SINTEZE

Subiectul 1 Filosofie si drept

Filozofia etimologic din graca veche+
- ohilic dragoste ] dragoste de
-sophia- intelepciune ] intelepciune
Filozoful are o perspectiva aparte asupra lucrului, deosebit de aceea a unui om de stiinta , specializata
intr-un domeniu particular al cunoasterii.
Ex. Platon considera ca filozofia se naste din uimire!
"ristotel adauga sentimental de mirare al omului fata de lucruri pe care altii nici nu le iau in
consideratie.
Filozofia se afla pretutindeni unde omul prin gindire devine constient de sine, ea este prezenta peste tot,
pentru ca omul gandeste, filozofeaza.
Subiectul 2 Obiectul si problematica filozofiei dreptului
#biectul Filosofiei dreptului se determin$ pornind de la identificarea acestei ramuri a filosofiei %n cadrul
Filosofiei practice. Filosofia dreptului studiaz$ conceptual universal al dreptului! &'iorgio del
(ecchio), studiaz$ ideea dreptului, conceptual dreptului si realizarea acestuia! &*egel), cerceteaz$
rostul omenesc al dreptului!&P.+. ,osmovici).
Filosofia dreptului este disciplina care defineste dreptul %n universalitatea sa logic$,cerceteaz$ originile
si caracterele generale ale dezvolt$rii sale interne si %l pre-uieste dup$ idealul de .usti-ie afirmat de
ra-iunea pur$.& ideile lui 'iorgio del (ecchio)
Concluzie: Filozofia dreptului este aceea ramura sau parte a filozofiei ce priveste dreptul in esenta sau
universalitate spre deosebire de stiinta dreptului in natura si caracterele sale particulare.
Subiectul 3 Necesitatile filozofiei dreptului
a! intrebari fundamentale ce preocupa omul la ni"el filosofic #a se "edea lucrarea $%o&ica'
1$ce pot sa stiu(')
2'ce trebuie sa fac(')
3'ce imi este in&aduit sa sper(')
*'ce este omul('!
/aspusuri 0
1. ce pot sa stiu2 referitoare la limitele ratiunii umane, doctrina este si aici deosebit de diversa,
pozitionata fiind, de asemenea, la extreme. "stfel, exista adeptii teoriei potrivit careia, date fiind
capacitatile dovedite stiintific ale creierului uman, procesul de cunoastere s-ar limita3se limiteaza strict
la aceste capacitati. Exista insa si numerosi adepti ai teoriei infinitului ratiunii umane, sustinuta aceasta
de argumente de la cele mai simple, precum acela potrivit caruia cine poate sa aiba o viziune asupra
4niversului, poseda o capacitate nelimitata de cunoastere, pana la argumente ce tin de tehnologia
informatiei si care afirma ca acela care poate crea un computer super sofisticat, categoric, are o minte
mult mai complexa si mai puternica decat obiectul creatiei sale.
5. ce trebuie sa fac2 raspunsul sau continutul acestei intrebari are in vedere, mai ales, latura etica, latura
morala a conduitei fiintei care, odata inzestrata cu informatie la maximum capacitatii sale de asimilare,
se poate simti atat de puternica, incat nu ar trebui sa i se limiteze manifestarea externa.
6. ce imi este ingaduit sa sper2 se ridica mai multe probleme care ating, in buna masura, sfera locului si
rolului omului in 4nivers. Practic, cea mai complicata controversa legata de fiinta umana.
7. ce este omul2 aceasta le cuprinde pe toate celalalte trei &este o intrebare valoroasa). 8ensul existentei
umane poate fi apreciat ca fiind acela potrivit caruia omul este dator ca, pornind de la 9dat!-ul propriei
sale fiinte, sa desavarseasca un 9construct! al fiintei sale.
:oar ;ant vine si raspunde la cele 7 intrebari fundamentale, 'iorgio del (ecchio asa.a si pozitioneaza
filozofia si o imparte dupa anumite criterii.
9,onditia umana! este aceea care reprezinta scopul constructului sau al constructiei pe care fiecare
individ o 9savarseste! asupra propriei sale persoane.
b! teoria cunoasterii + $ce este realitatea('#lucrarea $,arabola pesterii' - .epublica.
<n gandirea greceasca filosofia se naste din uimirea si contemplatia realitatii, a ceea ce se destainuie
privirii.Pentru Platon, prin actul de a filosofa, se produce o orientare a omului catre esenta sa - filosofia era
inteleasa ca paideia, ca educatie a firii umane, sufletul fiind eliberat inspre cunoastere & a formelor, a
<deilor, a inteligibilului) - parabola pesterii0 imaginile din pestera sunt parte a sferei sensibilului
&intemeiate prin credinte, opinii, presupuneri), in timp ce dezlegarea din pestera simbolizeaza esenta
sufletului, care se rupe de ceea-ce-este &care pentru Platon nu e realitatea, ci lumea umbrelor realitatea e
doar aceea a <deii)./ezulta de aici ca filosofia e un mi.loc care conduce spre cunoasterea <deilor &in speta
<deea =inelui numai prin ea cunoasterea devine utila). Prizonierul din pestera iese afara in cautarea
adevarului &aletheia), *eidegger, reluand acest mit in :octrina lui Platon despre adevar! afirma ca a-
letheia insemna stare-de-neascundere adica la origini, adevarul e ceea ce a fost smuls printr-o lupta, dintr-
o stare-de-ascundere.
8tarea-de-neascundere este acelasi lucru cu corectitudinea provirii0 lumina apare in mit ea e foc in
pestera si soare in afara pesterii la lumina se raporteaza privirea, dar pentru a putea privi si descoperi
starea-de-neascundere! privirea trebuie formata &paideia) pentru a percepe ceea ce lumina dezvaluie.
Subiectul * /omente din filozofia dreptului ca istorie
01 Socrate
a antic2itate
Socrate0 <nvatatura si activitatea sa non-conformista a trebuit sa o plateasca cu viata 8ocrate &7>?-6??
i.e.n.)@ dupa ce a fost acuzat de impietate si de coruperea tineretului prin invatatura sa a fost condamnat la
moarte si silit sa se sinucida.
8ocrate n-a scris nimic, tot ce stim despre invatatura lui o stim din relatarile, adesea divergente, ale lui
Platon si Aenofon@ incat cu greu poate fi disociata conceptia sa de cea a lui Platon. Bu facea parte din
randurile sofistilor, dar avea multe puncte comune cu acestia si era prieten cu cei mai renumiti dintre ei.
"semenea sofistilor, 8ocrate prefera si el ca in locul unor probleme de stiinta sa dezbata problemele
morale ale omului, supunand examenului ratiunii obiceiurile si institutiile. "semenea sofistilor, sustinea ca
Cvirtutea este stiintaC, deci poate fi invatata de oameni@ in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot
?D?hE6. garanta armonia si ordinea sociala. Pe de alta parte, 8ocrate practica si el metoda dialectica, dar
nu exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii a.ungeau la concluziile unui individualism
egoist sau ale nihilismului etic. :impotriva, pentru 8ocrate exista valori umane certe, dar carora el nu le
gasea un fundament rational, sustinand ca o Cvoce interioaraC il impiedica de la ratiuni rele.
<nsusindu-si si totodata spre a ilustra maxima scrisa pe frontispiciul templului din :elfi0 C,unoaste-te pe
tine insutiC, 8ocrate invata ca scopul omului nu este acumularea unui mare numar de cunostinte, ci
dragostea de intelepciune - CfilozofiaC. "ceasta virtute, care este stiinta despre bine si adevar, consta in
efortul omului de a se studia pe sine, spre a descoperi in propriul sau suflet ceea ce este, in insasi firea sa,
valoare universala si eterna0 =inele.
=inele deci consta intr-o continua cautare a binelui@ la fel "devarul. ,autarea neintrerupta a binelui si a
adevarului da nastere comportamentelor .uste si virtuoase. CBimeni nu face raul in mod voitC - spune
8ocrate - ci din nestiinta0 din faptul ca ignoreaza cautarea binelui si a adevarului. Exista asadar la 8ocrate
o legatura intima intre virtute, stiinta, bine si suflet@ caci raspunsurile pe care omul a.unge sa si le dea
cautand binele si adevarul trebuie sa vina din suflet, si sa se traduca in actiunile etice si politice pozitive.
"ceasta ii va procura omului fericirea sufleteasca - ce consta intr-o comportare moderata, corecta, dreapta,
si in respectarea aproapelui, a legilor, cetatii si a zeilor. - ,eea ce trebuie sa caute si sa descopere omul
sunt in primul rand valorile etice si raporturile lor cu actul cunoasterii si cu societatea. <n aceasta privinta,
8ocrate nu numai ca a afirmat, dar - cand prietenii sai voiau sa-l salveze de la moarte, ceea ce el a refuzat -
a si demonstrat, prin exemplul tragicului sau sfarsit, ca omul trebuie sa se supuna legilor, chiar cand
acestea sunt nedrepte sau aplicate nedrept.
Parintele spiritual al lui Platon, 8ocrate a fost Ccea mai mare figura a istoriei gandirii grecesti@ din el vor
deriva, direct sau prin intermediari, toate curentele ulterioare ale filozofieiC &F. /obin). Goate aceste scoli
si curente vor suferi, in mod egal, si influenta sofistilor Protagoras si 'orgias, si pe aceea a lui 8ocrate.
31 ,laton
Platon &cca 75E-67E i.e.n.), nascut intr-o familie nobila si bogata, a studiat pictura, a compus tragedii si a
scris poezii nu lipsite de imaginatia si sensibilitatea pe care le vom regasi si in proza dialogurilor sale, ca
in aceasta epigrama 0
CFin langa pinul alpin, umbritor si cu limbi fosnitoare,
Fa-ti calatorule drag, un popas, caci sub brizele marii
,urge-un izvor cantaret, cu placute volute de flaut,
4nge-ti cu cantecul lui ostenelile genelor tale HC
" tr$it %n prea.ma lui 8ocrate pIn$ la moartea acestuia@ a c$l$torit %n Egipt &oprindu-se mai mult la
*eliopolis, sediul cu vechie tradi-ie al %n-elep-ilor-preo-i egipteni, la Garanto Ji, de trei ori, la 8iracuza.
"ici, ca invitat al tiranului :ionKsios <, Platon ar fi dorit s$ vad$ aplicate %n practic$ reformele politice pe
care le preconizase %n utopicul s$u stat ideal. Ln anul 6ME %.e.n. la "tena a fondat "cademia cel mai
important centru de cultur$ al 'reciei "ntice, Ji care Ji-a continuat activitatea pIn$ %n D5? e.n. "ici Ji-a
desf$Jurat marele filosof activitatea, predInd %n mod gratuit lec-ii timp de 6N de ani. #pera lui Platon,
p$strat$ probabil %n %ntregime, cuprinde 67 de scrieri %n form$ de dialog Ji 16 scrisori. Fiecare dialog este
centrat pe o anumit$ idee sau problem$. Ln cele din prima sa perioad$ & "pologia lui 8ocrate, ,riton, <on,
'orgias, Protagoras, *ippias < Ji << J.a.) Platon polemizeaz$ cu sofiJtii Ji ia ap$rarea doctrinei lui 8ocrate,
expus$ %ntr-un fel care face imposibil$ o distinc-ie cert$ %ntre ideile maestrului Ji cele ale discipolului. Ln
dialogurile din epoca maturit$-ii & Fedon, 8Kmposion, /epublica, Fedru) Platon %Ji expune propria-i
doctrin$ despre <dei@ iar despre Fiin-$, %n dialogurile din ultima perioad$ & Parmenide, Geetet, 8ofistul,
Gimeu, Fegile).
C1 0ristotel
"ristotel, cel mai original discipol al lui Platon, este %mplinitorul ra-ionalismului %ntemeiat de c$tre
8ocrate Ji %mbog$-it de Platon. Ln opere nepieritoare, "ristotel a l$sat cea mai sistematic$ Ji mai
enciclopedic$ moJtenire cultural$. :up$ con-inut, operele aristotelice p$strate se %mpart %n patru
categorii0 1) opere de logic$,
5) metafizic$,
6) opere naturaliste,
7) opere de etic$, politic$, retoric$ Ji poetic$.
Fucr$rile sale cele mai importante care privesc filosofia dreptului sunt CEtica Bicomahic$C Ji CPoliticaC.
Pentru "ristotel, ca Ji pentru Platon, binele suprem este fericirea produs$ de virtute. 8tatul este o
necesitate nu este o simpl$ alian-$, este o uniune organic$ perfect$, care are ca scop virtutea Ji fericirea
universal$. El reglementeaz$ via-a cet$-enilor prin intermediul legilor, care domin$ %ntreaga via-$, pentru
c$ indivizii nu-Ji apar-in lor, ci 8tatului. #mul este chemat de %ns$Ji natura sa la via-a politic$.
,on-inutul legilor este .usti-ia, al c$rei principiu este egalitatea. El distinge mai multe tipuri de .usti-ie
caracteristice dreptului.
41 Ciceron
,iceron &a trait din 1N>-76 inaintea erei noastre ) a fost filozof sic el mai bun orator al activitatii.
,icero, a fost un om dotat cu calit$-i excep-ionale, cu mari defecte Ji cu o fire foarte complex$. Filosof,
avocat, politician, estet, a fost asasinat de oponen-ii politici.
Pentru ,icero exist$ un drept deasupra tuturor legilor omeneJti, care descinde din aceeaJi ra-iune din
care descinde %ns$Ji ordinea universal$. /eflec-ia superioar$ asupra dreptului-filosofia dreptului trebuie
Cs$ pun$ %n lumin$ natura dreptului, iar ea trebuie c$utat$ %n natura omului@ apoi trebuie studiate legile
de guvernare a cet$-ilor Ji numai dup$ aceea urmeaz$ s$ discut$m despre legile Ji statutele popoarelor,
aJa cum au fost ele stabilite Ji scrise, f$r$ a omite nici drepturile civile ale poporului nostruC.
Fegile au %n ele ceva nepieritor, deoarece ele deriv$ nu din p$rerile variabile ale oamenilor, ci din natura
noastr$, care se conduce dup$ voin-a divin$.
,icero apreciaz$ c$ nu tot ce se cuprinde %n legile pozitive Ji datini este .ust Ji bun. <gnoran-a Ji at%tea
defecte omeneJti se pot amesteca %n f$urirea legilor, aJa c$ sunt unele legi care nu-Ji merit$ numele
acesta, tot aJa cum sunt CleacuriC date de vr$.itori sau ignoran-i dar care nu merit$ numele de CleacuriC.
Bumai cInd este .ust$ o lege merit$ considera-ie, iar criteriul de apreciere a C.ustuluiC ,icero %l g$seJte
%n acest sim- intim de discriminare pe care %l numim CconJtiin-$ valoric$C. El ap$r$ dreptatea chiar Ji
%mpotriva dreptului, considerInd c$ uneori rezult$ nedrept$-i dintr-un anumit abuz al legii Ji dintr-o
interpretatre extrem de ingenioas$, dar %nJel$toare a dreptului, %ncIt maxima Csummum ius summum
in.uriaC &maximum de drept, maximum de in.usti-ie) a devenit un proverb intrat %n uz. ,icero a fost cel
mai mare avocat al latinit$-ii.
b e"ul mediu
0 0ureliu 0u&ustin
0ureliu 0u&ustin Punctul de plecare al filosofiei lui "ugustin este lupta contra scepticismului Ji setea
dup$ un adev$r absolut, mai presus de orice %ndoial$, care poate fi g$sit %n dogmatismul credin-ei. Pentru
"ugustin, adev$rul ra-ional este o confirmare a credin-ei, C%n-elege pentru ca s$ creziC, iar credin-a duce la
ra-iune Ccrede pentru ca s$ %n-elegiC@ aJadar credin-a nu este %mpotriva ra-iunii, ci, cel mult, este deasupra
ei, e suprara-ional$. 8cepticismul, ori nu este nimic, ori este o eroare, c$ci dac$ ne %ndoim trebuie s$ avem
un adev$r mai presus de %ndoial$@ omul nu poate tr$i f$r$ adev$r. :up$ "ugustin, adev$rul este %n sufletul
omului, %n gIndirea Ji sim-irea sa. :umnezeu este izvorul "dev$rului, este temelia existen-ei Ji principiul
binelui. :rept Ji .ust nu poate s$ fie ceva decIt prin puterea ce vine de la :umnezeu Ji prin protec-ia
bisericii.augustin face distinc-ie %ntre Clegea etern$C Ji Clegea natural$C. Prima este %ns$Ji voin-a Fui
:umnezeu, pe cInd cea natural$ este un fel de %ntip$rire a legii eterne %n fiin-a noastr$. Fegile pozitive,
trebuie s$ derive din cele naturale Ji au ca menire s$ apere pacea Ji ordinea social$ stabilit$ de :umnezeu.
:ac$ %ns$ unele dintre ele nu deriv$ din legea natural$, atunci respectarea lor nu este obligatorie.
3 Toma 4506uino
Goma :O"Puino, a fost un intelectualist Ji un ra-ionalist, %n opera sa el izbutind s$ contopeasc$
aristotelismul cu dogmele bisericii Ji cu ideile lui "ugustin, alc$tuind un sistem ce a d$inuit pIn$ ast$zi ca
model al filosofiei catolice.
'reut$-ile pe care Goma :Q"Puino trebuia s$ le %nving$ erau destul de mari@ trebuia s$ lase la o parte tot
ceea ce %n "ristotel era nefolositor sau prime.dios bisericii, iar din ceea ce r$mInea trebuia s$ %nal-e un
sistem teologic-filosofic %n care fiecare adev$rat creJtin s$-Ji g$seasc$ un anumit loc, sus-inut cu energie,
Ji, %n acelaJi timp, un sistem care, deJi coerent, s$ fie ml$dios pentru a putea primi toate ideile mai
folositoare bisericii. Pentru c$ a izbutit s$ treac$ peste aceste greut$-i, tomismul a supravie-uit pIn$ ast$zi,
iar prin el "ristotel a fost convertit pe fa-$ la catolicism. Pentru Goma :O"Puino, credin-a este /a-iunea
divin$ la nivelul omenesc, un reflex m$rginit al adev$rurilor infinite. #mul tr$ieJte pentru a %n-elege lumea Ji a
contempla adev$rurile eterne. Fegea divin$ se g$seJte %n %n-elepciunea lui :umnezeu. Lns$, din nefericire, nu
toate adev$rurile credin-ei pot fi dovedite ra-ional, adic$ nu tot ceea ce este %n =iblie Ji %n p$rin-ii bisericii este
Ji %n "ristotel. 8unt dogme ce r$mIn Ji vor r$mIne peste puterile ra-iuni, accesibile numai credin-ei. Ri chiar
mai mult, fiindc$ nu pot fi dovedite, ci numai crezute, aceste dogme dobIndesc o autoritate mai %nalt$,
autoritatea revela-iei, c$ci ce poate fi mai de pre- decIt s$ avem %ncredre %n lumina superioar$ a harului
dumnezeiesc.
c epoca moderna
0 Immanuel 7ant
<mportan-a operei sale dep$JeJte cu mult limitele filosofiei dreptului. El reprezint$ %n filozofie o nou$ direc-ie0
criticismul. Problema Santian$ este deci, de a supune Ji ra-iunea %ns$Ji unei critici.
;ant distinge dou$ specii de .udec$-i0 analitice Ji sintetice. Tudec$-ile analitice sunt acelea %n care
predicatul apar-ine subiectului, fiind con-inut implicit %n conceptul acestuia. Tudec$-ile sintetice, sunt
.udec$-i extensive, ad$ugIndu-i no-iunii obiectului un predicat. El mai distinge %ntre cunoaJterea apriori Ji
cunoaJterea aposteriori0 CLn cele ce urmeaz$, vom %n-elege deci prin cunoJtin-e apriori nu pe acelea care au
loc independent de experien-$, ci pe acelea care sunt independente de orice experien-$. "cestora le sunt
opuse cunoJtin-ele empirice sau acelea care sunt posibile numai aposteriori, adic$ prin experien-$C. ;ant
distinge %ntre ra-iunea pur$, despre care am f$cut cIteva referiri, prin care omul %ncearc$ s$ cunoasc$
lumea r$spunzInd la %ntrebarea Cce esteC Ji ra-iunea practic$, la care recurgem cInd vrem s$ ne orient$m
ac-iunile, %ntrebInd Cce trebuie s$ fie2C.
Fiecare dintre indivizi posed$ o voin-a liber$, ca pe un bun %nn$scut Ji inalienabil, %ns$ convie-uirea dintre
voin-ele libere ar fi cu neputin-$, dac$ nu ar interveni limitarea lor reciproc$. "ceast$ limitare reciproc$
este dreptul, care ne apare ca o totalitate de condi-ii %n care voin-a liber$ a fiec$ruia poate exista cu voin-a
liber$ a tuturora, %n conformitate cu o lege universal$ a libert$-ii.
;ant caracterizeaz$ un stat fie %n func-ie de forma st$pInirii, adic$ de num$rul de persoane care de-in
puterea de stat suprem$, fie dup$ modul de conducere sau forma de guvernare, Ccare se refer$ la modul
%ntemeiat constitu-ional ... prin care statul %Ji foloseJte omnipoten-aC &;ant, C8pre pacea etern$C).
:up$ forma st$pInirii, filosoful opereaz$ distinct obiJnuit %ntre autocra-ie sau puterea princiar$ &unde unul
singur conduce), aristocra-ie sau puterea nobililor &unde unii, cIrmuiesc) Ji democra-ie sau puterea
poporului &unde to-i posed$ puterea suprem$).
Potrivit lui ;ant, de cea mai mare importan-$ pentru asigurarea libert$-ii de gIndire este nu forma de
conducere, ci forma de guvernare. "ceasta este fie republican$, fie despotic$. Ln explica-ia Santian$,
republicanismul separ$ puterea executiv$ &a guvernului) de cea legislativ$, %n timp ce despotismul unific$
cele dou$ puteri, statul ratificInd autoritar legile pe care el %nsuJi le-a dat..
3 8eor& 9il2elm Friedric2 :e&el
Prin filosofia lui, a avut un mare impact asupra lumii contemporane. Ln gIndirea sa se afl$ cheia tuturor marilor
ideologii ap$rute %ncepInd cu secolul al A<A-lea0 liberalismul, marxismul, fascismul. Principalele opere scrise
de *egel, sunt CFenomenologia spirituluiC, CRtiin-a logiciiC, CFilosofia dreptuluiC, CPrelegeri de estetic$C.
,oncep-ia lui fundamental$ este idealismul absolut %n sens obiectiv. Pentru *egel, ceea ce e ra-ional este
real Ji ceea ce este real este ra-ional. El face din contradic-ie %ns$Ji baza filosofiei sale, iar sarcina ra-iunii
este s$ medieze %ntre ele, s$ le %mpace. 8piritul obiectiv, se prezint$ %n trei forme0 drept, moral$ Ji obicei,
iar spiritul subiectiv se %mparte %n0 suflet, conJtiin-$ Ji ra-iune. ,ele mai %nalte culmi le atinge spiritul
absolut %n alte trei forme0 arta, religia Ji filosofia. "Jadar dreptul apare ca prim$ form$ a spiritului
obiectiv. Primul aspect al dreptului, este obiectiv Ji exterior persoanei0 este dreptul abstract. "l doilea este
antiteza primului, moralitatea subiectiv$. 8inteza este al treilea moment0 realitatea moral$ Ji social$,
moralitatea obiectiv$ *egel distinge %n istoria omenirii trei mari momente ale progresului ideii de libertate
Ji, corespunz$tor, ale istoriei reale, practice. #rientalii ar fi cei care au a.uns ini-ial la ideea libert$-ii, dar ei
au Jtiut c$ doar un singur om este liber Ji acesta ar fi motivul pentru care au tr$it %n cadrul unor despo-ii, al
opozi-iei dintre despot Ji to-i ceilal-i. Pe o a doua treapt$ sunt situate popoarele grec Ji roman, care au Jtiut
c$ numai unii oameni sunt liberi Ji de aceea ar fi fost scinda-i %n st$pIni Ji sclavi, %n liberi Ji neliberi. Ln
fine, %n cadrul creJtinismului Ji, apoi, al ideologiei moderne, care au avansat ideea egalit$-ii tuturor
oamenilor, na-iunile germanice ar fi cele care au a.uns la conJtiin-a c$ omul ca atare e liber. Formele de
organizare social$ sunt0 familia, societatea civil$ Ji statul. Familia este prima r$d$cin$ etic$ a statului,
societatea civil$ este o realitate economic$ fondat$ pe interese egoiste Ji antagoniste aleindivizilor, iar
statul este imaginea ra-iunii eterne, garan-ie a binelui comun.
C C2arles /ontes6uieu
C2arles /ontes6uieu " r$mas %n conJtiin-a contemporanilor Ji a posterit$-ii prin lucrarea sa fundamental$
C:espre spiritul legilorC, despre care s-a spus c$ este cea mai complet$ %n domeniul politicii de la "ristotel
pIn$ atunci. Fegile societ$-ii nu-i apar lui +ontesPuieu ca impuse %n mod arbitrar, ci ca raporturi necesare,
decurgInd din natura lucrurilor. Fegile %n %n-eles .uridic, %n materie politic$ penal$, civil$, sunt realiz$ri
necesare, %n func-ie de o serie de factori diferi-i, care pot s$ varieze dup$ condi-iile de spa-iu sau dup$
condi-iile de timp ale istoriei0 forma de guvern$mInt, diferitele forme de libertate politic$, climatul sau
natura teritoriului, precum Ji o serie de condi-ii dobIndite %n decursul experien-ei sociale, cum sunt
moravurile, comer-ul, %ntrebuin-area monedei, credin-ele religioase, etc.
Georia lui +ontesPuieu despre separarea puterilor statului a avut Ji are o mare rezonan-$ contemporan$.
Principiul ei director const$ %n faptul c$ Cpentru a %mpiedica abuzul de putere, lucrurile trebuie astfel
orInduite, %ncIt puterea s$ %ngr$deasc$ putereaC. Ln acest sens, +ontesPuieu descrie Ji argumenteaz$ c$ %n
fiecare stat exist$ trei feluri de puteri0 puterea legislativ$, puterea executiv$ privitoare la chestiunile care
-in de dreptul gin-ilor Ji puterea executiv$ privitoare la cele ce -in de dreptul civil, adic$ puterea statului.
Lntreaga sa oper$ ni-l dezv$luie ca pe un militant pentru dreptul popoarelor, un ap$r$tor pasionat al
rela-iilor paJnice %ntre -$ri, al prieteniei Ji colabor$rii dintre ele. Ln domeniul dreptului interna-ional, opera
lui +ontesPuieu nu-Ji g$seJte egal %n %ntreaga literatur$ .uridic$ a secolului s$u.
4 T2omas :obbes
" fost apreciat ca unul dintre cei mai importan-i autori de filosofie a dreptului. Premisele filosofice de la
care el pleac$ pentru a deduce concep-ia sa politic$ sunt0 omul nu este sociabil de la natur$, omul este %n
mod natural egoist, caut$ numai binele s$u propriu, este insensibil fa-$ de cel al altora. :ac$ omul ar fi
guvernat numai de natura sa, ar trebui s$ se recunoasc$ drept inevitabil un r$zboi permanent %ntre fiecare
individ Ji semenii s$i, potrivit dictonului Chomo homini lupusC. *obbes afirm$ posibilitatea de a ieJi din
acest impas, gra-ie unui contract care con-ine renun-area fiec$rui individ la acea libertate ne%ngr$dit$,
proprie dreptului natural renun-are %n favoarea unui suveran care impune legile Ji stabileJte ce este .ust Ji
in.ust, licit Ji ilicit. "cesta este statul, o crea-ie artificial$, o maJin$ omnipotent$, care putere nelimitat$
asupra indivizilor. Prin aceasta, *obbes se arat$ reprezentantul tipic al absolutismului care prin
centralizarea puterii politice suprim$ libertatea de frica anarhiei Ji a desfrIului.
Ghomas *obbes a plecat de la premisa c$, %n starea de natur$, %ntre oameni exist$ o discordie generalizat$,
un r$zboi al tuturor contra tuturor &Cbellum omnium contra omnesC), pentru c$ %n natura uman$ ar exista
trei cauze ale tendin-ei spre agresiune0
1) spiritul de concuren-$ &care genereaz$ lupta pentru cIJtig)
5) spiritul de ne%ncredere &determin$ lupta pentru asigurarea propriei securit$-i)
6) dorin-a de glorie &provoac$ lupta pentru reputa-ie)
*obbes a considerat c$ %n natura uman$ exist$, de asemenea, trei pasiuni care i-au determinat pe oameni
s$ %ncheie un contract &pact) de neagresiune Ji s$ se asocieze, Ji anume0 teama de moarte, dorin-a de a-Ji
procura bunurile necesare pentru a tr$i bine Ji speran-a de a-Ji realiza bun$starea prin industrie. #r toate
cele trei pasiuni necesitau o asociere potrivit unui acord de pace. Ln consecin-$, legile fundamentale ale
pactului, numite Ji legi naturale &deoarece corespund unor tendin-e ale naturii umane), vor fi urm$toarele0
legea p$cii, legea libert$-ii Ji legea egalit$-ii.
d epoca contemporana
0 8ior&io del ;ecc2io
'iorgio del (ecchio spunea despre :.uvara ca este mai presus de toti!UUtrebuie sa fie recunoscut nu
numai ca cel mai mare ginditor roman dar si ca unul dintre cei mai mari ginditori contemorani in domeniul
filozofiei .uridice. 'iorgio del (ecchio a fost .urist, professor de filozofie a dreptului si autor. Fucrarea de
referinta este lucrarea Tustitiei!.
3 /ircea 4<u"ara
" fost personalitatea reprezentativ$ a culturii .uridice romIneJti din perioada interbelic$ a /omIniei, un
teoretician Ji filosof al dreptului. El concepe Georia general$ a dreptului dintr-o perspectiv$ sintetic$,
generalizatoare, care re-ine ceea ce este persistent %n drept, permanen-ele .uridice. "ceast$ perspectiv$
.uridic$ asupra dreptului, se completeaz$ cu perspectiva filosofiei dreptului, care CporneJte de la filosofie,
de la concep-iile despre via-$ Ji le confrunt$ cu rezultatele Jtiin-ei, caut$ s$ a.ung$ la rezultatele saleC
Subiectul = /etode de studiu utilizate de catre filosofia dreptului
a ce se intele&e prin metoda de studiu
Prin metoda se intelege in general calea urmata de gindire sau de actiune practica in investigatiile
lor, calea de urmat pentru a a.unge la adevar.Etimologic methodus deriva din meta- dupa, catre
si ados- cale drum & in graca).Prin metoda se intelege calea urmata de gindire in perpetuarea ei
miscare spre adevar.
b! clasificarea metodelor si descrierea lor: metoda inducti"a1metoda
deducti"a1metoda lo&ica1metoda istorica si metoda sociolo&ica
1 metoda inducti"a prin intermediul careia pornindu-se de la un caz particular se a.unge la
generalizarea acestuia sau mai prVcis la indentificarea elementelor generale caracteristice cazului
particular.
2metoda deducti"e - parcurderea drumului invers de la cazul general la cazul particular
3. metoda lo&ica+ "plicarae ei in cercetarea .uridica presupune utilizarae legitatilor, principiilor,
operatiilor si procedurilor logice la nivelul standarelor stiintei in diversele sale ipostaze calsice
sau mai recente.
*.metoda istorica- /eclama apelul sistematic la istorie. +arS =loth in lucrarea apologica U
spune Faptele nu vorbesc decit celui care sties a le intrebe!.
=metoda sociolo&ica+ instituire metodei socilogice ete indesolubil legata de nevoia nasterii
stiintifiice a vietii sociale. Existenta dreptului este corelata existentei sociala si toate fenomenele
sociale sunt fenomene .uridice.
Subiectul > Scoli si curente in uni"ersul <uridic
a! scoala dreptului natural #riginea concep-iei dreptului natural o g$sim %nc$ %n antichitatea greac$, la
filosofii greci Ji apoi la cei romani. 'Indirea greac$ era impregnat$ de caracterul sacru al legilor,
%nr$d$cinate %n tradi-iile cele mai vechi. 8e f$cea distinc-ie %ntre legea natural$ Ji legea scris$, %ntre .usti-ia
natural$ Ji cea legal$.Principiul ma.or al dreptului natural este propria sa consacrare. *ugo 'rotius ete
considerat ca intemeietor al scolii dreptului natural! Batura sociabila si morala a omului conduce la ideea
contractului social, la constituirea comunitatii umane. <storia dreptului natural este ratiunea umana.
:reptul si autoritatea umana exista numai pentru prote.arae individului care poseda drepturi inalienabile
spune Ghomas *olbes, iar functia contractului social este aceea de a apara drepturile naturale ale omului.
b! scoala istorica a dreptului Principalele teze ale scolii istorice0
+ dreptul se naste in mod spontan . :reptul nu trebuie creat ci se creeaz$ singur ca un fenomen natural ca Ji
limba, arta literatura popular$.
- dreptul este produsul colectiv al desfasurarii istorice al vietii unui popor
- nu legea ci cutuma reprezinta principalul izvor al dreptului
- legiuitorul este numai un organ al constiintei naturale, nu dispune de putere creeatoare de drept
legile nu au valabilitate si o aplicativitate universala
c! poziti"ismul in drept /espinge orice idVe de drept natural si admite exclusiv cunoasterea realitatii
pozitive .uridice.
Tezele :
1 Fegile sunt comandamente ale finite umane
5 Bu este necesara raportareadreptului la morala
6 ,onceptele .uridice merita studiate dar separate de cercetarea istorica a cauzei si a origini ideiilor
7.8istemul dreptului este un sistem logic inchis in care se poate deduce prin mi.loace logice decizii
.uridice corecte avind la baza norme .uridice pretabile fara luarea in considerare a scopurilor sociale, a
politicii si a moralei
d! utilitarismul in drept. 8e indreapta imotriva dreptului natural. 8arcina dreptului este de a servi binele
si a evita raul, de a slu.i utilitatea.Promoveaza individualismul si egalitarismul, scopulfinal al legislatiei
este maxima fericire pentru un numar cit mai mare de oameni.
Subiectul ? 0@iolo&ia dreptului4reptul si "alorile sociale
a! perspecti"a a@iolo&ica sistematica "xilogia dreptului . Georia generala a valorii sau
filozovia valorii. ,uvintul provine din greaca veche axia- valoare, logo studiu de valoare. ea
studiaza in principal 5 tipuri de valori 0 etica si estetica.
Etica- comportamentul individual si social
Esteica- frumusete si armonie
b) ,luralismul "alorilor sociale Lncerc$rile contemporane de surprindere a diferitelor configura-ii
valorice Ji a unor posibile ierarhii relev$ semnifica-ia valorilor filosofice, morale, Jtiin-ifice, politice,
.uridice, religioase, economice, artistice, cu privire la care re-inem cIteva noti-e.Botiunea valorii
este o notiune fundamentala pentru filosofie . Filosofia explica lumea prin valori logice, dar tot ce
are tendinta de a o si tranforma, conform unor idealuri omenesti etice. Filosofia arata cum se naste,
cum evolueaza realitatea si apoi valoarea tuturor schimbarilor ei.
c! drept si "aloare (aloarea apare si ca relatia dintre subiect si obiect , in care prin polaritate
sau polarizare, prin ierarhii, ne exprimam pretuire diferentiata acordata unor lucruri sau insusiri
ale acestora, unor persoane sau unor acte umane, unor opere create in virtutea capacitatii lor de a
satisface anumite nevoi, aspiratii sau interese.
Conceptia lui ,laton scopul supreme al integi cugetari platonice este promovarea unei valori,
binele, frumosul, .ustul si armonia.
# alta clasificare a valorilor este urmatoarea0
1.valori economice
5.valori .uridice
6.valori politice
7.valori etice
D.valori istorice
>.valori estetice
E.valori religioase
"ristotel considera drept valoare ceeace multumeste o trebuinta. Grebuintele sunt fizice si psihice
deaceea deosebeste 5 feluri de valori- morale si materiale.! 4n lucru are cu atat mai multa
valoare cu cit multumeste o trebuinat mai imperioasa!. "ristotel a distins si a impartit valoarea
economica in doua 0 de schimb si de intrebuintare.
8e dau 6-D intrebari din tot cursul.