© Inspirația (din latinescul ”inspirare”, care înseamnă „a inspira”) este o explozie

inconștientă de creativitate într-o artă literară, muzicală, vizuală și alte eforturi artistice.
© Arta in sine si procesul de creatie sunt privite in mod diferit de la o cultura la alta, actul
inspirativ fiind perceput in moduri diferite. Inspiratia a fost analizata de-a lungul timpului atat
din punct de vedere artistic, cat si din punct de vedere psihologic.
(L) Inca din cele mai vechi timpuri artistii au incercat sa realizeze opere unice, indiferent de
domeniul artistic despre care vorbim. De exemplu, in Antichitate, grecii considerau ca artistii,
insa in special poetii, intrau intr-un stadiu de transa sau delir care poarta numele de “furor
poeticus”. In acest moment, artistul trece intr-o alta forma de manifestare a eului creator in
care gandurile zeilor insisi sunt cele care influenteaza opera de arta in sine. Inspiratia este mai
importanta decat constiinta si nu are nicio legatura cu tehnica, tehnica si transpunerea in scris
sau oral fiind acte independente de actul inspirativ; din acest motiv, persoanele obisnuite pot
primi inspiratia divina, fara a avea abilitatile necesare sa o materializeze intr-o opera de arta,
iar artistii pot cunoaste tehnicile potrivite pentru a realiza o anumita opera de arta fara insa a
atinge pragul de inspiratie.
© Tot grecii sunt cei care atribuiau inspiratia muzelor. Muzele erau considerate adevarate
zeite si principalele surse de inspiratie pentru stiinta si arta. Mai mult decat atat, muzele erau
considerate ca fiind sursa principala a cunoasterii. Muzele au un rol foarte important in
special in literatura; scriitorii le invocau pentru a primi inspiratia divina si pentru a putea fauri
opera de arta.
(L) Crestinismul a introdus teoria conform careia inspiratia reprezinta un dar de la
Dumnezeu, însăși Biblia se spune ca a fost realizata sub influenta inspiratiei divine. In Evul
Mediu domeniul artistic a fost influentat intr-o foarte mare masura de crestinism iar
majoritatea operelor de arta infatisau figuri si episoade biblice.
© Si in societatile nordice este imbratisata ideea conform careia inspiratia reprezinta un dar
de la zei. Artistii nordici, in special poetii, primeau inspiratia divina de la zei si reuseau sa
transforme cuvintele sub influenta acesteia, insa cu ajutorul constiintei. Daca in alte culturi
inspiratia este independenta de gandire, pentru cultura nordica inspiratia este un act foarte
important in care atat mintea, cat si trupul au roluri bine stabilite.
(L) Mai tarziu, John Locke, unul dintre reprezentantii de seama ai iluminismului, a afirmat ca
inspiratia reprezinta o asociere a ideilor si a gandurilor, creandu-se in acest fel o unitate in
ceea ce priveste perceperea actului creativ in sine.
(L) Conform teoriilor moderne referitoare la inspiratie aceasta porneste din inconstient, dupa
cum afirma insusi Sigmund Freud. Inspiratia artistica iese la iveala in momentul in care la
nivelul subconstientului au loc anumite conflicte. Artistii suprarealistii au imbratisat teoria lui
Freud, lucru care poate fi observat cu usurinta in operele de arta caracteristice acestui curent.

© Surse de inspirație și opere create prin intermediul acestora:

1. RITUALURI, CEREMONII SAU TRADIȚII:

 Aceste obiecte sunt create cu un scop specific. Au semnificație numai în contextul
respectiv. Odată ce acest scop este îndeplinit, nu mai sunt necesare și sunt distruse
ritualic sau aruncate. Acestea sunt create cu considerații estetice, cu un accent
puternic pe meșteșug. Cu toate acestea, ele nu sunt create în sensul în care considerăm
arta astăzi, ca ceva semnificativ în sine - un obiect care trebuie păstrat, întreținut și
experimentat de unul singur.

Yamantaka Mandala
Călugării Universității Tantrice din Gyuto, Silicat colorat și adeziv pe lemn

O mandala, sau cerc, este o reprezentare a universului budist. Aceste cosmograme

reprezintă în culori simbolice, linii și forme geometrice, toate tărâmurile existenței și
sunt utilizate în meditația tantrică și în riturile de inițiere. Se crede că crearea unei
mandale va aduce beneficii tuturor ființelor.

2. (L) DORINȚA DE A EXPRIMA SPIRITUALUL SUB FORMĂ TANGIBILĂ:

 Indigenous Australian "Dreaming"

”The Dreaming” este un termen care se referă la conceptul indigen australian al

„timpului atemporal” al creației originale și perpetue a lumii. Această pictură este un
exemplu de artă care reprezintă visul - o întruchipare în formă fizică a unui concept
spiritual - creația - care dă sens tuturor lucrurilor din viață.

3. ISTORIA:
 3 Mai 1808 – Francisco Goya

Acest tablou comemorează rezistența spaniolă la armatele lui Napolean în timpul

ocupației din 1808. Acest tablou se confruntă cu privitorul într-un mod intimidant
datorită dimensiunii sale mari și a compoziției sale dramatice, o amintire puternică a
curajului și a vitejiei. (268 x 347cm)

4. © DORINȚA DE A TRANSMITE CUNOȘTINȚE CU AJUTORUL

VIZUALULUI ÎN DEFAVOAREA LIMBAJULUI:
 Rozeta nordică din Catedrala Chartres

Într-o perioadă în care majoritatea oamenilor erau analfabeți, imaginile erau folosite
pentru a preda și pentru a ajuta oamenii să-și amintească conceptele religioase și
istoria. Trandafirul descrie Slăvirea Fecioarei Maria, înconjurată de îngeri, doisprezece
regi ai lui Iuda și doisprezece profeți mai mici. În afară de trandafir, cele cinci lanțuri îl
reprezintă pe Sfânta Ana, înconjurată de regii Melchizedek, David, Solomon și de
Aaron, călcându-i pe păcătoși și regii : Nebuchadnezzar, Saul, Jeroboam și Faraon.

5. DORINȚA DE A SPUNE O POVESTE DIN MITOLOGIE, LITERATURĂ,

RELIGIE, POEZIE, MUZICĂ ETC:
 Legenda lui Genji - Nishikawa Sukenobu

Acest print este din perioada Edo din Japonia (secolul al XVIII-lea). Povestea lui Genji
este o poveste clasică japoneză. Inscripția spune: „A fost odată un bărbat care a întâlnit
o femeie în satul Kasugani din Nara”.

6. (L) PORTRETUL CUIVA, CARE POATE INCLUDE CARACTERISTICI

FIZICE, PERSONALITATE, INTERPRETAREA ARTISTULUI SAU
RELAȚIA SA CU PERSOANA RESPECTIVĂ:
Mona Lisa – Leonardo da Vinci
 Mona Lisa lui Leonardo este unul dintre cele mai cunoscute - și misterioase - portrete
din lume. Portretul este al Lisei del Giocondo, soția unui bogat comerciant de mătase.
Spre deosebire de majoritatea picturilor portretice din vremea sa, Leonardo omite toate
obiectele personale - bijuterii, obiecte precum o carte sau un instrument muzical,
ornamente vestimentare, dantelă sau blană, un câine în poală - orice ar putea să o
identifice ca membru al clasei superioare . Acest lucru se adaugă la misterul picturii și
la multe discuții despre adevărata identitate a Mona Lisei. Portretul este relativ mic,
într-o sală de galerie plină de mari picturi istorice, dar expresia ei atrage atenția.

7. AUTOPORTRETUL - O EXPLORARE A SENTIMENTULUI DE SINE AL

ARTIȘTILOR:

Frida Kahlo – Frida Kahlo

La vârsta de 22 de ani, Frida Kahlo a suferit un accident de autobuz tragic, aproape

fatal, care a rănit grav cea mai mare parte a corpului ei. A petrecut trei luni
recuperându-se și a suferit de durere și probleme de sănătate tot restul vieții. În timp ce
era în pat, părinții ei i-au dat vopsele și i s-a făcut un șevalet special pentru a putea
picta în pat.
 Ea a pictat multe autoportrete și a încorporat adesea experiența personală și
simbolismul în ele. Dintre cele 143 de picturi ale sale, 55 sunt autoportrete. Ea a spus:
„Mă pictez pentru că sunt atât de des singură și pentru că sunt subiectul pe care îl
cunosc cel mai bine”.

8. © REFLECTAREA FRUMUSEȚII NATURII:

Peisaj de pe Muntele Holyoke, Northampton, Massachusetts, după o furtună – Thomas Cole

Thomas Cole a fondat Hudson River School, o mișcare de artă americană de la

mijlocul secolului al XIX-lea, cunoscută pentru reprezentări realiste și detaliate ale
peisajului și sălbăticiei americane.

9. ILUSTRAȚIA - NARATIVĂ, MEDICALĂ, BIOLOGICĂ, BOTANICĂ:

 Placa 181 din Birds of America – John James Audubon

Audubon a petrecut nenumărate ore observând, pregătind, studiind și desenând păsările

pe care le-a portretizat, spre deosebire de picturile rigide ale contemporanilor săi,
picturile de păsări ale lui Audubon sunt prezentate în acțiune, în habitatul lor natural.

10. (L) DORINȚA DE A EXPRIMA IDEALUL:

 Doryphoros – Polykleitos

Polykleitos este considerat a fi primul care încorporează naturalismul în sculptura

figurativă (spre deosebire de rigiditatea figurilor din perioada arhaică anterioară),
folosind proporții matematice și scară pentru a crea figura ideală, perfect proporțională.
Aceasta a fost o reflectare a credințelor culturale grecești și a filosofiei vremii.
11. DORINȚA DE A EXPUNE REALUL:

Femeie cu copil mort – Kathe Kollwitz

Kollwitz - pictor, gravator și sculptor german a oferit o relatare elocventă și adesea

înfricoșătoare a condiției umane din prima jumătate a secolului XX. Empatia ei pentru
cei mai puțin norocoși, exprimată cel mai faimos prin mijloacele grafice de desen,
gravură , litografia și xilografia, au îmbrățișat victimele sărăciei, foametei și războiului.

12. © DORINTA DE A-I PROVOCA PE ALȚII SĂ SE GÂNDEASCĂ SAU SĂ

VADĂ CEVA ÎNTR-UN MOD NOU:
 Căpiță, Soare în ceață – Claude Monet

Claude Monet a fost interesat de modul în care vedem lucrurile, în special modul în
care diferitele tipuri de lumină, atmosferă și vreme afectează percepția vizuală. El a
explorat acest concept pictând același subiect - de obicei foarte simplu - în diferite
momente ale zilei și tipuri de vreme. El a studiat căpițe în diferite anotimpuri și
schimbări în lumina soarelui. Această pictură a fost făcută toamna, la răsăritul soarelui.
Lumina încadrează grămada cu un halou de lumină. Dacă priviți pictura de aproape,
subiectul nu este recunoscut. Tot ce vedeți sunt tușe de multe culori. Dar, de la
distanță, căpița se vede clar. Monet avea un mod de a crea lumină strălucitoare și
translucidă în picturile sale.

13. PENTRU A ILUSTRA VISE:

 Persistența memoriei – Salvador Dali

Aceasta este una dintre cele mai faimoase picturi ale lui Salvador Dali. Este plină de
simboluri și iconografie personală inspirată de unul dintre visele sale. Figura din mijloc
reprezintă aspectul trecător al figurilor pe care le vedem în visele noastre. Ceasurile pot
sugera sentimentul ciudat al trecerii timpului pe care îl experimentăm în visele noastre.
Dali folosea uneori furnici (văzute pe ceasul portocaliu) pentru a simboliza moartea.

14. (L) PENTRU A EXPERIMENTA CU ELEMENTE FORMALE:

 Galben – Roșu – Albastru – Wassily Kandinsky

Kandinsky este cunoscut drept părintele abstracției pure - adică artă care nu se referă la
nici un subiect în afara sa - utilizarea unor elemente formale precum culoarea, forma și
linia ca subiect al lucrării. A scris multe cărți și articole care discută această filozofie în
detaliu, atribuind calități conceptuale unor elemente formale specifice.

15. PENTRU A EXPERIMENTA CALITĂȚILE UNUI ANUMIT MEDIU,

PRECUM VOPSEAUA, METALUL SAU LEMNUL:
 No. 5 – Jackson Pollock

Pollock a dezvoltat un stil de pictură pe care l-a numit „pictură de acțiune”. El a sfidat
practicile de pictură existente lucrând pe pânze de dimensiuni foarte mari așezate pe
podea și a folosit mai degrabă vopsele pentru uz casnic decât materiale de pictură
tradiționale.