Ciobanu Maria-Cosmina

Semian B
Seria 2016-2022

1. Importanța Școlii din Chicago pentru arhitectul contemporan.

„Şcoala de la Chicago a fost un corolar de cuceriri tehnice indiscutabile, de ambiţii stilistice ce

pornesc de la neoromanic şi ajung la neodecorativ (nu întâmplător mulţi din exponenţii ei au studiat în
Franţa la Ècole des Beaux Arts); de împerechere arhitectonicoinginerească; de extremă disponibilitate
profesională; de dramatice frustraţiuni pentru acei care, nu fără accente veleitare, au încercat să
concilieze arta cu această expeditivă şi rezolută lume a afacerilor"( De Fusco).

Dupa suferinta si deprimarea de dupa marele incendiu din 1871 care a provocat pagube in valoare de
192.000.000 dolari, iar 100.000 de oameni au ramas fara locuinte, reconstructia a inceput imediat si
adevaratele constructii rezistente la foc s-au ridicat pe aproape fiecare loc unde existate o cladire distrusa
de incendiu. În anul următor focului, în 1872, 598 de clădiri cu caracter permanent erau ridicate. în
decursul a şapte ani, din 1872 în 1879, au fost eliberate nu mai puţin de 10.200 autorizaţii de construcţie.
Media era de 1.275 pe an, cea mai joasă valoare fiind de 712 în 1874 şi cea mai ridicată 2.698, în 1877. În
cele două decenii care au urmat incendiului, totalul costurilor noilor clădiri construite era de 316.220.000
dolari, mai mult de trei miliarde de dolari la cursul actual. Acest vast program de reconstrucţie a permis
arhitecţilor să experimenteze noi tehnici constructive care au influenţat masiv şi expresia arhitecturală.

Clădirile comerciale rezistente la foc, care au apărut imediat într-un volum imens, grupate într-o
structură urbană simplistă dar eficientă, au modernizat în asemenea măsură oraşul încât el a depăşit
imediat din punct de vedere economic şi social toate oraşele de pe Coasta de Est, dezvoltate încă din
prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Din punct de vedere constructiv, Şcoala de la Chicago aduce ca noutate utilizarea la o scară ne mai
întâlnită a structurilor metalice.

Cea mai importantă inovaţie în direcţia rezistenţei la foc a fost adusă de invenţia lui George H.
Johnson - cărămida cu goluri pentru subsoluri şi compartimentări. Planşeele se sprijineau pe arce din
teracotă care, la rândul lor, se sprijineau pe grinzi metalice fasonate, iar pereţii despărţitori erau făcuţi din
blocuri de teracotă.

Un alt element major ce a influentat arhitectul contemporan a fost t acoperirea cu ţiglă a elementelor
metalice expuse la incendii. Ţigla fiind rezistentă la temperaturi foarte înalte rămânea intactă în contact cu
focul, protejând elementele metalice de rezistenţă. Eliminarea, în mare măsură, a materialelor inflamabile
la pardoseli a dus la reducerea surselor potenţiale de incendiu. Odată cu progresul rapid de folosire a
elementelor neinflamabile s-au mărit posibilităţile pentru apariţia unor schimbări radicale în proiectarea
de mari clădiri, cu multe nivele.

Iniţiator al Şcolii de la Chicago poate fi considerat arhitectul-inginer William Le Baron Jenney, În

opera lui William Le Baron Jenney pot fi găsite o multitudine de principii inovatoare, care au dus la un
întreg program arhitectural de edificii cu schelet metalic, lipsite aproape total de elemente stilistico-
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

decorative. Bruno Zevi îl considera mai mult „structurist” decât artist, promotor al folosirii armăturii
metalice ignifugate, care înlătura vulnerabilitatea la incendiu a fontei.

Henry Hobson Richardson a marcat profund dezvoltarea arhitecturii americane printr-o tendinţă
stilistică figurativă de factură istoricisto-eclectică, de inspiraţie romanică. Opera lui Richardson a făcut ca
arhitectura din capitala Middle West-ului să sufere mutaţii majore prin folosirea de largi deschideri, de
orizontale ce confereau pereţilor goi asprime, prin cornişe subţiri, prin tratarea picturală şi nu plastică a
suprafeţelor, prin absenţa ornamentelor şi avea să aibă o profundă influenţă asupra lui Louis Sullivan,
decizându-i vocaţia artistică, aşa cum ades a afirmat el însuşi.

Alţi protagonişti majori ai Şcolii de la Chicago au fost Holabird şi Roche, Sullivan si Alder.

Spre deosebire de lumea arhitecturală europeană care, odată cu sfârşitul secolului, se putea baza
"ideologic" pe multiplele experienţe de avangardă din domeniul artelor vizuale, lumea artistico-
arhitecturală americană şi mai ales cea de la Chicago, lipsită fiind de mediul de permanentă şi
efervescentă căutare intelectuală a lumii europene, a sucombat, intrând într-un steril academism eclectic,
care a marcat şi marchează încă - uneori vulgar, alteori subtil - majoritatea manifestărilor artistice
nordamericane.

Asadar,Scoala de la Chicago a avut un impact imens asupra formarii arhitectului contemporan prin
folosirea acestor inovaţii tehnice ce au marcat o profundă mutaţie în repertoriul formelor constructive şi a
principiilor de proiectare, ceea ce a contribuit masiv la definirea unui limbaj specific al arhitecturii
moderne.

5. Începuturile organicului: Sullivan și Gaudi.

Sfârșitul secolului al XIX-lea a cunoscut declinul stilurilor tradiționale și apariția noilor tehnici de
construcție industrială. Conceptul de „Arhitectură organică” s-a născut pe fondul Art Nouveau și
Funcționalismului. Dar, în loc să se concentreze asupra mecanizării sau esteticii subiective, pionierii
arhitecturii organice s-au inspirat din principiile derivate din natura vie. Fiecare dintre acești pionieri a
subliniat diferite aspecte, dar văzute unul în raport cu celălalt abordările lor constituie o totalitate coerentă
în care nevoile umane, resursele naturale, expresia artistică și tehnologia sunt aduse la sinteză.

Louis H. Sullivan (1856-1924) a fost unul dintre primii care au introdus conceptul de arhitectură
organică. După ce a studiat îndeaproape natura, el a concluzionat că forma urmează întotdeauna funcția și
a făcut din acest principiu baza proiectelor sale arhitecturale. Mai mult, el și-a adus la viață masele
geometrice de construcție prin intermediul unei ornamentații organice bogate.

Antoni Gaudí (1852-1926) a fost unul dintre primii arhitecți care și-a exprimat idealurile arhitecturale în
forme cu adevărat sculpturale.. În faza finală a vieții sale, el a dezvoltat o geometrie naturală a
suprafețelor duble curbate .
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

Sullivan (Boston, 1856 - Chicago, 1924), cu studii la Paris între 1874 şi 1876, a încercat să realizeze o
operă în care elementele de limbaj arhitectural să fie clare, explicite, inteligibile, iar volumele să fie
vibrate, animate. El a aspirat a conferi proiectelor sale semnificaţii şi valori atât pur arhitecturale cât şi
subiective, decodificabile în limbaj social, cu intenţia de a implica în ele autentica viaţa a poporului.
Sullivan a fost o figură complexă, veritabil om de cultură, într-o Americă aculturală. El a realizat o operă
în care edificiul a devenit un organism unitar, o "figură urbană" care se inserează în spaţiul urban
neîntrerupându-i continuitatea. În opera sa, structura internă preia funcţiunea portantă a pereţilor care
devin simple diafragme transparente pe care decoraţiunea le împlineşte. Argan considera că Sullivan a
realizat în "centrele citadine americane, unde totul este mişcare, edificii ce nu întrerup mişcarea
oraşului, o arhitectură care nu opreşte şi nu segreghează, ci filtrează şi intensifică viaţa. Arhitectura sa
nu e concepută în funcţie de urbanism, ci este chiar produsul unei proiectări urbane"

Una dintre operele cele mai semnificative din Chicago, Auditorium Building, realizat între 1887 şi
1889 de Sullivan şi Adler, este o construcţie polifuncţională ce conţine un teatru cu 4000 de locuri, un
hotel şi un turn de birouri de 17 etaje. Din punct de vedere stilistic el este o expresie de vârf a
neoromanicului, cu exteriorul sever şi cu o decoraţiune plină de fast a interioarelor.

Principiile pe care Sullivan le enunţase în The Tall Office Building Artistically Considered din 1896 îşi
găsesc matura împlinire în Guaranty Building din Chicago, operă ce marchează un moment de apogeu al
creaţiei sale. Imobilul de birouri cu 13 etaje are o decoraţiune în care ornamentul, aşa cum spunea
Sullivan, "este aplicat în aşa fel încât să fie atât încorporat, cât şi liber.Totuşi, odată terminat, el trebuie
să apară aşa cum este , ca un element binefăcător ieşit din însăşi substanţa materialului" . Ornamentele
de ceramică îmbrăcau exteriorul "cu un filigran în care motivele penetrau chiar materialul intrării.
Numai parterul, ferestrele cu vitralii şi zidurile de marmoră scăpau acestui tratament intens, pentru a nu
spune delirant"

Celebrul său slogan "forma urmează funcţiunii" şi-a găsit expresia profundă odată cu realizarea comişei
concave de la Guaranty Building, unde "forţa vitală" ornamentală se dezvoltă turbionar în jurul ferestrelor
circulare de la pod, reflectând metaforic sistemul mecanic al construcţiei care, pentru a-l cita pe Sullivan,
"se împlinea ea însăşi şi împlinea marea sa mişcare, urcând şi coborând".

O personalitate fără pereche în întreaga istorie a arhitecturii, Antoni Gaudi i Cornet, născut la Reus în
1852 şi mort la Barcelona în anul 1926. Opera lui Gaudi este o operă unică care, în unitatea ei absolută,
pare nu doar o personală şi dialectică succesiune de stiluri ci mai ales o organică respectare a unor proprii
şi unice legități generate de un ciclu temporal de formare şi deformare.

”Arhitectura lui Gaudi nu este simbolică - simbolul fiind intelectualism - nu este nici religioasă, ci
este sacră: ea nu descoperă divinitatea, ci îi încredințează orașul ca într-un celebru tablou de El
Greco" . Opera sa are rădăcini în gotic, stil pe care Gaudi îl vedea "sublim dar incomplet [...] doar un
început prea repede zdrobit de Renaștere [...] care trebuie să nu fie copiat sau profanat [...] ci
continuat"; ea traversează Art Nouveau-ul spre a se încheia cu elemente cubiste şi abstracte"

Casa Milà este o clădire de locuit cu cinci nivele şi două curți interioare, care respectă un "simbol al
casei", cum dorea Gaudi, "pe o bază mare de piatră care la rândul ei simboliza centura muntoasă a lui
Fra'Gherau, una din ondulațiile orogenice cele mai populare ale Monserat-ului". Casa este caracterizată
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

atât în plan cât şi în elevație de o curgere organică de linii concave şi convexe. Simbolismul şi
mimetismul natural al acestei case ce pare o hulă împietrită,sunt profund transfigurate având o
conformație arhitecturală dominată de o plastică dinamică a fațadelor, de amploarea deschiderilor şi
fluiditatea imaginilor. Casa pare a fi gândită pentru a fi realizată din beton armat, această "piatră
artificială" fluidă; ea este însă realizată din masive blocuri de piatră şi grinzi metalice, iar structura
acoperișului din elegante arce parabolice de cărămidă. opera de artă conține printre capacitățile ei
evocatoare şi pe cea a lumii naturale, trebuie limpede spus că această natură trebuie raportată la opera de
artă şi nu vice-versa.

Gaudi ca arhitect reunește nu numai arta constructorului, care definește structurile, pe cea a
sculptorului care modelează volumele, sau pe cea a pictorului care califică suprafețele prin intermediul
culorilor. El face să conflueze în operă multe materiale artizanale: mozaic, ceramică, fier forjat etc.,
reconstruind astfel tipul șantierului medieval în care artistul era șeful meseriașilor şi nu acționa ca un
proiectant ci ca un dirijor de orchestra.

Sullivan si Gaudi, desi facand parte din doua curente diferite au contribuit la dezvoltarea arhitecturii
organice , au promovat idea de armonie intre om si natura, care se realizeaza prin proiectarea cladirilor,
structurilor, interioarelor si a tuturor anexelor intr-un asemenea mod incat opera umana este armonios
integrata mediului, devenind o parte fluenta a locului.

I. Identificaṭi şi comentaṭi imaginile următoare. Găsiṭi,

eventual, elemente de comparaṭie.
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

Figure 1 HOTEL TASSEL -VICTOR HORTA

Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

Figure 2 GUARANTY BULDING-LOUIS SOULLIVAN

- Hotel Tassel -Bruxelles 1892-97 - prima cladire realizata in stil Art Nouveau - realizeaza arhitectura
burgheaza - metalul pus la vedere - vitraje colorate - constientizarea luminii - spatialitatea casei si
aducerea luminii in casa - curte interioara - casa scarii acoperite cu luminator - decoratia este foarte
coerenta - pe pardoseala ,perete ,stalpi decorati - idea de opera totala - arhitectul face casa
,decoratia ,mobilarea totul - Cladirea consta din trei parti diferite. Doua parti mai conventionale din
caramida si piatra – una in partea spre strada, cealata pe partea cu gradina – fiind articulate printr-o
structura de metal acoperite cu sticla ce face astfel legatura spatiala si compozitionala, continad casa
scarii.Are rol de luminator dar functioneaza si ca spatiu de primire a oaspetilor. Horta s-a ocupat de
designul tuturor detaliilor fara a masca totusi structura generala a arhitecturii.
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

Figure 3HOTEL TASSEL VICTOR HORTA

Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

Figure 4 PANTEON PARIS

Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

panteon paris soufflot

Figure 5CRYSTAL PALACE

Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

crystal palace

Figure 6FLATIRON
Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

flat iron

Figure 7BIBLIOTECA SAINTE GENEVIEVE

Ciobanu Maria-Cosmina
Semian B
Seria 2016-2022

bliblioteca sainte genevieve

Figure 8ALTES MUSEUM

altes museum berlin