UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”, BUCUREȘTI

ȘCOALA DOCTORALĂ DE ARHITECTURĂ

CETATEA ARAD
Valențe arhitecturale ale relației istorie oraș
Teza de doctorat 2021

doctorand arhitect: COVACI SOLON LILIANA MONICA

conducător științific: PROF. UNIV. DR. ARH. DANIELA RĂDULESCU-ANDRONIC
 CUPRINS:

1 Introducere 5
1.1 Tema studiului 7
1.2 Motivații 9
1.3 Chestionări și concepte de operare 10
1.4 Metodologie 16
1.5 Plan de idei 18
1.6 Obiective 20

2. Evoluţia urbanistică a oraşului civil Arad, cetăţii bastionare şi spaţiului intermediar 23

2.1 Etape ale evoluţiei urbanistice a oraşului Arad 25
2.1.1 Urme ale așezărilor antice 30
2.1.2 Perioada medievală 30
2.1.3 Urbanism în stil baroc 38
2.1.4 Tentativa de strămutare a orașului civil 47
2.1.5 Etapa 1818 de restrângere a festungsrayon 49
2.1.6 Atacul cetății asupra orașului în 1848 51
2.1.7 Primul război mondial 58
2.1.8 Urbanism interbelic 58
2.1.9 Bombardamentul din 1944 asupra Aradului 62
2.1.10 Urbanism socialist 64
2.1.11 Perioada după 1989 65

2.2 Cetatea bastionară. Aspecte urbanistice 67

2.3 Interspaţiul natural dintre cetate şi oraş 73
2.4 Peisaje istorice şi actuale ale orașului Arad 79
pag. 1 din 41
3. Elemente structurale ale peisajului identitar arhitectural 91
3.1 Peisaj identitar arhitectural 93
3.2 Teme vernaculare prezente în zonele perimetrale centrului orașului Arad 96
3.3 Stratul baroc 110
3.4 Eclectism 120
3.5 Seccesion 132
3.6 Arhitectura Interbelică 148
3.7 Arhitectura socialistă 159
3.8 Fenomene arhitecturale după 1989 166
3.9 Continuităţi, negări şi interacţiuni între straturi temporale de arhitectură, elemente generative 167

4. Modele istorice de orașe cetăți 177

4.1 Evoluții ale unor ansambluri fortificate și țesuturi urbane civile 179
4.2 Sistemul de cetăţi bastionare din seria Sebastian Vauban le Pretre din Franţa 180
4.2.1 Citadela Arras, Artois, Franța 183
4.2.2 Citadela Besançon, Bourgogne-Franche-Comté, Franța 186
4.2.3 Briançon, Hautes-Alpes, Franța 188
4.2.4 Ville neuve, Neuf-Brisach, Alsacia, Franța 193
4.2.5 Ville neuve, Longwy, Lorena, Franța 194
4.2.6 Fortăreața Mont Dauphin, Hautes-Alpes, Franța 198

4.3 Fort D’Esseillon, Haute Maurienne Vanoise, Franța 200

4.4 Fort Soumelina, Helsinki, Finlanda 201
4.5 Ansamblul fortificat Bellizonda, Elveția 202
4.6 Citadela Cascais, Portugalia 203
4.7 Sistemul de cetăţi Water Line, Olanda 204
pag. 2 din 41
4.8 Cetatea bastionara Theresia din Timişoara 206
4.9 Cetatea bastionară Alba Carolina din Alba Iulia 208
4.10 Arhitecturi şi peisaje patrimoniale 210
4.11 O analiză a unor fenomene generative 213

5. Managementul necesar prevenirii pierderilor de elemente ale peisajului identitar 219

5.1 Resurse culturale 222
5.2 Etica unor intervenţii asupra ansambului cetăţii Arad 236
5.3 Strategii posibile pentru valorificarea potenţialului existent 238
5.4 Limitarea riscurilor prin masuri asiguratorii 241

6. Concluzii 247
6.1 Semnificația istorică a orașului-cetate Arad 249
6.2 Etape creative ale peisajului identitar, valori cu potențial generativ 255
6.3 Vulnerabilități și limite de comunicare 261
6.4 Modalitați de protejare a potențialului patrimonial 273
6.5 Geneza arhitecturii, între continuitate si transformare 279

7. Bibliografie: 285
8. Webografie: 289
9. Lista de ilustrații 292

pag. 3 din 41
 1. Introducere
1.1 Obiectul cercetării

Tema de cercetare integrează noțiunile de valențe, istorie, cetate, oraș și aduce chestionări legate de procese generatoare în formarea unor
peisaje arhitecturale și urbane, relaționări între elemente compoziționale și factori psihologici, ca determinanți ai structurărilor materializate în timp ale
cetății și orașului Arad. Titlul tezei sugerează câteva direcții complementare și convergente proiectului de cercetare. Termenul valență implică sensurile de
însuşire, proprietate numerică, dar şi cele de „forţă de legătură” sau „posibilitate de dezvoltare”.
Proiectul de cercetare asupra evoluției istorice a cetății cazone, în relația sa cu așezarea civilă de la începutul secolului XVIII, mai apoi orașul
Arad, caută delimitări ale unor etape creative distincte, cauzalități, specificități, relaționări longitudinale sau transversale în interiorul
manifestărilor stilistice arhitecturale. Sunt urmărite transformări contextuale urbanistice, peisagere, psihologice, reprezentări secvențiale de substraturi
profunde ale peisajului identitar actual, purtător al unui potențial generator prin mecanisme de opoziție sau de afiliere.

1.2 Chestionări și concepte de operare

Cercetarea asupra semnificațiilor istorice ale orașului și cetății Arad, etapelor creative, stratificărilor, valorilor transmisibile,
vulnerabilităților, barierelor separatoare, are ca scop definirea unor modalități de protejare și includere în viitoare procese de generare.
Sensurile unui moment, sau ale unui mesaj, pot fi diferite de cele ale altor etape sau interpretanți. „Cum poate fi protejat un text de neînțelegere?
(...) Ținta hermeneutică devine în sine o chestionare a lucrurilor.”1
Căutarea de a înțelege mecanisme ale demersului creativ materializate în peisajul arhitectural, prin raportare la stadii generative anterioare
sau contemporane, implică o cercetare a cauzelor determinante ale diferențierilor și multiplicărilor observabile în mediul amprentat.

1
Gadamer, Hans –Georg, 1994, Truth and Method, , Continuum New York, pp. 267-269
pag. 4 din 41
 Întrebările de cercetare converg în sensul identificării unor nuclee și contexte ideatice, ca epicentre determinante ale unor schimbări
imprimate peisajului identitar, fiind căutate modalități transdisciplinare de perfecționare a unor metode criteriale de filtrare, pentru a ierarhiza necesitățile
de protejare a unor ansambluri, valori arhitecturale, ambientale, istorice și peisagere urbane.

Codificări Provocarea decodificării semiotice și transmiterii limbajelor edificate, implică apelarea unor „sememuri (...) ansambluri de
conotații și denotații” 2 purtate în mediul edificat, ale căror chei de lectură pot fi căutate în istoriile înregistrate dar și prin structurarea unor noi
fundamentări conceptuale, deschise adiționării unor perspective diferite.

“Modelul n-dimensional, (...) definirea fiecărui semn, grație interconexiunii cu universul tuturor celorlalte semne, care funcționează ca
interpretanți, fiecare dintre ei gata să devină semnul interpretat de toate celelalte. Modelul, în complexitatea sa, se bazează pe un proces de semioză
nelimitată. De la un semn luat ca tip este posibil să se parcurgă, de la centru la periferia cea mai indepărtată, tot universul unităților culturale, iar fiecare
dintre acestea poate deveni la rândul ei centru și poate genera infinite periferii”.3
Abordările transdisciplinare, prin utilizarea unor concepte din alte domenii, cum ar fi semiotica, psihologiile sociale, psihanaliza,, hermeneutica
sau geometria, cu aplicabilitate în teoria de arhitectură, servesc deschiderii unor perspective diferite asupra peisajului edificat și relaționărilor complexe ale
mediilor arhitecturale, urbane, peisagere.

Mateme generative Ințelegerea semnelor poate fi abordată prin intermediul conceptului de „funcție-semn”4, din perspectiva mecanismelor
de creeare a semnelor. Secvențele succesive ale proceselor de internalizare sau exteriorizare, începând cu cele perceptive, de introiecție, prelucrare, până
la observarea mecanismelor efectelor creativității în mediul edificat, prezintă similarități cu funcții matematice sau reprezentări geometrice reflectate și
în mediul edificat.

2
Eco, Umberto, 2009, „O teorie a semioticii”, Ed. Trei, Bucureşti, p.108
3
Idem, p.184
4
Idem, p.221
pag. 5 din 41
 1.3 Metodologie
Literatura de specialitate selectată ca relevantă pentru tema de cercetare include concepte dezvoltate în teoria, critica și istoria arhitecturii,
semiotica, psihologia socială, psihanaliza, strategia și tehnica militară, hermeneutica, fenomenologia, fundamentări teoretice ale unor intervenții sau
refuncționalizări realizate în ultimii douăzeci de ani asupra unor ansambluri urbanistice și peisagere, proiecte complexe dedicate cazuisticii specifice
fortificațiilor patrimoniale.
Aparatul de analiză a fost conceput ca o structură deschisă interconectărilor transdisciplinare5, complexitatea mediilor antropizate fiind
necesar a fi abordată prin dezvoltări analitice multidisciplinare.
Maparea unor descriptori ai statusului actual, inițierea unor listări menținute deschise datorită complexității holistice și multidisciplinarității
subiectului, urmărește structurarea unui model sau portret pluridimensional deschis al cadrului construit contemporan, pentru a susține conservarea și
viabilizarea fondului arhitectural, fără a se ascunde sau pierde patina istoriei, în căutarea unor profunzimi simbolice atașate imaginilor percepute.
1.4 Plan de idei
Studiul a urmărit evoluţia arhitecturală şi urbanistică a așezării civile Arad, a cetăţii militare şi spaţiului peninsular perimetral cetăţii, cu scopul
de a analiza relaţii dezvoltate în timp, între elementele componente ale oraşului actual.
Demersul de documentare a urmărit ca direcții principale cercetarea unor colecții din arhivele Complexului Muzeal Arad, unor fonduri ale
Arhivelor Naționale ale României, filiala Arhivele Județene Arad, fonduri ale Osterreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchive, fonduri ale Arhivelor Naționale
Ungaria, Arhivele Militare Ungaria, liste de inventare ale arhivelor Militare Pitești, arhive ale Institutului Național al Patrimoniului, cercetare bibliografică
și cercetarea în teren a unor ansambluri fortificate similare existente, de influență Vauban tenaille, cetatea Alba Iulia, cetatea Timișoara, cetatea Arad.
În raport cu bibliografia existentă privind evoluția orașului Arad, s-a căutat o complementarizare a bazei de date constituite, prin focalizarea
asupra unor teme predilecte precum: analiza unor disfuncționalități relaționale, dar și a unor fenomene generative de ordin psihologic, clivaje sau
consonanțe comunitare.

5
Crăciun, Cerasella, (apud Niculesco), Bucureşti, 2012

pag. 6 din 41
 1.5 Delimitări conceptuale și temporale
Studiul nu caută sa propună o nouă monografie a orașului Arad, date istorice și informații considerate relevante fiind selectate, pentru a facilita
înțelegerea unor mecanisme determinante secvențelor de fresce succesive subiacente actualului peisaj identitar, identificării în istoria orașului începând
cu secolul VII și protejării unor elemente cu potențial generativ.

2. Evoluţia urbanistică a oraşului civil Arad, cetăţii bastionare şi spaţiului intermediar

2.1 Etape ale evoluţiei urbanistice a oraşului Arad
Evoluția istorică a arhitecturii, nu poate fi separată de contextele complexe ale transformărilor spirituale, creșterilor urbane, remodelărilor cadrului peisager
antropizat dar și celui natural. Ca element de continuitate, trilogia cetate/așezare civilă/peisaj apare în cele mai vechi surse bibliografice și iconografice. În
perioada cuprinsă între anul 1700 și până astăzi, ansamblul fortificat Arad, parcurge etape distincte ale relațiilor morfologice, funcționale și psihologice cu
orașul civil
2.1.1 Urme ale așezărilor antice Urmele unor aşezări umane în perimetrul administrativ al oraşului Arad sunt indicate de prezenţa în „Lista
monumentelor istorice” elaborată de către, din cadrul Ministerului Culturii, fiind menţionate, începând cu situl arheologic „La carieră”, epoca bronzului și
aşezarea daco-romană de la Arad sec. III-V p. Chr.6
2.1.2 Perioada medievală “O cetate care nu a fost încă localizată arheologic, este menționată încă din secolul XII” 7, în zona actualului oraș Arad.
Cercetările arheologice și sursele indică existența „între secolele XI până în secolul XIII, (...) unei cetăți din bârne de lemn și pământ, denumită Orod”.8
„Legenda din anul 1028 a Sfântului Gerard, varianta A. Wion, istorisind luptele dintre Ahtum și Cenad în zona Aradului pe Mureșul inferior, descrie
așezarea numită Araxinus”.9 1078 - 1081 –„Cea dintâi mențiune documentară a zonei aradului 1331 - Orașul Arad este menționat în "Cronica pictată de la
Viena".10 1551 – „Orașul este ocupat de turci - aceștia construiesc o cetate”11. 1595-96 „Oraşul este eliberat de oştile lui Mihai Viteazul”. 12 În anul “1687,

6
Lista monumentelor din Județul Arad, 2015, Institutul Naţional al Patrimoniului Harta 1698 Fig 16
7
Nita apud Caciora și Gluck 1980, p. 291, p.151.
8
Nitu, vol. I, p.294
9
Roz Alexandru, „Municipiul Arad în contextul istoriei” Ed Universitatea Cultural Științifică, 1979, Arad dupa A. Wion, p.20
10
Idem
pag. 7 din 41
 după respingerea asediului otoman asupra Vienei 1683 și incheierea păcii de la Karlowitz, trupele imperiale habsburgice au cucerit orașul Arad”, fiind
ocupate zonele de retiradă.13
Contextul peisager este marcat de prezența cursului principal și a fluxurilor secundare ale râului Mureș, utilizate pentru avantaje defensive, la
nord fiind reprezentată o insulă cu vegetație densă. Hărțile din sec. XVIII , 1752 De Sully, cea din 1752 și Harta lui Imre Ruttkay din 1755, reprezintă
cetatea rectangulară alături de țesutul extra muros, în care se aflau ateliere și locuințe.

2.1.1 Urbanism în stil baroc

In prima etapă după preluarea cetății în anul 1689 a fost inițiat un proiect14 de către Eugeniu de Savoia15 și realizate lucrări pentru refacerea
vechii cetăți. Pe lângă consolidarea fortificațiilor au fost organizate și noi activități mestesugărești în ariile civile. 16 Începutul secolului XVIII, reprezintă
un moment în care influențele stilistice ale artelor vest europene devin predominante, în raport cu cele estice.
Influențele determinante ale spațiilor cazone și mediului civil adiacent, sunt preluate din manifestările stilistice baroce, interpretările locale fiind
adaptate resurselor și activităților specifice.Ansamblul actual al cetății Arad a fost construit în perioada dintre anii „1763 și 1783 conform planurilor
generalului austriac, inginer de geniu Ferdinand Philipp Harsch şi unei echipe de ingineri militari”17. Destinaţia iniţială a ansamblului fortificat, a fost cea
de cetate vamală, spaţiu de apărare, atac şi de recluziune. construite în afara fortificațiilor prin integrarea elementului riveran, în strategia defensivă.
Inițierea edificării ansamblului bastionar aduce un alt tip de relaționare cu țesutul civil, distanțele acoperite de artileria epocii determină arii
perimetrale, necesar a se menține needificate. Influențele progreselor ingineriei și artei militare vest europene impun noi și complexe configurații
planimetrice, morfologice, funcționale, tehnologice fiind integrate principii estetice ale artei baroce. Ansamblul fortificat stelat prezintă simetrii rotatorii
rapotate la centricitate, direcționări radiale, concentricități perimetrale, trame regulatoare circulare ale fortificațiilor zigzagate. Amplasamentul suportă
11
Edroiu, Monografia orașului de la începuturi până în 1989 ed. Nigredo, Arad, p. 66
12
Niţu, A. vol I, 2017, p.209
13
Idem, p.211
14
Osterrechische Kreigsarchiev
15
De-a lungul frontierei Judetul Arad , 2005, pag. 18
16
Idem
17
De-a lungul frontierei, 2005, pag. 18
pag. 8 din 41
 ample reconfigurări, pentru a căpăta un caracter insular, iar conturului riveran de pe laturile de nord est și vest ale peninsulei i se adaugă un canal inundabil
concentric în raport cu nucleul cetății. Planurile inițiale ale cetății stelate reprezintă o etapă de coexistență a celor două cetăți edificate de forțe beligerante
oponente. După construirea noii cetăți stelate în anul 1763, vechea cetate amplasată la sud în raport cu amplasamentul noii cetăţi a fost demolată.
Unele direcționări vernaculare ale tramelor observabile în primele hărți ale așezării, se păstrează până astăzi în cartierul rascian.

2.1.2 Tentativa de strămutare a orașului civil

Ca urmare a configurării strategiei defensive a ansamblului bastionar, conducerea militară a solicitat „relocarea oraşului”18, pentru a degaja
spațiile aflate în raza de acţiune a artileriei cetății şi a elimina riscurile existente pentru populaţia civilă, în cazul declanșării unor conflicte. Amplasarea
cetăţii în peninsula formată de râul Mureş, a fost considerată avantajoasă din punct de vedere strategic, dar existenţa oraşului civil Arad în vecinătate, s-a
constatat a fi un impediment pentru strategiile de apărare. Comandamentul cetăţii a dispus realizarea unor planuri19 şi estimări ale despăgubirilor, în raport
cu vechimea construcțiilor existente în perimetrul delimitat, în vederea strămutării oraşului în “pusta Zimandului” 20.
Apariţia cetăţii stelate după anul 1763, a interdicţiilor de construire impuse de către conducerea militară, propunerea de relocare a oraşului în
Zimand şi ameninţarea cu demolarea multor clădiri centrale, au frânat dezvoltarea economică şi edilitară a așezării civile.
În anul „1818 s-a renunțat oficial la intenția de strămutare21 a orașului civil, ca urmare a aprobării solicitărilor locuitorilor.

2.1.3 Etapa 1818 de restrângere a festungsrayon

În anul “1818 la insistenţele orăşenilor, perimetrul de siguranţă al cetăţii, guvernat de organizările militare, a fost redus la 500m”22.

18
De-a lungul frontierei, 2005, pag. 19
19
Planul de relocare a orașului in pusta Zimand , Arhivele Naţionale Arad
20
Monografia oraşului de la începuturi până în 1989, p. 88-95, 1999
21
Niţu, vol II, 2017, p.122
22
Niţu, vol II, 2017, p.122
pag. 9 din 41
 În ciuda restricţiilor stabilite de conducerea militară a cetăţii, s-a continuat construirea de catre civili pe malul opus al râului Mureş, în raport cu
cetatea, distanţa de protecţie impusă fiind încălcată și redusă de catre localnici prin edificarea unor noi construcții. Spațiul din interiorul incintei fortificate,
era dedicat exercițiilor militare. Harta din 1845, reprezintă orașul civil Arad, fără includerea unei reprezentări planimetrice a cetății stelate.
Amplasamentul anterioarei cetăți nu a fost încă acoperit de țesuturile urbane ale orașului, iar încălcarea interdicției de edificare până la distanța de 500 de
metri de la cetate, adresată civililor, este demonstrată de prezența multor construcții civile în perimetrul militar restricționat.

2.1.4. Atacul cetății asupra orașului în 1848

În perioada revoluţiei din 1848 –1849, cetatea Aradului a fost asediată de către revoluţionarii naţionalişti. Ca răspuns, din cetate, armata austriacă a
bombardat oraşul pe parcursul a opt luni, timp în care au fost aruncate asupra oraşului Arad ”peste 40.000 de proiectile de artilerie.(...) Armata
revoluţionară a fost înfrântă, iar cei 13 generali ai armatei maghiare au fost executaţi în canalul de apărare al cetăţii.”23 (...) „1848 –1849 vechiul centru al
oraşului civil a suferit mari distrugeri, fiind bombardat din interiorul incintei cetăţii” 24.
După acest episod dramatic, în urma bombardamentelor nu a mai rămas nimic din vechiul centru comercial și rezidențial al orașului Arad, dinainte
de anul 1848, ilustrat în imagine25. Ilustrația reprezintă, într-o perspectivă plonjantă, un vechi nucleu al orașului, două edificii de cult cu turle și fleșe,
aliniate și integrate în fronturile pieței, cladiri rezidențiale asezate pe aliniamente, cu unul sau două niveluri supraterane, șarpante cu înaltimi variabile, cele
mai multe învelitori fiind realizate probabil din țiglă. Ca elemente de similaritate între clădiri, pot fi observate alinieri, relații similare stabilite cu spațiul
public, proporții relativ constante ale deschiderilor, iar diferențele de înalțime ale volumelor, indică diversitatea de mijloace dar și diferențele de opțiuni în
interpretarea spațiilor, ca tranziție între vernacular și urban. Pe fundal, sunt reprezentate turlele unui ansamblu de cult, înconjurat de vegetație.
În anul 1867 „relaţia dintre oraș şi cetate continuă să fie grevată de existenţa acelui „festungsrayon”26.
2.1.5 Primul război mondial, În perioada 1914-1918, cetatea a fost utilizată ca spațiu de recluziune. Evenimentele dramatice ale primului război
mondial, nu au adus efecte destructive asupra ansamblului vechii cetăți din Arad. Dispariția imperiilor otoman și habsburgic, transformarea imperiului
23
Laneschi, Ujj,2007, p. 10
24
Idem
25
Ilustrație din colecția pașoptistă a Complexului Muzeal Arad
26
Edroiu, Monografia oraşului de la începuturi până în 1989, 2005, pag. 94
pag. 10 din 41
 țarist prin reformări radicale, marchează finalul primei conflagrații mondiale, ca etapă de inițiere a unor profunde restructurări, determinate de urmările
războiului și de mutațiile induse în câmpurile ideologice.
2.1.5 Perioada interbelică După “17 iulie 1919, cetatea aradului a fost ocupată de trupele române”27, fiind încartiruit “Regimentul 93 Infanterie, Cercul
Teritorial Arad, Divizia 1 Cavalerie”28. ”La 4. Iulie 1920 este ”semnat Tratatul de la Trianon”29. În anul 1923 a fost înfiinţat “Cercul Militar
Civil”30, din garnizoana Arad, probabil cu rolul de a întări prin acţiuni comune, legăturile mediilor civile şi celor militare. În perioada interbelică
oraşul se dezvoltă pe direcţiile nord, est şi sud. În această perioadă, Nicolae Iorga observa imaginea compozită a orașului, structurile vernaculare
ale cartierelor perimetrale, fiind diferite de „imaginea occidentală” 31, a centrului orașului Arad.
2.1.6 Bombardamentul din 1944 asupra orașului Arad
Atacul aviației aliate din 3 iulie 1944, în cursul căruia au fost aruncate în jur de „200 de bombe explozive și 3000 de bombe incendiare, a afectat o arie
de aproximativ 375 ha”32, fiind distruse “obiective industriale, ulterior reconstruite după încheierea războiului, Cazarma de Roșiori de pe calea Aurel Vlaicu,
depoul de tramvaie, zone rezidențiale”33. După întoarcerea armelor din 23 August 1944, orașul a fost din nou bombardat, de data aceasta de către Luftwaffe.34
Din nucleu defensiv sau de atac, în această secvență critică, rolul secundar atribuit citadelei de către strategii militari, a asigurat supraviețuirea
fortificațiilor bastionare, în momente în care tehnologiile aviatice ar fi permis distrugerea întregului ansamblu istoric patrimonial.
2.1.7 Perioada socialistă Radicalismul ideologic al perioadei socialiste a determinat evoluţii discontinue și tranșante, în raport cu perioadele
anterioare, ca fenomene de negare, opoziție radicală şi conflict în raport cu peisajul cultural existent. Mari suprafețe din vechile cartiere vernaculare au fost
demolate, fiind considerate atât ineficiente, desuete cât și simboluri ale vechilor organizări contestate, trame stradale vechi sunt înlocuite cu ansambluri de
locuinţe colective, peisajul identitar local fiind puternic marcat de numitorul comun al arhitecturii socialiste. Centrul istoric a fost ocolit de intervenţiile
demolatoare, care s-au limitat la un număr restrâns de plombe, inserate în fronturile existente.
27
Nitu,vol.I 2017, pp.554-555
28
Arhivele Militare Piteşti, Liste de inventare, dosarul cu numărul 2344 pagina 46 poz.23(360)
29
Nitu,vol.I 2017, pp.554-555
30
Arhivele Militare Piteşti Liste de inventare, dosarul cu numărul 2344 pagina 46 poz.23(360),
31
Nita, vol.II, 2017,p206 apud, Prefectura judetului Arad, p. 68-71
32
Nitu, vol II,2017, p.203
33
Idem
34
Nita, 2017, p.241-243
pag. 11 din 41
 2.1.8 Perioada după 1989 În raport cu harta Municipiului Arad din 194735, parcelarul din anul 2017 indică o extindere perimetrală, în raport cu
limitele anterioare ale orașului, prin dezvoltarea unor noi cartiere cu funcțiuni predominant rezidențiale dar și cu funcțiuni de servicii, comerciale sau
industriale. În luna decembrie a anului 1989, din cetatea deţinută de armata R.P.R. s-au tras din nou focuri de armă, în direcţia oraşului civil. Prin
urmare, citadela bastionară a cumulat în timp o istorie a conflictelor cu oraşul civil, alternate cu perioade de pace și dezvoltare.

2.2 Cetatea bastionară. Aspecte urbanistice

În comparație cu ansambluri fortificate similare, cazul ansamblului fortificat de Arad se remarcă prin autonomia funcțională și delimitarea insulară,
care au fost menținute până în perioada actuală, în raport cu mediul construit civil dar și prin restrângerile continue ale zonei perimetrale neantropizate, stabilite
prin proiectul inițial al cetății, datorate extinderilor treptate ale teritoriilor urbane, în detrimentul zonei perimetrale de detentă. Ariile aferente cetăţii însumează
„peste 88,8 ha şi perimetrul de 3.769 m, (...), toate construcţiile au fost prevăzute cu guri de tragere pentru artilerie, în total 296 guri de foc. La construirea
cetăţii, ar fi fost utilizate peste 1.000.000 de cărămizi arse în cuptoarele cărămidăriilor locale sau aduse de la Jimbolia”36. Datorită amplitudinii desfășurărilor
și sistemelor de spații exterioare configurate, cetatea constituie un ansamblu arhitectural, dar și o intervenție urbanistică reprezentativă care include ample
suprafețe de spații verzi. Silueta fortificațiilor joase nu este perceptibilă de la distanțe foarte mari, dar turlele bisericii din cetate sunt încă vizibile de pe malul
vestic al Mureşului, dinspre oraş, cu toate că în prezent clădirea vechii mănăstiri nu mai are șarpante și se află într-un stadiu foarte avansat de degradare, deși
este protejată prin încadrarea în Lista Monumentelor ca “monument categoria A” . 37
Integrarea cetății Arad într-o rețea de fortificații, alături de ansamblurile de la Alba Iulia și Timișoara, este inspirată de sistemul defensiv
constituit de centura dublă de cetăţi perimetrale teritoriului național francez, unele realizate integral, iar altele perfecţionate de către marchizul Sebastien Le
Pretre Vauban, creator al unor tipologii de cetăţi, încadrate în stilul supranumit Vauban-Tenaille. Strategia Vauban, preluată şi perfecționată includea
”paralelele de atac” 38, cu direcționări geometrice desfăşurate în spaţiul de detentă.

35
Harta 1947, Arhivele Județene Arad
36
Observatorul militar Nr. 23/17 23 iunie 2015 www.mapn.ro/publicatii/2015/obs/23.pdf
37
LMI, Ministerul Culturii
38
Fişa de monument, 1964, p3
pag. 12 din 41
 2.3 Interspaţiul natural dintre cetate şi oraş
Suprafața de teren aflată între limitele exterioare, fortificațiilor și râul Mureș are lățimi variabile iar rolul de spațiu liber strategic prevăzut prin
conceptul inițial, este încă menținut pe fronturile de nord și est, datorită resticțiilor impuse de administrația militară, pentru a respecta legislația actuală
referitoare la secretul militar. Teritorul, inițial cazon, de pe frontul vestic al citadelei, a fost încă o dată comprimat în decada 1970, prin preluarea terenului
de către administrația locală, pentru amenajarea unor spații verzi și dotări de agrement. Printre proiectele existente în Inventarul 398 din arhivele
Institutului Național al Patrimoniului, înaintate spre avizare la Direcția Patrimoniului Național se afla și planul de ansamblu al zonei de agrement Neptun.
Planul de sistematizare al ansamblului prevedea spații verzi, cu o lungime de cca. 800 de metri și o lățime de cca. 400 de metri, care au fost
adiționate în circuitul orașului civil, fiind conectate prin trei poduri, unul din beton și două din pontoane, cu spaţiile verzi amenajate pe malul opus al
Mureşului, dinspre zona centrală.
Dezmembrările, împrejmuirile și construirile de clădiri de vacanță private realizate după 1989, care nu corespund “cerințelor minimale”39
reglementate, pentru a fi încadrate ca locuințe, întrerup continuitatea spațiilor verzi publice perimetrale cetății și peninsulei formate de râul Mureș,
constituind un precedent periculos, în sensul anulării posibilității de a deschide spațiul pentru public.

2.4 Peisaje istorice şi actuale ale orașului Arad

Orașul Arad beneficiază de o istorie a amenajărilor de arhitectură peisageră, pe parcursul căreia au fost consacrate locuri, personaje,
parcursuri, nostalgii și evocări. O descriere a arhitecturii piesagere locale, nu poate exclude listări ale materialului dendrologic existent, spontan sau
plantat, utilizat în compoziții, specii de arbori de talie foarte înaltă, planurile medii și joase, varietățile floricole și decorative. Rolul important al
vegetației în îmbunătățirea microclimatului local al parcursurilor și edificiilor, prin compensarea efectului de seră în oraș, umbrire, fonoizolare și de
reducere a intensității curenților de aer, este dublat de valoarea istorică și estetică.
Raportul cu vegetația Vernacular Arhitectura ansamblurilor vernaculare, se definește prin dialogurile discrete ale construcțiilor parter cu
vegetația predominant utilitară dar și decorativă. Baroc În perioada barocă se utilizează plantații de aliniament și ale curților sau parcurilor interioare,

39
Legea Locuinței și Normativ de proiectare locuințe
pag. 13 din 41
 private sau publice. Prospectul bulevardului central, configurat după anul ”1750 de către inginerul Josef Rainer”40, includea aliniamente şi perdele de
arbori înalţi, inserate în zona mediană a bulevardului, pe care astăzi le mai găsim încă în scuarul central. Eclectism Planurile de cadastru din 1886,
indică ample spații verzi, unele amenajate peisager. După anul 1870, este inființată o „comisie pentru zone verzi”41. Sunt înfiinţate „grădinăria oraşului, în
spatele vechiului Spital de Copii în anul 1913, fiind realizate şi aleile parcului „Baross” 42, actual Parc Eminescu.
Perioada interbelică În perioadele de pace, zona peninsulară aducea extinderi ale parcursurilor peisagere obișnuite ale orașului. În jurul ansamblului
fortificat din Arad, situat în volta râului Mureş, a existat până la primul razboi mondial o „alee pentru promenade” 43, prin pădurea de langă cetate, dar și
înspre spaţiile verzi sau piețele din interiorul cetății care erau periodic vizitabile. Perioada socialistă Cele două maluri ale Răului Mureș au fost parțial
amenajate în decada “1960, fiind populate cu diverse specii de arbori, arbuști şi flori” 44. Spațiile verzi ale malurilor Mureșului, dar și cele ale orașului,
funcționează ca o extensie a zonei protejate „Parcul Natural Lunca Mureșului”45.
Continuitate peisageră identitară
Raporturile vegetației cu edificiile, menţinerea speciilor emblematice sunt esenţiale pentru prezervarea caracterului identitar peisager al oraşului.

40
Idem
41
Idem
42
Idem
43
Idem
44
Idem
45
Planul de management ANPM, Parcul Natural Lunca Mureșului
pag. 14 din 41
 3 Elemente structurale ale peisajului identitar arhitectural

“Acest mediu universal, abstract care poate fi numit natura lucrului (Dingheit), în genere adica pura sa esență, nu este altceva decât acel Aici și
Acum, asa cum el s-a arătat, însă ca un ansamblu simplu de mai mulți, (...), simpli universali”46
3.1 Peisaj identitar arhitectural
Cercetarea unor surse bibliografice și arhivistice, hărți, planuri, imagini referitoare la istoria orașului, reconversii ale unor ansambluri similare, a avut
printre obiective compunerea unor tablouri de ansamblu și trăsături relevante pentru stadiile de creștere. Manifestările stilistice vernaculare, baroce,
eclectice, seccesion, moderniste aduc in peisajul identitar, atât elemente de continuitate cât și transformări semnificative.
3.2 Elemente vernaculare prezente în zonele perimetrale centrului orașului Arad
Pe lângă țesuturile vernaculare spontane, apar strategii urbane materializate în tipologii geometrice fiind impuse “alinieri, comprimări,
extinderi”47. Printre elementele de numitor comun se află alinierile, regimul de înălţime, dispunerea construcţiilor şi funcţiunilor pe parcele,
raporturile fenestraţiilor cu plinurile, materialele, tehnologiile utilizate.
3.3 Stratul baroc Stilul baroc, a cărui evoluție a început la Roma în jurul anului 1600, a furnizat modele arhitecturale care au rămas asociate
ideologiilor clerului catolic, aristocrației seculare și burgheziei în creștere, principali promotori și comanditari care promovau bogăția decorațiilor exterioare
și interioare, gradarea parcursurilor elaborate, monumentalitatea, exuberanța și generozitatea spațială. Influențele barocului au fost aduse de către „meșterii
italieni, angajați în Europa Centrală”48, fiind preluate elemente ale barocului german târziu. Printre cele mai vechi clădiri baroce care au supraviețuit până
în prezent în Arad, aflate în diverse stadii de conservare, se află biserica sârbească și mănăstirea franciscană49.

46
Hegel,Georg Wilhelm Friedrich, Fenomenologia spiritului, Ed IRI , București, 2000, p.73
47
Gheorghiu, Theodor Octavian, Habitatul rural din persepctiva administrației Habsburgice, coordonator, Victor Neumann, Istoria Banatului , Ed. Academiei Romane, 2015, Bucuresti, p.221
48
Szekely Gabriel, p.14
49
Lista Monumentelor Istorice
pag. 15 din 41
 Înglobarea în arhitectură a celorlalte arte și și mixarea surselor stilistice în diverse proporții, alături de modificările tehnologiilor constructive,
amplifică gradul de complexitate și adaugă diferențieri între fazele de generare stilistică dar și în interiorul etapei eclectice, perioadă în care stilurile se
alătură, se combină și uneori fuzionează. Ca variabile ale schimbării tendințelor artistice, tehnicilor constructive și materialelor disponibile se diversifică
decorațiile modelate în tencuieli, mozaic sau piatră la fațade sau orfevrărie artistică în cazul balustradelor, împrejmuirilor și porților, care se amplifică până
la a deveni luxuriante, iar calitatea execuției atinge un înalt nivel de virtuozitate și rafinament
3.5 Seccesion „Die Zeit ist Kunst. Der Kunst ist freiheit.”50
Etapa de generare a artei seccesioniste din jurul anilor 1900 induce schimbări ale modului de înțelegere a artelor ca semnificanți ai unui timp istoric
specific, ideologia epocii amprentând artele în mod distinct față de alte etape, cu intenția de a se opune istoricismului eclectic. Încă anterior anului 1900
unele fațade din orașul Arad încep să preia elemente seccesion. Elementele de limbaj specific seccesion sunt deseori utilizate în combinație cu decorații
eclectice provenind din surse variate de inspirație antropomorfe, zoomorfe, vegetale, simbolice sau mitologice.
Architectul Ludovic Szantay 1872-1961, școlarizat la Zurrich, utiliza cu versatilitate o gamă variată de volumetrii decorații și materiale, de la tencuiala
care include profilaturi decorații și basoreliefuri, până la placaje din căramidă aparentă roșie la Biserica evanghelică luterană sau galbenă la clădirea Gării.
Evocarea modelelor de edificii de tip “palat”, nu sugerează o atitudine de opoziție în raport cu ierarhiile consacrate, sau cel puțin nu sunt contestate
temele, stilurile sau decorațiile de arhitectură, recunoscute ca oficiale, bine integrate și emblematice pentru peisajul arhitectural al epocii, conceptele
edificiilor fiind inițiate prin manifestarea afilierilor stilistice, ca atașamente ale inițiatorilor. Fomulele volumetrice, chiar dacă scalate și diversificate,
temele decorative și deseori cele funcționale, consacrate în epocă, sunt asumate și multiplicate, pe mai multe paliere ale societății, pe măsura
posibilităților, iar edificiile “generate”, se armonizează în game nuanțate, dar relativ similare și unitare.
3.3 Perioada Interbelică
Arhitectura interbelică preia din etapele anterioare gama vernaculară în zonele adiacente centrului, pe lânga revizitări ale stilurilor istoriciste baroc,
eclectic, secession, art deco sau neoromînesc, fiind prezente și manifestări moderniste. Tendința de a realiza intarsii osmotice în climatele culturale
locale arhitecturale, și urbanistice, este cu atât mai surprinzătoare la curentele artistice care au contestat puternic ideologiile stilurilor anterioare. Cu

50
Constantin, Paul, apud Gustav Klimt, 1977, p. 165
pag. 16 din 41
 excepția unor busturi sculptate și a vilei de pe strada Nicolae Grigorescu nr. 7 realizate de către Silvestru Rafiroiu în Lista Monumentelor protejate, nu
figurează alte clădiri interbelice.

3.4 Arhitectura socialistă

În lista monumentelor Arad, nu figurează ca fiind clasate clădiri edificate în perioada socialistă. Criteriul vechimii clădirilor fiind prioritar pentru
clasare, procedurile de clasare au ocolit multe proiecte de arhitectura și de sistematizare valoroase, cum ar fi hotelul Astoria, piscina de pe malul
Mureşului sau dezvoltarea de agrement Neptun, conținând planul de ansamblu al spaţiilor publice şi clădiri moderniste, intercalate cu plantaţii peisagere.
În absența măsurilor de protecție, în etapele următoare au survenit intervenţii care au alterat, uneori ireversibil, conceptele iniţiale. Arhitectura socialistă a
întâmpinat dupa anul 1989 o reacție de respingere, fiind pentru câteva generații care au parcurs aceste etape istorice posibil de asimilat cu restricțiile
regimului dictatorial, cel putin în planurile spațial și psihologic. Pentru plombele inserate cu discreție în fronturile bulevardului central, proiectele au
respectat de regulă reglementările de aliniere pe aliniamente și înălțimile la cornișe, măsurate în proiecții ale fațadelor, fără a produce grave perturbări în
compozițiile fronturilor..
Cetatea Aradului, aflată și în perioada socialistă în administrare militară, fiind deținută de către Ministerul Forțelor Armate, face obiectul unor
proiecte și demersuri de obținere a avizelor Consiliilor Locale și ale Ministerului Culturii. În aceste dialoguri intre instuțiii care au implicat MFA,
Consiliul Local și Comisia de Cultură, unii reprezentanți ai Consiliul local și Comisiei de cultură, revin cu propunerea de a se transfera unitatea militară
într-o altă locație în afara cetății, fiind sugerată și amânată de la un cincinal la altul tema includerii cetății Aradului în circuitul civil.
Din corespondențele instituționale și planșele aflate în Inventarul 408 al arhivelor Institului Național al Patrimoniului, rezultă faptul că în perioada
socialistă, s-au realizat proceduri de avizare a unor lucrări în zona peninsulei cetății Arad, în vederea respectării legislației în vigoare la acea dată.
Demersul de menținere în stare funcțională a clădirilor implică și unele pierderi ale unor elemente care făceau parte din portretele inițiale ale acestor
edificii.

pag. 17 din 41
 3.5 Fenomene arhitecturale după 1989

Diversificările surselor de influenţe, tehnologiilor, materialelor și schimbările modului de viață au imprimat noi secvențe care aduc mari
transformări ale peisajului arhitectural. În absenţa clasării unor monumente sau protejării spaţiilor publice ale oraşului, au apărut alterări şi reâncadrări
stilistice cum ar fi hotelul Astoria, proiectat de arhitectul Miloș Cristea, 1970, IPJ Arad, ale cărui fațade au fost transformate după anii 1990. În raport cu
perioada socialistă, se înregistrează o reacție de negare a conceptelor estetice anterioare și de asimilare a unor noi ideologii și influențe stilistice.

3.6 Continuităţi, negări şi interacţiuni între straturi temporale de arhitectură, elemente generative

Obiectele de arhitectură fac parte din continuum-ul mai vastelor structuri urbane şi arhitecturi peisagere dezvoltate în timp, neputând fi interpretate
izolat, fără pierderea unor conţinuturi de semnificații. Arhitectura aduce ilustrări, oglindiri, amprentări ale vieţuirii umane în diferite secvenţe de timp,
urme antropologice. Continuitatea poate fi marcată prin fenomene de similaritate sau prin dialoguri contrastante. Straturile anterioare, minerale, organice și
spirituale amprentate aduc pe lângă patina timpului, personalizare și specificități. Capacitatea semnificanţilor de a călători peste timp este determinată de
vectorii purtători de memorie, posibilităţile de transmitere înspre receptori şi sistemele de decodificare disponibile, dezvoltate în fiecare etapă.
Funcţia identitară ar putea fi reprezentată ca integrând componente repetitive similare, elemente de numitor comun matematic, a elementelor
irepetabile, ale celor generatoare de mutaţii, negări, rupturi, conflicte, pe suportul vectorului temporal.
Gamele similare, repetitive alături de cele irepetabile ale unor indivizi, familii, grupuri, comunităti, teritorii, naţii, continente, se reflectă în
producţiile arhitecturale, definind asemănările sau diferenţierile.
Matricile, grupurile de elemente repetitive, alături de elementele care produc schimbări, formează alcătuiri complexe și variate care se constituie ca
descriptori ai identitatilor arhitecturale.

pag. 18 din 41
 4 Modele istorice de orașe cetăți
4.1 Evoluții ale unor ansambluri fortificate și țesuturi urbane civile
Evoluţia conceptului de oraş în raport cu cel de cetate cazonă, implică şi o reflectare a multiplicării mobilurilor şi manifestărilor generative,
prin extinderea gamelor de la necesităţile primare de adăpostire şi apărare, înspre multitudinile de nuanţări funcţionale, cerinţe materiale, ierarhizări până
la materializări ale unor aspiraţii spirituale. Structurările rezultate în timp, datorită direcţionărilor paralele sau suprapuse ale nucleelor fortificate, în raport
cu adiţionările ţesuturilor urbane civile adiacente, acoperă o gama variată de configuraţii, rezultate prin stratificare, suprapuneri parţiale sau localizări
distincte.
Raportarea la „referinţa culturală”51, implică o analiză de calitate a reperului, dar şi profunzimea interpretării conotaţiilor simbolice ataşate,
acurateţea interpretării mesajului, prelucrarea sau deturnarea sensurilor uzuale sau recontextualizate, prin replicare imitativă.
Conceptul de „reper arhitectural” 52 ar putea fi înţeles ca un produs al aparatelor receptoare şi descriptoare, ermetizat prin codificare secvenţia[
a frânturilor de imagini retinale memorate, caleidoscop de percepţii recompuse, conştientizate sau nu, ce tind spre externalizare sub forma de generatori
ale necesităţilor sau aspiraţiilor.
4.2 Sistemul de cetăţi bastionare din seria Sebastian Vauban le Pretre din Franţa
Citadelele selectate dintre cele paisprezece ansambluri fortificate, realizate integral sau cu intervenţii locale ale marchizului Sebastien
Vauban le Pretre, a căror dispunere şi construire a fost iniţiată sau continuată în Franţa în perioada 1659-1707, au fost introduse „în anul 2008 ca valori
culturale în patrimoniul mondial U.N.E.S.C.O..” 53 Sistemul defensiv național era desfășurat pe două fronturi defensive perimetrale teritoriului francez
care delimitau spațiul de duelare denumit „Pré Carré „54 de către Vauban, „desemnat de către regele Ludovic XIV, în funcţia de comisionar general al

51
Zahariade, Ana, Maria, 2009, Simptome de tranziţie, Editura Fundaţiei Arhitext Design, Bucuresti, p. 223
52
Idem
53
https://whc.unesco.org/en/list/1283/multiple=1&unique_number=1514 53 lista include cetatile Arras , Besancon, Blaye-Cussac-Fort-Médoc, Briançon Hautes-Alpes, Tour Vauban, Ville
neuve Longwy,Mont Daufin, Mont Louis, Neuf Brissach, citadela si zidurile cetatii Saint-Martin-de-Ré, Saint-Vaast-la-Hougue, Villefranche-de-Conflent
54
sursa : [vauban_livretvauban_web.pdf],
pag. 19 din 41
 fortificaţiilor regatului”55. Clasarea simultană a celor douăsprezece ansambluri a fost realizată pentru a sublinia integrarea acestor situri într-un sistem al
ansamblurilor defensive, care compuneau cele două centuri perimetrale de apărare ale teritoriului francez, al căror „plan de ansamblu a fost realizat de
către marchizul Vauban”.56 Strategia actuală de reintegrare a rețelei de ansambluri fortificate în sistemele urbane contemporane urmărește o dublare a
liniilor de acţiune, prin conjugarea eforturilor pe două fronturi: „primul fiind cel al strategiilor patrimoniale, abordare sistemică cu un caracter de
generalitate privind sistemul de fortificatii în ansamblu pentru a sublinia unitatea conceptuală inițială”57, iar al doilea fiind „accentuarea continuităților și
specificităţilor locale”.58
4.2.1 Citadela Arras, amplasată în regiunea Artois, Franța a fost organizată prin proiectul inițial Vauban “ca centru al celei de-a
doua linii de apărare a spațiului de duelare denumit pré Carré” 59.
Expansiunea oraşului a adus ansamblul fortificat Arras în vecinătatea unei zone urbanizate și aflate în curs de densificare, deși mari secvențe
din conturul fortificațiilor perimetrale au fost acoperite de vegetație. Aceasta relație de adiacenţă, creată și intensificată în timp, oferă amplasamentului
istoric şansa „valorificării aturilor sale, patrimoniale, culturale și artistice, comerciale, cele peisagere, posibilitatea de a se redefini ca spaţiu public suport
al vieții urbane și activităţilor sociale”. 60
4.2.2 Citadela Besançon, Bourgogne-Franche-Comté, Franța
Datorită înalțimii și unghiurilor de percepție a ansamblului, sunt acutizate problemele de vizibilitate ale coprezențelor iar crevasele, puse în
contrast cu înălțimile separatoare implică surmontarea unor bariere de accesibilitate și integrare, prin configurarea necesară a unor parcursuri sau punți de
legătură. Pe lângă focalizarea asupra valorilor arhitecturale şi urbanistice, strategia locală actuală a citadelei Besançon, urmăreşte ilustrarea unor
evenimentele istorice importante, care s-au succedat de la construirea cetăţii, prin temele fondurilor muzeistice prezentate, dedicate evoluției culturale ale
„regiunii Compte, Muzee ale rezistenţei şi deportării, istoriei naturale (...)”.61 Planșa care conturează spaţiul de protecție, delimitat topometric pentru

55
http://www.cu-arras.fr/entreprendre/citadelle-arras/
56
sursa : [vauban_livretvauban_web.pdf],
57
http://www.cu-arras.fr/entreprendre/citadelle-arras/
58
Idem
59
http://www.cu-arras.fr/entreprendre/citadelle-arras/
60
Idem
61
http://en.franche-comte.org/About-Franche-Comte/Explore-Franche-comte/Towns-and-cultural-attractions/It-s-worth-the-detour/The-citadel-în-Besancon
pag. 20 din 41
 Citadela Besancon marchează perspectivele importante asupra ansamblului, fiind clasate și protejate şase triunghiuri de vizibilitate, în interiorul
cărora imaginile sunt protejate prin condiționări speciale de avizare pentru controlul covizibilității şi prezervarea imaginilor identitare.
4.2.3 Briançon, Hautes-Alpes, Franța
Studiul dedicat cetăţii montane Briançon porneşte de la o analiză generală a contextului, date istorice, aspecte hidrologice, starea sanitară,
protecţii şi servituţi, pentru a ajunge la un studiu în particular a sitului, fiind luate în considerare “percepţii, organizări de ansamblu, funciare,
accesibilitate, istorie, funcţionalităţi, conectivităţi.”62 Pe lânga starea de sănatate a construcţiilor, strategiile implicate sunt determinate şi de analize ale
posibilităţilor de reutilizare. Studiul cadrului urban relevă interesul asupra caracteristicilor vecinătăţilor construite şi celor peisagere, considerate ca
importante avantaje posibil de inclus prin viitoare stategii.
4.2.4 Ville neuve, Neuf-Brisach, Alsacia, Franța
Cetatea Neuf Brisach, cu un contur al fortificațiilor bine prezervat, amplasată alăturat în raport cu asezarea civilă într-un peisaj deluros,
ridică probleme legate de separare sau integrare. Un criteriu important îl constituie analiza perspectivelor perceptibile în conurile de vedere, cone de vue,
unghiurile şi direcţiile de percepţie, cu scopul prezervării imaginii emblematice nealterate.”63
4.2.5 Ville neuve, Langwy, Lorena, Franța
Cazul cetății Langwy este unul de suprapunere parțială, în care modificarea conceptelor de arhitectură, contestarea structurilor istorice și
absența reglementărilor de protecție, au condus la dispariția unei mari parți din ansamblul monumental.
4.3 Sistemul de cetăţi Waterline, Olanda
Strategia iniţială de apărare a sistemului de cetăţi Waterline din Olanda, era bazată pe inundabilitatea canalelor perimetrale şi a teritoriilor conective,
suprafeţele acoperite cu ape de adâncimi variabile, transformate în lacuri sau mlaştini, fiind utilizate în organizările defensive pentru îngreunarea deplasărilor și
atacurilor adversarilor. Printre fortărețele integrate în sistemul istoric de apărare olandez se află forturile Tienhiven, Aan de Klop, De Bilt, Werk aan
Groeneweg, Bunker 599, Werk Aan T Spoel Uniewach, Vuren.64

62
Jacotey J.M. Marechaux, A., Trubert, 2006. Mission de conseil a la comune de Briancon, sursa:sites-vauban.org./Results-documentation, p1.
63
Francois tourisme consultants, 2010, „Etude strategique de developpement touristique sur le territoir du pays de Brissach”
64
Harta zonelor prevăzute a fi inundate în strategia defensivă acvatică olandeză
pag. 21 din 41
 4.4 Arhitecturi şi peisaje patrimoniale

Teritoriile alocate inițial ansamblurilor fortificate patrimoniale, se desfășoară pe suprafețe ample, fiind incluse de regulă multe hectare și
găzduiesc multitudini de specii sau plante native, într-o conviețuire care are deseori o vechime cel puțin la fel de mare, precum cea a edificiilor.
Problematicile referitoare la domeniile ecologiei şi gestiunii sunt deseori privite ca fiind secundare în raport cu importanța protejării edificiilor
clasate. Organizat în cadrul unui “program transfrontalier” 65, proiectul “Murailles et jardins”66, explorează modalități prin care strategiile culturale pot
implica şi susține elemente ale mediului peisager, prin observarea și clasificarea valențelor multiple ale acestor ample rezervoare de spaţii, pe lângă
valorile patrimoniale, fiind luate în considerare planurile paralele, dar nu mai puțin importante ale evoluțiilor specifice din mediul natural.

4.5 O analiză a unor fenomene generative

O analiză secvenţial detaliată a etapelor de desfăşurare a proceselor mentale, cu efecte de proiecţie și propulsare în afară a imaginarului,
conduce spre un lanţ de ciclicităţi care se adâncesc în trecuturile inseparabile şi prefigurează structurări înspre viitor.
Comensurarea amplitudinilor, salturilor şi diferenţierilor înregistrate între etapele de generare succesive, poate înregistra similitudini, revizitări
sau transformări, materializate în fiecare ciclu productiv. Configurațiile de sisteme ideatice generative, menţinute în continuitate, restructurate, inventate,
intervin ca determinanţi ai schimbărilor, prin funcția conceptuală care acționează asupra mediului modelat. Structurările unor forme din natură, pot fi
reprezentate prin formule geometrice, oferă reprezentări unor fenomene de generare, observabile în natura vie sau inanimată.
Procesele de percepție, desfășurate în interacțiunile cu mediul urban, parcurg stadii senzoriale, de lectură, de reflectare, oferind imaginarului
reprezentări metaforice prin oglindiri deformabile în raport cu unghiurile de subiectivare. Căutând reprezentări ale unor decodificări hermeneutice prin
mateme geometrice, fenomenele interpretării se pot descrie prin parcursuri lineare datorită continuităţii lor, dar şi prin reveniri în circularităţi sau spirale
datorate revizitărilor ciclice succesive.

65
programul european transfrontralier 2007-2013, Interreg. IV”
66
Idem
pag. 22 din 41
 5. Managementul necesar prevenirii pierderilor de elemente ale peisajului identitar

Pornind de la analiza peisajului cultural existent, a valorilor perpetuate, a celor pierdute, a vulnerabilităților și relaționărilor complexe cu
contextele evolutive, este necesară o fundamentare multidisciplinară a strategiilor de management, pentru a reduce riscurile de pierdere a unor valori
integrate peisajului cultural.
5.1 Etica unor intervenţii asupra ansambului cetăţii Arad
Clasarea ansamblului fortificat a fost realizată în absența unor relevee, fiind edificate clădiri adiacente fortificațiilor, fără obținerea unor avize impuse de
legislație iar multe intervenții nu au beneficiat de proiectare specializată.

5.2 Strategii posibile pentru valorificarea potenţialului existent

Abordările multidisciplinare, implică fundamentări multicriteriale, pentru excluderea unor intervenții unilaterale sau secvențiale, fiind necesară
structurarea unor strategii de comunicare conservare, integrare, revitalizare, refuncționalizare, protejare a mediului.

5.3 Limitarea riscurilor prin măsuri asiguratorii

Este necesară o abordare integratoare a spaţiilor urbane având în vedere parcursurile existente şi a celor conective, pentru a creea continuităti ale
fluxurilor existente cu cele exterioare generate. Spaţiile interioare, foste spaţii de recluziune şi cazarme pot fi valorificate ca spaţii culturale, ale memoriei şi
evenimentelor care creează noi legături. Schimbările de destinaţii nu trebuie să însemne pierderea caracterului şi tipologiilor de spaţii cum ar fi spaţiile de
paradă, adunare, agore, pieţe, volumetriilor spaţiilor interioare şi exterioare.

pag. 23 din 41
 6. Concluzii
6.1 Semnificația istorică a orașului, cetate Arad
Cazul particular al orașului Arad este remarcabil, datorită configurației peisajului conținător, etapelor istorice de creștere, extinderilor și
schimbărilor induse de raportări topologice și psihologice, curentelor ideatice și artistice, ale căror efecte lizibile sunt recurente sau contrastante.
Peisaj identitar
Mediul edificat transmite mesaje senzoriale şi conturează portrete ale entităţilor generatoare, comunităţi şi individualităţi, citează sau evocă,
repere localizate sau îndepărtate, exprimate prin ideograme perceptibile ale desfăşurărilor arhitecturale şi urbane.
După Frobenius și Sprengler “simbolurile spațiale”, sunt factori care leagă diversele culturi, de peisajele specifice în care au evoluat.67
Evoluția urbanistică a orașului
Cercetarea stratificațiilor de palimsest ale amprentelor edificate în contextele culturale care le-au determinat facilitează o mai
profundă înțelegere a limbajelor arhitecturale, unor utilizări, structurări și parcursuri conective, linii separatoare și legături teritoriale sau
virtuale posibile. Etapele de expansiune urbanistică delimitează teritorii cărora li se atașează secvențe de arhitectură, evenimente,
semnificații și simboluri, ca stadii ale evoluției relațiilor disonante sau simbiotice. Creșterile urbanistice, adițiile arhitecturale și
transformările peisagere ale orașului Arad, ilustrate în surse bibliografice, iconografice sau hărți corespondente unor etape istorice succesive, pe lângă
dinamica extinderilor de suprafețe urbanizate, indică reinterpretări spațiale și redefiniri ale relațiilor compoziționale stabilite între părțile
ansamblului urban, care au adus peninsula cetății și spațiul natural perimetral, în centrul orașului Arad, dar nu în cel mental sau cultural al
comunității locale.
Raporturi teritoriale
Stările consonante sau de opoziție, instalate atât în interiorul unor grupuri sau comunități localizate, cât și între structurările ideatice
determinante ale unor etape istorice, se reflectă în produsul arhitectural, prin similarități sau diversificări, observabile în configurațiile arhitecturale

67
BLAGA, Lucian, 1969, ”Trilogia culturii”, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti apud. Frobenius și Sprengler, pag. 40
pag. 24 din 41
sau urbanistice rezultate. Astfel, se pot constata secvențe lineare de evoluție, datorate unor conjuncturi în care se menține o relativă constanță în nivelul
de coeziune sau stabilitate al comunităților, ierarhizările valorilor și decodificarea mesajelor transmise de mediul edificat.
Raporturi recursive longitudinale și transversale între etape istorice
Reacțiile de contestare, sunt deseori adresate organizărilor sau mentalităților unor generații precedente, fiind posibile întoarceri, reevaluări
și revizitări în raport cu una sau mai multe etape anterioare, fără a se putea obține o perfectă similaritate a produsului creat, în raport cu reperul sursă.
Reutilizările și interpretările date vechilor construcții, în perioadele ulterioare, implică atât riscul unor alterări, dar și ocazia de a oferi un fundal,
ulterioarelor stratificări culturale, viețuirii.

Teme eclectice și seccesion revizitate in proiecte din anul 1938, Arhivele Județene Arad Se poate observa, o tendință actuală de reevaluare a unor
teme arhetipale vernaculare, ca o apreciere, poate tardivă și prea puțin generalizată, în fața restrângerii accelerate a arealelor ocupate, de aceste modeste
și discrete modele de arhitectură tradițională anonimă. Recurențe Direcționări precum introvertirea, circularitatea unor parcursuri
interioare, dubla orientare, înspre curțile interioare și spațiile publice, prispa vernaculară, sugerată de culoarul baroc sau de cursivele
eclectice, importanța acordată parcursurilor urbane și peisagere, pot fi regăsite în mai multe etape de creștere ale orașului Arad. Codificări
Mesajele peisajului cultural, denotă noi codificări atașate în fiecare etapă, datorate probabil evoluției fluxurilor ideatice, interpretărilor funcționale,
tehnologiilor utilizate, volumelor, proporțiilor, materialelor, culorilor dar și relațiilor stabilite între planurile urbanistice, arhitecturale, peisagere,
locuitori și vizitatori. Avataruri Transformările parcurse de edificiile istorice, prin recompartimentări, distrugeri și înlocuiri de finisaje, defomări,
refuncționalizări, transferuri de apartenențe, secvențe de istorii memorate, uitări, pierderi de înțelesuri și recodificări, sunt inseparabil atașate acestor
spații, care au găzduit forme de viețuire. Ierarhizările volumelor de arhitectură s-au schimbat, fleșele turlelor unor edificii de cult, sunt concurate sau
cu mult depășite de noile elansări eficientizate, ale unor construcții cu funcțiuni laice, mai puțin spiritualizate, blocuri de locuințe, birouri, turnuri
utilitare, industriale, ca o reflectare a transformărilor antropice. Scalările volumelor din secolul XVIII, sunt diferite de cele actuale, în care
dominantele sunt constituite de funcțiuni colective rezidențiale sau financiare.

pag. 25 din 41
 5.1 Etape creative ale peisajului identitar, valori cu potențial generativ

Studiul unor stadii istorice succesive ale dezvoltării urbanistice, arhitecturale și peisajere, din orașul Arad, a urmărit înțelegerea unor
secvențieri temporale, spațiale și formale, exprimate prin continuități sau schimbări de limbaje și recodificări ale mediului amprentat. Peisajul
urbanistic si arhitectural al orașului Arad, parcurge etape stilistice succesive, dar și parțial suprapuse în timp, vernaculare, baroce, eclectice, seccesion,
modernismul interbelic, cel socialist, cel postdecembrist și etape ulterioare de multiplicări ale surselor de influențe, ale căror urme coexistă și
interferează în ansamblul caleidoscopic contemporan al orașului. Succesiuni de stiluri Fenomenele dezvoltării unui oraș pot căuta reprezentări
matematice prin identificarea unor invarianți, elemente de numitor comun, variabile, elemente generatoare de schimbări, factori determinanţi, formule
de creştere. Din punct de vedere al delimitărilor formațiunilor ideologice determinante și al specificităților produselor materializate sau amprentate, au
putut fi identificate etape de generare, cu limite relative, datorate unor rezistențe la schimbări, preferințe sau atașamente. Accelerarea
cadențelor schimbării Perioadele în care se dezvoltă și evoluează noile matrici stilistice, par să se comprime, ceea ce poate fi observat în cazurile
ansamblurilor vernaculare, structurate în urma unor evoluții de sute de ani, sau durata de aproximativ 80 de ani a efectelor influențelor stilistice baroce
în orașul Arad, între anii 1700-1780, perioada eclectică 1780-1920, în jur de 140 de ani, modernismul interbelic 1920 până în 1950, 30 de ani,
modernismul socialist 1950-1989, cca 40 de ani, până la căutarea unei unicități irepetabile.
Potențialul patrimonial al peisajului O analiză a fondului piesager și a percepțiilor, bibliografiei, amintirilor sau atașamentelor locuitorilor, relevă
o istorie remarcabilă a amenajărilor peisagere locale și existența unor compoziții vegetale, care ar putea fi listate și constitui secvențe reper ale peisajului
identitar vegetal. Coexistența istorică a patrimoniului edificat cu fondul vegetal, indică potențialul patrimonial al fundalului peisager al
ansamblului fortificat din Arad. Caracterul transfrontalier al cursului raului și al biocenozei, amplitudinile mișcărilor și migrațiilor din natură, impun
abordări de ansamblu ale peisajului, prin depășirea frontierelor sau delimitărilor teritoriale. Spaţiul peninsular perimetral ansamblului cetăţii bastionare
din orașul Arad, peisaj riveran necesar a fi inclus în sistemul de perimetre protejate ale cetăţii şi oraşului, reprezintă un teritoriu cu rol de conectare al
cetăţii în raport cu oraşul istoric, a cărui „importanţă, autenticitate şi memorie identitară se cer conştientizate şi valorificate”.68 Alăturarea limitei

68 I.C.O.M.O.S., Carta de la Venetia, art. 1, 1964

pag. 26 din 41
 administrative a orașului Arad, cu zona protejată „Parcul Natural Lunca Mureșului”69, clasificată ca parc natural la nivel național, ca „peisaj terestru
protejat în taxonomia internațională a IUCN”70 sugerează posibilitatea conectării cu țesuturile urbane prin parcursuri de accesibilizare, dar și prin
reglementări de protecție, a sistemului integrat spații cu caracter public.

5.2 Vulnerabilități și limite de comunicare

Densificarea și expansiunile funciare, absența unor măsuri de protejare pentru valori istorice, ambientale sau peisagere, reinterpretările
spațiale, starea precară a multor clădiri și ansambluri, inexistența unui concept integrator pentru un sistem de parcursuri urbane și vegetale,
extins asupra întregului oraș și incluziv în raport cu peisajul adiacent, favorizează menținerea unor falii teritoriale și a unor fenomene de excludere,
marginalizare sau defavorizare a unor zone. Specificul de oraș-în-peisaj, opus tipologiei de oraș „escavat în volume zidite”71, se află în prezent
amenințat, prin redefinirea raporturilor stabilite între spațiile urbane si cele peisagere. Tranșările spațiale, operate în interiorul fostei zone de agrement,
amenajate în decada 1970, prin parcelări și împrejmuiri ce secționează spațiul, restricții de acces și blocarea continuității parcursurilor existente
anterior, au ca rezultat o anulare a calității de spațiu public deschis, prin contrazicerea conceptului modernist generator, al proiectului inițial al
ansamblului arhitectural și peisager. Falii, cum sunt cele induse de interferența unor artere carosabile sau ale căilor ferate, ar putea fi compensate
prin conectarea cu punți sau dale urbane înverzite, favorizând extinderea și fluidizarea culoarelor pietonale și a celor vegetale.
Un alt tip de separare subtilă, este indus prin absența atractivității funcționale a unor zone relativ marginalizate, cum ar fi vechiul cartier rascian,
denumit astăzi cartier Drăgășani, aflat printre cele mai vechi țesuturi urbane centrale ale orașului. Clivajul istorc, de ordin teritorial și psihologic,
între spațiul peninsular al cetății și țesutul urban civil, posibil de compensat, prin dizolvarea unor bariere și crearea unor fluxuri de comunicare, în sensul
metabolizării într-un organism urban viabil integrat. Absența unor strategii de conservare și valorificare a spațiului peninsular, a favorizat asalturi
funciare și apariția unor prezențe perturbatoare în peisajul edificat.

69 https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Lunca_Mure%C8%99ului;
http://www.anpm.ro/documents/12220/2307323/Planul+de+management+al+Parcului+Natural+Lunca+Muresului.pdf/6e8c2f98-5b4a-4724-95fa-88feab09602e
70
Idem
71
Schumacher, Thomas, apud Eisenmann Peter, Contextualism urban ideals and deformations, Theorising a new agenda for architecture, An anthology of architectural theory, Princeton
Architectural Press New York, p. 196
pag. 27 din 41
 Între Planul PUG Arad72 elaborat anterior și ultima propunere incă neaprobată73, apare o diferență care constă în convertirea fostului spațiu
verde perimetral cetății, parțial în zona de locuințe, deși cabanele monocamerale edificate nu corespund cerințelor legale, pentru a putea fi clasificate ca
locuințe.
Ariile peisagere ale orașului, au fost extinse în mai multe etape, dar se menține caracterul secvențial, circuitele riverane sunt integrate pe malul
vestic adiacent centrului vechi și întrerupte sau inexistente pe celelalte maluri, fără a fi deocamdată conturate circularitățile și direcționările radiale,
sugerate de configurația nucleului peninsular, conectările posibile cu polii urbani adiacenți existenți/potențiali sau cu zona protejată Parcul Natural
Lunca Mureșului. Pe fronturile de nord, est și sud, ale teritoriului peninsular, clivajul topologic este menținut, în absența unor alte structuri de
legatură necesare, orientate pe direcții radiale în raport cu nucleul fortificat, pentru a susține parcursurile cu potențial de deschidere, sugerate de tramele
stradale, existente sau extinse, de pe malurile opuse ale râului Mureș.
Spațiu introvertit versus spațiu deschis Legislația actuală nu conține o diferențiere între termenul de domeniu public, care se referă strict
la regimul juridic și conceptul de spațiu public, conținător al sferei spirituale colective locale, căruia i se se opun tendințe funciare, în sensul
compartimentării, închiderii, inaccesibilizării, fiind necesare demersuri de reglementare pentru consacrarea caracterului deschis, continuității și
accesibilității spațiilor public. Habernas descrie relaționarea dintre evoluția spațiilor private și publice, ca suporturi urbane și arhitecturale, ale
conștientizării rolului individual, al omului transformat în cetățean în constituirea „sferei publice,(...) ce trebuie să se conceapă pe sine ca procesul unei
autocreaţii(...)”74 Secvențierea spațiului public prin compartimentare este facilitată de legislația actuală “privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia”75 care permite concesionarea domeniului public, proprietate a Statului Român, nefiind exclusă posibilitatea delimitării prin
împrejmuiri a terenurilor concesionate, ca o contrazicere a conceptului de spațiu public urbanistic, arhitectural sau peisager. În țesutul urban
actual, sunt detectabile întreruperi ale fluxurilor de accesibilitate pietonală, induse de bariera naturală a râului Mureș, care delimitează teritoriul

72
PUG Arad, în vigoare, Consiliul Județean Arad
73
PUG Arad, neaprobat, URBAN PROIECT SA, consultare publică
74
HABERNAS, Jurgen, 1998, Sfera publica și transformarea ei structurala,Ed Carturesti, Bucuresti, p.28
75
LEGE nr.213 din 17 noiembrie 1998, actualizată
pag. 28 din 41
peninsular aflat într-o relativă izolare, la care se adaugă bariere istorice funcționale, pe lângă cele psihologice, menținute până în prezent, între
structurile cazone ermetizate și activitățile multiple ale spațiilor civile publice.

Dileme deschise ale abordărilor arhitecturale creative

Demersul arhitectural implică joncționarea unor sisteme complexe și medierea unor principii oponente precum: tradiție/modernitate,
eficientizare/rarefiere, delimitare/accesibilizare, identitate/creativitate, mineral/vegetal, evoluție culturală istorică/artă vie, conservare, refunctionalizare,
ample suprafețe disponibile, polarizări, intensificarea functiei de atractor. Funcțiuni complementare complexe, precum cele culturale, turistice,
evocative sau tradiționale, de agrement și sport, economice, alături de cele rezidențiale, au potențialul de a asigura viabilizare și o mai bună integrare a
zonelor izolate în ansamblul urban, cu condiția menținerii unor caracteristici istorice, dominante peisagere, accentuării culoarelor acvatice și degajării
deferente a tablourilor semnificative perceptibile, patrimoniale, edificate sau naturale, consacrate sau conținătoare a unor valori periclitate.
Dominanta orizontală a sistemului de tuneluri existente boltite, semiîngropate sau subterane, care vascularizează redutele perimetrale, dar și
spațiul nucleu, ar putea fi valorificată, prin integrarea în ansamblul unei dale urbane poroase, dezvoltată între subsol și spațiul exterior de la parter,
cu deschideri captatoare de lumină, curți escavate, trepte și gradene, care să lege construcțiile supraterane, parcursurile centrale, cele perimetrale
boltite, conectate în rețele complexe refuncționalizate. Înălțimile edificiilor existente, turlele bisericii, în cazul accesibilizării, podurile mansardate, pot
oferi perspective, cel puțin parțiale, asupra ansamblului și pesajului perimetral. Anvergura impresionantă a dezvoltărilor stelare ale bastioanelor
perimetrale incintei patrimoniale, prezențe discrete, perceptibile de la nivelul terenului mai degrabă ca absențe, se dezvăluie doar unor parcursuri de
survol sau perspective de la cote înalte.
Simbioză sau autonomie Separările teritoriale pot fi compensate prin redeschiderea vechilor căi de legătură, crearea de noi engrame și parcursuri
conective. Structurile comunicării pot facilita accesibilizari, polarizări, reintegrări, viabilizări, reziliență și regenerare.

pag. 29 din 41
 5.3 Modalitați de protejare a potențialului patrimonial
Listare și clasare Instrumentele legislative existente, sunt perfectibile în sensul contracarării unor forțe ce determină schimbări ale frescei
identitare. Un exemplu de indecizie teoretică a reglementărilor de protecție, este absența obligativității de a se reconstrui monumentul în cazul
prăbușirii, omiterea valorilor identitare, ambientale sau peisagere. Demersul conectării arhitecturilor existente și propuse cu structurile zonelor
adiacente, unele protejate, va trebui să ia în considerare atât legislația în vigoare cât și Metodologia ICOMOS. Identificarea și clasarea unor ansambluri
pentru valoarea și relevanța lor istorică, implică necesitatea actualizării unor reglementari, pe lângă inițiativele administrațiilor, comunităților,
proprietarilor sau asociațiilor profesionale în identificarea, evaluarea, structurarea unor strategii de clasare, conservare, protejare, adaptare la cerințe
contemporane pentru viabilizare. Studiile de vizibilitate, analize ale desfăşurărilor de panorame perimetrale, până la distanţele maxime ce oferă
percepţii, pot servi configurării strategiilor de prezervare a calității peisajelor locale. Studiile conurilor de perspective, inserțiilor în documentare
fotografice și de siluetare, pot fi utilizate ca mijloace de analiză a proiectelor de arhitectură, dar și pentru alte intervenții sau instalații supraterane, cum
ar fi poduri sau rețele de electrificare.
5.4 Geneza arhitecturii, între continuitate si transformare
Amprentarea mișcărilor, necesităților, aspirațiilor individuale, de grup sau comunitare, în arhitectură, parcurge etape nemediate, pornind de la
vernacularul definibil ca arhitectură fără arhitect, până la dialogurile consonante sau divergente, stabilite între investitori individuali sau comunitari și
arhitecți, prin care produsul modelat tinde să înglobeze, reprezentări subiective ale comanditarului, raportări la repere, teoretizări scolastice,
reglementări și norme tehnice.
Mateme de generare Succesiunile ciclice ale proceselor de percepție, prelucrare, externalizare, integrate în procesele mentale creative,
diversificarea produselor externalizate proporțional cu creșterea numărului de informații introiectate, sugerează prezența unor funcții și mecanisme ale
aparatelor mentale, ca surse generatoare, atât pentru conceptele definitorii, cât și pentru materializările arhitecturale și urbanistice. Etapele de generare
culturală și stilistică, apar ca produse ale unor formule structural similare, de integrare în funcții procesatoare, a unor valori constante, variabile sau a
noilor date, pentru a determina rezultante sensibil sau radical diferite în fiecare etapă, amplitudinile schimbărilor fiind cuantificabile, prin comensurări
de factori multiplicativi ai lumilor ideatice și producțiilor create.

pag. 30 din 41
 Planul de oglindire, „axul imaginar”76, reprezintă delimitări, corespondențe sau relative simetrii, deformabile în raport cu unghiurile de
percepere, stabilite între virtualitățile mentale și reflectările lor în mediul modelat.
Conceptul de “cerc” 77 hermeneutic, semnifică succesiuni de întoarceri, revizitări și reevaluări analitice, “pre-posesii, pre-viziuni și pre-
concepții”78, în căutarea înțelegerii unor sensuri. “Heidegger derivă structura circulară a înțelegerii din temporalitatea lui Dasein” 79, (...), iar „cercul
posedă o semnificație ontologică pozitivă pentru înțelegerea interpretativă.”80 Succesiunile ciclice ale proceselor de percepție, prelucrare,
externalizare, integrate în procesele mentale creative, diversificarea produselor externalizate proporțional cu creșterea numărului de informații
introiectate, sugerează prezența unor funcții și mecanisme ale aparatelor mentale, ca surse generatoare, atât pentru conceptele definitorii, cât și pentru
materializările arhitecturale sau urbanistice. Lacan teoretizează prezența unui fir calăuzitor, o înlănțuire a semnificanților, ca lianți între etape istorice,
integrați în formule de procesare repetate ca “mateme”81, subiacente unui „matem”82, conținător și ordonator al șirului de procesări, formule subiacente,
reiterări similare, care procesează valori și aspecte simbolice complexe atașate. Reprezentarea teoretică a matemelor generative, defineşte un
ansamblu de formule procesatoare, reiterate, care ar putea fi reprezentate ca funcţii matematice, care integrează în sisteme mentale valori, constante sau
variabile, ale căror raporturi complexe determină apariția unor rezultate diferite, chiar dacă formulele de generare sunt similare, repetitive şi revizitate
ciclic iar diversificarea şi multiplicarea valorilor procesate, induce noi diferenţieri sau alterităţi, în fiecare ciclu de generare.
Lanțuri de semnificanți83 Reprezentările multidimensionale, care integrează date și imagini percepute, dar și adâncimi memorate ale
stratificărilor de palimpsest, factori de continuitate, sensuri și structurări ale codificărilor atașate secvențial, se constituie ca argumente pentru
multiplicarea perspectivelor de analiză integrate în demersul creativ modelator. Înlănțuirile de semnificanți, leagă succesiuni de etape creative, prin
transmiteri de factori identitari și psihologici, amprentați în locul edificat.

76
Lacan, Jaques, Topica imaginarului, 2018, p.140
77
Gadamer, Hans –Georg, Hans –Georg, Truth and Method, Continuum New York, apud Heidegger, 1994, p.153
78
Idem, pp. 273-274
79
Idem, p.266
80
Idem, p.126
81
Evans, Dylan apud Lacan, pp. 182
82
Idem
83
Idem
pag. 31 din 41
7. Bibliografie:
1- Andreescu, Ioan, Origini spirituale ale arhitecturii moderne, 2000, Ed. Paideia Simetria, București;
2- Andreican Mircea, Erdroiu, Ardean Aurel, Levente Baracsi, Barbu Mircea, Bozean Petru, Nistor Chișbora, Csergo Ervin, Dascal Natalia, (...), ***,
Monografia orașului Arad de la începuturi până în 1989, 1999, Editura Nigredo, Arad;
3- Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, Mîndruț Octavian, Popescu Romulus, Roz Alexandru, Trînc Vasile, Țarad, Monografie, 1979, Ed.
Sport-Turism, București;
4- Arhivele Militare Piteşti, 1923, „Dosarul 2344 Cercul militar Civil din garnizoana Arad”;
5- Arhivele Militare, Pitesti, Liste de inventare, instrucţiuni, devize şi memorii pentru executarea unor lucrări de reparaţii la cazarma regimentului”;
6- Arhivele Județene Arad, Proces Verbal nr. 1115, 1829, Comisia edilă, Primăria Municipiului Arad, Inventar 1292/46/1929;
7- Arhivele Județene Arad, „Inventarul 1395”, Primăria Municipiului Arad;
8- Arhivsignature GPA Inland C V alpha Arad 13 und 14, 1765-1769, Österreichiche Staatsarchive, Kriegsarchive, Kommentierte Planner; Viena
Austria;
9- Arnheim, Rudolf , 2011, „Arta şi percepția vizuală, O psihologie a văzului creator”, ed. Polirom, București;
10- Assunto Rosario, 1986, Peisajul și estetica, Ed.Meridiane;
11- „Atlas etnografic roman”, 2011, Editura Academiei Romane, București;
12- Auge, Marc, 1995, Non spații, Introducere într-o antropologie a supermodernității, ed. Verso, London-New York;
13- Augustin, Ioan, 2002, O (nouă) Estetica a reconstructiei”, Ed, Paideia, București;
14- Bachelard, Gaston, “Poetica spațiului, Fenomenologia rotundului”, 2008, Ed Paralela 45, București;
15- Bănescu Florin, Dan Vasile, Ilica Carolina, Schwartz Gheorghe, Ungureanu Horia, 1978, Oprele orațului Arad, 1978, Ed Eminescu , București;
16- Blackman, S. Jerome, 2009, „101 Apărări”, ed TREI, București;
17- Blaga, Lucian, 1969, ”Trilogia culturii”, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti;
18- Calcatinge, Alexandru , 2013, Conceptul de Peisaj Cultural, Contribuții la fundamentarea teoretică, Ed. Ion Mincu, București;

pag. 32 din 41
19- Calvino Italo, 2011, „Orașele invizibile”, ed. ALLFA, București;
20- Craciun, Cerasella , 2012, „Metode de cercetare euristice utilizate în urbanism şi peisagistică”, ed. UAUIM, Bucureşti, apud. Nicolescu Basarab, 1999,
Transdisciplinaritatea. Manifest., Colecția Idei Contemporane, Ed. Polirom, Iași;
21- Constantin, Paul, 1977, Mica enciclopedie de arhitectură, arte decorative și aplicate modern, Ed. Științifica și Enciclopedică, București;
22- Cristea, Dumitru, 2015, „Tratat de psihologie socială”, ed. Trei, Bucureşti;
23- Delleuze, Gilles, Guattari Felix, 1980, Capitalisme et schizofrenie, Mille plateaux, Les Editions des Minuit, Paris;
24- Demsea, Dan, 2006, „Istoricul parcurilor şi al zonelor de agrement de pe teritoriul intravilan şi extravilan al oraşului Arad (secolele XIX-XX)”, Studii de
ştiinţă şi cultură, Complexul Muzeal Județean Arad;
25- Derrida, Jaques, 1985,”Des Tours de Babel”, Cornell University Press, Ithaca and London;
26- De-a lungul frontierei Judeţul Arad, 2005
27- Eco, Umberto, 2009, „O teorie a semioticii”, Ed. Trei , Bucureşti;
28- Evans, Dylan, 1996, ”An Introductory Dictionary of Lacanian Psychoanalysis”, Routledge New York;
29- Franz Rupert, 2015, „Simbioza și autonomie”, Ed.Trei, București;
30- Gadamer, Hans –Georg, 1994, ”Truth and Method”, Ed. Continuum, New York;
31- Gehl , Jahn , 2013 “How to study public space”, Ed. Island Press;
32- Gluck e, Roz. Al., Toacsen M. Arad, 1974, “Ghid Turistic”, Ed. Litera, București
33- Gheorghiu Teodor Octavian, 2017, „Mici orașe, mari sate din sud-vestul Romaniei, Banat Crisana, ed. Simetria, Bucureşti;
34- Gheorghiu Teodor Octavian, 2015, „Habitatul rural din perspectiva administrației Habsburgice”, din volumul „Arhitectura orașelor libere regești
Timișoara și Arad”, coordonator Victor Neumann, Ed. Academiei Romane, București;
35- Greg Lynn, Folding in architecture, Wiley Academy, 1999McCormack, 2004,Chicester;
36- Gociman, Olga, 2018, Identitate și vulnerabilitate, SDA SITT, UAUIM, București;
37- Gregotti Vittorio, 2009 , “The form of territory”, OASE #80, Edilizia Moderna, Roma
38- Habernas, Jurgen, 1998, „Sfera publică și transformarea ei structurală”, Ed Cărturești, București;
pag. 33 din 41
39- Harbison, Robert, 2009, Travels in the history of architecture, Ed. Reaktion Books, London;
40- Hegel, Georg Wilhelm Friedrich 2000, “Fenomenologia spiritului”, Ed IRI, București;
41- Heidegger, Martin, 2011, „Originea operei de artă”, ed Humanitas, București;
42- Heidegger Martin, 2019, „Being and Time”, Bucuresti, ed Humanitas, Bucuresti;
43- Hinselwood, Robert, 2013, „Ce se petrece n grupuri”, 2013,Ed TREI , București;
44- Hinselwood, Robert, 2013, „Research on the couch: Single-case studies, subjectivity and psychoanalytic knowledge”, 1st edition; Ed. Routledge,
London;
45- Huselmann, Jan, 2014, „Arhitectura fără arhitect”, Ed. Universitară Ion Mincu, Bucureşti;
46- Jarcov Sima, Bodijar, Panici, “Aradul de-a lungul timpului”, 2003, Uniunea Sârbilor din Romania, Ed. Timișoara;
47- Kosselek Reinhart, 2009 Conceptele și istoriile lor, Ed. București Art, București;
48- Lanevschi Gheorghe, 2012, „Arh. Gheorghe Szantay Lajos – Monografie Album”, ed. Tiparnița, Arad;
49- Lanevschi Gheorghe, Ujj Ianoși, coordonator, Bognar Levente , ***, „Arad, Patrimoniul cultural construit”, ediția a-II-a, editura Brumar Timișoara;
50- Lanevschi Gheorghe, „Rolul arhivei în elucidarea Art- Nouveau-lui arădean”, Studii și comunicări 4-5, 1999, ed. Trinom, Arad;
51- Lynch, Kevin, 2012 „Imaginea Orașului”, ed. RUR, București;
52- Medeleanu Horia, 2002, “Monografie în imagini”, Ed. Mirador, Arad;
53- Muford, Lewis, 1938, “The Culture of the cities” , ed. Harcourt, Brace and Co, New York;
54- Neacşu, Marius-Cristian, 2010 „Imaginea urbană”, ed. Pro-universitaria, Bucureşti;
55- Nițu, Adrian, ***, 2017„Arad. Economie și societate”, Vol. I; II; III, Ediţia a doua, ed. Gutemberg Univers, Arad;
56- Norberg-Schulz, Christian, 1980 „Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture”, ed. Rizzoli, New York;
57- Plan Urbanistic General Arad, Primaria Municipiului Arad;
58- Plan Urbanistic General Arad, Actualizare 2015, Arad, Primaria Municipiului Arad;
59- Popa, Marian, 2012, „Psihologie militară”, ed. Polirom, Bucureşti;
60- Pop Doru, Pop. Doru, 2013, „Ochiul și corpul, modern și postmodern în filozofia culturii vizuale”, Ed. DACIA Cluj Napoca;
pag. 34 din 41
61- Plan Urbanistic Zonal, 2015, “Zona de agrement Neptun”, neavizat, S.C. ARH DESIGN, Arad;
62- Procesul verbal nr 19 din data 29.09.1970 al ședinței Comisiei de Avizare a D.M.I., Institutul National al Patrimoniului;
63- P.U.Z., Zone protejate , 2010 , Primaria Municipiului Arad, Arad;
64- Riley, A.L. 1998, “ Restoring Streams in Cities: A Guide for Planners, Policymakers, and Citizens“Ed. Island press, Chicago;
65- Roz Alexandru, 1979, „Municipiul Arad în contextul istoriei”, Ed Universitatea Cultural Științifică, Arad;
66- Rosario, Assunto, 1986, „Peisajul și estetica”, București, ed. Meridiane;
67- Roşiu, Liliana, 2002, „Opţiuni arhitecturale în Banatul secolului al XIX-lea, în Studii şi comunicări, 2001, Museum Arad, ed. Trinom, Arad;
68- Rowe Colin – Koetter, Fred, 1995, „Orasul colaj”, Ed. MIT Press;
69- Rupert, Franz , 2015, „Simbioza şi autonomie” , Ed. Trei, Bucureşti;
70- Schumacher, Thomas, 1996, „Contextualism urban ideals and deformations, Theorising a new agenda for architecture, An anthology of architectural
theory”, Princeton Architectural Press New York;
71- Scultz, Cristian Norbert, 1980, Genius Loci, Ed Rizoli, New York;
72- Solon, Liliana, 2011, „Studiu în vederea ameliorării peisajului de mal pentru lacurile Tei, Plumbuita şi Fundeni” , Kasol Group, București;
73- Solon Liliana , „Parcursuri generative”, 2019, Publicat in volumul „Parcul Carol patrimoniul
artistic, arhitectural si natural”, anul 2019, Editura UAUIM Bucuresti;
74- Solon Liliana, Solon Marius, 2019, Model integrat al culturii arhitecturale a Bucurestiului Publicatia: Argument nr. 10/2018 , „București Capitala
Culturală Europeană”, „Studii și cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism” Editura Universitara „Ion Mincu”;
75- Steiner Rudolf, 2004, „ Antroposofie”, Ed Univers Enciclopedic, București;
76- Szekely Gabriel, 2015, „Istoria Banatului”, din volumul „Arhitectura oraselor libere regești Timisoara și Arad”, coordonator Victor Neumann, Ed.
Academiei Romane, București;
77- Szekely Gabriel, 2011, „Cultura central europeană reflectată în evolutia gândirii arhitecturale și urbanistice 1700-1945”, coordonator Victor Neumann,
Ed. Academiei Romane, București;
78- Tudora, Ioana, 2009, „La curte, grădina, cartier şi peisaj Bucureștean”, Ed. Curtea veche Publishing, București;
pag. 35 din 41
 79- Zahariade, Ana, Maria, 2009, Simptome de tranziţie, Editura Fundaţiei Arhitext Design, București;
80- Zumthor, Peter, 1998, Composing with space Tokyo, AU Publishing;
81- Fișa de monument, 1964, Cetatea Aradului Directia Monumentelor Istorice, Cazarma, Evidenţa Monumentelor din R.P.R. data 10.07.1964 , sursa:
Complexul Muzeal Judetean Arad, Arad;
82- Raport nr. 12270/02.XI.1970, semnat de către arh. T. Oteteleșanu, Inventar 409, Institutul Național al Patrimoniului, București;

8. Webografie:
1-Administrația Națională Apele Române, 2018, „Hărți de hazard și risc” 2017.10.25.pm
gis2rowater.ro:8989/flood, Administrația Națională Apele Române
2-Carta internaţională a turismului cultural, principii. 1999;2018.02.15.am
https://www.icomos.org/charters/tourism_e.pdf
3 -Carta grădinilor istorice, Florenţa 1982; 2018.02.15.am
https://link.springer.com/referenceworkentry/10.1007%2F978-1-4419-0465-2_1052
4-Carta oraşelor istorice, Washington 1987; 2018.02.15.am
https://www.icomos.org/charters/towns_e.pdf
5 -Carta de la Veneţia 1964, ICOMOS; 2018.02.15.am
https://www.icomos.org/charters/venice_e.pdf
6 - De-a lungul frontierei, Județul Arad, 2005. 2018.02.15.am https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/n-revista-frontiera-arhiva-revista-20/
7- https://dexonline.ro/definitie
8 -Gociman, Olga, Tiberiu Florescu, 2018.05.16.am
https://www.researchgate.net/publication/323347064_Urban_Aggression_by_Ideological_Political_and_Economic_Strain_-_Anthropic_Hazards
9- European Charter of the Architectural Heritage –International Council of Monuments
and Sites, 1975, Declaration of Amsterdam, 2018.03.12.pm

pag. 36 din 41
 htps://www.academia.edu/10110562/THE_APPLICABILITY_OF_THE_DECLARATION_OF_AMSTERDAM_IN_BRAZIL_CASE_STUDIES_OF_BA
IRRO_DO_RECIFE_PELOURINHO_AND_PRAIA_GRANDE
10 -Măran, Radu, 2012, Silvestru Rafiroiu (1903-1961), Arad. 2019.04.12.pm
https://arhitectura-1906.ro/2012/01/silvestru-rafiroiu-1903-1961/
11 -Observatorul militar Nr. 23/17 23 iunie 2015. 2018.04.17.am
www.mapn.ro/publicatii/2015/obs/23.pdf
12-Portretul României Interbelice, un proiect memorie.ro, Județul Arad. 2018.08.15.pm
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arad/
13 -Fortifications of Vauban, UNESCO Paris (2021), 2019.09.15.pm
https://whc.unesco.org/en/list/1283/multiple=1&unique_number=1514%20%20%20%20lista%20include%20cetatile%20%20Arras%20,%20Besancon,%20Bla
ye-Cussac-Fort-M%C3%A9doc,%20Brian%C3%A7on%20%20Hautes-
Alpes,%20Tour%20Vauban,%20Ville%20neuve%20Longwy,Mont%20Daufin,%20Mont%20Louis,%20Neuf%20Brissach,%20citadela%20si%20zidurile%20
cetatii%20Saint-Martin-de-R%C3%A9,%20Saint-Vaast-la-Hougue,%20%20Villefranche-de-Conflent%20vauban_livretvauban_web.pdf
14 -Arras, Communaute Urbaine, 2020. 2018.07.19.pm
http://www.cu-arras.fr/entreprendre/citadelle-arras/
15-The citadel of Becancon,2020. 2018.09.16.am
http://www.citadelle.com/en/
16-The citadel in Becancon, 2020.09.16.am
http://en.franche-comte.org/About-Franche-Comte/Explore-Franche-comte/Towns-and-cultural-attractions/It-s-worth-the-detour/The-citadel-în-Besancon
17-Etude signalectique patrimoine Vauban Mont Louis ei Villefranche-de-Conflent, 2009, Reseau Culturel Terre Catalane, 2018.09.16.pm
https://www.google.com/search?q=Etude+signal%C3%A9tique+patrimoine+Vauban+Mont+Louis+%C3%A0+Villefranche-
deConflent,+2009,+Reseau+Culturel+Terre+Catalane&spell=1&sa=X&ved=2ahUKEwi84JHJw6_vAhWE2-
AKHabiC7kQBSgAegQIChAv&biw=928&bih=1047
pag. 37 din 41
18-Francois tourisme consultants, 2010, „Etude strategique de developpement touristique sur le territoir du pays de Brissach”, 2018.08.17.am
http://www.sites-vauban.org/Resultat-de-la recherche,129?doc_recherche=__infrastructure%20touristique__
19- AAPP=Agence de Architecture Philippe Prost , 2010,–„Etude Tour de Ville”, 2019.09.06.pm
Caen- Chateau Ducal) AAPP=Agence de Architecture Philippe Prost , 2010,–„Etude Tour de Ville” (AAPP=Agence de Architecture Philippe Prost , 2010,–
„Etude Tour de Ville”), Moineau, Vincent, 2010, Notus, L’atelier „Valorisations urbains, touristique et paysagere du site de Mont Dauphin
20 -Fosseret, Jean Luis,***, Reseau des sites Majeures Vauban, ATFORT, European Union Developpment Fund, INTERREG IVX, 2004, “Le reconversion du
patrimoine fortifie. La prezervation par le developement”, Imprimerie Simon. 2018.09.06.am
http://www.sites-vauban.org/telechargement/European_case_studies.pdf
21 -Kamphuis J. Nooren S.A.P., Brouwers M.C., Hoek A.J.W., 2010„Un demi siecle d’experience. Rapport sur la recherche scientifique concernant le
restaurations de fortifications de Narrden, ville forte aux Pays-Bas” , La Haye. 2018.09.06.am
https://www.google.com/search?client=avast&q=Kamphuis+J.+Nooren+S.A.P.%2C+Brouwers+M.C.%2C+Hoek+A.J.W.%2C+%E2%80%9ERapport+sur+la
+recherche+scientifique+concernant+le+restaurations+de+fortifications+de+Narrden%2C+ville+forte+aux+Pays-Bas%E2%80%9D
22-Manier, Didier; Decorte Guido, D2014, „Le sites fortifies, une nature insoupconee”, Ed Monsoise, Lille. 2020.09.05.pm
https://en.calameo.com/read/000602466fac003d0ff96
23-L’Union Internationale pour la conservation de la Nature (înființată în 1948).-„Murailles et jardins Les sites fortifies Une nature insupconnee, Pour un
patrimoine fortifie vivant, Ed. Monsoise. 2020.09.05.pm
https://www.lavenir.net/cnt/dmf20141107_00555201
24-Freytet, Francois, „Le sites fortifies sont-ils un refuge pour la nature”. 2020.09.05.pm
http://forumdesgestionnaires.espaces-naturels.fr/sites/default/files/documents/nature_et_fortifications.pdf
25-Agenția Națională de Protecția Mediului, 2014, Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureșului. 2020.09.05.pm
http://www.anpm.ro/documents/12220/2307323/Planul+de+management+al+Parcului+Natural+Lunca+Muresului.pdf/6e8c2f98-5b4a-4724-95fa-
88feab09602e

pag. 38 din 41
26-Vrdoljak, Anton, Miletic Kritina, 2019, „Principles of fractal geometry and applications in architectura and civil engineering”, University of Mostar,
mOSTAR
https://www.researchgate.net/publication/334398121_PRINCIPLES_OF_FRACTAL_GEOMETRY_ , -42Bottom of Form. 2019.02.05.pm
27- Bejan Adrian, Lorente Silvie, 2013, „Constructal law of design and evolution physics, biology, technology and society”,, AIP Journal of Applied
Physics. 2019.02.05.am
https://www.researchgate.net/publication/257973690_Constructal_law_of_design_and_evolution_Physics_biology_technology_and_society
https://www.unodc.org/res/cld/document/protection-of-ancient-monuments-law_html/mya_lawprotmon_15_entof.pdf
28-Pintea, Andreea, 2018.07.05.pm
https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/ministerul-preia-cetatea-594784/
http://www.aradon.ro/ministerul-preia-cetatea/1965858
29-Lepage Jean Denis G.G.,2009, „Vauban and the French Military Under Luis XIV –An Ilustrated History of Fortifications and Strategies”, ed. Mc
Farland co Inc, Jefferson North Carolina, USA. 2017.06.08;
www.castellcatalans.cat/documents/Vauban_and_the_french_military.pdf), Lepage, Jean-Denis G.C. Vauban and the French Military Under Luis XIV- An
illustrated History of Fortifications and Strategies, Ed. Mc. Farland& Company, Inc Publishers, Jefferson, North Carolina and London, 2010;
30 -[vauban_livretvauban_web.pdf]) 2018.09.02
33-Ministerul Culturii 2015 „Lista monumentelor istorice 2015, Judetul Arad”, 2017
https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AR.pdf, p.149, ora 14.10, 31.01.2018
34- Szaca L. C., Roma Interrotta Postmodern Rome as the source of fragmented narratives, 2020, Academia.edu 2020.10.05
https://www.google.com/search?q=-
+SZACA+L.+C.%2C+Roma+Interrotta+Postmodern+Rome+as+the+source+of+fragmented+narratives%2C+2020%2C+Academia.edu&oq=-
++SZACA+L.+C.%2C+Roma+Interrotta+Postmodern+Rome+as+the+source+of+fragmented+narratives%2C+2020%2C+Academia.edu&aqs=chrome..69i
57.1765j0j4&sourceid=chrome&ie=UTF-8
35-Terpe, ***, 2012, Parcul Natural Lunca Mureșului , 2020.06.17, pm
pag. 39 din 41
anpm.ro/documents/12220/2307323/Planul+de+management+al+Parcului+Natural+Lunca+Muresului.pdf/6e8c2f98-5b4a-4724-95fa-88feab09602e
36 - Harta zonelor prevăzute a fi inundate în strategia defensivă acvatică olandeză, Waterline Rm.coe.int/168030600d

pag. 40 din 41