII I ~ i con cluzia.

A naliza IIl1l1i text filosofic, presup une:

I. citirea activd a textului (iden tificarea conceptelor, ideea directoare sau teza,
termenii de legatura , de p ildii, totodatd, ill concluzie etc . pent ru rolu l lor de a int rod uce
un arg ume nt sau

co nc luz ie etc .):

2. urmtirirea eventuulelor exemplificiiri, particularizari ca re a u rolul de a

prezenta afi rmatii lc (cxcmp le care pot fi uti lizat e pen tru a ve rifica va liditatea tezei):
3. studierea tezei prin intermediul arg umentului oferit de catre au tor in te xt ;
4. realizarea unei scurte anuli:e critice pr in ra po rtare la te ma in discutie si,
apoi, la tema glob ala:
5. aprecierea noutiitii temei ~i contex tuulizurea ei teorct ica sa u/si isto rica /
cu lturala;
6. elaborarea unei reflectii personale argumentate, deoarece analiza unui text
presupune un cfort de reflectie personala . nefiind un rezu ma t al acestuia sau 0
im provizatie lib era pe tema textului supus analizei.
in ceea ce pr ivestc con tinuru l fieca rei mari div iziuni a unu i comentariu de text.
trebuie retinu te urmatoarele as pe cte :
a) introducerea trebu ie sa includa situarea text ului in contexrul gandirii autorului,
in opera di n care a fos t se lectat sa u sc va releva intentia autorului in legatura cu problem a
sau problematica abordata (determinarea pro blem ei trebui e, ca prin e fort propriu, sa
releve intrebarea fund am ental a pe ca re filosoful a formulat-e si, implicit si uncori , a
rezol vat -o), iar identiflcarea problematicii presupune intelegerea temei (terna de istori e,
fi loso fie po litica etc ., insa nu dintr-o per sp ectiv a ge ne rala, ci dintr-un ung hi concret) si a
tezei (ce anume doreste sa demonstreze autorul in ace I text, astfel teza nu treb uie idcntificata
cu conceptia glob ala a filosofului, ci este yorba de a deterrnina pozitia filosofului in ace I
text si nu in altul );
b) CIlP ";IISII I trebuie sa includa surprindcrea ide ii princi pa lc a textului (teza),
explicarea fieca rei idei, precum ~i a conceptelor utilizate (orice explicare a co nccpte lor
filoso fice trebuie sa se margineasca, asa cum afirrn a Jacqueline Russ, la epoca istorica ~i
la continutul prec is al conceptului la autorul respectiv) prezcntand art iculatiile gandirii
autorului. prezentarea unor puncte de vedere asernanatoare si a uno r puncte de vedere
dife rite. prezentarea pu nctului de vedere per sonal care poate sa fie 0 argumentare in

139

favoarea tczci sau 0 contraargurncntare , stiut fiind faptul ea un fragment nu este niciodata
fals in intregime (a critica inseamn a, aici, a face sa reiasa anum ite cchivoc uri sau
contradictii ale unui text ~i a incerca sa Ie depasesti integran du-le intr-un punct de vedere
sintetic si global, dcc i a crit ica nu inseamna a distruge, ci a intelege. deoarec e "adevarata
critic a filosofica este intclegerea problematicii inteme si evaluarea echilibrata a importantci
raspunsului adus", cum spune Jacqueline Russ), deoarece el raspu nde nevoi lor unci epoci
si unui curent de gandire, iar daca este posibil, prczentarea influentei pc care au exercitato ideile filosoful ui in viata cu lrurala si social a;
c) concluzia filosofului se intcmeiaza pe argument ele din tex t, nefiin d vorba
despre concluzia celui care reali zeaza anali za, fiind vorba de a face un seurt bilant,
indicand interesul demon stratiei autoru lui.
Ja cqueline Russ identifies principalcle capcane ale comentariului de text si
anume: studiul partiul, care privilegiaza une le frag mente ale textului (acest neaj uns
principal poate fi remediat prin leetura intregului text ), stu diu l "p oallli!ist" (un studiu
care rataces te in literalitatea textului, in toate punc tele si fragmentele in loe sa procedeze
global, consa crandu-se esentialului),pamji-aza (adesea confundata cu fidelitatea literala,
rara niciun folos in cee a ce priveste intelegerea si sensul, adic a nu se face niciun efort
de a intel ege conceptele, ei aces tea sc repeta mod ifica nd cateva elemente gramaticale)
si reducerea comentariului lu 0 disertatie . Alte capeane care pot sa apara in analiza
unui tex t se refers la utili zarea unor co menta rii .Jluviu " care contin mult e cleme nte
nec scntiale, exp licarea ideilor autorului este inso tita de critica acestora sau mai gray
unele idei sunt respin se neargumentat sau nu au fost intelese corect de catre eel care
rea lizeaza analiza textul ui.
Ace ste ca pcane pot fi evitate prin respectarea unor reguli CII caracter general,
preeum: formu larea clara a idei lor si a probl emelor, prezentarea corecta a opiniilor
prelu ate de la diferiti autori, argumenta rca diferitclor punete de vedere etc.

CUM SCRIEM

UN

ESEU FILOSOFIc?

Eseul strueturat este 0 compun ere care trateaza 0 anurnita tema, indicata in cerinta,
Acest reper genera l are la randu l sau un numar variabil de cerinte (de regula 3-5) care
trebui e respectate in redactare cu mentiunea ca ordinea tratarii nu este una prestabilit a,
fiecare avand libertatea de a trata cerinte le in ordine dorita, conditia cu carac ter de obligativitate se refera la neces itatea tratarii tuturor cerintelor intr-o succesiu ne logica, inso tita
de argumente sau exemple convingatoare. Eseul structurat trebuie sa aiba 0 structura
clara, coerenta, echilibrata in ceea ce priveste parti le eseului (introducere, cuprins si
incheiere sau concluzie), idei subliniate prin constructia paragrafelor ce contin idei principale, un bun raport intre ideile principale ~i cele secundare, orice idee trebui e sustinuta
argumentat (abilitate de a formulaj udecati de valoare ~ i capacitate de interpretare personala
a informatiilor), respeetarea nonn elor de ortogra fie si punctuatie, Iizibilitatea etc,
140

Term enul de eseu provin e din lim ba franceza (essai ) si inseamna incercare .
Astfel, esc ul cs te 0 ince rca re de a trata 0 problema filo sofi ca intr-o maniera creativa
pleciind de la un concept (om, Iibertate , drcptate ctc .), de la termeni corelativi (Iibertateinterdicti e, existenta-dev enire, spatiu-tirn p etc.). de la 0 interogtuie (Ne na stem sa u
dcvcnim oameni", Unde p utem cauta feri cirea ?, Ce este filosofia ? etc. ) sau de la 0
afirmatie ("Omul est e 0 tre stie, dar 0 trestie cugetatoarc" - B. Pasca l).
Orice cse u trebuic sa contina urm atoarele ele mente structurale:

I. introdu cerea (se exp lica pc scurt ce rinta textu lui de la care se pl eaca sau se
identifica importanta pune rii problemei respective) nu trcbuie sa fie echi va lenta cu
planul sumar al ese ului, chiar daca in partea de sfa rsit a introducerii problem a pusa
poate sa impli ce maril e divi ziuni ale csc ului, lar a a anunta ~ i solutia problemei in sa pot
II surprinse dificultatil e sau obstacolele ce urrneaza sa fie depa sitc;
2. cuprinsul (cupr inde trata rea subiectului in mani era progrcsiva respectiind
rclevanta continuturilor si rea lizarea unui dcmer s cri tic; fiecare continut sau paragra f
trebuie sa contina 0 informarie precisa si distinct for mulata , continu turile trebuie sa fie
legate intre ele in mod logi c, coe rent) ;

3. concluziu enunta solu tia la cerinta din titlul esc ului in mani era precisa, lara a
avca pretentia ca exprirna tot ceea ce se pu tea spune, ci ea trebui e sa fie deschisa si sa
lase pos ibilitatea unei abordari viitoare, tara a rclua sau rezuma ce ea ce s -a spus in
ese u. Co ncluzia se formuleaza in cel mult do ua fraze.
lata cateva capcane ale eseuluifilosofic: se confunda ese ul literar cu eel filosofi c
(ideea nu va fi sacrificata de dragul unei prezcnta ri Iiterare ), se citeaza pasaje din
manual sau autorii de manuale sau se recurge excesiv 1a cita te, se invoc a autoritatea
filo sofilor la ra a int em eia argu mentele, se introd uc confes iuni pe rson ale nerelevante
(cxe rnplele nu trebui e sa Iipseasca, dar trebui e sa fie bine selectate), nu se reali zcaza
core larea tennenilor utiliza ti sau se utilizeaza terme ni a carol' semnific atie nu este
cunosc uta etc .
Ac este cap can e pot fi evirate prin respectare a unor reguii Cll caracter general,
pr ecum :

- elaborarea un ui pla n pre alabil (se refe ra la sub iectu l tratat, nu cont ine idei
ne legate de subiect, rrateaza intregul subiect, coniine ide ile principal e si pe cele
derivat e) ;

- elaborarea unor eseuri pregiititoare;

- defin irea corectii a termenilor (asa cum sunt ei utilizati de filoso fi sau in
dictionare);

- sustinerea sail respin gerea argumentatii a ideilor (argumentare logi ca

~i

argumentare pe baza de exemple) ;

- traturea un itarii a ideilor

etc.

141

SCHITA UNUI C O M ENTARIU DE TEXT FILOSOFIC

Aristotel (384-322 i.H.).

Politica
Dreptate si merit

Iema textului: dr cptatea

Problema abordatii de autor: dr eptatea distribu tivii
Ideea p rincipald a textului: dr eptatea pre supune
dist ributia in fun ctie de mente esentia le pentru domcniul

respecti v.

1. Se va sustinc ca puterea
Argumentele utilizate:
politics trcbui e sa se impart a in
a. oamen ii au ca litati si ab ilitati diferite:
mod inega l, potri vit superiorib. in fieeare domeniu sunt ne cesare anumite cal itaji
ta j ii mcritc lo r. c hia r da c a
sau abilitati ca re pot fi de termi na te mai usor sau mai gre u:
celclalte ca litat ! ar fi egalc si
C. aces te cal ira ti nu s u nt co m para b ile sa u
ch iar daca cetatenii ar fi ell totul
subs
tituibile
cu a lte le din a lte domenii;
ascmanatori si ca drcpturile ~i l
d.
procedarn
drept atunci cand distributia bunuri!or
con si deratia trebui e sa fi c
di ferit e ca nd in d ivi z i i se se rea lizeaza in functie de calitati le esentiale do meniu lui

respectiv si nu di n a lte le.

d cosebcsc . Dar. daca ace st

principiu este adevarat. chia r

Concluzia textului: Indi vizi di feriti trebuie tra tati

diferit.
Cons eci nte ale ideii din tex t: distinctia dint re

fragez irn e a o b raz u lui ori

marimca stat ur ii, or i a lta superi oritare. e ric arc ar fi . ar
putea sa dea drcpt la 0 mai marc
pu terc po litica: insa neadevarul
este va dit aici , si carcva

constituti ile drept e si ce le co ru pte.

B ineinte les ca aceasta schema 0 putem reali za dupa

cornparatii din alte stiinte si arte ce am c itit si analizat texrul.

Sa urrnarim textul : el fa c e parte din lucrarea
J0 vor proba inde ajuns. Daca 51ar impa rti flaute unor arti sti .Politica", luer are care , dupa cum ii sugereaza numel e se
ocupa cu totul a lte cva de dit de dr eptate . Chiar si text ul
analizat incepe cu puterea politi ca imparti ta inegal in
fu nct ie de merite intre oa meni ca re su nt egal i in anumite
bune in strume nte ce lor mai pri vinte si inegali in alte le.
nobil i, pcntru ca nobletea nu-i
Pentru a-si su stine p unctul de vederc, Ari stotel
face mai destoini ci a canta din recurge la an ali za altor situatii in care lucrurile pa r mai
flaut ; ci va trcbui sa se dea
si mple: tre buie sa imparti m niste flaute unor artisti egali
instrumenrul eel mai desavarsit
artistul ui care va sti sa se int re ei (pentru ca se indelet nices c eu aceeasi arta), dar
servcasca ee l mai bine de el. I di fer iti in alte pr ivinte (no blete, fru m use te, bogatie,
2. Daca ratio namentul nu ] dib acie in arta flaut ului etc ). in aee st caz, spune filosoful,
este inca destul de clar, sa-l ! flautul eel mai bun trebuie sa fie dat ce lui m ai bu n flau tist
intindern ceva rnai dc parte. Fie ("va trebui sa se dea instrumentul eel m ai de sa varsi t
un om fo ar te dibaci in arta artistului care va sti sa se serveasca eel m ai bi ne de el"),
flaut ului, insa mult mai putin in di ferent dac a e nobi l sa u nu. fru mos sa u nu, bo gat sa u
distin s ca nastere si fru musete, nu , pentru ea ace stea din urma (nobletea, frumus etea sau
cali tali care sunt considerate ] avereajnu au ni ci 0 legatura e u arta de a canta din flaut si
fieca rc in parte sunt, sa zicem,
nici una dintre e le nu poate co rn pe nsa lipsa acelei arte.
mu lt mai prctioase ca ralentul
Unii ar fi tentat i sa sustina ca am putea da fla utul
ega li intre ei, ea unora ce se

indeletniccsc toti ell acec asi

arra, nu Ii se vo r da ccle ma i

de a canta din flaut si in aee ste

142

celui mai sarac dintre artisti pentru

ea nu

ar avea bani

sa -si cum p e re u nu l. dar co nfo rm argume ntarii lui doua pn vmte - nobletc , i
Ari stotel. un ascmenea ratio nament cstc gresit, pentru ca frumu sete - rivalii sai il intrec
saracia sau bogati a nu sunt calitati care sa ne aj ute sa ell mull mai mull dedit ii
cantam la fla ut ~i de aceea intotdeauna trebuie sa luam in intre cc cl ca flautist; sustin eft
caleul calitatile (meritele) ncc esare in ac el dorncn iu si nu numai lui trcbuic sa i se dea
instrumcntul eel mai bun. (. ..)
altcle (oriciit de tentantc sau plauzibilc ar fi) .
3. Dar fiindca cste ell totul
Lucrurile stau la fel in arice dorncniu pare a spune imposibil accst lucru , este clar
Aristote l (care mai da un cxernplu din spo rt): trcbuie intai ca nimeninu pretindc catusi de
sa stab ilim 0 egal itatc (cine are mentcle neccsare pe ntru putin ca in chestiune de
domcniul respectiv) ~i apoi 0 in egalitate (0 ierarhie a drepturi politice sa se imparta
m critc lor acceptate ca rclcvate) . Pentru flautc a fost puterea potrivit oricarei spccii
sim p lu : ega litatea- to ti cei care stiu sa canto la flaut , de neega litate. Ca unii sunt
incga litatea (sau icra rhia)- ca t de bine stiu sa ca ntc. as tfe l usori la alcrgat, iar altii ince]i
incat sa se realize ze drep ta tea: a rtistul eel mai bun va nu e un cuvant en in politica
sa aiba unii mai m u lt, ia r
primi flau tul cel m ai bun .
cci lalj i mai putin: numai la
La nivel ul pol itic (aco lo u nd c voia sa aj unga
j oc urile at letice diferentele
Aris to tel) lucrurile sunt la fe l de simp le : stabilim inta i 0 acestea se vor putea prctui
egal itate (cine are dreptu l/cal itati le sa part icipc la puterea d upa tale ntul lo r adcvarat.
pol itica , deo arecc "este c lar ca nimcni nu pret inde cat us i A ic i , in mod ncc csa r, nu
de putin ca In ehe stiun e de d rept ur i polit ice sa se imparta trebuic sa se com pare uec;,it
putcrca po tri vit ori carei spcc ii de nccgal itate") ~ i ap oi 0 calitat ile ce contr ib uie la
inegalitate/ierarhie In fun ctic de aceste ca litati. In viziunea formarc a statului. Ast fcl, au
lui Aristotel, ca litatilc ncccsarc unu i o m pol itic sunt cinc i: toata drc ptate a oa mcni i sa
I ) no blete, 2) libertate , 3) avcrc, 4 ) j ustitie si 5 ) vitcj ie I acorde 0 distinctic particulan1
razbo inica . Conform rati o narn cn tu lu i aris to te lic p ot nobletei.I ibertatii. averii. (... )
4. D ar la ac est e prime
deve ni oamcni politici numai cei ce au cc lc cinc i cal itati
cle mente trcbuic a sc adauga
(dupa cum pot primi fla utc numai cc i ce stiu sa ca rne din
alte dou a: ju stitia si vit ejia
fl aut) si nici una dint rc acestca nu poate f supl inita de razbo inica , de care statui de
arice alt a ca litate din oricc alt do me niu.
ascmenca IlU se poate lipsi.
A m aj uns astfel la frag me nt ul 5 din text ca re este, c ac i daca eea dintit i e ste
in tr-un fel . con eluzia a ceea ce arg ume nteaza Aristotel . necesara fiintarii sale. cealalta
Pan a acu m a ararat ca in ficcare do rneniu sunt ca lita ti/ esre necesara prosperitatii sale.
5. Pe langa accstca, dcoamerit e esentiale care trcbuie avute in vedere pentru
do me niul resp ecti v, in func tie de care stabilim ie rarhia rece egalit atea Si necgalitatea
indivizilor. iar acestea nu pot fi inlocuite cu calitati/merite completa sunt ncdrcptc intre
dintr-un alt domeniu. In acc st fragment el spune ca ierarhia indivi zi care nu sunt egali ori
nccgali dedit intr-o singura
stabilita intr-un anumit domeniu (..ind iviz i care nu sunt
privima. toate constitutiile in
cga li ori neegali decal int r-o singura privinta" ) nu poate care egalitatea ~i neegalitatca
fi transpusa sau mutata in alt c domenii unde se cer alte sunt intcmciatc pe baze de
calitati ~i va rezulta 0 alt a ierarhie a indivizilor. Ma i fe lu l a cest a s unt in mod
simplu : daca intr-o clas a de elevi exista 0 ierarhie In necesar corupte.
functie de no tele la matematica, aceasta nu se poate pastra
~i la filosofie ~i la limba en gleza , pentru ca in aceste
domenii calitatile necesar e sunt a lte le.

143

CUPRINS
Cu p itolul ! . OM UL
1.1. Ornul si prohlem atica natur ii um ane
Ap licatii
1.2. Om ul si societatea
Aplica tii
1.3. Alte ritate si ide ntita te

Aplicatii
1.4. Sensu I vietii
Aplicatii
Eval ua re

4
5
14
16
19
20
23
25
30
33

C up ito lul 2. M O RA LA
2. 1. Bine1e si raul
Aplicatii
2.2. Tcorii morale
Aplica tii
2.3. Problemc de etica aplicata
Ap licati i
Eva lua re

34
35
40
42
45
47
52
54

Capitolul 3. POL IT ICA

3.1. Libertate si rcsponsabilitate social-po litica
Aplicatii
3.2. Egalitate si drcptate
A pl icatii
3.3 . Teorii po litico modeme si co ntc mpora ne

55
56
63
64
72
73
79
81
91
93

Aplicatii
3.4. Idcalul democratic. Drepturile O mului

Aplicatii
Evaluare
C a pitolul 4. C UNO AST E RE A
4.1. Problema inte mei erii cunoastcrii

Aplicatii
4.2. Forme de cu noasterc si tipuri de adc var
A plicati i
4.3. Adevar si croare
Aplicatii
Evaluare

94
95
103
104
113
114
119
120

C apito lul 5. FILOSOFIA

5.1. Ce este filo so fia?
Ap licatii
5.2. Filosofi e si viata
Aplicati i
Evaluarc

121
122
126
127
134
137

Bibliografie selectiva / Sugestii de lect u ra

138 '
139
140
142

A I/ex ". C um an al izam un tex t filosofi c?

Cum scriern un eseu filos ofic?

Sch ita unui eomentariu de text filosofie

144

ISBN 9789733025290
,

11 11 111111111 111 11111111

9789733 025290