Postelnicu Vlad

Dezvoltarea personala.
Influența arhitecturii asupra omului.
Postelnicu Vlad
indrumător: lect. dr. arh. Ștefan Valeriu Mihăilescu
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”

Postelnicu Vlad Dezvoltarea personala. Influența arhitecturii asupra omului.
1 Introducere 3
1.1 Cuvant inainte 3
1.2 Plan de idei 4
1.3 Metodologia cercetării 5
1.4 Motivația 6
1.5 Dezvoltarea personală 7
1.6 Direcții de dezvoltare personală 10
1.7 Subiectul într-o perspectivă globală 11
1.8 Nevoile individului în societate 12
1.9 Arhitectura si geometria sacră 13
1.10 Autocunoașterea 14
2 Dezvoltare Fizică 15
2.1 Generalități 15
2.2 Arhitectura 16
2.3 Studii de caz 17
2.3.1 Traseele de biciclete 17
2.3.2 Arhitectura sporturilor emergente 18
3 Dezvoltare Intelectuală 20
3.2 Arhitectura 21
3.3 Studiu de caz - Kamadhenu Yoga Studio 23
4 Dezvoltare Emotională 24
4.2 Arhitectura 26
4.3 Studiu de caz - Lab of Primitive Senses 27
5 Dezvoltare Spirituală 28
5.2 Arhitectura 30
5.3 Studiu de caz - Reading between the lines 31
6 Dezvoltare Socială 32
6.2 Arhitectura 33
6.3 Studii de caz - băile publice 33
7 Dezvoltare Ocupatională 36
7.2 Arhitectura 37
7.3 Studii de caz 38
7.3.1 Departamentul de Artă al Universității Stanford 38
7.3.2 Forumul Roman 39
2
8 Proiectul 40
8.1 Zona 40
8.2 Situl 41
8.3 Soluția 42
8.4 Tipurile de dezvoltare 43
9 Incheiere 45
9.1 Concluzii 45
9.2 Bibliografie 46
9.2.1 Cărti 46
9.2.2 Articole 46
9.2.3 Filme & Ted talks 48
9.2.4 Referințe fotografice 49
1 Introducere
1.1 Cuvant inainte

“Întrebarea despre scopul vieții a fost pusă în discuție de nenumărate ori; dar până acum n-a
primit niciodată un răspuns satisfăcător și poate nici nu admite vreunul … De aceea ne vom întoarce la
întrebarea mai puțin ambitioasa despre scopul ce reiese din comportamentul oamenilor și din intențiile
lor referitoare la propria viață. Ce cer ei de la viață și ce își doresc să obțină in ea? Răspunsul la această
întrebare este greu de pus la îndoială. Ei tânjesc după fericire; ei vor să devină fericiți și să rămână așa.” 1
—Sigmund Freud, Civilization and Its Discontents
Scopul acestei lucrări de cercetare este de a pune problema asupra relației dintre fericire,
oameni, motivația personală, autocunoaștere, cele șase tipuri de dezvoltare menționate în subcapitolul
1.5 și corelarea acestora cu arhitectură.
Conform scrierilor lui Charles Montgomery, statisticile arată că oamenii care sunt mai educați
pun preț mai mare pe fericire decât cei care nu sunt.
Un studiu efectuat pe un milion de americani, în 2009, confirmă faptul că fericirea oamenilor
este profund influențată de locație. În același timp, s-a dovedit că nu întotdeauna răspunsul dat de noi
este unul logic: să trăiești lângă gunoaie este mai rău din punctul de vedere al fericirii (cel puțin pe timp
scurt ) decât să locuiești într-o zona radioactivă.
Și cu toate că locul și partea socială contribuie la fericirea individului, este posibil ca un aport
mai important decât acestea două să îl aibă activitățile pe care omul le întreține: timpul de relaxare,
1
“The question of the purpose of human life has been raised countless times; it has never yet received a satisfactory answer
and perhaps does not admit of one … We will therefore turn to the less ambitious question of what men show by their
behavior to be the purpose and intention of their lives. What do they demand of life and wish to achieve in it? The answer to
this can hardly be in doubt. They strive after happiness; they want to become happy and to remain so.”
3
crezul într-o forță superioară / zeu, timpul petrecut în templu / biserica, sau participarea în comunități
care nu au de a face cu religia și chiar slujba. 2
Plecând de la premiza că tot ceea ce trăim este o interpretare personală a unei experiențe fizice,
prin filtrul creierului și în ecranul minții, cu ajutorul sentimentelor, emoțiilor și intuiției, arhitectura este
fundalul pe care toată acțiunea se desfășoară. Ea contribuie la fiecare scenă într-un fel nevăzut și
nebănuit. Și dacă mulți dintre noi ne setăm fundalul ecranului telefonului să fie o poză care ne trezește
emoțiile dorite, acest lucru nu se întâmplă și în cazul arhitecturii. Ea se rezumă deseori la rezolvarea
strict funcțională, fără să apuce să aprofundeze impactul psihologic pe care îl are, sau crearea unui
design cu implicații profunde.
Cuvinte cheie: dezvoltare, autocunoaștere, mulțumire, observare, emoție, arhitectură, creare
1.2 Plan de idei

Omul își pierde din vedere propria fericire, în viața agitată pe care o trăiește. Lucrarea de față
caută să coreleze anumite aspecte ale vieții omului - fizicul, intelectualul, emoționalul, spiritualul,
socialul și ocupația - care, dacă sunt dezvoltate, îmbunătățesc nivelul de fericire cu practicile
arhitecturale ce contribuie la aceste aspecte ale vieții.
Prin dezvoltarea personală individul are ocazia de a lucra la acele aspecte - își poate îmbunătăți
talentele, identitatea, abilitățile sociale. În această disciplină individul este îndrumat către rezolvarea
problemelor prin propriile forțe. Mai multe aspecte sunt evidențiate în Cap. 1.5.
Ariile de dezvoltare studiate sunt 6 la număr, după cum urmează: fizică, intelectuală,
emoțională, spirituală, socială și ocupațională. După cum se poate observă în graficul din capitolul 1.6
acestea sunt interconectate prin autocunoaștere. Faptul că sunt interconectate le face să depindă una
de altă, într-o anumită măsură, iar autocunoașterea stă la baza fiecăreia dintre ele deoarece toate
pleacă de la sine - chiar dacă unele sunt orientate către interior, iar altele către exterior ( concept
detaliat tot în Cap. 1.6 ).
Dintr-o perspectivă globală, această dezvoltare poate nu doar să se potențeze reciproc cu
globalizarea, dar și să ajungă să aprofundeze anumite domenii studiate încă din vremuri antice, care încă
nu sunt pe deplin asimilate în societate - cum ar fi proportionarea obiectelor arhitecturale și geometria
sacră ( tratate în Cap. 1.9 ).
Înainte de a trece la fiecare tip de dezvoltare, tratat în câte un capitol separat, cu o structura
identică - Generalitățile, unde este detaliat conceptul, Arhitectură, unde sunt date informații despre
influență în și din partea arhitecturii, Studiile de caz, unde sunt date exemple pentru a merge mai în
detaliu cu studiul - am analizat importanța autocunoașterii ( Cap. 1.10 ), ca practică antică ocultă, și ca
practică în timpurile moderne, pentru a pune dezvoltarea într-un context cât mai aproape de adevăr.
Primul tip de dezvoltare abordată este cea fizică ( Cap. 2. ), deoarece majoritatea oamenilor
conștientizează că acest lucru are o importanță crescută. De la cunoașterea corpului pleacă posibilitatea
2
Charles Montgomery: Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design
4
relaxării minții și a multor altor practici, iar sportul a fost prezent într-o formă sau alta pe tot parcursul
istoriei noastre ca oameni. În ultimul timp, totuși, plaja de sporturi s-a dezvoltat foarte mult, odată cu
tehnologia, și au apărut noi tipuri de funcțiuni, odată cu acestea. Răspunsul arhitectural este încă unul
rudimentar, dar datorită ratei progresului mult crescută, acesta poate suferi dezvoltări majore, într-un
timp scurt.
Dezvoltarea intelectuală pusă în discuție în Cap. 3. studiază felul de a privi lumea, motivația
omului, subconștientul și implicit mintea. Capitolul leagă arhitectură de conștiința de masă, și relatează
anumite cazuri care arhitectură influențează percepția individului asupra funcțiunii.
Următorul capitol ( Cap. 4. ) tratează emoțiile. Ele ne influențează în permanență și de multe ori
procesul decizional este coordonat de acestea. Spațiile și arhitectura au capacitatea de a naște în noi
emoții și sentimente, și fac acest lucru în timp - datorită existenței obiectului de arhitectură pe o durată
lungă de timp. Studiul continuă cu prezentarea unui laborator al simțurilor primitive, unde omul este
invitat spre interiorizare și conștiență de sine.
Spiritualitatea, tratată în Cap. 5. , ține de conexiunea profundă cu sinele, de accesarea conștiinței
superioare și de canalizarea acestora în viața omului. În lucrarea de față ele sunt puse în raport cu
arhitectura - și deci cu capacitatea creatoare. În arhitectură proporțiile și geometria sacră sunt folosite,
alături de multe alte elemente subtile de acest tip ( cum ar fi simbolurile ) în procesul de creare al
obiectelor. Studiul de caz prezentat ilustrează aceste concepte.
Socialul este descris în Cap. 6., ca fiind o componentă extraordinar de importantă în viața
omului, atât datorită aportului de fericire pe care îl aduce, cât și datorită valorilor, ideilor și învățăturilor
care sunt transmise și impregnate în mintea omului încă din copilărie. Chiar și în arhitectură, funcțiuni cu
implicații majoritar sociale ( precum Termele ) au apărut în multe culturi, încă din antichitate.
În Cap. 7., este detaliat subiectul dezvoltării ocupaționale. Abordarea aleasă este una care se
leagă de aspecte existențiale, pentru a explica implicațiile profunde ale profesiei individului. Folosind
exemplul revoluției industriale, sunt arătate implicațiile arhitecturii în exercitarea profesiei și cum acest
proces influențează în continuare viața privată a omului.
În continuare este prezentat proiectul în sine al prediplomei - fiind efectuată o descriere a zonei,
a sitului, a soluției și în ultimul subcapitol (Cap. 8.4) sunt prezentate grafice care au ca scop ilustrarea
anumitor trăsături caracteristice direcțiilor de dezvoltare. Acestea compară importanța trăsăturilor în
cadrul fiecăreia dintre cele 6 direcții. Concluziile se vor reflecta în soluția arhitecturală propusă.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile ce privesc în principal arhitectura, exercitarea
acesteia și bibliografia (pe categorii).
1.3 Metodologia cercetării

Investigația ce stă la baza acestei lucrări cuprinde atât lucrări din bibliografia, webografia
filmografia de specialitate, cât și din cea arhitecturală. Din zona de specialitate operele studiate aruncă o
lumina asupra noțiunilor cu implicări profunde atinse în acest text și ajută la corelarea exemplelor
arhitecturale date cu specificul fiecărui tip de dezvoltare expus. Cercetarea arhitecturală efectuată
5
relevă cum toate aceste planuri de existență umană prezentate s-au manifestat fizic până în momentul
de față (d.p.d.v. arhitectural), și în ce fel au fost concepute de creatorii lor.
În afară de acest studiu, se poate considera că procesul de cercetare al lucrării de față a început
cu mult timp în urmă. El reprezintă cumulul informațiilor acumulate până în momentul de față de mine
din toate aceste arii de acțiune. Ca sportiv de performanță, am învățat din propria experiență cât
contează psihicul, emoțiile și starea de spirit într-o competiție și chiar în simpla practicare a oricărui
sport. În același timp, datorită felului meu de a fi am avut o viață în care emoțiile și-au spus cuvântul, și
m-au făcut să mă întreb dacă în toate cazurile, indiferent de viața pe care individul o trăiește, acesta
simte la fel de multe emoții și sentimente ca și mine. Din punct de vedere intelectual, spiritual, social și
ocupațional, eu am fost tot timpul într-o căutare de informații - pe care le-am obținut - direct, din cărți,
filme, articole de-alungul timpului - și care in mare parte nu sunt consemnate în bibliografie, dar care cu
siguranță au contribuit la “mood-ul” (atmosfera) general(ă) a(l) lucrării.
În ceea ce privește modul de procesare al informațiilor și de exprimare a lor, acesta poate fi
asemănat unui “feedback-loop”, adică a însemnat repetarea ca într-un cerc a următorilor pași: culegerea
informațiilor, interpretarea lor, punerea în relație cu subiectul și cu arhitectura, intervenirea pe structura
ideilor și în final formularea lor în scris.
1.4 Motivația
Motivația alegerii subiectului este legată atât de citatul de la început, din Freud, referitor la ce-și
dorește omul în viață, cât și de nivelul de conștiență al omului din societatea de azi. Luând în considerare
toate valorile vehiculate în societate, putem observa cât de mult ne îndepărtăm de scopul simplu, dar
esențial, de a fi fericiți. Oamenii își pun nenumărate condiții pentru atingerea acestui scop, pe care le
deghizează sub formă unor necesități - și ajung să piardă din vedere obiectivul inițial.
Astfel, lucrarea de față studiază la un nivel existențial această problema, și pune în relație
arhitectura cu diferitele planuri de manifestare umană ( dezvoltarea fizică, mentală, emoțională,
spirituală ) și cu anumite domenii de mare importantă în viața individului ( dezvoltarea socială și
ocupațională ). Acestea ajung să fie interconectate și interdependente, la un nivel mai adânc /subtil.
Fizic omul are o energie care dacă nu este direcționată ( prin sport ), își găsește alte moduri de a
ieși la suprafață - nerăbdarea, agitația, nervozitatea etc . Aceste lucruri se rasfrâng în zona mentală și cea
emoțională: gândurile încep să scape de sub control, iar emoțiile sunt mai greu de conștientizat. Astfel
omul ajunge să devină instabil. Un individ instabil poate avea reacții în mediul social care să ofenseze sau
să rănească, iar în privința profesiei își poate strica performanțele din cauza unor stări de spirit
trecătoare. Prin practici spirituale, acesta poate echilibra dereglările prezentate mai sus.
Având în vedere că starea de spirit a unui om influențează orice fel de acțiune întreprinde (
într-o măsură specifică activității ), rezolvarea conflictelor interioare ajută la găsirea unei stări interne
6
care să permită accesarea adevăratului potențial personal ( gândurile devin asemenea unui lac linisitit -
lasă conștiința să pătrundă până în adâncul sau - cum pătrunde și privirea -, pentru a vedea cu adevărat
ce se află dedesubt ).
Scopul lucrării este de a cauta elemente arhitecturale care poată ajuta la creșterea nivelului de
conștientizare al omului, prin analiza tipurilor de dezvoltare și relaționarea lor cu spațiile în care se
desfășoară. Activitățile cotidiene, modul de gândire și de raportare al individului la lumea înconjurătoare
se schimbă iar societatea poate atinge un nivel de fericire colectivă mai mare în viitor, dacă aceste
practici și idei devin o componentă a educației.
Mijloacele luate în considerare țin de culturalizarea individului în vederea atingerii unei
conexiuni mai profunde cu propria persoană și cu tot ceea ce este în jur ( natură, oameni, și tot ceea ce
depășește planul fizic - cum ar fi și gândurile sau energiile ).
1.5 Dezvoltarea personală
Prin definiție, dezvoltarea personală acoperă activități care

îmbunătățesc (cresc) conștiinta de sine, identitatea, dezvoltă
talente și potențialul, abilitățile sociale și economice, îmbunătățesc
calitatea vieții și contribuie la realizarea viselor și a aspirațiilor. 3
3
conform wikipedia.org
7
Analiza diferitelor tipuri de dezvoltare personală facută în continuare are scopul de a facilita
înțelegerea elementelor esențiale și cum poate spațiul în care au loc aceste activității să influențeze în
mod pozitiv o dezvoltare armonioasă.
Printre activitățile care definesc dezvoltarea personală, se numără: îmbunătățirea conștiinței de
sine, a cunoașterii personale, îmbunătățirea skill-urilor și învățarea unora noi, creșterea stimei de sine,
dezvoltarea punctelor forte sau a talentelor, exercitarea potențialului, îmbunătățirea sănătății, a
bunăstării, a statutului social, a statutului ocupațional, a relațiilor sociale, a inteligenței emoționale,
definirea și executarea unui plan de dezvoltare personală ( definirea dorințelor, plăcerilor, factorilor care
contribuie la fericire), atingerea aspirațiilor.
Printre metodele de lucru se numără: definirea unor țeluri, crearea unor strategii / planuri
pentru atingerea țelurilor, măsurarea și evaluarea progresului sau etapelor care definesc calea
dezvoltării și un sistem de feedback, care să ofere informații despre schimbările efectuate.
Un concept similar, des utilizat - cel de “wellness”, este definit ca “o abordare a sănătății care
are în vedere prevenirea bolilor, optimizarea bunăstării și prelungirea vieții” - practică ce este exercitată
în absența unei boli.
Aceste două mari concepte au în comun împingerea limitelor omului în ceea ce privește modul
în care caută calitatea vieții și fericirea, iar diferențele majore stau în ariile abordate.
Wellness-ul se axează mai mult latura fizică, prin masaje, terapii și consultații oferite de alți
oameni - dar se ocupă și de mental și de spiritual, aprofundându-le mai superficial în general decât
dezvoltarea personală, datorită perioadei de timp alocate. Se întâmplă des ca lumea care ajunge să
viziteze centre de wellness să facă acest lucru că urmare a diagnozei unei boli sau a unor condiții de
sănătate. În același timp, omul nu acordă atenție pe termen lung acestor îmbunătățiri , wellness-ul
reprezentând în general o rezolvare de moment, sau una care nu primește toată implicația persoanei
tratate.
Dezvoltarea personală se bazează în principal pe individ, accentul fiind pus pe a își găși singur
echilibrul, lucru care îl face independent de factorii exteriori. În această privința, omul care începe cu
adevărat să se dezvolte se dedică acestei căi și practică un timp îndelungat, dacă nu pentru restul vieții,
principiile învățate. Ca arii studiate, cele enumerate mai jos constituie o bună parte din ariile de
dezvoltare personală.
Voi aborda dezvoltarea personală în studiul de față după 6 mari direcții ( în care sunt incluse și
cele 3 menționate mai sus ) : fizică, intelectuală, emoțională, spirituală, socială și ocupațională.
Dacă felul în care welness-ul este practicat, are în principal efecte pe termen scurt / mediu,
aplicarea dezvoltării personale este gândită pe termen lung, iar studiul de față adună informații asupra
cauzelor și efectelor pe un timp îndelungat.
Astfel, în opinia mea, pentru atingerea fericirii este necesară combinarea celor două, dar nu
neapărat suficientă. Deși noi trăim doar în prezent și că urmare putem fi fericiți numai în prezent, este
ideal să faci demersuri în vederea atingerii sentimentului de fericire ca stare generală de spirit.
8
Atunci când împlinirea personală se bazează pe propriile acțiuni și decizii, este mult mai probabil
ca aceasta să fie mai de durata. Totuși noi suntem capabili de a contribui la fericirea celor din jur, în
același fel în care și ei pot contribui la a noastră.
Astfel, pentru a crește nivelul de fericire din cadrul orașului, crearea unui mediu propice
dezvoltării fiecărui individ în interiorul său ar putea accelera procesul exponențial. Ar fi nevoie nu doar
de un spațiu în care să se poată petrece acest lucru, ci și de un cadru natural care să inspire.
Charles Montgomery exemplifică contribuția societății în viață personală dând exemplul
bicicletelor și al spațiilor de parcare în orășelul Bogota. Primarul orașului, Penalosa, a luptat împotriva
crimelor și pentru binestarea populației prin concentrarea rezolvarilor urbanistice pe fericirea omului, nu
pe bunăstarea sa materială. El a instituit în acest scop “dia sin carro”, ziua fără mașini. Într-o zi pe an, se
circulă fără mașină. Iar apoi, a instituit legi privind interzicerea mașinilor în orele de vârf și scoaterea
locurilor de parcare de pe trotuarele circulabile.
Ca rezultat al acestei abordări, criminalitatea a scăzut considerabil atât pe termen scurt cât și pe
termen lung, și automat nivelul de fericire și de bunăstare al societății respective a crescut. Astfel de
exemple sunt demne de urmat deoarece ies din gândirea liniară pe care o aplică în general mulțimea.
Pentru a găși astfel de soluții, individul trebuie să își dea frâu liber creativității și să o aplice prin
observarea atentă a existentului.
1.6 Direcții de dezvoltare personală
9
Dezvoltarea personală va fi raportată la anumite arii existențiale ale omuluI: fizicul, intelectualul,
emoțiile, spiritualitatea, socialul și ocupația.
Diferitele planuri de manifestare - fizic, mental, emoțional și spiritual - au în comun raportarea la
individ, față de domeniile de dezvoltare - social și ocupațional - care sunt direcționate către exterior. Prin
exersarea primelor 4 direcții, omul învață să se observe, să se controleze și să își direcționeze acțiunile.
Raportul individului cu următoarele 2 direcții funcționează asemenea unui feedback-loop. El acționează
într-un fel în aria socială / ocupațională, și apoi vine un răspuns din partea oamenilor din jur. Pe baza
acestui răspuns el trage concluzii și își modifică chiar și comportamentul învățat pe cont propriu în
direcțiile menționate anterior. Pentru a reuși să atingă succesul în dezvoltarea către exterior, este cel
puțin necesar ca omul să fie deschis spre evolua în interior - dacă acesta nu se dezvoltă deja din propria
inițiativa.
Fizicul ca adjectiv este definit că fiind în relație cu corpul spre deosebire de minte și spirit.4 Astfel
dezvoltarea fizică va fi luată în considerare ca fiind suma activităților ce au legătură cu corpul, și vizează
întreținerea și dezvoltarea acestuia.
Intelectualul va fi considerat ca tot ceea ce ține de gânduri și rațiune. Vom privi această latura ca
fiind lentila prin care este percepută viața, obiectul care facilitează relaționarea la sine și la mediul
înconjurător. Activitățile direcționate în această direcție vor avea ca scop îmbunătățirea felului în care
individul se raportează la sine și la mediul înconjurător.
Emoționalul aduce în discuție partea omului care ține de interpretarea și clasificarea percepțiilor
și trăirilor. Intențiile și focusarea atenției joacă un rol important în procesul perceptiv.
Spiritualul este definit ca având legătură cu spiritul sau sufletul, în contrast cu lucrurile materiale
sau fizice și cu mintea sau emoțiile. Legătura cu partea religioasă nu este exclusă, dar este privită doar ca
un aspect al acestei noțiuni. În continuare ne vom raporta la această parte ca la ceea ce ține de latura
cea mai elevată a omului și o putem privi ca fiind proiecția prin lentila minții a mediului exterior și a
mediului interior deopotrivă.
Raportând spiritualitatea la lumea exterioară, putem observa că există câteva mari
categorii de abordări: oameni care cred într-o ființă superioară, cei care acceptă existența unor tărâmuri,
entități și energii dincolo de această lume, și cei care își bazează punctul de vedere strict pe rațiunea
fizică.
Partea socială va trata relația omului cu oamenii din jur, și felul în care arhitectură
influențează relațiile interumane.
Dezvoltarea ocupațională observă profesia unui om ca proces integrat al vieții acestuia -
nu ca pe o parte de sine stătătoare, deoarece este influențată de celelalte arii de dezvoltare studiate. Ia
în calcul atât procesul de învățare ( care ar trebui să fie continuu ) cât și condițiile arhitecturale ce permit
desfășurarea activităților.
4
Conform collinsdictionary.com
10
1.7 Subiectul într-o perspectivă globală

Într-o lume în care totul se schimbă atât de repede, este important să ne oprim din fuga zilnică
și să reflectăm asupra punctului în care am ajuns, ce am făcut în trecut și ce urmează să facem (
asemănător unui proiect de arhitectură, în curs de dezvoltare ). Aplicând acest lucru la o scară globală
putem observa mari influențe asupra vieții colective și individuale, printre care se numără internetul +
tehnologia, arhitectura + urbanismul, globalizarea.
Se mărește viteza cu care noi ne desfășurăm majoritatea activităților ( comunicarea, crearea
obiectelor ce ne înconjoară, transportul și chiar procesul de învățare ) - dar tot acest proces vine cu
consecințe mult accelerate asupra mediului și implicit asupra noastră. Acestea pot fi împărțite în 2
categorii, și anume cele pe termen scurt-mediu și cele pe termen lung ( care sunt imprevizibile, de multe
ori încă necunoscute și de multe ori foarte puțin înțelese ).
“ 'Când un om in vârsta moare', zice un proverb african, 'o librărie arde.' ”5
În sine faptul că rezolvarea unei probleme apărută într-un colț al lumii poate fi făcută disponibilă
în orice altă parte, și comunicarea instanta facilitează o putere și o dezvoltare mult mai mare, acestea
devin și o dependență, a întregului sistem. Totuși acest lucru poate contribui într-o mare proporție spre
a ridica nivelul de conștientă și educație al umanității.
Prin îmbinarea tehnicilor de comunicare emergente cu tehnicile de educare vechi, existente, și
apoi analiza rezultatelor cu ajutorul tehnicilor moderne se poate crea un sistem în care omul să învețe
repede și eficient. Mai mult, internetul aduce împreună toți oamenii care lucrează într-un domeniu,
indiferent de locația lor pe glob. Dacă se dezvoltă o anumită cultură în privința colaborării, aceștia pot
ajunge să împartă cunoștiințele pentru a atinge o rată de progres mult superioară.
1.8 Nevoile individului

în societate
Conform unui studiu efectuat în
vederea relevării statutului de
“bunăstare”/”wellness” în diferite arii ale
vieții, se poate observa că în cadrul
dezvoltării fizice și sociale, lumea nu doar
că se cotează cel mai sus ( cu o marja între
6.5 - 10 ), dar de asemenea media este cea
mai ridicată ( 8.9 ). Lumea mai este
satisfăcută în privința mediului
înconjurător și în viață emoțională.6
5
'When an old man dies', says an African saying, 'a library goes up în flames.' Michael Bauwens: Spirituality and technology:
exploring the relatio
6
https://www.archdaily.com/799625/5-ways-to-improve-senior-wellness-through-centres-for-healthy-living
11
După cum se observă în grafic, primele 4 dimensiuni de bunăstare nici nu ating minimele
graficului. Dintre acestea, primele două încep de la 5, iar următoarele două de la 3. Spre deosebire de
acestea, ultimele 4 dimensiuni au valori ce se întind pe tot graficul. Iar în cazul ultimelor trei, media lor
se situează sub valoarea minimă a primelor două.
Astfel cea mai puțin prosperă zonă din viață omului ajunge să fie cea financiară, unde media
scade deja la jumătate aproape, față de zona fizică. Cea spirituală și cea ocupațională sunt similare ca
medie.
Omul conștientizează deci care sunt ariile în care ar avea nevoie să lucreze. Este important în
acest caz că el să aibă acces la cunoștiință, care să-i permită să se dezvolte.
Napoleon Hill susține că oamenii de succes au câteva trăsături în comun. În urmă studiului sau
de lungă durata ( 20 de ani ), acesta schițează câteva atribute care ajută la atingerea unei vieți plină de
bogații ( care nu se limitează doar la cele materiale ): dorința, încrederea, autosugestia, cunoștiințele de
specialitate, imaginația, planificarea atentă, hotărârea, perseverența, puterea grupului de minți
strălucite, misterul transmutării energiei sexuale, subconștientul, creierul și al șaselea simt.
1.9 Arhitectura si geometria sacră

Toate aceste trăsături pot fi identificate în felul în care au fost create diferite obiecte
arhitecturale în ultimul mileniu. Unele sunt conceptualizate sau exprimate subtil, iar altele sunt vizibile
sau inteligibile fără o interpretare profesională. Renașterea spre exemplu arată nu doar dorința omului
de a evolua, ci și încrederea în propriile forțe și în forța sa creatoare, cunoștiințele aprofundate asupra
omului și asupra mediului, planificarea mult mai iscusită decât înainte a ideilor și a felului în care ele sunt
transpuse și executate în obiectul arhitecturii. Lucrul cu subconștientul capătă o importanță sporită și în
arhitectură, pe măsură ce practicanții adună mai multe informații în această direcție.
Cu ajutorul atât a subconștientului cât și a părții conștiente, omul transpune ceea ce învață din
natură în forma, funcțiunea și simbolistica construită. Acest proces presupune întâi înțelegerea ( într-o
anumită măsură ), apoi abstractizarea iar în final imitarea.
Înțelegerea naturii presupune observarea atentă și compararea formelor încă necunoscute cu
cele pe care individul le-a înțeles deja. Abstractizarea este procesul prin care el limitează detaliile infinite
ale obiectelor ( porozitatea, micile imperfecțiuni, liniile curbe, etc ) la anumite detalii care pot fi
raționalizate de mintea sa, și pe care el le stilizează pentru a imita natura.
In înțelegerea naturii omul se folosește de geometrie, iar apoi prin principii matematice acesta
imită formele, în general folosindu-se de tipare în procesul de creare. Fiind primul care a scris-o, ideea
arhitectului roman Vitruvius, că templele ( și în general arhitectura ) ar trebui să folosească proporții
precise este una care a rămas în conștiința colectivă și care încă este aplicată și luată în calcul constant.
Încă din antichitate arhitecții și marii inițiați au studiat și chiar aplicat în creeatiile lor astfel de
proporții ( cum ar fi Proporția de Aur ) - și au mers chiar mai departe, spre a contura un tip de geometrie
care să studieze îndeaproape “creația divină” - geometria sacră.
12
Observând tipare geometrice, trecând de la scară micro la macro ( sub-atomică la galactică ),

găsim tipare geometrice. Studiind aceste tipare, dealungul istoriei diferiți oameni au tras concluzii
impresionante. Plato afirmă "Geometria va atrage sufletul către adevăr și va crea spiritul filozofiei" 7.
Sistemul antic chinezesc Feng Shui, tratează de asemenea această problematica, cu o abordare
foarte similară cu cea platonică. Folosindu-se de un studiu aprofundat al acestor tipare din natură, Feng
Shui le pune în context printr-o abordare specifică.
Drunvalo Melchizedek scrie în cartea să “The Ancient Secret of the Flower of Life” despre
geometria sacră că stă la baza tuturor lucrurilor inclusiv a sentimentelor și a gândurilor. El studiază în
profunzime multe expresii ale geometriei sacre ( forme ). Două dintre cele mai interesante sunt torus-ul
și floarea vieții.
Despre torus spune că este singură formă cunoscută de om care se poate îndoi în ea însăși - și că
pământul în sine are un câmp magnetic care curge în această formă. Forma aceasta se regăsește
conform anumitor păreri și în corpul uman - tot ca un câmp electromagnetic - și în alte sisteme din viața
reală.
Floarea vieții este o formă geometrică care apare în multe țări și culturi antice - Egipt, China,
Tibet, Grecia, Irlanda, Turcia și lista continuă. El afirmă că în proporțiile acestei forme sunt conținute
proporțiile tuturor aspectelor vieții - lucru imposibil de demonstrat, dar interesant ca teorie - având în
vedere apariția acestui simbol în multe culturi de-alungul istoriei umane.
Aceste idei și principii pot fi aplicate direct, suprapuse peste design-ul obiectului, ca forme pe
hârtie, dar înțelegerea profundă și adevărată a lor implică folosirea savantă a principiilor în conceperea
unui obiect. Heinz Pahl-Kaupp, un arhitect neamț care încă din anii 80’ proiecta bazându-se pe principile
acestui tip de geometrie, susține că “Nu este necesar că Floarea Vieții să fie vizibilă în design-ul tău.” 8.și
da un exemplu grafic, care ilustrează diferența între o arhitectură pur formală și una care între datele de
intrare și cele de iesire procesează la un nivel mai adânc informația. 9
Dezvoltarea personală ajută inclusiv profesional arhitectul în căutarea sa de interpretări savante
ale acestor concepte mult vehiculate de-alungul istoriei.
Prin cunoașterea de sine acesta își poate stăpâni propriile instincte și gânduri, și direcționa mai
bine propriile energii către a cunoaște și lumea exterioară. Aceste concepte izvorăsc din multe domenii
ce converg, iar o sete de cunoaștere îl va solicita pe arhitect. Dar procesul creatiei, este ceva ce necesită
mai mult decât simplă concentrare. Pentru a-și atinge potențialul adevărat, în a crea, arhitectul are
nevoie de o conexiune mai adâncă cu sine. Aceasta se poate exersa, prin autocunoaștere.
1.10 Autocunoașterea
“Gnothi seauton” = know thyself / cunoaste-te pe tine.
7
“Geometry will draw the soul toward truth and create the spirit of philosophy.” - conform lovetoknow.com și altor surse
8
“It is not necessary, that the Flower Of Life be visible in your design.”
9
http://sacredgeometryarchitecture.com/
13
Fiind scris la intrarea în Templul lui Apollo din Delphi, acest citat pare să fi fost preluat din
Egiptul antic. Deasupra fiecărei întrări într-un templu sau într-o lojă - servind că centre de învățare
academică - se găsea mesajul “Omule cunoaște-te”. Templul de la Luxor avea 2 părți: una exterioară,
unde învățăceii aveau voie să intre, și una interioară, unde o persoană era poftită numai după ce
dovedea că se cunoștea pe sine. 10
Astfel încă din vremuri de mult apuse dezvoltarea personală a fost un lucru respectat, protejat și
de mare preț. Ierarhia acestor spații și a oamenilor care urmau acest drum era una clară. Regulile
instituite aveau scopul de a ține la depărtare pe cei ce nu erau cu adevărat dedicați acestor principii -
care nu puteau să le înțeleagă sau care erau prea delăsători pentru a le aplica.
Aceste tradiții și cunoștinte oculte s-au păstrat de-a lungul timpului, fiind transmise pe cale orală
sau scrisă - până în ziua de azi, când informația a început să poată circula liber, din toate sursele și către
toate colțurile globului, fără prea mari filtrări.
În pas cu vremea, și tehnologia a evoluat și a căpătat un mare impuls pentru a cunoaște. Dacă în
trecut omul putea să se cunoască pe sine cel mai bine, în momentul de față omul este subiectul unor
teste și analize mult peste puterea maselor de autocunoaștere. Facebook-ul este unul dintre cele mai
puternice exemple. Această rețea a început să facă analize psihologice complexe asupra utilizatorilor ei,
și a ajuns să poată să încadreze utilizatorul într-unul din cinci tipare psihologice, să estimeze sexul,
inteligența, satisfacția asupra vieții, preferințele politice și religioase, educația și relațiile. 11
În momentul de față se întâmplă ceva fără precedent. Omul este mai aproape de a învața de pe
urma marilor mase de oameni, decât a fost, probabil, vreodată în istorie. Acesta este unul dintre
motivele pentru care majoritatea domeniilor de activitate sunt supuse unui progres rapid și necontrolat.
Tehnologia din jurul nostru ne studiază încontinuu, și învață de la noi - iar noi învățăm de pe urma ei, și
adaptăm acțiunile viitoare la feedback-ul primit.
Dar de ce este nevoie de tehnologie pentru a învața despre sine? De ce nu putem noi să o luăm
înainte, prin propriile forțe, și să ne dezvoltăm singuri?
Unul dintre răspunsuri poate fi focus-ul. Majoritatea oamenilor sunt prinși în alergătura zilnică și
nu își acordă timpul de gândire, interiorizare, conștientizare și meditare ( fie ea doar reflectare asupra
lucrurilor sau vreun tip de practică spirituală ).
O altă cauza posibilă este faptul că societatea din ziua de azi promovează alte valori. Pentru a
reuși să înțeleagă de ce este în primul rând necesar să ne dezvoltăm, și care sunt cu adevărat direcțiile
de dezvoltare sustenabile, omul are nevoie de două lucruri: un motiv întemeiat că să se schimbe și o
minimă cunoștiință în privința direcțiilor care sunt demne de abordat.
De asemenea, aceste practici care duc la autocunoaștere au fost păstrate de-a lungul timpului
mai mult sau mai puțin secrete. Majoritatea era obișnuită să treacă cu vederea importanța acest aspect,
datorită lipsei accesului la informație și a faptului că acest lucru necesită devotare.
10
Conform hotep.org si wikipedia.org
11
Conform telegraph.co.uk
14
Dezvoltarea personală poate să fie o rezolvare a aceastor probleme - aduce informația

oamenilor, și îi direcționează către feluri de a trăi sustenabile, atât pentru individ, pentru societate cât și
pentru planetă.
2 Dezvoltare Fizică
“mens sana in corpore sano”12
2.1 Generalități
Poetul român Juvenal transmite prin citatul de mai sus ideea unei echilibrări a corpului cu
mintea. Putem merge mai departe, în a caută o echilibrare pe toate planurile, în vederea obținerii unei
vieți trăită în deplină conștientă și la maximul potențial.
În funcție de cum se prezintă corpul omului ca dezvoltare fizică, și de felul în care individul aplică
și înțelege avantajele exercițiului fizic, anumite zone din dezvoltarea personală sunt influențate.
Cunoașterea și stima de sine, exercitarea potențialului personal, îmbunătățirea și menținerea sănătății
sunt câteva dintre beneficiile unei vieți sportive înțelept întreținută.
Prin folosirea abilităților corpului, individul poate ajunge la o mult mai bună înțelegere a
funcționarii mecanismelor fizice. Prin focusarea atenției pe corp în timpul acestor activități, este
conștientizat potențialul recipientului prin care noi ne manifestăm în această lume fizică. Voința este
exersată în momentul în care omul își atinge și își depășește limitele mentale (și fizice ) - voință ce poate
mai apoi fi canalizată în orice întreprinde individul - și astfel se face trecerea de la planul dezvoltării fizice
la cel al dezvoltării personale în multiple direcții. Omul ajunge să își crească gradul de conștiență asupra
propriului potențial, și învață să îl manifeste. Este una dintre opțiunile cele mai facile pentru a atinge
aceste scopuri, întrucât mintea primește dovezi “palpabile” și “reale” asupra statutului propriului corp.
Până și inteligența emoțională poate fi îmbunătățită prin intermediul sportului, datorită punerii
în mișcare a energiilor dormante din interiorul corpului, și a oxigenării creierului. Dacă antrenamentul
este îndeajuns de solicitant, mintea este forțată să întrerupă șirul ideilor și al grijilor, și să se concentreze
pe activitate. Din acest motiv, există momente când un sportiv nu poate face un antrenament datorită
grijilor - nu își poate îndrepta concentrarea către acea activitate.
Schimbările la nivelul omenirii de câteva zeci de ani nu mai implică activitatea fizică îndeajuns de
mult, și nici valorile societățîi nu o promovează îndeajuns. Omul a ajuns să se miște doar în cadrul
construit - componenta naturală dispare din jurul sau, datorită presiunii imobiliare și a aglomerării
urbane. În orașele din ziua de azi, sportul este făcut într-un procentaj copleșitor în spații amenajate în
acest scop. Stradă nu este o zona prietenoasă pentru sportivi - cu excepția bicicliștilor. Zonele care
îndeamnă la mișcare sunt: parcurile și sălile de sport ( de fitness, stadioanele, etc ).
12
Poetul român Juvenal
15
2.2 Arhitectura
Limbajul arhitectural în cazul funcțiunilor sportive este în mare parte foarte limitat, atât în ceea
ce privește exteriorul cât și la partea de interior a construcției. Planimetria în cazul majoritatatii sălilor de
sport este rectangulară, cu excepția stadioanelor, care au forma planului ovală în general. În trecut,
formele și felul în care spațiile au fost gândite, diferă față de cum au ajuns să fie azi.
Încă din vremuri antice, civilizațiile din jurul mării Mediteraneene au practicat diferite sporturi,
ca mijloc de relaxare și destindere al practicanților, ca mijloc de exersare a abilităților de lupta, și posibil
ca practici religioase ( există teorii în acest sens referitoare la egipteni ). Spațiile în care aceste sporturi
erau practicate au fost puternic influențate și de condițiile climatice. Astfel, egiptenii, romanii și grecii
și-au permis să practice sporturile în aer liber.
Totuși, pe măsură ce culturile au evoluat oamenii au început să-și clădească edificii în care erau
practicate aceste sporturi. Din diferite considerente acestea nu au ajuns să acopere spațiile propriu-zise
în care se desfășurau sporturile, ci mai degrabă să le îngrădească sau să le delimiteze. În principiu
spațiile acoperite erau cele ale spectatorilor, vestiarele și alte funcțiuni conexe. Printre obiectele cele
mai cunoscute de arhitectură din antichitate se numără Colloseum-ul (Roma) și Palaestra din
Olympia(Grecia).
Arhitectura a început să contureze practicile sportului, și să faciliteze noi abordări ( exemplul
Coloseumului, unde pentru spectacolele prestate se strângeau peste 50,000 de spectatori ).
În perioada modernă, și în epoca contemporană, datorită evoluției rapide a tehnologiei,
sporturile s-au schimbat radical și au apărut multe tipuri de noi sporturi, care sunt practicabile doar
datorită tehnologiilor avansate de care dispunem. Exemple pot fi: droneboarding, ski & snowboarding,
parașutismul, kiteboarding și lista continuă.
Arhitectura a fost luată prin surprindere de aceste noi sporturi, și nu a avut timp să găsească
exprimări și funcțiuni care să răspundă într-un mod savant acestor sporturi. Există numeroase încercări
de adaptare, cum ar fi: piscinele de surf, ski indoor, tuneluri de skydiving și lista continuă.
Plecând de la premiza că istoria se repetă, aceste noi apariții sunt, conform istoriei arhitecturale,
predecesoarele unor funcțiuni viitoare mult evoluate și șlefuite de timp. Dacă adăugăm în această
ecuație factorul evoluției mult accelerate, și al tehnologizării excesive, putem ajunge la concluzia că
această evoluție se poate petrece chiar în timpul vieților noastre, și că ține de noi. Astfel reiese o
caracteristică importantă a arhitecturii contemporane, cea de evoluție continuă și accelerată- care se
poate traduce în proiecte prin anticiparea unor viitoare îmbunătățiri și gândirea soluției în așa fel încât
acestea să se poată integra mai bine.
Dar printre aceste sporturi, este unul care a apărut în secolul 19 și este încă foarte practicat (și
datorită faptului că îndeplinește multiple funcțiuni) : ciclismul. Acesta nu este doar un mijloc sustenabil
și chiar sănătos de transport, ci și un mod de a antrena numeroase grupe de mușchi în același timp.
16
2.3 Studii de caz
2.3.1 Traseele de biciclete
Ciclismul este un sport care poate fi comparat cu mersul sau alergatul, din punct de vedere al
beneficiului omului. El este practicat, conform Wikipedia, de peste un miliard de oameni de pe tot
globul. Acesta este ușor de învățat și necesită mijloace tehnologice ieftine și ușor de transportat. Spre
deosebire de automobile, nu necesită infrastructură costisitoare și nici combustibil. De asemenea poate
fi practicat de la o vârstă fragedă, iar pericolele de accident sunt mai mici.
Conform betterhealth.vic.gov.au, ciclismul are un impact mic asupra corpului ( cauzează mai
puține întinderi și accidentări ), toate grupurile de mușchi sunt utilizate atunci când pedalezi, crește
rezistența și forța și poate fi practicat la ce intensitate dorești ( îl poți practică pentru recuperare, sau că
antrenament solicitant ). Asupra sănătății are un impact pozitiv, întărind oasele, mobilitatea
incheieturilor, îmbunătățind postura și coordonarea, și scăzând nivelul de grăsime din corp.
Prin amenajarea unor trasee de ciclism, oamenii primesc o motivație în plus să își folosească
bicicleta. 13
La fel cum se întâmplă și în cazul parcurilor ( sau amenajărilor ) pentru skateboard, se
formează comunități care activează continuu. Stârnirea acestui interes pentru ciclism este importantă,
datorită neajunsurilor din valorile actuale ale societăților. În special în București, unde pistele de
biciclete sunt discontinue și într-o stare precară, această soluție ar putea avea un impact pozitiv
considerabil asupra societății.
Diferența dintre amenajările de skateboard și cele pentru biciclete este că odată ce oamenii
deprind obiceiul de a merge pe bicicletă, este mai probabil decât în cazul skateboard-ului ca aceștia să
înlocuiască mijloacele de transport motorizate ( și poluante ) cu acesta. Și spre deosebire de skateboard,
traseele pentru biciclete pot fi de mai multe tipuri. Diferențele pot apărea din cauza materialității ( pot fi
făcute din pământ, asfalt sau lemn ), a geometriei ( pot fi drepte, sau curbe ) și din cauza obstacolelor (
pot avea sau nu trambuline, zone care se îngustează, hopuri, sau altele ).
13
Making Healthy Places: Designing and Building for Health, Well-being, and Sustainability
17
2.3.2 Arhitectura sporturilor emergente
Prin felul în care au fost concepute, aceste noi tipuri de spații rezolvă funcțional problema
practicării sporturilor în oraș. Ele pot fi integrate în obiecte arhitecturale mai complexe ( de exemplu în
cazul piscinelor de surf sau al tunelelor de skydiving ) sau pot avea expresii de sine stătătoare, cum sunt
clădirile pentru ski indoor.
Există totuși numeroase probleme care nu sunt rezolvate în cazul fiecărei funcțiuni, iar acestea
țin în principal de adaptarea condițiilor existente pe sit la funcțiunea nou introdusă. În cazul complexului
Ski Dubai, acestuia îi lipsește lumina naturală, și deschiderea către exterior. Acest lucru se întâmplă din
cel puțin 2 motive: unul tehnic - afară este foarte cald și soare, și înăuntru trebuie menținută o
temperatura scăzută - și unul vizual - lumea este obișnuită să schieze într-un peisaj rece, de munte, iar
un peisaj cald și însorit ar declanșa probabil diferite emoții neașteptate în clienți.
Cu ajutorul experienței, a planificării judicioase și creative și a inovării se pot găși totuși rezolvări
la aceste probleme, cu scopul de a găsi expresii într-un echilibru cât mai profund.
18
3 Dezvoltare Intelectuală
“Imaginația este atelierul minții, locul în care energia mentală se transformă în împliniri și bogăție.” 14
3.1 Generalități
După cum afirmă Napoleon Hill, acțiunile care găsesc rezolvări optime la probleme vin în general
din imaginație. Astfel o soluție ingenioasă este una care, bazându-se pe rezolvările cunoscute deja și pe
14
Napoleon Hill - “De la Idee la Bani”
19
informația deținută, găsește noi metode de rezolvare, sau le combină pe cele cunoscute într-un fel în
care problema este rezolvată cât mai bine.
Referitor la viața fără probleme, ideea filozofului Robert Nozick prezentată în continuare este
una frapantă. El a provocat oamenii să-și imagineze o “mașinărie a experiențelor”, care ar trimite
utiizatorul într-un vis continuu, ca un fel de stare de comă, pe toată durata vieții - în care neuropsihologii
le-ar putea simula cele mai mari plăceri imaginabile. Concluzia la care ajunge el este că pentru
majoritatea oamenilor, acest lucru ar fi echivalentul unei sinucideri, datorită faptului că ei nu ar mai
avea un scop spre care să tindă, unul care să implice durere și provocare. Practic, voință și dorința
omului ar fi anihilate din cauza certitudinii binelui.
Deci motivația omului este cea care îl face să înainteze. Conform unui studiu efectuat pe pacienți
în stare terminală, în care unora le-a fost dată în grijă o floare, pacienții care nu au avut motivația de a
trăi ( cei fără o floare de care să aibă grijă ) s-au stins din viață mult mai repede decât ceilalți. 15
De cele mai multe ori aceasta ( motivația ) își are rădăcinile în subconștient. Lumea acționează și
reacționează automat în majoritatea situațiilor, fără să proceseze conștient de ce acționează în acest fel
sau să își pună întrebarea cum ar fi mai bine să acționeze de fapt.
Subconștientul este principalul generator al vieții noastre, și creatorul predominant al cursului
vieții. Deepak Chopra susține: “Cunoscutul nu este nimic altceva decât închisoarea condiționărilor din
trecut.” - deci practic subconștientul lucrează cu informațiile asimilate și le atribuie statutul de singurul
adevăr posibil. Doar în momentul în care noi devenim conștienți de ceea ce se află înlăuntrul nostru, ne
putem desprinde de trecut și putem începe să ne îndeplinim sistematic dorințele. Altfel suntem doar
prinși în jocul vieții, care ne poartă la întâmplare prin diferite situații.
Există practici care ne pot ajuta la conștientizarea ideilor din subconștient, și cu sincronizarea
corpului cu mintea. Unul din exemple este Yoga.
Yoga este o practică despre care se spune că își are originile cu 26000 de ani în urmă. Originile
denumirii vin din limba Sanscrită, unde această a fost tradusă că “să controlezi” sau “unire”. Unirea se
face între sine și suflet.
În viața de zi cu zi, aceasta se dovedește a ajuta omul pe multiple planuri: fizic - îmbunătățind
mobilitatea și asigurând o doză de mișcare zilnică – intelectual – scoate omul din viață cotidiană și îl
determina să intre într-o stare de conștientă de sine – emoțional – echilibrează suișurile și coborâșurile
emoționale prin punerea în mișcare a energiei blocate în diferitele puncte vitale ale corpului – spiritual –
reprezintă un drum care poate ghida către o viață mai ordonată și mai echilibrată, indiferent dacă
individul aparține sau nu vreunei religii. Cu ajutorul acestei practici, și pe măsură ce omul acumulează
informație și experiență, acesta învață să își controleze mintea.
Informația a început să fie stocată în ultimii ani la o rată alarmantă. Dacă informația adunată în
5800 ani de existența umană s-a dublat ca număr de biți din anul 1900 până în anul 1950, și apoi iar până
în 1970, și dinnou până în 1980 (conform unor studii efectuate de Enciclopedia Britannica) 16, în ziua de
azi acest lucru depășește cu mult posibilitatea de imaginație. Totul tinde să treacă pe calculator -
15
Daniel Goleman - Social Intelligence
16
Drunvalo Melchizedek - Ancient Secret of the Flower of Life
20
conform studiilor expuse în serialul “Dark Net” până și iubita individului poate fi o aplicație pe mobil ( În
primul episod al primului serial, este dat exemplul unui tânăr chinez care a fost părăsit de iubita sa și a
ajuns să recurgă la o aplicație pe mobil, care să-i inlocuiasa partenera reală cu una virtuală - aplicație
folosită de altfel de milioane de alți oameni ).
Odată cu răspândirea calculatoarelor la nivel mondial, globalizarea și creșterea exponențială a
importanței mediului digital în majoritatea ariilor de acțiune umană, felul în care este practicată
arhitectură s-a schimbat radical.
Prin evoluția uneltelor de lucru, și a mijloacelor de calcul și planificare, proiectarea a devenit
mult mai performanta, mai eficientă și mai exactă. Cu toate acestea, arhitectura este constant din ce în
ce mai abstractizată și mai redusă la nevoile de baza. Acest lucru se datorează și investitorilor, care au
devenit mult mai orientați către profit și dezvoltarea în masă aduce de la sine o pierdere a caracterului
obiectului de arhitectură și o diluare a mesajului transmis de acesta.
3.2 Arhitectura
În momentul în care concepem un obiect arhitectural, noi ne canalizăm atenția și ne formăm noi
gânduri. Acestea sunt translatate în opera pe care o creăm. Efectul celor 100 de maimuțe funcționează și
în cazul oamenilor, conform lui Drunvalo Melchizedek.17
Astfel gândurile, intențiile și înțelegerea la care au ajuns arhitecții când au creeat obiectele
arhitecturale rămân în conștiința colectivă, și astfel cultura se propagă de-a lungul secolelor. Anumite
obiecte de arhiectura rămân milenii întregi pe acest pământ, și nasc în jurul lor controverse, discuții și
dezbateri. Ele incită la căutare. Se poate întâmpla ca informația transmisă explicit prin desene, scrieri
sau forme să își piardă înțelesul. În alte cazuri, simbolurile suferă în timp schimbări de sens ( cum este
cazul svasticii, simbol antic pentru noroc sau soare ). Dar obiectele rămân că puncte martor și undeva
adânc inscripționată în conștiința de masă, informația ne influențează constant dezvoltarea, în mod
pasiv.
În multe cazuri o parte din gândurile inițiatoare ale arhitectului, sau din mesajele pe care opera
avea să le transmită sunt transmise în mod explicit prin mijloace decorative ( picturi, fresce ), sau însăși
forma obiectului.
Un fel mai subtil și mai elevat de a face arhitectură este cel în care arhitectul lucrează cu
planimetria, spațialitatea, și conceptul obiectului.
Astfel atunci când arhitectul se folosește de mijloace ieșite din comun pentru a crea spațialitatea
unui ansamblu sau a unui obiect, acesta creează un imbold pentru oamenii din jur spre a gândi într-un
nou fel ( este unul dintre motivele pentru care creativitatea este apreciată - arată că se poate și altfel
17
El scrie despre un experiment efectuat in Australia si Anglia, in care unui grup restrans de oameni din Australia le-a fost
aratata o imagine care era formata din nenumarate fete de oameni - in care cateva fete erau compuse din multe alte fete. Cei
din Australia n-au putut sa recunoasca decat aproximativ 10. Dupa un timp, in Anglia a fost publicata la televizor, in fata unui
public de sute de mii de oameni, poza, si aratate fetele. Aproape instantaneu, cei din Australia au fost in stare sa le recunoasca
in poza.
21
decât ne gândeam și ne așteptăm ). Gândind și percepând arhitectură într-un nou fel, individul este
forțat prin subconștient să își deschidă mintea.
Un spațiu precum cel creeat de Adolf Loos, la Vila Müller ( Fig. 3.1 ) impresionează prin faptul că
permite omului să vadă mai multe niveluri ale clădirii dintr-un singur punct de privire ( raumplan ). Se
trece de la o spațialitate percepută în principal pe două direcții la una pe trei direcții.
Un alt exemplu de arhitectură care schimbă percepția omului asupra funcțiunii și asupra
ansamblului este cimitirul Brion, conceput de Carlo Scarpa (Fig. 3.2 ). Acesta transformă spațiul auster și
trist, impregnat de frică al unui cimitir într-un spațiu de contemplare, asupra vieții și morții. Prin cele 2
cercuri ce se întrepătrund este sugerată întrepătrunderea lumilor, și acest lucru da privitorului de
gândit.
Dar pentru a crea spații care dau un imbold spre contemplare putem lua în vedere și exemplul
relativ simplu al unui studio de yoga. Având o funcțiune mai “plină de viață”, putem identifica totuși o
subtilitate a factorilor componenți. Analizând relația obiectului cu mediul înconjurător - deschidere
totală în anumite spații, distanțare și intimitate în altele - putem observă că este în acord cu procesele
prin care trece practicantul în această activitate. Pe de-o parte se formează o conexiune cu natura iar pe
altă parte omul își întărește conexiunea cu sine însuși, și ajunge să se înțeleagă mai bine.
Spațialitatea unui studio de yoga este menită să ofere utilizatorului loc să se desfășoare,
comfortul unui spațiu încăpător și în același timp intimitatea unui spațiu care este proporționat după
corpul uman ( un spațiu prea mare ar da impresia omului că este mic, neînsemnat ).
Mijloacele decorative sunt menite să nu distragă atenția utilizatorului și atunci sunt reduse la
minim, ba chiar lipsesc în multe cazuri. Albul este o culoare preferată, iar ca materialitate, pardoseala
este un element important, deoarece pe aceasta se va calcă în ciorapi sau chiar fără.
22
Formele unui astfel de centru sunt în general rectangulare, atât la exterior cât și la interior (
poate fi o cauza economică cea care determina acest aspect ). În anumite cazuri, la interior, pereții pot fi
și curbi – pentru a da o impresie de „seamlessness”.
3.3 Studiu de caz - Kamadhenu Yoga Studio

Arhitecți: Carolina Echevarri + Alberto Burckhardt
Suprafață: 514m2
Locație: Subachique, Cundinamarca, Columbia
Tip: Instituție privată
http://www.albertoburckhardt.com/kamadhenu-yogacenter/
Proiectul este destinat practicanților de yoga din orașul Bogota. Printre principalele caracteristici
ale proiectului se numără: conexiunea cu mediul înconjurător, spațiul de primire amenajat tematic,
finisajele, relația dintre terasa exterioară și camera de yoga, planimetria și ordonarea spațiilor, parcursul.
Construcția în sine este amplasată într-un cadru natural viu, retrasă în natură, la 3.5 km depărtare față
de cea mai apropiată așezare. Se poate observa că parcela pe care este amplasată a fost amenajată
peisagistic, iar față de restul zonei a suferit o infuzie de vegetație – element ce contribuie la crearea
atmosferei locului.
Clădirea este compusă dintr-un culoar de acces, care da într-o curte de tip patio, exterioară, de
unde se poate face accesul către camera de locuit, vestiare, bucătărie sau către salonul de activități.
Acesta din urmă este gândit pentru a fi în relație cu natură și cu soarele, fiind orientat către sud, și având
o terasă de dimensiuni considerabile ( 103m - egală că suprafață cu cea a salonului ), care facilitează
relaxarea în natură, în zilele însorite.
Parcursul în acest spațiu este bine gândit, datorită faptului că toate zonele sunt decomandate,
prin curtea interioară.
23
4 Dezvoltare Emotională
“Emoțiile conduc lumea și stabilesc destinul omenirii. Indivizii sunt influențați în acțiunile lor mai mult
de sentimente decât de rațiune.” 18
4.1 Generalități
18
Napoleon Hill - “De la Idee la Bani”
24
Motivația care îl mână pe om provine deseori dintr-o stare emoțională. Emoțiile, deși
controversate ca definiție, vor fi considerate ca fiind stări de spirit ce apar în urmă percepției unor
situații sau obiecte. Spre deosebire de sentimente, acestea sunt stări temporare, care apar pe moment și
se pot schimba foarte repede, în funcție de ceea ce este în jurul nostru sau de ceea ce gândim.
În psihologie teoriile asupra emoțiilor pot fi grupate în 3 categorii: fiziologice, neurologice și
cognitive. Prima grupa susține că răspunsurile din corpul fizic generează emoțiile, iar a două grupa că
activitățile din creier le stimulează. Teoriile cognitive asupra emoțiilor sugerează faptul că gândurile și
alte activități mentale joacă un rol important în formarea emoțiilor - de exemplu teoria
Schlachter-Singer, care susține că întâi se produce stimularea psihologică, și ca urmare apar emoțiile. 19
În oricare dintre cele trei cazuri, arhitectura își spune cuvântul. Ea conturează fizicul ( spre
exemplu felul în care dormim este în legătură cu postura corpului ), influențează creierul ( conform
spuselor lui Deepak Chopra 20
sinapsele formate în creier sunt în strânsă legătură cu ce vedem și ce
experiențe avem ), și provoacă gânduri ( o fațada aplecată către privitor îl face să se întrebe dacă nu
cumva clădirea stă să cadă pe el ). Ba chiar mai mult: emoțiile și sentimentele au forme geometrice.
Studiile doctorului Masaru Emoto arată că direcționarea atenției către ceva cu încărcătură sentimentală,
cum ar fi iubirea, frica, sau pur și simplu către percepția asupra lui “Adolph Hitler” schimbă proprietățile
cristalelor apei. 21
Emoțiile influențează de fapt majoritatea aspectelor vieții unui om. Ele în general nu sunt
conștientizate, și numai prin depunerea efortului voit, acestea pot fi înțelese și scoase la iveală cu
adevărat. Emoțiile sunt legate de anumite gânduri și în consecință de reacții. În funcție de cum ne
permitem să gândim și să acționăm sub influența lor, noi ne construim viața. Dacă un individ acționează
strict pe baza impulsului emoției, acesta omite să raționeze și astfel se pierde o componentă vitală a
procesului decizional.
Există și alte emoții care stau între noi și evoluția personală. Teama este un bun exemplu de o
astfel de emoție. După cum afirmă cunoscutul scriitor Tim Ferriss, “ceea ce ne stârnește în general
teama este ceea ce trebuie în general să confruntăm”. Lecții neprețuite se ascund dincolo de fricile
noastre, iar subconștientul nostru le reprimă. În multe dintre situațiile cotidiene, nici nu realizăm faptul
că este frică cea care ne oprește sau ne ghidează în alegerile noastre.
Personajul Yoda din filmul “Star Wars” aduce în discuție un principiu, legat de emoții, printr-o
replică care a fost consemnată: “Named must your fear be before banish it you can.”. Principiul de a
lucra cu frică, și anume de a o conștientiza mai întâi, se aplică tuturor emoțiilor - și reprezintă un pas
înainte în dezvoltarea emoțională.
Conceptul de autocunoaștere intervine în discuție. Un om care se înțelege pe sine a făcut primul
pas spre a putea să își controleze reacțiile și să le reformuleze după plac. Iar dacă individul ajunge să
accepte ideea că noi prin intermediul părerii noastre critice dăm conotație lucrurilor din jur, îi va fi mult
19
conform https://www.verywellmind.com/theories-of-emotion-2795717
20
Deepak Chopra - Superbrain
21
http://www.masaru-emoto.net/english/water-crystal.html
25
mai ușor să își formuleze punctele de vedere într-un mod pozitiv. Acest lucru ajută pe de-o parte în
lucrul cu emoțiile, și pe de altă parte în abilitatea de a trece prin situații grele, păstrându-și integritatea.
Filozoful german Friedrich Nietzsche aduce în discuție ipoteza că “omul este singurul animal care
trebuie încurajat să trăiască”. O interpretare posibilă a acestei idei poate fi că sentimentele și emoțiile
au puterea de a ne face să ne pierdem însăși dorința vieții. Din acest motiv un tânăr care a fost rănit
adânc de iubirea vieții lui poate ajunge să cugeteze asupra rostului vieții.
Susan David, psiholog la Harvard Medical School, aduce în discuție faptul că noi ne reprimăm
emoțiile datorită felului în care am fost educați de societate și de părinți. Valorile societății din care ne
tragem și în care trăim influențează profund felul în care răspundem emoțiilor personale. Conform
studiului efectuat de dr. David pe un număr de 70 000 de oameni, o treime din ei judecă emoțiile ca fiind
bune sau rele, și le reprimă sau ne învață să le reprimăm. Dacă acest lucru se întâmplă cu emoțiile
provocate de interacțiunile sociale, interacțiuni care se schimbă repede într-o perioada relativ scurtă de
timp, arhitectura acționează pe termen lung și se schimbă printr-un proces de durata. Astfel, oamenii
sunt cu atât mai puțini conștienți de receptivitatea emoțională proprie față de arhitectură - dacă nu li se
atrage atenția asupra acestui lucru.
Prin dezvoltarea personală, aceste obiceiuri preluate din societate pot fi asimilate, și părțile
pozitive integrate mai departe în felul de a fi. Rezultatele acestei observari de sine, și a lucrului cu
emoțiile pot fi ieșite din comun. Individul poate ajunge să devină un observator mai fidel a tuturor
lucurilor din jurul sau, inclusiv a celorlalte persoane, al arhitecturii și al mediului înconjurător.
4.2 Arhitectura
Arhitectura în sine este analizată relativ puțin de oameni. Chiar dacă majoritatea se uită la
clădiri, nu mulți ar reuși să le descrie și cu atât mai puțin să le reproducă prin desen. Cu toate acestea,
ceea ce rămâne întipărit în mintea omului după parcurgerea spațiilor și a obiectelor arhitecturale are
capabilitatea de a genera sentimente și emoții. Un om poate să zică dacă i-a plăcut un loc sau nu, și ce
i-a plăcut la acel loc. Deci multe emoții sunt procesate și stocate în conștient, și acestea rămân acolo
pentru o perioada mult mai lungă decât informația brută sau imaginea propriu-zisa.
Astfel, un scop al arhitecturii poate fi să conducă și să genereze emoții în cel care privește. În
funcție de utilizarea obiectului, cel care îl concepe are șansa de a infuza în cultura societății anumite
valori, principii și concepte. Atenția pe care arhitectul o acordă felului în care obiectul este perceput se
poate manifesta prin mijloace interactive sau prin mijloace subtile.
Printre mijloacele interactive de a transmite emoții se numără: fațada, forma, pattern-uri,
perspective, amenajări. Perspectivele controlate sunt folosite pentru a atrage, a direcționa sau a
respinge individul. Ele se bazează pe mărimea obiectelor, dispunerea lor față de punctul de privire și
geometria abordată. Fațadele pot fi comparate cu aspectul unui om. Ele dau prima impresie asupra
caracterului obiectului de arhitectură.
Mijloace subtile cuprind: vegetația, materialitatea, transparența, surpriza. Vegetația induce în
majoritatea cazurilor o stare de comfort și relaxare, făcând trimitere la un cadru natural ( în general
26
luxuriant ). Materialele folosite contribuie la crearea ambientului. Acestea impregnează în subconștient

un anumit feeling general în raport cu spațiul. Transparența da senzația de deschidere, dar poate fi
folosită și pentru a intrigă - în cazul în care sunt arătate doar fragmente din interior. Iar efectul supriză
poate fi obținut prin crearea unor așteptări în mintea privitorului ( sugerând o repetiție logică ), iar apoi
introducând elemente diferite față de ceea ce ar fi fost așteptat.
Gândind în profunzime spațiile și arhitectura în sine, individului, subiectul spațiilor, este stimulat
din punct de vedere al creativității. Astfel oamenii care călătoresc mult sunt mai liberi în gândire, mai
creativi și mai puțin receptivi la dogme datorită locurilor și oamenilor pe care i-au observat.
Amintirile formează omul pentru o bună parte din viață, și arhitectura este cadrul formării lor. O
parte din arhitectură studiază chiar comemorarea, în vederea transmiterii în timp a unor memorii -
pentru a marca învățături sau mesaje semnificante.
Centrele religioase se folosesc într-o mare măsură de această proprietate a arhitecturii, de a
duce mai departe amintirile. Datorită faptului că sunt invocate anumite cunoștiințe care dainuiesc de
peste secole, arhitectura a fost descoperită că fiind un mijloc ideal de a transmite cu demnitate și
rafinament cultura.
În același timp, arhitectura în sine poate deveni și martorul culturilor.
4.3 Studiu de caz - Lab of Primitive Senses

Arhitecți: DIVOOE ZEIN Architects
Suprafață: 270m2
An: 2014
Locatie: Taipei, Taiwan
https://www.archdaily.com/579478/siu-siu-nil-lab-of-primitive-senses-divooe-zein-architects
Proiectul de față are o funcțiune neobișnuită. Este un centru care studiază și experimentează
simțurile primitive - poate fi asemănat cu un martor al emoțiilor și sentimentelor. Pentru a realiza acest
lucru este nevoie de o interiorizare și de o focusare pe sine.
Din design-ul centrului, se poate observa că este într-o bună conexiune cu natură, că pereții sunt
permeabili ca materialitate ( fiind făcuți dintr-o plasa semi-transparență ) și transparența apare sub
multiple forme: plasa, lipsa pereților laterali și continuitatea și nedelimitarea spațiului de la etaj - ceea ce
vine ca un imbold spre deschidere față de emoții și de partea interioară, retrasă.
Conceptul din spatele acestui centru este de a oferi un cadru total izolat ( acest “laborator” este
în munți ), unde omul să se poată expune necondiționat naturii. Relația dintre individ și clădire este
curățată de orice fel de monotonie sau ierarhie - spațiul este menit să facă trecerea între spațiul urban
încărcat și pădurea naturală. Este un spațiu unde te poți descoperi pe tine, în intimitate.
27
28
5 Dezvoltare Spirituală
“The body is the temple of the soul” 22
5.1 Generalități
Corpul uman este un vehicul, prin care noi ne manifestăm în planul fizic. Când te identifici cu
corpul pe care îl ai, este mai dificil să îți privești cu detașare gândurile, emoțiile, sentimentele și intuițiile.
Dezvoltarea spirituală poate fi interpretată că fiind nu doar apartenența la o anumită religie sau
credință, ci ca studiul personal în vederea obținerii unei înțelegeri mai profunde asupra naturii, legilor
pământului și a întrebărilor existențiale și transcedentale.
Dar care ar putea fi rostul unor asemenea întrebări, precum cele despre originile noastre, despre
scopul nostru în viață, despre fericire și despre tot ce ne înconjoară, în contextul în care în viața unui om
pot exista lipsuri importante care conform piramidei lui Maslow se află pe trepte mult inferioare ( de
exemplu în unele cazuri mâncarea, căminul, locul de muncă ) ?
Răspunsul poate fi că multe din nevoile primare pe care le avem nu sunt încă satisfăcute
datorită abordării personale asupra vieții. Analizând contextul în care este, propriul fel de a fi și ce ar
putea să facă pentru a ajunge în punctul dorit, omul are mai multe șanse de izbândă decât muncind
concentrat într-o singură direcție.
Conform ideilor menționate în această lucrare, omul funcționează cel mai bine atunci când are o
motivație care să-l stimuleze. Dacă unul dintre scopurile religiilor este și acela de a motiva, și “a încuraja
omul să trăiască” ( datorită faptului că unii oameni au condiții de trai foarte severe și își caută puncte de
sprijin în viață), acesta poate fi și unul dintre scopurile dezvoltării spirituale.
Există anumite mișcări culturale ( Rozecrucienii, spre exemplu ) care consideră că toate marile
religii ale lumii pleacă de la un sâmbure comun, și că ele ca scop final duc într-un punct comun,
asemenea unor drumuri care duc ( pe cărări diferite ) în vârful aceluiași munte . Putem găși și valori
comune între aceste religii, cât și între respectivele religii și diferite mișcări umanitare. Un exemplu este
dragostea, care este o valoare aproape universală. Deși este tratată și înțeleasă în diferite feluri, mai
mult sau mai puțin importantă, ea este un element de legătură foarte puternic.
Uneori dragostea este înțeleasă și ca o conexiune cu o formă superioară de conștiința ( fie ea un
zeu, o energie sau o extensie superioară a sinelui ). Drunvalo Melchizedek consideră că "această
conexiune cu sinele superior este probabil cel mai important care s-ar putea întampla în viața ta, mai
importantă ca întelegerea oricărei informatii pe care eu o voi da" 23 - deci că acest lucru este mai presus
decât informația.
22
Proverb hinduist
23
“This connection with your higher self is probably the most important thing that could happen în your life, more important
than understanding any of the information I'll be giving. “
29
Artele și arhitectura sunt uneori privite ca o formă de canalizare a informației venită dintr-o
sursă de inspirație superioară într-o formă fizică. Procesul de creație este respectat și onorat în multe
culturi. De multe ori omul nu este înțeles în timpul vieții sale, la adevărată să valoare - probabil și
datorită lipsurilor sau greșelilor din viață personală. Acest lucru se poate întâmpla și datorită faptului că
acel artist poate intra în conexiunea profundă cu sursa superioară de inspirație când vine vorba de zona
profesională, dar eșuează lamentabil să facă acest lucru și în viață personală.
De aceea dezvoltarea personală este bine să aibă o abordare integrată - pentru a asigura un
echilibru în evoluția individului. Acest echilibru duce la o abordare sustenabilă asupra vieții.
"Sănătatea spirituală este atinsă prin echilibru" 24- sănătatea în adevăratul sens al cuvântului
poate fi atinsă printr-o viață fără excese. Un exemplu de viață dezechilibrată poate fi cea a lui Vincent
van Gogh, renumitul pictor, care suferind de instabilități psihice / emoționale, a reușit să se exprime prin
artă extraordinar - dar viață lui personală a fost presărată de neajunsuri, considerând faptul că a ajuns
să-și inducă singur răni fizice iar apoi s-a sinucis.
5.2 Arhitectura
Arhitectura care găzduiește practicile spirituale este cu siguranță una dintre cele mai variate arii
ale domeniului. Fiind vorba de nenumărate funcțiuni ( de la spațiile de cult, la spații de întrunire, la
misticele spații oculte și la spațiile funerare ), cu diverse expresii ( în funcție de societate, de climă, de
pericolele mediului înconjurător, s.a.m.d ) caracterul variat este de la sine înțeles.
În cadrul acestor funcțiuni ale practicilor spirituale, arhitectura joacă un important rol simbolic.
În lumea creștină spațiile de cult au fost cele care au împins constant limitele dimensiunilor. Același
progres îl putem vedea și în alte culturi, cum ar fi spre exemplu cea egipteană.
Arhitectura conține și potențează spiritualitatea individului. Ea reprezintă un mijloc de instruire
și educare a valorilor prin formă și simbol, o oglindă de reflexie a valorilor spirituale, și un spațiu
modelator al și modelat de practicile spirituale.
La un nivel subtil, al simbolurilor, arhitectura poate face referire și folosi anumite forme care să
invoce o cunoștiință mai profundă pentru a putea fi descifrat mesajul. Ea devine un mijloc de
transmitere al valorilor de-alungul generațiilor și de impregnare în conștiința societății a ideilor celor mai
profunde despre viață, la care avangardiștii societății au fost în stare să ajungă.
Considerând proporțiile și geometria sacră că fiind un aspect spiritual al arhitecturii, observăm
cum multe dintre edificiile importante și de referință din culturile de peste tot de pe glob le aplică în
diverse forme. Piramida din Giza, conform goldennumber.net , variază cu numai 0.025% față de o
piramidă bazată pe Phi - raportul de aur. Partenonul, templul budist din Borobudur, catedrala Notre
Dame de Paris și clădiri contemporane, ca turnul CN din Toronto par să fie bazate pe aceast raport de
aur.
24
“It is through balance that spiritual health returns” - Drunvalo Melchizedek - Ancient Secret of the Flower of Life
30
Proporțiile după care se inspiră arhitectură sunt de multe ori cele ale corpului uman - totul este
raportat la utilizatorul spațiilor. Ușile, înălțimea liberă interioară, înălțimea totală, ferestrele,
decorațiunile, structura și multe alte elemente sunt adaptate pentru a transmite un mesaj. De exemplu o
catedrala gotică are dimensiuni mult superioare celor umane - chiar dacă există sacrificii majore care
sunt făcute în momentul construcției și pe durata utilizării. O ușa de 4-5 metri înălțime și din metal gros,
ca cea a catedralei Sagrada Familia, din Barcelona, este greu de realizat, greu de pus în opera și necesită
apoi mult efort pentru a fi deschisă și întreținută. Dar motivul punerii ei in opera este tocmai de a
impresiona, de a obtine efectul dorit prin gandirea intregului proiect - o catedrala foarte inaltă cu o ușă
mica din plastic pare sa fie o idee iesita din contextul mesajului transmis.
Perspectivele au fost folosite și înțelese de civilizațiile antice. Spre exemplu Partenonul, ale cărui
coloanele sunt ușor aplecate către exterior, corectează un anumit efect cauzat de felul în care este
percepută perspectiva.
Un alt efect interesant îl putem găși în Egipt, la templul lui Seti I. Drunvalo Melchizedek relatează
despre ciobirea intenționată a hieroglifelor de pe pereți într-o bandă orizontală pentru a realiza niște
benzi temporale. Tot ce era desenat sub banda cioplită era în trecut, ea reprezenta prezentul, iar tot ce
era deasupra avea să se întâmple.
Astfel printr-o convenție de limbaj, este transmis un mesaj profund celor care au cheia de
înțelegere potrivită: necesită un studiu mai atent și mai savant al obiectului de arhitectură, pentru o
bună descifrare a mesajului.
5.3 Studiu de caz - Reading between the lines

Arhitecți: Gijs Van Vaerenbergh
An: 2011
Locație: Looz, Limburg, Belgium
Beneficiar: Comunitatea
https://www.archdaily.com/298693/reading-between-the-lines-gijs-van-vaerenbergh
Dacă în general bisericile se fac remarcate prin diferite elemente fizice care simbolizează
concepte de natură abstractă, aceasta aduce o abordare radical diferită. Materialitatea clădirii este
rezolvată în așa fel încât dă impresia unui alt tip de realitate. Pe măsură ce omul se mișcă în jurul acestui
obiect, clădirea se schimbă și nicio parte a clădirii nu arată la fel, dacă este privită din 2 puncte diferite.
Spațialitatea interioară este în totală legătură cu mediul exterior - și ca temperatură, și ca
luminozitate, și ca peisaj. Față de exterior, care este dual prin faptul că este pe rând transparent și opac,
interiorul are un caracter unitar. Asemenea omului, interiorul clădirii este complet influențabil de mediul
exterior dar rămâne permanent unitar în caracter ( și anume permeabil ). În acest fel, atât biserica cât și
mediul pot fi considerate ca fiind parte din lucrare.
Alternanța între transparență și opacitate a exteriorului poate fi un simbol al efemerității. De
asemenea, aceasta simbolizează dispariția spațiilor de cult de acest tip din zonă.
31
32
6 Dezvoltare Socială
6.1 Generalități
Dacă formele de dezvoltare personală prezentate până acum au ținut mai mult de relația
individului cu propria persoană, aceasta ține în egală măsură de individ cât și de colectivitate. Ea stă la
baza evoluției umane și afectează direct toate celelalte direcții de dezvoltare personală studiate în
această lucrare. Din evoluția acestei zone se transmite de-a lungul generațiilor informația acumulată.
Individul se naște într-o societate și crește într-una, preluând valorile și concepția asupra vieții
din același mediu. Și cum în primii ani de viață individul este ca un burete care absoarbe informație fără
capabilitatea de a o filtra, de a se raporta la experiențele anterioare sau de a o prelucra într-un sistem de
referințe, acesta rămâne cu șocul primelor impresii tot restul vieții.
În același timp, omul fiind o ființă socială își petrece viața de adult într-una sau mai multe
comunități, în care regulile, valorile și credințele din jur îl determina să vadă viața în felul în care o vede.
Din acest motiv oamenii care călătoresc sunt în general mai deschiși la minte - pentru că au contact cu
diferite societăți și viziunile asupra lumii aferente.
Violența, tabu-urile și viciile se răspândesc în societate asemenea gunoiului de pe străzi. Dacă
toată lumea îl aruncă la întâmplare, acesta ajunge să fie peste tot. Dacă fiecare individ este educat și
capătă conștiința curățeniei, orașul va fi curat fără să fie nevoie de intervenția unor “third party-uri”.
Acest principiu cu educația se aplică și în dezvoltarea socială. Daniel Goleman descrie principiul
inteligenței sociale legând felul în care individul este inteligent față de relații cu felul în care el este
inteligent în ele. În alte cuvinte, un individ care este dezvoltat social nu își urmărește doar propriul
interes în raport cu o relație, ci aduce un plus de valoare și relației prin interacțiunea sa, fiind conștient
de faptul că așa evoluează și el pe termen lung, din cauze directe și indirecte.
Conceptul descris de Goleman, “inteligență socială”, este similar celui de “karma”, în care fiecare
acțiune atrage după sine o reacțiune - descris într-un mod interesant de Swami Vivekananda: “Orice
piatră arunci în vid (unde nu există gravitație planetară ) se va întoarce în cele din urmă la tine, cu un
impuls (masă x viteză) egal cu cel pe care l-ai folosit pentru a o arunca.”. 25
Charles Montgommery descrie importanța factorului social vorbind despre o echipă de
cercetători care a căutat în repetate rânduri în World Values Survey și în Gallup World Poll, și a
descoperit că în ceea ce privește satisfacția, pentru majoritatea oamenilor relațiile sociale sunt fără
îndoială mai importante decât veniturile. 26
Arhitectura este răspunsul la obiceiurile, nevoile și aspirațiile oamenilor. Componenta socială
este cea către care întregul domeniu se axează, și prin urmare omul trebuie studiat pentru ca un răspuns
arhitectural să fie eficace.
25
https://ro.wikipedia.org/wiki/Karma
26
Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design
33
6.2 Arhitectura
Dualitatea egoismului și a altruismului dă formă orașelor. “Dacă grecii aspirau către realizare
personală și își protejau familiile în case înconjurate cu ziduri, iar activitatea orășenească se desfășura în
cadrul agorei, Roma a crescut cât timp veniturile au fost direcționate către apeducte și drumuri, și a
scăzut când veniturile au fost direcționate către palate.” 27
Dacă sunt construite facilități pentru beneficiul societății din banii publici, atunci
societatea are șanse mult mai mari să se închege, și să prospere. Forumul, băile publice, amfiteatrele,
parcurile și restul funcțiunilor cu caracter public cresc nivelul de educație, de satisfacție personală, de
relaționare socială și în definitiv de dezvoltare personală al locuitorilor unui oraș.
După felul în care un spațiu de adunare este conceput, utilizatorul deprinde anumite obiceiuri ce
rămân de-a lungul anilor sau chiar se transmit de la generație la generație. O piață publică spre exemplu,
dacă este de o dimensiune potrivită ( dacă este prea mare nu mai este percepută că un spațiu de
adunare, iar dacă este prea mică se pierde intimitatea ), poate atrage diferite întruniri, susține
manifestarea unor tradiții sau potența anumite sporturi. Poziționarea pieței în cadrul orașului asigura
fluxul de oameni, și trebuie să fie în concordanță cu dimensiunea pieței și implicit cu cea a orașului, ca
număr de locuitori și densitate. Un spațiu de cult este bine să fie amenajat peisagistic, pentru a susține
valorile transmise și a facilita conexiunea cu natura. Un amfiteatru trebuie să aibă o geometrie care să
permită o bună rezonanță.
Ca și un om, orice oraș are nevoie de funcțiuni care să echilibreze viața locuitorilor, prin
atragerea unor funcțiuni complementare activităților principale ale orașului.
6.3 Studii de caz - băile publice
În culturi din diferite părți ale globului, băile publice au jucat roluri importante în dezvoltarea
societății. Dacă la romani acestea erau un spațiu de socializare prin excelență, la incași a reprezentat un
spațiu religios iar în cazul japonezilor era un spațiu intim de comuniune cu natură.
Băile din Caracalla, Roma aduceau toate paturile sociale împreună, inclusiv sclavii. Ele nu
asigurau doar igienă, ci erau asociate cu distracția, și cu desfrâul.
27
Charles Montgomery - Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design
34
Ce este interesant la aceste băi este faptul că ele nu au

fost scoase din oraș pentru a fi în natură, ci a fost
adusă natura la ele, pentru a crea un spațiu ambiental
plăcut. Prin felul în care au fost concepute, ele puteau
găzdui până la 1700 de persoane și centrul termal avea
3 tipuri de băi: reci, calde și fierbinți. Printre funcțiunile
prezente se numără: saune, spații sociale, librăria,
grădinile, sala de antrenamente și chiar un mic stadion
- deci acesta era un complex în adevăratul sens al
cuvântului - pus în funcțiune în anul 212, de Caracalla.
Băile din muntele sacru, Kurama, Japonia: fiind un munte vulcanic, acesta oferă băi termale
localnicilor, denumite onsen. Spre deosebire de romani, care se bucurau într-un fel mult mai fizic,
japonezii implicau componenta spirituală într-o măsură mult mai mare. Pentru ei aceste băi fac parte
dintr-o tradiție antică, și au puterea de a crea o relație intimă între natură și om. Aceștia onorează aceste
onsen printr-o cultură arhitecturală și medicinală.
Asemenea românilor, și aici lumea întră fără haine în apă, iar băile nu sunt separate pe sexe.
Accesul către acest lăcăș sacre se face pe drumuri marcate cu felinare care au din loc în loc popasuri de
unde te poți bucura de o vedere impresionantă asupra orașului.
Japonezii au avut înțelepciunea de a transforma un privilegiu natural - acela de a se încălzi când
afară este frig - într-o practică spirituală care poate în același timp să aducă lumea împreună. Prin
intervenția arhitecturală minimă, de a crea un spațiu în jurul acestor băi naturale, ei au transformat
acest ritual într-unul sacru. Chiar și obiceiurile lor, de a pune felinare în drum, sunt pline de simbolistică
și în același timp dau un caracter comfortabil, călduros întregului proces. Este un bun exemplu de
35
planificare arhitecturală cu o înțelegere adâncă și modestă în același timp - nu epatează, ci doar

înfrumusețează existentul.
36
7 Dezvoltare Ocupatională
“Idealul înalt este acel fir de care te poți agață atunci când toate celelalte fire s-au rupt sau stau să se
rupă” 28
7.1 Generalități
După cum ne învață și maestrul Aivanhov 29, omul poate avea mari beneficii de pe urma unui
scop bine stabilit, care să le depășească pe toate celelalte - un ideal “înalt”. Deși el se referă mai degrabă
la un scop din punct de vedere spiritual, acest scop include ocupația omului, și integrează meseria sa.
Astfel dezvoltarea spirituală o potențează pe cea ocupațională, și în multe cazuri dezvoltând înțelegerea
de sine omul își ascute abilitățile profesionale.
Dacă luăm în considerare ideea că lucrurile nu se petrec la întâmplare și că avem lecții de învățat
din tot ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru, putem ajunge la concluzia că profesia noastră, care în
majoritatea cazurilor ocupă o bună parte din timpul nostru, este o sursă de lecții și de trăiri neprețuită.
Ține doar de noi să facem efortul și să ne găsim voința și motivația de a culege lecțiile presărate printre
evenimentele petrecute.
Napoleon Hill vorbește despre găsirea motivației de a atinge scopuri mari prin utilizarea
stimulentului de baza al omului, energia sexuală: “Veți descoperi modul în care orice om își poate orienta
marile rezerve de energie sexuală în direcția atingerii prosperității materiale”. În studiul sau asupra
atingerii bunăstării materiale, el da exemplele unor oameni cu rezultate memorabile, cum ar fi Napoleon
Bonaparte, Lincoln sau Ford, și spune despre ei că au avut o energie sexuală abundentă, și că au
canalizat-o (transmutat-o) în alte zone din viață lor. Concluzia pe care el o trage este că mintea răspunde
la stimuli și că unul dintre cei mai puternici stimuli este dorința de exprimare sexuală.
Deepak Chopra afirmă: “Detașarea provine din conștiința abundenței” și deci contează faptul că
omul gândește pozitiv, abundent și așa poate ajunge la o detașare care să-i permită sa atingă eficiența și
eficacitatea.
Fiind o activitate zilnică, ocupația unui om ajunge nu doar să îi contureze viața ci și să influențeze
major fericirea personală și starea mentală ( gândurile, felul de a privi lumea ). Dacă unii oameni
experimentează o fericire și o ușurare atunci când își schimbă locul de muncă, acest lucru se poate
datora ori activității în sine, ori componentei sociale prezentă în acea activitate, ori, printre altele,
nepotrivirii activității practicate cu felul de a fi al respectivului.
Prin ocupația sa, individul aduce în societate un plus de valoare: prin faptul că împinge limitele
dezvoltării, sau prin faptul că susține buna funcționare a comunității. Teoretic, fiecare individ este
remunerat proporțional cu aportul pozitiv adus în societate. Și deși practic acest lucru nu se aplică în
toate cazurile, este clar că cei care nu contribuie în niciun fel nu câștigă în general nimic.
28
O.M. Aivanhov - discursul despre Inaltul Ideal
29
aspect regasit in predicile sale inregistrate si apoi traduse de studentii sai
37
Putem împărți contribuția individului în două: plus și minus valoare. Astfel, cei care aduc minus
valoare sunt cei care prin acțiunile lor își satisfac propriile nevoi, aducând în societate eventual doar
pagube. Cei care aduc un plus de valoare sunt cei care își urmăresc propriul interes, dar din acțiunile lor
societatea beneficiază într-un fel sau altul.
Un exemplu de contribuții negative pot fi hoții, care nu doar că nu aduc un plus de valoare, dar
prin faptul că nu își găsesc locul în societate ei ajung să consume din resursele celor care produc, fără a
lasa în urmă un beneficiu. Prezența lor în societate îngreunează mersul societății, iar dacă numărul lor ar
atinge masă critică, societatea s-ar dizolva.
În contrast cu primul exemplu, cel al artiștilor se situează la pol opus. În general, prin arta pe
care o produc, aceșția aduc un plus de valoare societății, care nu este doar pe termen scurt. Ei
transformă bucăți de informație prezente în societate și în opere abstractizate care poartă simbolurile ce
reflectă mesajul de baza.
Arhitectura este martorul tuturor acestor activități și chiar contextul în care acestea se
desfășoară. Astfel un orășel îngrijit din Italia va fi mult mai puțin expus criminalității decât unul
suprapopulat și anevoios din India, conform Nationmaster.com. 30
7.2 Arhitectura
Dacă locul de muncă influențează psihicul individului, atunci arhitectură care conturează spațiile
contribuie la starea să mentală generală.
În timpul revoluției industriale, condițiile de lucru erau nu doar nefavorabile, ci și programul de
lucru era extins - omul ajungea să muncească între 12-16 ore pe zi, 6 zile pe săptămâna, de bună voie,
datorită nevoii de a câștigă bani și a salariilor extrem de mici ( 8-10$ pe zi ), în condițîi insalubre și
neprietenoase. După această perioada, datorită studiilor efectuate, a fost trasă concluzia că
randamentul oamenilor, fericirea lor și astfel calitatea muncii scad, în funcție de programul de lucru, de
condițiile de lucru ( aici intervine arhitectură ) și de remunerarea muncii.
Astfel, prin felul în care oamenii concep și implementează arhitectură spațiilor de lucru, ei
influențează rezultatele muncii. Din condițiile de muncă ale revoluției industriale concluzionam că un
spațiu ideal este unul cu lumina naturală abundență, cu mijloace de lucru sigure ( multe accidente se
întâmplau în acea vreme la locul de muncă ) - și deci cu un spațiu conceput pentru a proteja individul și a
îi oferi un comfort psihic.
Deschiderile către mediul exterior îi aduc individului beneficii multiple. Fizic omul este făcut să
stea sub soare. Dacă el ajunge să nu mai vadă lumina soarelui ( începe muncă devreme, termină târziu ),
scade nivelul de sănătate, crește nivelul de stres și automat durata de viață îi este afectată.
Finisajele și decorațiile interioare constituie “mood-ul” spațiului, care pe individ îl afectează în
special pe termen lung. Acesta se atașează de spațiul locului de muncă în același fel în care se atașează
de o persoană. Poate fi un atașament cu conotație pozitivă sau negativă, dar în puține cazuri individul
rămâne în subconștient indiferent. Acești doi factori, finisajele și decorațiile reprezintă în multe cazuri și
30
conform studiului efectuat de nationmaster.com, Italia este pe locul 174, cu 8.75 crime per 100,000 de locuitori, iar
India pe locul 107, cu 34.24 de crime.
38
o ierarhizare în cadrul companiilor - cele mai scumpe și teoretic mai frumoase sunt folosite pentru
funcțiile de la vârful piramidei.
Felul în care sunt gândite spațiile asigura bună utilizare și se pot obține diferite efecte aparențe
din conceperea spațiilor. De exemplu un spațiu mai înalt pare automat mai mare sau mai încăpător, în
vreme ce unul cu o înălțime mult scăzută poate provoca claustrofobie.
7.3 Studii de caz
7.3.1 Departamentul de Artă al Universității Stanford

Arhitecți: Diller Scofidio + Renfro
Suprafața: 9,290m2
Locație: Stanford University, Palo Alto, Callifornia, United States
An: 2015
https://www.designboom.com/architecture/diller-scofidio-renfro-mcmurtry-building-stanford-u
niversity-california-10-06-2015/
Noua clădire McMurtry conține săli de clasa, galerii, spațiu de prezentare cu 125 de locuri,
studio-uri, camera digitală întunecată, laborator de printare, laborator de testare și un studio de
înregistrare.
Pentru prima dată în istoria universității, studenții la istoria artei sunt lăsați să lucreze împreună
cu cei practicând artele frumoase. Acest lucru este pus în valoare și evidențiat și prin design-ul clădirii,
care prezintă 2 corpuri ce se întrepătrund - lăsând în mijloc un spațiu central - ce poate fi o
reinterpretare a spațiului de tip patio.
Clădirea îmbină spațiile într-un mod inedit. Prin felul în care acestea sunt concepute, ele
surprind, trezesc emoții pozitive în oameni și facilitează o bună comunicare între cele 2 facultăți. Spațiul
creat la ultimul nivel aduce împreună studenții în zilele inseninate, și le oferă prilejul de a stă în scurtele
pauze într-o zona verde. Intrarea în curtea de tip patio din curtea principală se realizează printr-un
spațiu intrigant, care stârnește curiozitatea în privitor, prin forma clădirii care conturează gangul.
Curtea interioară oferă perspective asupra diferitelor niveluri din clădire, iar prin materialitatea
și deschiderea lor se distinge o anumită ierarhie. Dacă parterul corpurilor este cel mai opac( exceptând
zona recepției ), etajul 1 are benzi de geamuri cu o mică înălțime, iar etajul 2 este complet vitrat, către
curtea interioară. Lemnul, un material nobil, este folosit doar la etajul 2 și pentru crearea unui accent în
mijlocul curții - băncile de stat, care reprezintă o importantă componentă socială și chiar ocupațională:
invită studenții să discute și să schimbe informații, lucru care este benefic pentru aceștia și din punct de
vedere profesional.
Spațiul de prezentare capătă foarte multă importantă în cadrul ansamblului. Prin felul în care
este gândit spațiul - formă acestuia la exterior și la interior - el atrage atenția și pune în valoare
activitatea ce se petrece înăuntru. Prin faptul că un perete este complet vitrat, și deci din afară este
vizibilă sala când nu este trasă cortina.
39
40
7.3.2 Forumul Roman
În Roma antică nucleul societățîi era forumul. Acesta găzduia toate activitățile sociale,
economice și administrative. Spațiile exterioare ale forumului creează culoare de acces printre clădiri
monumentale, și spații centrale destinate socializării. Aspectul exterior al clădirilor împreună cu spațiile
acoperite sunt presărate cu colonade și statui, din multiple motive. Sunt create spații intermediare între
zonele de acces și interioarele clădirilor, iar prin repetiția coloanelor este creată impresia de
monumentalitate.
La interior, clădirile sunt mult mai înalte decât o locuința privată. Acest lucru este menit să
impresioneze, că și în cazul spațiilor de cult. Se creează o altă rezonanță, și spațiu pentru decorații și
picturi - un fel de a transmite mesaje și informațîi.
Existența arcului lui Septimus Severus comemorează triumful împăratului - deci chiar și într-o
zona ocupațională, ideea de comemorare și transmitere a mesajului în timp prin arhitectură este
folosită. Omului îi sunt amintite reușitele sale și ale semenilor săi, pentru a fi instituit în model și un
anumit ideal în ceea ce privește realizările.
41
8 Proiectul
8.1 Zona
Concluzionând studiul, propun integrarea acestor valori în capitală României, prin crearea unui
centru de dezvoltare personală la limita Parcului Natural Văcărești. Zona se află la 5km depărtare de
punctul 0 al orașului, și este accesibilă de acolo prin schimbarea unui singur bulevard. Potențialul zonei
este mare, din mai multe puncte de vedere: parcul este în transformare, zona nu este complet
construită, dimensiunea parcului îl face să fie printre primele parcuri că mărime din București, limitele
parcului sunt parțial neconstruite și în zona se găsesc obiective importante în cadrul orașului.
Istoria zonei și a parcului începe de la construirea Mănăstirii Văcărești, în stil brâncovenesc.
Această este considerată unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Bucureștiului. A fost
transformată în penitenciar de stat, și în final, în 1986 a fost demolată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
Zona în sine a fost pe rând groapă de gunoi ( “Valea Plângerii” ), baltă de peste ( “Baltă lui
Manduc” ) și lac artificial, creat tot de Ceaușescu ( care a inundat până la urmă cartirele din împrejurimi
și a fost abandonat ) - până când, în 2013 a fost recunoscut pentru bogată fauna și flora locală,
dezvoltată natural, și a fost avizat că fiind primul parc natural urban din România.
Țesutul urban din zona este unul neomogen, cu o varietate funcțională mare, cu numeroase
funcțiuni de interes pentru mase ( mall-ul, târgul auto, hotelul Rin Grand, centrul comercial din
apropiere, etc ) și cu un regim de înălțime de asemenea neomogen. Datorită regimului politic, anumite
insule urbane din sudul parcului au suferit suprapunerea diferitelor straturi urbane până s-a ajuns la o
supra densificare - în vreme ce alte insule și-au păstrat caracterul inițial, de zone dezvoltate fără plan
prestabilit, cu regim mic de înălțime. Funcțiunea principala din sudul zonei studiate este cea rezidențială.
În nord, se găsesc mai mult funcțiuni administrative sau comerciale, iar în vest se află parcul Carol, și
parcul Tineretului. Spre est sunt serele ce produc răsaduri de flori.
Din aceste date se poate deduce faptul că zona are nevoie de intervenții urbanistice, care să
echilibreze toate aceste funcțiuni și să atragă lumea către parc. Din fericire, limita de sud a parcului este
încă în dezvoltare, și astfel se pot introduce funcțiuni care să integreze Parcul Natural Văcărești (PNV) în
circuitul orașului.
Attila Korodi, fostul ministru al mediului și dezvoltării durabile afirmă în anul 2014: “Dorim să
aducem proiecte de educație acolo, iar parcul să între nu doar într-un circuit recreativ, ci într-unul creativ,
educațional. Oamenii să înțeleagă fenomenul excepțional creat acolo, să înțeleagă ce înseamnă natură.“.
Deci accentul în zona începe să fie adus în această direcție.
42
8.2 Situl
Situl ales în cadrul proiectului se află în partea de sud a parcului, chiar la limita acestuia și are
acces direct de pe Șoseaua Vitan-Barzești, șosea importantă ce leagă două dintre bulevardele principale
care delimitează insula urbană.
Chiar pe această parcelă fost făcut un PUZ, care a expirat. PUZ-ul prevedea o dezvoltare
rezidențială fără prea mult simt artistic, făcută strict din considerente economice. Această prevedea
construirea a 7 imobile rezidențiale, S+P+4E, înconjurate de acces auto.
Față de nivelul străzii, cota sitului ajunge la +12m, conform secțiunii din PUZ - deci una dintre
caracteristicile sitului este pantă către stradă - care este neîntreruptă pe tot parcursul digului și se
continuă până în celălalt capăt al insulei urbane. Aceasta poate reprezenta o oportunitate pentru o
soluție creativă, și se poate transformă într-un element definitoriu al proiectului.
De asemenea, datorită poziționării cheie față de parc, mai putem identifica două oportunități:
această locație poate constitui un tampon între parc și dezvoltarea urbană care datorită presiunii
economice se extinde, iar orientarea către parc permite ridicarea la peste 12 metri deasupra deltei
Văcărești și observarea acesteia și întregului bazin de la înălțime, de unde peisajele sunt încântătoare.
Fiind o zona încă în amenajare, relația dintre parc și această locație poate fi implementată,
creând o legătura mult mai strânsă între cele două, și o relație funcțională integrată - fiind vorba de o
intervenție într-o zona care nu are deja un strat urban constituit.
8.3 Soluția
Situl se află într-o zona destinată bazelor sportive ( conform PUG în vigoare ), iar proiectul
include și dezvoltarea unor zone sportive, dar nu se limitează la acest lucru, încercând să adopte o
abordare integrată în această privința. Având în vedere noțiunile prezentate în această lucrare, este
lesne de înțeles că o baza sportivă poate fi, și este chiar bine să fie, parte constitutivă a unui ansamblu
de mai multe funcțiuni ( ajung să se potențeze reciproc funcțiunile ). Până și în antichitate, astfel de baze
sportive erau incluse în ansambluri multifuncționale cum ar fi termele ( vezi Cap. 6.3. ).
Prin urmare, proiectul propune un centru de dezvoltare personală care include toate cele 6
direcții de dezvoltare, și le integrează în contextul urbanistic, țînând cont de caracteristicile sitului și ale
zonei. Rezultatul țintit este o soluție adânc înrădăcinată în caracterul zonei și al funcțiunii.
Din punct de vedere funcțional, în urmă studiului efectuat pe internet, a fost găsit un singur
centru de wellness din tot Bucureștiul care susține că oferă dezvoltare integrată în 3 arii: fizică, mentală,
spirituală ( dar fiind într-o zona rezidențială, este înconjurat de blocuri deci nu facilitează conexiunea cu
natură ). Restul centrelor întâlnite oferă cel mult 2 dintre cele 3 arii menționate mai sus. Există deci o
lipsă de ofertă în această privința, în societatea curentă. Iar odată cu dezvoltarea și integrarea în
sistemul urban a Parcului Natural Văcărești poate fi promovată și mărită cererea pentru dezvoltare
personală - datorită faptului că parcul în sine promovează valori similare, cum ar fi sustenabilitatea,
mișcarea fizică ( în momentul de față, asociația care se ocupă de parc organizează evenimente de ciclism
43
în parc ) și integrarea naturii în viață omului. Fiind dată și declarația fostului ministru al mediului,
referitoare la intențiile față de această zona, o astfel de funcțiune este exact ce ar trebui să apară în
zona.
Pentru punerea în operă a centrului sunt luate în calcul printre altele și geometria sacră,
proporțiile, perspectivele de pe sit, accesul, parcursul, deschiderile, relația public-privat si zonificarea
direcțiilor de dezvoltare personală ( în funcție de orientarea pe sit și alte criterii ).
Unul dintre conceptele care stă la baza functionării intregului ansamblu este cel de torus, care
situeaza perimetral toate direcțiile de dezvoltare, și creează un flux continuu de oameni între centrul
sitului și funcțiunile dispuse în jurul acestui spațiu unificant.
Spațiul central creat ordoneaza atât parcursul sitului, cat și accesul dinspre strada, polarizează
centrele de interes și oferă noi perspective pe sit. Raportând la un nivel mai profund acest spațiu la parc,
identificăm simbolul dualității între interiorizare și exteriorizare, gasită în om. Raportate la om sunt și
dimensiunile spațiilor și ale obiectelor propuse în cadrul ansamblului. Folosind geometria sacră se
creează oportunitatea unei echilibrări savante a proporțiilor.
Toate aceste caracteristici sunt puse în raport cu fiecare direcție de dezvoltare personală în
graficele prezentate în continuare.
44
8.4 Tipurile de dezvoltare
45
O mai bună cunoaștere a nevoilor funcționale a acestor direcții de dezvoltare poate fi obținută
prin comparația pe grupe de caracteristici a necesităților fiecărei funcțiuni. Astfel putem capăta o
imagine mai clară a locației în cadrul sitului a fiecărui spațiu, și a metodelor arhitecturale ce conturează
soluția.
Din graficele de mai sus reiese faptul că pentru dezvoltarea fizică sunt importante iluminarea,
proporțiile și vegetația. Gradul de intimitate necesar este mic, deci este o spațiu public, a cărui conexiune
cu parcul și natură este bine să fie cât mai mare, și are nevoia de accesibilitate atât din parc, cât și din
stradă. Dimensiunea spațiilor trebuie să fie mare și este bine că la proiectare să fie luate în calcul spațiile
exterioare și să fie o adaptare pe tot parcursul anului al funtiunilor.
În cazul dezvoltării intelectuale joacă un rol important vegetația și transparența, dar și
proporțiile sunt de luat în calcul. În cadrul spațiului, care deși se află între public și privat, intimitatea
este bine venită și importantă pentru o bună aprofundare și cunoaștere de sine. În vreme ce utilizarea
raumplan-ului și materialitatea finisajelor contribuie la eficiență, este de ajutor și creearea unor spații
exterioare de care să poată beneficia utilizatorii.
Dezvoltarea emoțională este mult influențată de toate aspectele din primul grafic (Fig. 8.1), dar
majoritar de proporții, vegetație și transparență. Deschiderea către parc este cu totul benefică acestei
funcțiuni și o conexiune cu natură potențează evoluția individului. Este important că finisajele interioare
46
să intervină cât mai puțîn asupra stării individului pentru a nu-l suprastimula - el este într-un proces de
interiorizare.
Dezvoltarea spirituală este cea mai receptivă la caracteristicile din primul grafic dintre toate
cele șase. Unul dintre scopurile principale ale acesteia este transmiterea valorilor prin intermediul
simbolurilor. Practicile spirituale se desfășoară de obicei într-un cadru retras, sau în natură, având o
nevoie mare de intimitate. Conexiunea cu natură reprezintă în funcție de caz o necesitate. Valorile
transmise de-alungul timpului prin istoria locului pot fi reintegrate în societatea modernă.
Spre deosebire de direcțiile anterioare, dezvoltarea socială este puternic influențată de detaliile
arhitecturale expuse în Fig. 8.3 și este un spațiu public prin definiție. Vegetația contribuie la crearea unei
atmosfere primitoare și plăcute iar spațiile exterioare sunt des folosite în scopuri sociale. Condițiile
meteorologice sunt din acest motiv de luat în calcul - pentru a crea spații care să poată fi folosite pe tot
parcursul anului.
Dezvoltarea ocupațională ține cont în spațiile folosite de dimensiunile și proporțiile acestora (
calitatea muncii este influențată de locul fizic în care lucrezi ) și este în mare parte un spațiu public ( cu
excepții, în funcție de domeniu și de poziția socială ). Nevoia de o iluminare gândită în acord cu utilizarea
nu este de neglijat, întrucât această contribuie la bunăstarea generală a omului.
9 Incheiere
9.1 Concluzii
Autocunoașterea este un pas care aduce un plus de valoare în toate domeniile de activitate
umană. Acesta este în general îmbunătățită prin dezvoltarea personală. Dacă individul nu este conștient
de sine, cu ajutorul societății, educația și valorile transmise în interiorul ei îl pot determina pe acesta să
schimbe acest lucru.
Dacă dezvoltarea personală ține de fiecare individ în parte, arhitectura influențează cultura,
educația și perspectiva asupra lumii a întregii societăți. Ea contribuie într-un mod mai subtil, mai de
durată și mai lent la progresul omului. Ea îl influențează în principal subconștient pe privitor, iar felul în
care ea este concepută poate schimbă total percepția asupra unei aceleiași funcțiuni sau a unui spațiu.
Arhitectul are responsabilități mult mai profunde decât doar pe termen scurt.
Oportunitatea crearii spațiilor arhitecturale poate fi folosită pentru a inspiră și a direcționa
individul, în căutarea lui. Detaliile și chiar ansamblul rămân impregnate în privitor, și în timp, dacă are
repetate interacțiuni cu ele, sau le atribuie o anumită însemnătate, acestea devin cauzele unor idei și ale
unor filozofii de viață.
47
Printre caracteristicile arhitecturale cele mai importante abordate în această lucrare se numără:
iluminarea și deschiderea spațiilor către exterior, proportionarea acestora, vegetația, planificarea
savantă a spațiului și a parcursurilor, transmiterea valorilor și ideilor și simbolistica.
Iluminarea joacă un rol important în toate direcțiile de dezvoltare invocate, fiind în strânsă
legătură cu deschiderea către exterior. Majoritatea spațiilor au un anumit specific legat de acest aspect,
care diferă în funcție de scopul utilizării și mesajul transmis. Proportionarea spațiilor este în egală
măsură importantă, determinând cu mare precizie anumite emoții în privitor. Acest aspect are, că și
primul, mare influență și asupra spațiilor în care omul petrece mult timp ( cum ar fi locul de muncă și
casă ).
Planificarea savantă a spațiilor face diferența între un spațiu incompatibil cu funcțiunea, unul
rezolvat funcțional și unul care oferă mai mult decât o rezolvare funcțională: aduce imaginația și
creativitatea în joc, producând o rezolvare care interacționează cu omul pe mai multe planuri și care
transmite voit idei, valori și determina omul spre anumite comportamente și emoții.
Una dintre concluziile acestei lucrări este că în momentul în care omul își dezvoltă în mod
integrat capacitățile, el poate crea o arhitectură mult superioară celei cotidiene. Prin mai bună
înțelegere a felului în care omul funcționează, arhitectură are puterea de a ridică nivelul de educație al
omului în toate privințele.
9.2 Bibliografie
9.2.1 Cărti
Charles Montgomery, “Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design”, Penguin Books, 2015
Andrew Dannenberg, Howard Frumkin, Richard Jackson, “Making Healthy Places: Designing and Building for
Health, Well-being, and Sustainability”, Island Pr, 2011
Camilo Sitte, Rodica Eftenie, Hanna Derer, Mihai Eftenie, “Arta Construirii Oraselor”, Editura Tehnica,
1992
Rudolf Arnheim, “Art and Visual Perception”, University of California Press, 2011
Allain du Botton, Ema Stere, “Arhitectura Fericirii”, Vellant, 2009
Umberto Eco, “Cum se face o teza de licenta”, Polirom, 2014
Drunvalo Melchizedek, “Ancient Secret of the Flower of Life”, Light Technology Pub, 2000
Deepak Chopra, Rudolph E. Tanzi, Michael W

allossek, “Superbrain”, Nymphenburger, 2014
Napoleon Hill, “De la Idee la Bani”, Curtea Veche, 2013
48
Deepak Chopra, “The seven spiritual laws of success : a practical guide to the fulfilment of your dreams“,
Bantam Press, 2007
Tim Ferriss, “The 4-hour workweek: escape 9-5, live anywhere, and join the new rich”, Harmony, 2009
David Kirkpatrick, “The Facebook effect: the inside story of Mark Zuckerberg and the world's
fastest-growing company”, Virgin, 2011
Dale Carnegie, Luiza Gervescu, “Secretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influent”,
Curtea Veche, 1997
9.2.2 Articole
Statistics:
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Urban_Europe_-_statistics_on_cities,_tow
ns_and_suburbs_-_green_cities
http://www.perkinseastman.com/white_papers
Spirituality:
https://lebbeuswoods.wordpress.com/2009/06/05/architecture-of-energy/
http://firstmonday.org/ojs/index.php/fm/article/viewArticle/496/417:/outreach.lib.uic.edu/www/issues
/issue5/bauwens/
https://www.takingcharge.csh.umn.edu/enhance-your-wellbeing/purpose/spirituality/why-spirituality-i
mportant
Bhutan:
https://www.theguardian.com/world/2012/dec/01/bhutan-wealth-happiness-counts
https://www.gvi.co.uk/blog/bhutan-carbon-negative-country-world/
https://en.wikipedia.org/wiki/Bhutan#Health
Wellness:
https://architizer.com/blog/maggies-centres/
https://www.archdaily.com/799625/5-ways-to-improve-senior-wellness-through-centres-for-healthy-livi
ng
https://wellness.ucr.edu/seven_dimensions.html
Dr Masaru Emoto:
http://www.masaru-emoto.net/english/water-crystal.html
Geometria sacra:
https://www.thoughtco.com/geometry-and-architecture-178081
http://feng-shui.lovetoknow.com/sacred-geometry-finding-ones-purpose
http://sacredgeometryarchitecture.com/
https://www.goldennumber.net/phi-pi-great-pyramid-egypt/
49
http://harmonicresolution.com/Toroidal%20Space.htm
Autocunoastere:
http://www.hotep.org/Hotep.Org_The_Imhotep_Imformation_Exchange/Know_Thyself.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Know_thyself
https://www.telegraph.co.uk/technology/facebook/11838515/This-online-tool-reveals-your-personality
-based-on-Facebook-likes.html
Sporturi:
http://sosat77.tripod.com/spsc/id10.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Cycling
Forumul roman:
https://courses.umass.edu/latour/Italy/RomanForum/index.html
https://quatr.us/romans/roman-forum-roman-architecture.htm
http://architecturalmoleskine.blogspot.ro/2011/11/roman-forum-architecture.html
https://www.khanacademy.org/humanities/ancient-art-civilizations/roman/beginners-guide-rome/a/for
um-romanum-the-roman-forum
https://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Forum
https://en.wikipedia.org/wiki/Forum_(Roman)
Baile publice:
http://architecturalmoleskine.blogspot.ro/2010/07/baths-of-caracalla.html
http://architecturalmoleskine.blogspot.ro/2010/06/tambomachay-inca-baths.html
http://architecturalmoleskine.blogspot.ro/2010/06/kurama-baths-in-sacred-mountain.html
Crime & murder rate:

http://www.nationmaster.com/country-info/stats/Crime/Violent-crime/Murder-rate
Revolutia Industriala:
https://firstindustrialrevolution.weebly.com/working-and-living-conditions.html
https://webs.bcp.org/sites/vcleary/modernworldhistorytextbook/industrialrevolution/ireffects.html#pu
blichealth
Yoga:
https://www.everythingyoga.com/what-is-yoga.htm
Studiu:
https://espace.library.uq.edu.au/data/UQ_10342/MSimpsonAu.pdf?Expires=1521214916&Signature=L
mpSFhd4-suWrs8L~XcFROsMI27LoqSChcix6opNbUFBukRJ1hv9VH5iBS901B-Bzc1x5ZoBhcg3M3V4vVsKvT
VWpUG5NasBXCYoEO1IUNLU-d6jelwrXb3uIBSUu2R36ME1JlbUkl5zvDD8IkN1qjA0TmVoFwYQloBML35xX
MCAffw9j7GXEkqVNLId5lr6E-9HBLhrYsIoixYFaHKPyXHIn9IjPOdTprvPaFZ~MPzwnTBmF4shMK2WLKhTj8q
malNnBMlFgbukuX0OPZgyZLYK0tQcFtXhSq0tO88ze35x2C2U7vinMrJORBGzrM~4dSOAQQrP92sDJQz~j-Q
mEA__&Key-Pair-Id=APKAJKNBJ4MJBJNC6NLQ
Psihologie:
https://www.verywellmind.com/theories-of-emotion-2795717
50
1937 Nobel Prize in Physics: The Wave Nature of Matter -

https://www.bell-labs.com/about/recognition/1937-wave-nature-matter/
9.2.3 Filme & Ted talks
Susan David: The gift and power of emotional courage
Tshering Tobgay: This country isn’t just carbon neutral - it’s carbon negative
Julian Treasure: Why architects need to use their ears
Michael Murphy: Architecture that's built to heal
Michael Pawlyn: Using nature's genius in architecture
Elora Hardy: Magical houses, made of bamboo
The Pyramid Code
Dark Web
Story of God with Morgan Freeman
O.M. Aivanhov: Inaltul Ideal
9.2.4 Referințe fotografice
Fig 1.1 ( coperta ) :

https://cdn-images-1.medium.com/max/1200/1*PLAk2ouya0RbdTSrLe8gzQ.jpeg
Fig 1.2 :
Productie proprie
Fig 1.3 :
Productie proprie
Fig 1.4 :
http://www.perkinseastman.com/dynamic/document/week/asset/download/3434322/3434322.pdf
Fig 2.1 :
http://www.flowrideconcepts.com/wp-content/uploads/2013/04/Wolfes-Pond-Bike-Park-Concept-Graphic.jpg
Fig 2.2 :
http://www.ludiapremalacky.sk/texty/images/_DSC4723lg_800x600.jpg
Fig 2.3 :
http://blog.findyourspace.co/wp-content/uploads/2015/07/Riding-up-Inclines-at-Peppermint-Bike-Park.jpg
Fig 2.4 :
http://www.travelzoo.com/blog/wp-content/uploads/2015/11/8144691225_d0bbd3f87c_k1.jpg
Fig 2.5 :
http://media.phillyvoice.com/media/images/Flyer-image2.2e16d0ba.fill-735x490.jpg
Fig 2.6 :
https://i2.wp.com/www.costasurf.com/wp-content/uploads/2016/03/surf-up-new-hampshire-.jpg
Fig 3.1 :
51
http://78.media.tumblr.com/45b99c53b8016c45ba4f553ffe5368bb/tumblr_n1vo03KAlz1qzpyz2o3_1280.jpg
Fig 3.2 :
https://i.pinimg.com/736x/3b/32/7f/3b327f5d29001d42cdadfddda177d3a5--carlo-scarpa-cemetery.jpg
Fig 3.3 :
https://www.archdaily.com/788444/kamadhenu-yoga-studio-carolina-echevarri-plus-alberto-burckhardt
Fig 3.4 :
Fig 3.5 :
Fig 4.1 :
https://images.adsttc.com/media/images/5493/6cf7/e58e/ce06/f000/000d/slideshow/siusiu_01-L.jpg?1418947818
Fig 4.2 :
https://images.adsttc.com/media/images/5493/6e1e/e58e/ce06/f000/0012/slideshow/siusiu_22-L.jpg?1418948106
Fig 4.3 :
https://images.adsttc.com/media/images/5493/6e1d/e58e/ce9b/f400/001b/slideshow/siusiu_25-L.jpg?1418948106
Fig 5.1 :
https://images.adsttc.com/media/images/50b5/0471/b3fc/4b16/3400/007b/slideshow/004_RbtL.jpg?1413939728
Fig 5.2 :
https://images.adsttc.com/media/images/50b5/0475/b3fc/4b16/3400/007f/slideshow/010_RbtL.jpg?1413939734
Fig 5.3 :
https://images.adsttc.com/media/images/50b5/0472/b3fc/4b16/3400/007c/slideshow/001_RbtL.jpg?1413939743
Fig 6.1 :
http://3.bp.blogspot.com/_J0XsQeUu1tE/RfDCoxYV1wI/AAAAAAAABiM/H5zvKV9-h5o/s400/caracallabaths.jpg
Fig 6.2 :
https://i.pinimg.com/originals/43/72/6f/43726f78ca085f43a1dd2e36b9921ebf.jpg
Fig 6.3 :
http://4.bp.blogspot.com/_J0XsQeUu1tE/RfDCyBYV1xI/AAAAAAAABiU/sqSgC0TkFPM/s320/frigida_comp.jpg
Fig 6.4 :
http://3.bp.blogspot.com/_svAyYhspKJw/S_kWanMtC1I/AAAAAAAAGgM/_beJ5x0FsEQ/s400/DSC_1700+copy.jpg
Fig 6.5 :
http://2.bp.blogspot.com/-_QbLTxrSdYE/Tx6det1DOKI/AAAAAAAAQtU/uRONbcz-u8Q/s400/Karma23.jpg
Fig 6.6 :
http://2.bp.blogspot.com/-c68BZdnoD5w/Tx6dG0fideI/AAAAAAAAQrY/k6pvsXcm0WI/s400/beauties2.jpg
Fig 7.1 :
https://static.designboom.com/wp-content/uploads/2015/10/diller-scofidio-renfro-mcmurtry-building-stanford-university-california-designboo
m-10.jpg
Fig 7.2 :
https://cdn.sanity.io/images/q2tdbkqz/production/BnavM4H9tbw0AkNTfv1NhqjW-5902x3935.jpg?w=2000&fit=max&q=90
Fig 7.3 :
https://static.designboom.com/wp-content/uploads/2015/10/diller-scofidio-renfro-mcmurtry-building-stanford-university-california-designboo
m-04.jpg
Fig 7.4 :
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/fd/Roman_forum_cropped.jpg/900px-Roman_forum_cropped.jpg
Fig 7.5 :
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/81/Roman_forum_sketch_up_model.png/245px-Roman_forum_sketch_up_mode
l.png
Fig 7.6 :
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/15/Roman_Forum_%283334680086%29.jpg/1200px-Roman_Forum_%283334680
086%29.jpg
Fig 8.1 :
Productie proprie
Fig 8.2 :
Productie proprie
Fig 8.3 :
Productie proprie
52

Postelnicu Vlad

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Postelnicu Vlad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea personala.

Influența arhitecturii asupra omului.

indrumător: lect. dr. arh. Ștefan Valeriu Mihăilescu

Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”

1.1 Cuvant inainte

Cuvinte cheie: dezvoltare, autocunoaștere, mulțumire, observare, emoție, arhitectură, creare

1.2 Plan de idei

1.3 Metodologia cercetării

1.5 Dezvoltarea personală

Prin definiție, dezvoltarea personală acoperă activități care

1.6 Direcții de dezvoltare personală

1.7 Subiectul într-o perspectivă globală

1.8 Nevoile individului

1.9 Arhitectura si geometria sacră

Observând tipare geometrice, trecând de la scară micro la macro ( sub-atomică la galactică ),

Dezvoltarea personală poate să fie o rezolvare a aceastor probleme - aduce informația

2.3 Studii de caz

2.3.1 Traseele de biciclete

2.3.2 Arhitectura sporturilor emergente

3.3 Studiu de caz - Kamadhenu Yoga Studio

luxuriant ). Materialele folosite contribuie la crearea ambientului. Acestea impregnează în subconștient

4.3 Studiu de caz - Lab of Primitive Senses

5.3 Studiu de caz - Reading between the lines

6.3 Studii de caz - băile publice

Ce este interesant la aceste băi este faptul că ele nu au

planificare arhitecturală cu o înțelegere adâncă și modestă în același timp - nu epatează, ci doar

7.3 Studii de caz

7.3.1 Departamentul de Artă al Universității Stanford

7.3.2 Forumul Roman

8.4 Tipurile de dezvoltare

Allain ​du Botton​, Ema ​Stere​, “Arhitectura Fericirii”, Vellant, 2009

Umberto ​Eco​, “Cum se face o teza de licenta”, Polirom, 2014

Deepak ​Chopra​, Rudolph E. ​Tanzi​, Michael W

Napoleon ​Hill​, “De la Idee la Bani”, Curtea Veche, 2013

Crime & murder rate:

1937 Nobel Prize in Physics: The Wave Nature of Matter -

9.2.3 Filme & Ted talks

Susan David: The gift and power of emotional courage

Julian Treasure: Why architects need to use their ears

Michael Murphy: Architecture that's built to heal

Michael Pawlyn: Using nature's genius in architecture

Elora Hardy: Magical houses, made of bamboo

The Pyramid Code

Story of God with Morgan Freeman

O.M. Aivanhov: Inaltul Ideal

9.2.4 Referințe fotografice

Fig 1.1 ( coperta ) :

S-ar putea să vă placă și

Allain du Botton, Ema Stere, “Arhitectura Fericirii”, Vellant, 2009

Umberto Eco, “Cum se face o teza de licenta”, Polirom, 2014

Deepak Chopra, Rudolph E. Tanzi, Michael W

Napoleon Hill, “De la Idee la Bani”, Curtea Veche, 2013