Boștenaru

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU” BUCUREȘTI

APRILIE 2018
Sănătate prin
simbioza dintre natură
și arhitectură
Autor:
stud. arh. George-Daniel BOȘTENARU
Îndrumător: conf. Liviu-Nichi IANĂȘI

CUPRINS
Planul de idei.................................................................................................... 1
Partea I
Introducere…………………………………………………………………… 2
1.1 Argument…………………………………………………………………. 2
1.2 Stadiul actual al cunoașterii………………………………………………. 3
1.3 Scopul și obiectivele cercetării…………………………………………… 8
1.4 Metodologia cercetării……………………………………………………. 9
1.5 Cuvinte cheie……………………………………………………………... 9
Partea II
Interrelaționare în scop terapeutic………………………………………….. 10
2.1 Relația om - natură……………………………………………………..... 10

2.2 Relația natură - arhitectură………………………………………………. 12
2.3 Relația om - arhitectură………………………………………………….. 15
Partea III
Arhitectura ca instrument al sănătății………………………………………. 20
3.1 Apariția programului arhitectural balnear în România………………….. 20

3.2 Studii de caz:…………………………………………………………….. 21
3.2.1 JIKKA, Issei Suma……………………………………………….... 21
3.2.2 Bridgepoint Active Healthcare, Stantec Architecture + KPMB
Architects + HDR Architecture + Diamond Schmitt Architects..... 24
3.2.3 Ming-Tang Hot Spring Resort, CT Design...................................... 26
3.2.4 Eskisehir Hotel and Spa, GAD Arhitecture..................................... 28
Partea IV
Premise ale proiectului de diplomă, Resort balnear în Techirghiol……... 31
4.1 Contextul prediplomei………………………………………………... 31

4.2 Program de intervenție arhitecturală………………………………….. 33
4.3 Concluzii…………………………………………………………….... 35
Partea V
Bibliografie……………………………………………………………….. 36
Webografie……………………………………………………………….. 37
Lista ilustrațiilor………………………………………………………….. 41
ANEXE…………………………………………………………………... 46
Sănătate prin simbioza dintre natură și arhitectură
Planul de idei
Partea 1
Prima parte prezintă metodele de cercetare abordate, cuvintele cheie ale lucrării și
relevă argumentul acesteia, în contextul unei societati „pe repede înainte” și în continuă
dezvoltare, a stilului de viață contemporan, expunând astfel consecințele și tendința de
rezolvare a acestora prin turismul balnear într-o perspectivă europeană. De asemenea vorbește
despre situația actuală a acestei ramuri a turismului în Romania și dezvoltarea ei, pe baza unor
lucrări de referință în domeniu.
Partea II
A doua parte își propune definirea și prezentarea a câtorva concepte și factori specifici
unei abordării arhitecturale, ce amplasează în centrul său omul și care au făcut subiectul unor
lucrări de referință ce le demonstrează valabilitatea și puterea terapeutică. De asemenea pune
accentul și pe relația dintre utilizator, context natural și arhitectură și cum cele două entități ii
pot influența sănătatea sau chiar grăbi vindecarea.
Partea III
Acestă parte urmărește trasarea unui răspuns al arhitecturii contemporane în

problematica spațiilor de tratament și recuperare, având în vedere calitățile pe care trebuie să
le exprime o arhitectură ce se raportează la om, prin analiza critică și punerea în lumină a unor
principii și concepte ce au stat la baza abordării și rezolvării provocarilor aduse de tema de
proiectare și de contextul aferent fiecărui studiu de caz selectat. De asemenea partea a treia
prezintă un scurt istoric și evoluția programului de arhitectură balneoterapeutic, pe teritoriul
României.
Partea IV
Ultima parte a lucrării prezintă o analiză a contextului prediplomei punând accent pe

elementele de tip natural și antropic ce încadrează și justifică recunoașterea pe plan național și
internațional a stațiunii balneare Techirghiol. Împreună cu acestea se prezină posibilitățile de
intervenție arhitecturală pentru îmbunătățirea calității serviciilor stațiunii și considerentele
finale sub forma unor concluzii asupra lucrării de față.
1
Partea I
Introducere
1.1 Argument
„ To keep the body in good health is a duty…

otherwise we shall not be able to keep our mind strong and clear.
Gautama Buddha”
Societatea contemporană este caracterizată de dinamism, complexitate și tehnologie.

Toate acestea duc la un ritm de viață haotic, în care fiecare individ este setat să îndeplinească
cât mai multe sarcini în cât mai puțin timp. Chiar dacă acest ritm de viață activ lasă impresia
că tinde să fie unul sănatos, se crează un paradox deoarece agitația și haosul, împreună cu
tehnologia care a ajuns să aibe un loc, poate prea important în viețile noastre, produc un
dezechilibru al stării de sănătate a omului, ducând astfel la o slăbire a organismului și la
apariția diverselor afecțiuni ce vizează atât persoanele mai in varstă, cât și tinerii.
Stilul de viață al omului se conturează în jurul profesiei acestuia, chiar dacă lucrezi
într-o fabrică în care trebuie să stai opt ore în picioare sau lucrezi la birou, în fața unui ecran,
afecțiunile ce pot aparea sunt similare, în primul caz datorate poate timpului insuficient
acordat odihnei, iar în cel de-al doilea caz sedentarismului. Aceleași simptome ale societății
contemporane sunt identificate și de către economistul Bălănescu Mihaela Diana(2008,p9).
Aceasta subliniază tendința de orientare a populației către turismul balnear, fiind singura
formă de turism flexibilă, dacă poate fi numită așa, având concomitent rol medical dar și
profilactic datorat condițiilor stațiunilor balneare. De asemenea ea evidențiază efectul pozitiv
în sectorul economic și poziția ierarhică superioară a turismului balnear, potențialul turistic
suficient de variat al României și experiența locală de peste 200 de ani în balneoterapie.
Potrivit Autorității Naționale pentru Turism(2016,p5) din cauza îmbătrânirii populației
și a consecințelor stilului de viață actual, am asistat în perioada 2010-2015 la evoluția rapidă,
produsă prin asimilarea și raportarea la specificul local a procedeelor terapeutice împrumutate
din alte culturi, a turismului medical și de tip wellness & spa. Acestea au fost posibile prin
implementarea unor politici de marketing cu scopul lărgirii ariei căreia i se adresează.
Așa cum și istoria o arată, evoluția și dezvoltarea unei societăți aduce atât un aport
pozitiv la nivelul calității vieții prin rezolvarea unor probleme existente perioadei respective,
cât și un nou set de provocări care își caută răspunsuri în domenii precum sociologia,
economia, medicina, politica, arhitectura și nu numai. Dacă o parte din acestea și-au găsit
2
răspuns în diverse domenii, cel al arhitecturii este de a recrea o legătură sănătoasă între
contextul natural și cel antropic în care se alfă, raportându-se astfel la acesta și invocând
spiritul locului printr-o abordare de tip dezvoltare durabilă, îmbunătățind calitatea spațiilor,
fie ele interioare sau exterioare, și implicit, cum a fost menționat și mai sus, aducând un aport
pozitiv al calității vieții oamenilor ce trăiesc aceste spații.
1.2 Stadiul actual al cunoașterii
Prin poziția geografică favorabilă și structura geologică, România beneficiază de o

mare varietate de resurse minerale balneare ce o „situează pe locul întâi în Europa, deținând o
treime din resursele de ape minerale ale continentului”1, fiind precizat în Reactualizarea
Masterplanului pentru Dezvoltarea Turismului Balnear faptul că „cele mai noi cercetări
hidrologice consemnate au pus în evidenţă resurse hidro-minerale impresionante - peste 2.500
de izvoare şi de foraje”. Alături de resursele menționate bogăția balneară este potențată și de
către factorii climatici specifici teritoriului țării. Din păcate, așa cum menționează Constantin
Munteanu și Delia Cinteză(2011,p6) „numai 10% din izvoare sunt exploatate, din cauza
subfinanțării, a lipsei investitorilor dar şi datoritã decalajului de abordare a
cercetãrii ştiințifice”, ducând astfel la nevalorificarea întregului patrimoniu mineral terapeutic.
Așa cum cercetările de specialitate în domeniul balneologiei o arată, patrimoniul
resurselor terapeutice este unul vast, protejat de o legislație destul de riguroasă, format din
ape minerale provenite din izvoare, lacuri sau foraje, nămoluri și gaze terapeutice, saline și
bioclimate, cea mai diversificată arie corespunzând apelor minerale. În funcție de proprietățile
fizice, chimice și microbiologice acestea sunt clasificate astfel:
 Apele oligominerale prezintă componenți biologic activi, cu o mineralizare sub

1g/litru de substanțe solide dizolvate, acestea fiind utilizate pentru efectele
terapeutice diuretice, anti-inflamatorii, anti-spastice, relaxante muscular. Le
regăsim în stațiunile de la Călimănești-Căciulata, Olănești sau Slanic Moldova;
 Apele minerale alcaline și alcalino-teroase tratează afecțiuni gastro-duodenale, ale

ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul
calciului datorită conținutului ce cel puțin 1g/litru de saruri dizolvate, regăsindu-se
în localități precum Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Vâlcele, Buziaş sau
Lipova;
1
Bălănescu Mihaela Diana (2008), Perspective ale dezvoltării turismului balnear românesc pe piața europeană-
3
 Apele minerale cloruro-sodice sau sărate acoperă o gamă foarte largă de afecţiuni
datorită variației de concentrație de săruri, ioni de natriu și clor, din componența
sa, de acest aspect ținându-se cont și în modul de utilizare. În cazul în care
concentrația de săruri este până în 15g/litru cura este una internă, acționând astfel
asupra bolilor digestive, în bronşite cronice, rinite cronice, iar dacă această
concentrație este depășită, ajungând până la 250g, apele minerale sărate sunt
folosite în tratarea afecțiunilor reumatismale, post-traumatice, neurologice, artrite,
afecţiuni circulatorii și ginecologice. Proprietățile acestui tip de ape minerale sunt
valorificate în localități precum Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Techirghiol, Slãnic
Prahova, Govora;
 Apele minerale carbogazoase conțin cel puțin 1g/litru de bioxid de carbon, fiind
recomandate în tratarea afecţiunilor digestive, prin cura internă, dar și în tratarea
afecțiunilor urologice, circulatorii, prin cură externă. Le regăsim în localități de
renume ca Borsec, Tuşnad, Vatra Dornei;
 Apele minerale sulfuroase au un conținut de cel puțin 1mg/litru de sulf și sunt

utilizate împreună cu altele, în stațiuni ca Olănești, Govora, Călimănești-Căciulata,
dând naștere unor produse cu caracter mixt ce tratează, datorită rolului important
pe care îl are în organismul uman, afecţiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor
respiratorii sau ale circulaţiei cutanate;
 Apele minerale sulfatate sunt folosite pentru cură internă graţie efectului coleretic,
colecisto-kinetic şi purgativ în stațiuni balneare ca Slănic Moldova, Amara,
Govora, datorită concentrației de 1mg/litru de sulfați;
 Apele minerale feruginoase prezintă efecte farmaco-dinamice pentru tratarea

anemiilor secundare şi în diverse convalescenţe datorită conținutului de 10g/mie de
fier. Stațiuni ca Vatra Dornei, Tușnad, Covasna, Biborțeni pun în valoare
proprietățile curative ale acestei ape;
 Apele minerale iodurate cu cel puțin 1mg/litru de iod fac obiectul curelor externe
pentru tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice,
dermatologice. O concentrație mai mică de iod face posibilă cura internă cu
acţiune asupra ţesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului.
4
Oricare din cele două tipuri de cură se poate face în stațiuni precum Olăneşti,
Călimăneşti, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălţăteşti;
 Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de

apă minerală, fiind folosite la Şaru Dornei şi Covasna doar în cura internă, cu miza
unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism;
 Apele minerale radioactive conțin elemente ce emit radiații α, β, ɣ: (radiu, uraniu,

thoriu), în cantitate minimă de 80 u/1 și ajută în tratarea afecţiunilor reumatice,
neurologice periferice, dermatoze şi tulburări endocrine. Principalele izvoare şi
sonde de exploatare se găsesc la Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec,
Tuşnad și Slănic Moldova.
 Apele geotermale și termominerale au utilizări în cura externă şi recomandări

terapeutice numeroase, fiind exploatate în Geoagiu Băi, Herculane, Felix,
Călimănești;
 Lacurile terapeutice prezintă o compozitie chimică a apei care le definește ca

lacuri cu apă clorurată-sodică sau lacuri cu apă sulfatată-magneziană putând fi
folosită în tratarea a numeroase afecțiuni. Modul de formare le clasifică în trei
categorii:
o Lacuri sărate de concentrație mare ce s-au format prin acumularea apei în
depresiunile create în urma prăbușirii vechilor exploatări de sare din Slănic,
Telega, Ocnele Mari, Ocna Dejului, Cojocna, Ocna Mureş, Ocna Sibiului,
Sovata;
o Lacuri de liman, în această categorie încadrându-se lacul Techirghiol ce a
fost creat în urma separării unui vechi liman de Marea Neagră printr-un
cordon sedimentar, ce a avut drept consecință mineralizarea puternică a
apei prin procesul evaporării;
o Lacuri de câmpie regăsite îndeosebi în zona Campiei Române în stațiuni
precum Balta Albă, Amara;
 Nămolurile terapeutice sau peloizii sunt utilizați încă de dinaintea efectuării

primelor studii științifice care le atestă calitățile curative în tratarea afecțiunilor
reumatismale. Datoriță modului de formare natural, a consintenței și alcătuirii
chimice namolurile sunt clasificate in trei categorii:
5
o Nămolurile sapropelice se găsesc pe fundul lacurilor Techirghiol, Amara,

Ocna Sibiului, Sovata ca niște acumulări de culoare neagră, bogate în
substanțe organice aflate în diferite stadii de descompunere cu un procentaj
mai mare de 10% în nămolul uscat și hidrosuflură de fier coloidală2;
o Nămolurile minerale formate prin sedimentarea sărurilor din lacurile
minerale pe un suport argilos prezintă un conținut mai mic de 10% de
substanțe organice în nămolul uscat.
o Nămolurile vegetale sau de turbă prezintă același procedeu de formare ca și
în cazul celui sapropelic, diferența fiind făcută de faptul că organismele
prezente sunt de factură vegetală, în componența chimică regăsindu-se
procente ridicate de acizi humici, celuloză și substanțe proteice. Cele mai
comune localități în care își fac simțită prezența sunt Covasna, Borsec și
Mangalia Nord (turbă marină);
 Gazele terapeutice numite și mofete se întâlnesc în puține țări europene, printre
care se numără și România, fiind prezente în Tușnad, Covasna, Borsec sau Buziaș.
Cercetările chimiștilor relevă prezența gazului radioactiv radon ceea de face ca
mofetele să fie foarte utile în cure externe pentru tratarea afecţiunilor circulatorii
periferice, hipertensiune arterială, afecţiuni ale sistemului nervos sau în afecţiuni
reumatice.
 Saline terapeutice, exploatate îndeosebi pentru tratarea afecțiunilor respiratorii prin

speleoterapie datorită climatului specific, se regăsesc la Praid, Târgu Ocna, Slănic
Prahova, Turda.
 Litoralul Mării Negre prezintă trei factori naturali folosiți în scop terapeutic:
valurile mării folosite în procedura numită talasoterapie (masajul valurilor), nisipul
utilizat pentru împachetări cu nisip (psano-terapie) sau pentru termoterapie,
procedură ce presupune mersul prin nisip fierbinte și aerosolii marini formați prin
spargerea valurilor și evaporarea apei marine, procedura terapeutică constând în
inhalarea acestora cu scopul remedierii problemelor respiratorii;
 Factorii bio-climatici ce prin diversitatea lor se împart în mai multe categorii:

o bio-climatul excinant de stepă și cel maritim folosite în cura helio-marină;
2
Hidrosuflura de fier reprezintă motivul mirosului specific, puternic și înțepător de sulf
6
o bio-climatul sedativ-indiferent ce este recomandat pacienților ce nu pot

suporta stresul factorilor climatici;
o bio-climatul tonico-stimulent de munte recomandat în scopul îmbunătăţirii
activităţii cardio-circulatorii, respiratorii, pentru echilibrarea sistemului
nervos central și a metabolismului şi pentru creşterea imunității;
o micro-climatul peșterilor și salinelor exploatat în tratarea afecțiunilor
respiratorii cronice.
Actualmente „în țara noastră sunt prezente 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin
resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanță națională cu recunoaștere
și pe plan european”3. Cu toate că astăzi recunoașterea pe plan internațional a stațiunilor
balneare românești aduce mii de turiști străini anual dornici de a se revitaliza prin paleta largă
de tratamente ce li se oferă, „baza tehnico-edilitară suferă de o degradare continuă”4 din lipsa
de interes și fonduri, lucru ce poate duce la o scădere a numărului de turiști ce apelează la
proprietățile curative ale stațiunilor de profil. Elementele primordiale ale bazei tehnico-
edilitare sunt definite de către unitățile de cazare, alimentație publică și tratament, pe lângă
acestea existând și altele a căror importanță nu trebuie neglijată. Aspectul, calitatea spațiilor în
care sunt cazați sau își desfăsoară procedurile, dar și calitatea serviciilor oferite nu trebuiesc
ignorate deoarece acestea reprezintă informații vitale, referitoare la stațiunea sau localitatea
balneară, ce îi pot influența dezvoltarea, într-o direcție pozitivă sau negativă, în timp.
În scopul dezvoltării turismului balnear local primul pas făcut a fost acela de întocmire
a unei analize a situației actuale a acestuia. Datele culese de către autorii Masterplanului
Pentru Dezvoltarea Turismului5 de la Institutul Național de Statistică relevă faptul că în
perioada de referință a studiului, s-au înregistrat „fluctuații slabe, cu o tendinta generală de
scădere în perioada 2011-2014, în urma unei creșteri consistente în 2011 versus 2010” în
evoluția sosirilor în stațiunile balneare (Figura 1), dar și o scădere în evoluția capacității de
cazare în stațiunile balneare naționale datorată apariției de noi unități de cazare, tip pensiune
(Figura 2).
3
https://www.scribd.com/doc/36173067/Turismul-Balnear-in-Romania (p 156)
4
Ibidem (pag 152)
5
Autoritatea Națională pentru Turism (2016), Reactualizare Master Plan Pentru Dezvoltarea Turismului
Balnear
7
Așa cum menționează Bălănescu

Mihaela Diana(2008,p14) dezvoltarea
segmentului de turism balnear ar trebui
să pună accent pe modernizarea bazelor
de tratament prin schimbarea aparaturii
de specialitate cu una modernă și
îmbunătățirea calității spațiilor, dar și pe
diversificarea ofertei de cure terapeutice Figura 1, sursă date INS
prin adăugarea celor de tip profilactic, de

întreținere și medicină alternativă,
specifice pieței wellness. De asemenea
specializarea ofertei pe noi categorii cum
ar fi turism balnear pentru tineri sau
sportivi, dezvoltarea unor acțiuni de
agrement, dar și creșterea calității
serviciilor prin ridicarea standardelor Figura 2, sursă date INS
personalului reprezintă alte puncte care ar trebui să fie luate în considerare pentru dezvoltarea
într-o direcție sănătoasă a turismului balnear din România.
1.3 Scopul și obiectivele cercetării
Subiectul sănătății omului este unul destul de discutat în cadrul societății actuale
deoarece cu evoluția vine și un nou set de probleme de sănătate. Scopul prezentei lucrări este
acela de a aduna la un loc informații de specialitate din domeniul balneologiei și arhitecturii
pentru a putea forma o bază educațională, care servește ca și suport teoretic al propunerii de
proiect pentru prediplomă și implicit diplomă.
O1 Trasarea unor direcții de dezvoltare a unui turism medical „sănătos” prin abordarea
unei arhitecturi ce reconsideră relațiile dintre aceasta, om și mediu.
Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de înțelegerea situației actuale a
balneoterapiei din România cu tot ceea ce implică aceasta, dar și raportarea la tendința de
dezvoltare a acesteia și întelegerea unor principii ce au capacitatea de a se ridice la standardul
de cerut de societate.
8
O2 Găsirea unui raspuns la întrebarea: Cum arhitectura poate să participe în procesul

de vindecare sau dacă poate deveni chiar instrument al vindecării?
Pentru găsirea unui răspuns adecvat la această întrebare este nevoie să aruncăm o
privire asupra studiilor și conceptelor ce fac corp comun cu arhitectura prezentă astăzi și care,
prin feedback-ul pozitiv, le demonstrează valabilitatea.
O3 Identificarea unor modele arhitecturale ce corespund unei abordări multisenzoriale.

Identificarea modelelor adecvate presupune o analiză critică asupra răspunsului
arhitecturii de astăzi la problematica spațiilor terapeutice, exemplificat prin studii de caz, ce
au ca numitor comun modul în care ambianța spațiului se răsfrânge asupra stării psihice a
utilizatorului.
1.4 Metodologia cercetării
Metoda de cercetare folosită în realizarea acestei lucrări teoretice este una hibridă ce
combină cercertarea bibliografică interdisciplinară, din domenii specializate precum turismul,
balneologia și arhitectura cu abordarea fenomenologică a caracteristicilor și ideologiilor
comune acestor arii profesionale, având ca și criteriu esențial raportarea obiectului de
arhitectură la contextul regiunii de care aparține.
Studiul pleacă de la analiza factorilor ce determină starea de sănătate a societății
contemporane, mergând către o detaliere a situației turismului balnear românesc și a
tendințelor și cerințelor de piață actuale în aria arhitecturii curative. Acesta continuă cu
analiza unor exemple de arhitectură contemporană cu specific medical, ce reușesc să răspundă
cerințelor și provocărilor generate de tema de proiectare. Lucrarea se încheie cu detalierea
contextului și a datelor de temă ce fac obiectul studiului prediplomei.
1.5 Cuvinte cheie
BALNEOTERAPIA – Este o formă de tratament medical ce constă în folosirea

metodică a acțiunii factorilor climaterici, a apelor termale sau reci și a namolurilor în scopul
tratării sau prevenirii unor afecțiuni ce pot crea disconfort sau care pot amenința integritatea
sănătății individului;
MULTISENZORIAL – Acest termen compus se referă cu precădere la simțurile

omului, mai exact la „producerea senzațiilor sau receptarea stimulilor externi sau interni”
așa cum Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul senzorial. Conceptul de
9
multisenzorial definește un mod de abordare arhitectural, ce prin apelul făcut la toate simțurile
omului, reușește să creeze o imagine completă a spațiului utilizat și îl face pe individ să
trăiască spațiul cu toată ființa sa.
SIMBIOZĂ – Așa cum este explicată și în Dicționarul explicativ al limbii române,

simbioza reprezintă „o formă de conviețuire reciproc avantajoasă între două specii diferite
de organisme”, în cazul lucrării de față cele două organisme fiind reprezentate de mediul
natural și cel antropic al obiectului de arhitectură;
SPAȚIU TERAPEUTIC – Este definit de către Laurie Moskowitz Corrois ca fiind un

mediu realizat intenționat cu scopul de a spijinii starea de bine a utilizatorilor, maximizând
experința senzorială trăită. Aceasta menționează și faptul că planificarea unui spațiu terapeutic
se bazează pe înțelegerea și respectarea mediului înconjurător, fiind totodată conștient de
scopul acestuia;
SUSTENABILITATEA – Reprezintă un concept teoretic, cu aplicabilitate în practica

de arhitectură, ce se referă la o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător, prin
abordarea unor principii clar definite ce pun accentul pe calitatea habitatului și sănătatea
utilizarorului.
TURISMUL BALNEAR – Reprezintă o activitate ce presupune deplasarea, în afara

localității de reședință, în stațiuni sau localități ce întreprind activități medicale pe baza
resurselor minerale terapeutice aferente lor, cu scopul tratării sau prevenirii unor afecțiuni;
Partea II
Interrelaționare în scop terapeutic
2.1 Relația om - natură
Legătura omului cu natura a fost una specială încă de la începutul timpului. Până în
momentul în care evoluția omului și a tehnologiei a permis apariția și migrarea acestuia către
mari zone urbanizate acesta a învățat să respecte și să trăiască în armonie cu natura, intuind
importanța și beneficiile pe care aceasta le are atât asupra psihicului cât și a fizicului uman.
Dezvoltarea și avansul tehnologic resimțit de la momentul perioadei industriale până
în prezent au dat omului uneltele necesare cu care acesta poate prezice fenomene naturale, de
la schimbările atmosferice și până la evitarea unor catastrofe din cauze naturale, dar și cele ce
10
îi oferă posibilitatea alterării acesteia ducând astfel la un dezechilibru al ecosistemelor de

pretutindeni resimțite în ultimii ani, dovadă a acestor schimbări negative stând fenomenul de
încălzire globală.
Conștientizarea disfuncționalităților apărute la nivelul mediului natural a condus la
realizarea unor cercetări de specialitate, atât în aria ecologiei cât și în cea a psihologiei umane,
demonstrând astfel necesitatea refacerii echilibrului natural în scopul minimizării impactului
negativ pe care, lipsa acestuia, il are asupra sănătății fizice și psihice a omului, dar și a
viitorului omenirii. O concluzie a câtorva studii psihologice, realizate la universități de
prestigiu în domeniu, este prezentată într-un articol scris de către Ina Nițuleac, aceasta
afirmând că cercetările arată o creștere a stărilor de anxietate, depresie și agresivitate, prezentă
fiind și atitudinea materialistă și egoistă în rândul persoanelor care nu au contact o perioadă
îndelungată cu natura, riscând astfel apariția unor boli cronice, spre deosebire de cei care își
desfășoara anumite activități în cadrul natural unde se manifestă o reducere a nivelului stărilor
menționate mai sus. Cu scopul găsirii unei soluții la „criza ecologică mondială din 1929-
1933”6 a fost elaborat conceptul de dezvoltare durabilă, concept ce astăzi reprezintă calea
către un viitor conștient.
Comisia Brundtland definește conceptul de dezvoltare durabilă ca fiind cel „care
îndeplinește nevoile generației prezente fără a pune în pericol posibilitatea ca generațiile
viitoare să își satisfacă nevoile proprii. Aceasta oferă o viziune asupra progresului care
integrează obiectivele de scurtă și lungă durată, acțiuni globale și locale și problemele sociale,
economice și de mediu, ca un tot unitar și inseparabil care stă la baza progresului omului.”7
Pentru ca acest concept să poată fi implementat, el se bazează pe o serie de principii ce
resfâng gândirea la nivel global în acțiuni locale, aducând în discuție relația dintre dezvoltarea
economică, socială și problemele de mediu sub acoperișul unei analize SWOT. Principiile
conceptului sunt marcate de limitarea utilizării resurselor epuizabile și identificarea unor
alternative la acestea, studierea consecințelor pe termen lung și mediu a noilor tehnologii,
repararea deteriorărilor produse asupra mediului natural, informarea și educarea populației,
dar și implicarea comunitară.
Subiectul aplicării conceptului de dezvoltare durabilă în arhitectură a fost discutat la
Bienala de Arhitectură București din 2008 unde Președintele Asociației Europene pentru
6
http://www.anpm.ro/dezvoltare-durabila
7
Text original: Sustainable Development stands for meeting the needs of present generations without
jeopardizing the ability of futures generations to meet their own needs – in other words, a better quality of life
for everyone, now and for generations to come. It offers a vision of progress that integrates immediate and
longer-term objectives, local and global action, and regards social, economic and environmental issues as
inseparable and interdependent components of human progress (http://ec.europa.eu/environment/eussd/)
11
Educație în Arhitectură a menționat faptul că „ în prezent, orice idee poate deveni realitate în
arhitectură. Combinația de polimeri sintetici și proiectarea pe computer face ca orice formă să
devină posibil de realizat. Pericolul este însă acela ca obiectul de arhitectură să devină
impersonal, forma conducând astfel conținutul. Arhitectura ar trebui să fie percepută mai
degrabă ca un câmp activ de energie, decât ca o înlănțuire de spații izolate, activate de o
compoziție formală. Arhitectura devine o matrice care transformă, modelează, mediază
conexiunile între spațiu și utilizatorul acestuia.”8 Cuvintele acestuia denotă o gândire
profundă a arhitecturii, una care se raportează atât la calitatea și „povestea” spațiului, cât și la
o utilizare eficientă a materialelor și tehnicilor de construcție cu scopul reutilizării acestora
pentru reducerea amprentei de carbon a clădirii și diminuarea impactului asupra resurselor
epuizabile, dar și asupra sănatății utilizatorului, prin folosirea unor materiabile regenerabile
dacă este posibil și prin dezvoltarea unor soluții arhitecturale ce au un impact minor asupra
mediului natural.
2.2 Relația natură – arhitectură
Arhitectură Sustenabilă
În urma conceptului de dezvoltare durabilă prezentat la punctul anterior a apărut, ca o

consecință a conștientizării situației mediului conceptul de arhitectură sustenabilă,
cunoscută și numele de arhitectura verde. Conceptul este definit de către Amany Ragheb,
Hisham El-Shimy și Ghada Ragheb ca fiind „teoria, știința și stilul arhitectural gândit și
construit în acord cu principiile unei abordări eco-friendly, prin încercarea reducerii la
minimum a consumului de resurse implicate atât în construcția cât și utilizarea și funcționarea
clădirii, punând accentul deasemenea și pe diminuarea daunelor făcute mediului, survenite din
procesul construirii obiectului arhitectural.”9
Prin principiile după care s-a dezvoltat arhitectura verde, aceasta aduce beneficii în
plan social prin prisma îmbunătățirii calității habitatului interior, în plan economic prin
reducerea costurilor de funcționare și utilizare a imobilului, dar și în sfera ecologică prin
conservarea resurselor naturale, reducerea poluării și a degradării naturii. Îndeplinirea
8
Per Olaf Fjeld, aticol despre Dezvoltare durabilă în arhitectură,
http://www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=120&cat_id=45
9
Text original: The Concept of Green Architecture, also known as "sustainable architecture" or "green building,"
is the theory, science and style of buildings designed and constructed in accordance with environmentally
friendly principles. Green architecture strives to minimize the number of resources consumed in the building's
construction, use and operation, as well as curtailing the harm done to the environment through the emission,
pollution and waste of its components.
12
scopului principiilor caracteristice conduce către obiectivul major al acestui tip de abordare
arhitecturală, și anume realizarea de clădiri ce au 0 consum numite și clădiri pasive. Acestea
sunt caracterizate de:
 Conformarea geometrică a clădirii și orientarea fațadelor acesteia pe direcții ce
favorizează o bună luminare și ventilare naturală, crescând astfel calitatea
condițiilor de viață din interior;
 Folosirea unor surse de energie alternativă (lumina și căldura soareului,
căldura pământului) pentru creșterea eficienței energetice;
 Alegerea unor sisteme și subsisteme constructive potrivite ce potențează
impactul pozitiv al acestui tip de arhitectură asupra mediului, exemplare fiind
acoperișurile sau fațadele verzi ce au marea calitate de filtru natural al aerului,
purificându-l și scăzându-i temperatura pe aria în pe care se desfășoară,
ajutând totodată la diminuarea emisiilor de CO2;
 Utilizarea materialelor naturale locale, folosirea celor recilate sau a celor care
au un conținut reciclat, produse local, pentru a diminua amprenta de carbon
emanată în atmosferă prin fabricarea, transportarea și punerea în operă a
acestora, dar și datorită faptului că ele „crează legături strânse între obiectul
construit şi sit.”10;
 Colectarea, filtrarea și reciclarea apelor pluviale în circuitul închis al clădirii
pentru folosirea acesteia ca apa gri;
 Utilizarea eficientă a spațiului interior și exterior;
 Amenajări exterioare de tip peisager cu scopul îmbunătățirii calității acestuia
din punct de vedere al habitatului local.
Arhitectura pasivă sau sustenabilă promovează, pe lângă aspectele de protecție și

refacere a mediului înconjurător, o modalitate sănătoasă de a locui un spațiu, deoarece după
cum bine se știe atât omul cât și clădirile se pot „îmbolăvi”. O conlucrare necorespunzătoare
cu mediul, alegerea unor soluții nepotrivite pentru condițiile prezente sitului, mentenanța prost
realizată sau punerea în operă greșită a elementelor constructive conduc la îmbolnăvirea
clădirii și implicit a celui care îi utilizează spațiile. Evitarea acestor probleme și utilizarea
unor obiecte arhitecturale ce corespund cerințelor de sănătate și mediu actuale conduc la
starea de bine a utilizatorului, crescându-i productivitatea și având grijă de sănătatea acestuia.
10
Chirvai Dana, Voiculeț Alina, Solon Marius, Ambientul sustenabil între tehnologie și expresivitate, p 173
https://argument.uauim.ro/f/argument/attachment/ARG6_Chirvai_Voiculet_Solon.pdf
13
Landscape Architecture
Se spune că „omul sfințește locul”, această vorbă din bătrâni sugerează faptul că peste
tot pe unde omul a umblat, acesta a lăsat ceva în urmă, o mărturie a faptului că a trecut pe
acolo. În cele mai multe cazuri mărturia constă în prezența unui obiect arhitectural inspirat din
imaginea naturii, ce îi satisface nevoia de adăpost.
Preluarea imaginii caracteristice a locului, face ca arhitectura și cadrul natural să
coexiste în echilibru, fără existența unui raport de subordonare între cele două. Cu timpul
starea de echilibru a fost perturbată de căutările omului pentru o viață mai bună, peisajul
ajungând astfel să se supună regulilor acestuia, devenind parte integrată a ansamblului
construit. Antropizarea peisajului și căutările nesfărșite pentru realizarea unui context ce pune
în valoare obiectul arhitectural au dat naștere unei noi discipline.
Steffen Nijhuis(2013, p53) menționează faptul că, termenul landscape architecture a
apărut la începutul secolului al XIX-lea definind „o disciplină academică și o profesie ce
folosește principii din domeniile artei, fizicii și cel al științelor sociale în procesul de
planificare și conservare a mediului, cu scopul de a îmbunătății și a asigura o dezvoltare
armonioasă a sistemelor naturale și culturale, dar și proiectarea de spații exterioare, punând
accentul pe aspectele funcționale, estetice și ecologice ale acestora”11. Tot acesta identifică
faptul că arhitectura peisajului se dezvoltă pe trei ramuri numindu-le landscape planning,
landscape design și landscape management. Ramura de landscape planning se ocupă cu
găsirea unor concepte și moduri de utilizare a cadrului natural și urmărește îndeaproape
dezvoltarea acestuia, cea de design acordă atenție aspectelor funcțional-estetice și simbolice
ale spațiului ce au consecințe în cadrul socio-cultural și economic, iar cea de management se
axează pe unicitatea caracteristicilor spațiului și pe utilizarea resurselor acestuia.
În prezent omul s-a deconectat de la natură, fiind ocupat să țină pasul cu evoluția
rapidă a societății din care face parte. Această deconectare se materializează prin prezența
unei atitudini egoiste ce dictează o dezvoltare urbană ce nu ține cont de contextul natural și
bineînțeles, de calitățile și beneficiile pe care natura le are asupra spațiilor și a psihicului
uman. În acest sens în cartea Theory in Landscape Architecture: a Reader, Elizabeth
Meyer(2002,p22), identifică trei roluri pe care arhitectura peisagistică le îndeplinește
concomitent: cel de punte, de mediator și de meditație. Prin exercitarea acestor trei roluri
11
Text original: “A profession and academic discipline that employs principles of art and the physical and social
sciences to the processes of environmental planning, design and conservation, which serve to ensure the long -
lasting improvement, sustainability and harmony of natural and cultural systems or landscape parts thereof, as
well as the design of outdoor spaces with consideration of their aesthetic, functional and ecological aspects”
14
conceptul de landscape architecture reușește să refacă o legătură benefică a naturii cu

societatea, găsind astfel o cale de conviețuire și oferindu-i omului un spațiu dinamic ce emite
o stare de bine, în care acesta se poate ascunde de agitația orașului.
Amenajările peisagistice din cadrul unui oraș constituie astfel spații de respiro ce au
capacitatea de a schimba modul în care este perceput contextul din jurul său și de a conecta
elementele funcționale și sociale ale acestuia într-un cadru umil și plăcut.
2.3 Relația om – arhitectură
Evidence-Based Design
Un sondaj de opinie realizat la cererea CABE (Commission for Architecture & the Built
Environment) în anul 2002, arată că 81% din persoanele participante sunt interesate de modul
în care arată și se simte cadrul construit, iar 85% au fost de acord cu faptul că un bun design
potențează calitatea vieții și modul în care acesta este perceput de către cei cu care intră în
contact. Așa cum multe studii o arată, un design de calitate nu se oprește doar la partea
estetică, ci merge mai departe, încercând să dea un răspuns corect necesităților funcționale și
spirituale ale utilizatorului bazându-se pe experiențe și studii acumulate și demonstrate de-a
lungul timpului.
Arhitectura reprezintă un domeniu în care termenul de interdisciplinaritate este la
ordinea zilei, preluând și folosind dovezi palpabile dintr-o mare de studii din diverse
discipline cu scopul realizării unor spații în care societatea își poate desfășura activitățile.
Dată situația actuală a unor astfel de spații în care populația unei așezări trebuie să învețe sau
să muncească sau chiar să primească tratament pentru afecțiunile de care suferă, putem
observa o lipsă a calității acestor spații, datorată dezinteresului față de modul în care acestea
sunt percepute de către utilizatori și față de cum ele le pot influența starea de spirit și
sănătatea. Pentru atenuarea acestui deficit, D. Kirk Hamilton(2008,p5) aduce la cunoștință
faptul că, arhitectții au simțit nevoia de a-și lărgi aria de cercetare, acordând astfel atenție
studiilor și cercetărilor din domenii pe care până acum nu le-au luat în considerare.
Conștientizarea faptului că arhitectura a utilizat dintotdeauna informații demonstrare sțiințific
și continua aprofundare și mărire a bazei informaționale, a dat naștere conceptului de
evidence-based design, termenul subliniind astfel importanța folosirii unor date credibile în
scopul infuențării procesului de proiectare pentru realizarea unui produs final de calitate.
Acest concept este folosit în general în actul de creare a clădirilor din domeniul
sănătății, punând accent pe faptul că un ambient plăcut și liniștitor ajută la grăbirea procesului
15
de recuperarea a pacienților, prima atestare a beneficiilor unui cadru prietenos fiind făcută de
către Roger Ulrich în anul 1984 prin lucrarea View through a Window May influence
Recovery from Surgery în care acesta demonstrează pe baza unui experiment, beneficiile pe
care o priveliște naturală le are asupra recuperării pacientului.
Cynthia McCullough(2010,p1) identifică motivele pentru care conceptul de evidence-
based design s-a dezvotat atât de mult și a devenit o parte importantă a procesului de
proiectare a unităților medicale:
 Nevoia de îmbunătățire a condițiilor și aducerea la standardele contemporane a
clădirilor vechi cu specific medical;
 Cerințele de piață impuse de competitivitatea serviciilor de sănătate;
 Nevoia de eficiență operațională prin îmbunătățirea calității spațiilor și a
personalului medical;
 Progresul rapid al tehnologiei ce impune gândirea unor spații adaptabile noilor
exigențe;
 Nevoia de intimitate resimțită de către pacienți;
 Necesitatea reducerii accidentelor și îmbolnăvirilor survenite din cauza
condițiilor inadecvate a centrelor medicale existente.
De asemenea ea menționează constanta căutare a personalului administrativ de
îndeplinire a acestor nevoi, fără implicarea unor costuri foarte ridicate. Evidence-based design
recomandă o modalitate eficientă de lucru, prin pornirea procesului de proiectare cu
colectarea, cunoașterea și interpretarea datelor necesare, în scopul alegerii deciziilor potrivite
încă din faza incipientă a proiectului, reușind astfel să reducă costurile, dar și să ofere o
imagine de ansamblu a rezultatului. Imaginea de ansamblu oferită nu se referă doar la
ilustrarea unei volumetrii a obiectului ci la un model încărcat cu date relevante, ce folosesc pe
toată perioada dezvoltării proiectului, construcției, dar și după darea în folosință a acesteia.
Perioada definită de abordarea funcționalisă a arhitecturii a creat pentru proiectarea pe
bază de dovezi un fundament solid, ce oferă informații prețioase despre modul în care
funcționează diverse spații, dar care, în același timp, nu reprezintă „un set de reguli și
standarde stricte” și „nu îngrădește creativitatea arhitectului”12. De asemenea proiectarea pe
bază de dovezi nu este un rețetar cu soluții gata de pus în practică, deoarece ar intra în
contradicție cu caracterului flexibil pe care îl promovează.
12
D. Kirk Hamilton, David H. Watkins (2009), Evidence-Based Design for Multiple building Types, John Wiley
& Son, Inc., Hoboken, New Jersey, ISBN 978-0-470-12934-0, p14-15
16
Steve LaHood și Marcia Vanden Brink fac o paralelă în partea a doua a cărții
Evidence-Based Design for Healthcare Facilities(2010, p20-21) între funcționalitatea unei
centru de îngrijire medicală și cea a unui teatru, separând astfel spațiile în două categorii on-
stage spaces și off-stage spaces. Exact ca în cazul unui teatru ceea ce are loc on-stage
reprezintă spațiul cu care spectatorii iau contact, foayerul, sala, scena, traduse în spațiile
unității medicale ca fiind cele în care pacienții și familiile acestora au acces, săli de așteptare,
saloane, iar ceea ce se desfășoară off-stage, în culise, este marcat de spațiile personalului
medical. Cu toate acestea, în cazul centrelor medicale există totuși o excepție care estompează
definirea clară dintre public și privat caracterizată de acele locuri în care atât pacientul cât și
personalul medical se întrepătrund, dar în care rudele sau însoțitorii nu au acces, cum ar fi
lifturile pentru transportul pacienților.
Pe lângă funționalitatea corectă impusă de destinația clădirii, conceptul de proiectare
pe bază de dovezi aduce în discuție și partea estetică a acesteia, sugerând faptul că un
domeniu de activitate nu trebuie să se desfășoare în instituții standardizate ci acestea trebuind
să aibe o identitate proprie ce le face recognoscibile.
După cum bine se știe tema esteticii este una foarte subiectivă din cauza faptului că
interpretarea acesteia, îmi place-nu îmi place, ține foarte mult de mediul social și cultural din
care individul provine, dar și de vârsta și experințele proprii ale acestuia, clar fiind faptul că
prezența unor elemente, precum lumina naturală, culoarea sau textura materialelor,
armonizate în cadrul spațiului creat, duc la formarea unei stări ce acționează la nivelul
subconștientului stimulând concomitent mai multe simțuri.
Arhitectura multisenzorială și elementele de percepție
Prin natura sa, omul are capacitatea de a trăi și interacționa cu spațiul ce îl înconjoară,
fenomen ce se manifestă încă de la vârste fragede când, utilizându-ne de simțurile pe care le
avem în posesie, încercăm să realizăm ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Această tentativă
incipientă de cunoaștere a mediului proxim ne formează o bază de informații ce se distribuie
către toate simțurile, urmând ca volumul ei să se extindă pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Interacțiunea cu mediul proxim se realizează cu ajutorul celor cinci simțuri primordiale cel
vizual, auditiv, olfactiv, simțul gustului și cel tactil.
Societatea actuală este definită de cultura vizualului, a privirii de la distanță, ceea ce
lasă de înțeles că omul contemporan se bazează doar pe simțul vizual în perceperea spațiului
ce îl înconjoară, fiind doar un spectator al actului artistic ce se desfăsoară în jurul lui. Despre
17
criza „pierderii simțurilor” prin bazarea doar pe cel al văzului, vorbește și Juhani Pallasmaa
în prima parte a cărții The Eyes of The Skin indicând faptul că aceasta reprezintă o
reminiscență a perioadei moderniste, perpetuată până în prezent în domeniul arhitecturii, care,
pentru a menține pasul cu dezvoltarea tehnologică, riscă să devină abstarctă și impersonală.
Perceperea spațiului arhitectural doar prin simțul vizual ridică o barieră, între om și
aceasta, ce nu-i mai permite citirea și întelegerea pe deplin, ca un întreg, conducând astfel la
pierderea esenței arhitecturii. Reconectarea celor doi participanți ai dialogului se poate
îndeplini prin intervenția celorlalte simțuri, dar și prin expresia materialității obiectului
arhitectural care transmite informații prețioase către receptor precum actorii care se ajută de
expresiile faciale și limbajul corpului pentru a transmite emoție către spectatori.
Dacă vederea este simțul ce ne ajută să interacționăm de la distanță, sunetul este cel ce
ne conectează cu mediul proxim și cu prezentul grație faptului că fiecare spațiu are un sunet
caracteristic. Din acest considerent arhitectura trebuie văzută ca o cutie de rezonanță ce poate
provoca diverse trăiri sau sentimente de tipul intimitate sau monumentalitate, atracție sau
repulsie, celui ce interacționează cu acesta. Dimensiunea acustică a arhitecturii contribuie în
mod semnificativ asupra percepției în ansamblu a unui spațiu, deoarece prin intermediul
acestui simț este posibilă conștientizarea distanței, adâncimii și materialității.
Este de reținut faptul că sunetul conlucrează cu imaginația în formarea unei imagini
mentale a spațiului, acest lucru fiind posibil datorită bagajului de informații format prin
asocierea unui sunet cu o imagine și acumulat de-a lungul timpului.
Ca și în cazul auzului, simțul olfactiv are capacitatea de a recrea imagini și amintiri
mentale a unor spații sau locuri cu care am interacționat și care au rămas în memoriea
subconștientului din anumite motive, oferind o percepție de ansamblu asupra contextului în
care ne aflăm.
Poate cel mai prezent stimul pe care arhitectura o poate oferi este acea al mirosului, el
fiind metaforizat de către Juhani Pallasmaa(1994,p44) sub forma unui perete invizibil ce se
dezvăluie în momentul în care ușa se deschide. Astăzi, dimensiunea olfactivă a arhitecturii a
fost pierdută din cauza dependenței omului contemporan de simțul vizual, astfel uitând că un
miros plăcut ca cel al cafelei proaspăt măcinate, poate să descrie un spațiu primitor ce te
îndeamnă să îl parcurgi, sau că unul neplăcut ca cel de clor, poate oferi o senzație de repulsie
față de respectivul spațiu.
Simțul tactil este cel mai sensibil dintre toate, întrucât pielea reprezintă învelișul
exterior al corpului uman, asupra căruia se răsfrâng stimulii prezenți în proximitate. Pielea
poate percepe informații legate de textura, greutatea, densitatea și temperatura unui material,
18
dar și despre atmosfera unui spațiu. De asemenea poate citi și simții timpul care a acționat
asupra unui material natural, ce a lăsat în urma sa patina caracteristică, dar și inexpresivitatea
și impersonalitatea unui material sintetic, nou, cum ar fi de pildă plasticul sau metalul emailat.
Fără percepția senzorială a pielii nu poate avea loc interacțiunea dintre trup și spațiu,
acesta fiind aplatizat de către ochi, asemenea unei forme bidimensionale și percepul în aceeași
manieră în care percepem informația dintr-o fotografie.
Ultimul simț ce ia parte în procesul trăirii unui spațiu arhitectural este cel al gustului.
Poate parea ciudat, dar și gustul joacă un rol foarte important în perceperea și formarea unei
senzații personale despre spațiu, lucru care este posibil cu ajutorul celorlalte simțuri, al
imaginației, al memoriei subconștiente și al bagajului informațional acumulat în timp.
După cum a fost prezentat mai sus arhitectura senzorială se bazează pe răspunsul
generat de simțurile corpului uman la acțiunea stimulilor din mediul înconjurător. O parte din
acești stimuli externi sunt reprezentați de:
 Lumina este un factor folosit din ce în ce mai creativ în arhitectură, datorită

beneficiilor pe care le are asupra stării de spirit a omului, dar și a faptului că
are capacitatea de a potența calitatea unui spațiu prin realizarea unei ambianțe
plăcute și tactile.
 Culoarea constituie un factor foarte subiectiv din cauza diferențelor ce țin de
background-ul cultural și social, de vârstă și sex, dar și de experințele proprii
ale omului. Cu toate că studiile arată că o anumită culoare stimulează
concentrarea sau poate crește apetitul, există posibilitatea ca din pricina unor
experiențe neplăcute din trecut, ce sunt asociate respectivei culori, impactul
psihologic al acesteia asupra individului poate să fie unul total diferit.
 Materialitatea și textura se referă la calitățile palpabile pe care un obiect le
posedă, ele transmițând, atât direct cât și indirect, informații despre tipul de
material, densitatea, vârsta, greutatea și temperatura acestuia.
Ca o scurtă sinteză a părții a doua pot spune că, prin abordarea unei atitudini
responsabile, ce încearcă să găsească o cale de conviețuire între mediul natural și cel
construit, dar și prin luarea la cunoștință a nevoilor umane, putem dezvolta o serie de spații
încărcate de semnificație, ce întregesc experiența senzorială pe care arhitectura o oferă,
livrând astfel un ambient ce produce o stare de bine.
19
Partea III
Arhitectura ca instrument al sănătății
3.1 Apariția programului arhitectural balnear în România
Calitățile resurselor minerale prezente într-un teritoriu cu aplasare geografică

favorabilă au fost valorificate încă din cele mai vechi timpuri, dovadă a acestei tendințe fiind
așezările ridicate în jurul acestora. Pe teritoriul românesc programul de arhitectură balneară a
apărut în perioada celor 165 de ani de colonie romană a Daciei, perioadă în care au fost
construite numeroase edificii igienico-sanitare și băi publice în prajma izvoarelor cu ape
minerale, cele mai mari regăsindu-se astazi la Băile Herculane, iar unele de mai mici
dimensiuni la Govora și Călimănești. La jumatatea Evului Mediu apar băile turcesti pe
teritoriul Țării Româneaști, al Republicii Moldova și al Dobrogei, perioadă urmată de o
scădere a interesului în proprietățile curative ale resurselor minerale locale. Cu sosirea anilor
1800 reapare și interesul pentru programul balnear românesc datorită curentelor filosofice
specifice perioadei, manifestat prin ridicarea de stabilimente de băi ce puteau oferii și cazare
pe o perioadă scurtă de timp. Perioada secolului următor este marcată de înființarea Societății
de Hidrologie și de apariția unor publicații de specialitate ce prezintă concluzii ale cercetărilor
științifice al resurselor minerale terapeutice.
„Institutul Național de Recuperare, Medicinã Fizicã şi Balneoclimatologie a fost
înființat în anul 1924 sub denumirea de "Institut de Balneologie", prin strădania susținută a
unor personalități marcante ale timpului ‐ medicale și nemedicale: din partea Ministerului
Sănătății, a Crucii Roșii Române, a Patriarhiei, a Ministerului Apărării Naționale şi alte
instituții. Demersul a fost materializat prin cedarea spațiului necesar de către Eforia
Spitalelor Civile în sediul Spitalului Brâncovenesc (construit în anii 1938‐1939). De
menționat că la acea vreme, a fost al doilea institut de profil din Europa (după cel din
Franța). Încă din secolul al XVIII‐lea (1773 Dr. Lukas Wagner) și continuând cu secolul
XIX (1821 Dr. Ladislau Pop, 1837 Dr. Stefan Vasile Episcopescu) secolul XX (1900, 1906
Dr. Alexandru Saabner Tuduri, 1904 Dr. Gh. Baiulescu) au realizat cercetări serioase în
domeniul zăcămintelor minerale, a lacurilor și a nămolurilor terapeutice, dovedind interesul
cercetătorilor față de aceste numeroase și valoroase bogății naturale cu efect
terapeutic. Ulterior s‐au efectuat numeroase și serioase lucrări de cercetare în domeniul
balneologiei și hidrologiei, publicate în două periodice medicale ‐ Revista Institutului de
Balneologie și Buletinul de Studii de hidrologie și balneologie. Marturie stă colecția acestor
publicații aflate în arhiva Institutului, cuprinzând apariții între anii 1924 și 1947. În anul
20
1949, Prof. Dr. docent Traian Dinculescu a pus bazele unui institut înnoit, cu concepții,
structuri și dotări mai complexe, cu activități adecvate epocii și dezvoltării rapide a
explorării și exploatării zacămintelor minerale terapeutice. Profesorul Dinculescu a atras în
rândurile Institutului prestigioase personalitați medicale care și‐au adus contribuțiile clinice
și experimentale la dezvoltarea acestei ramuri medicale, precum: Prof. Dr. Marius Sturdza,
Dr. Eugen Cociasu, Dr. Ioan Tuculescu, Dr. Ioan Stoia, Dr. Remus Nestor, Dr. Tudor
Agarbiceanu, Prof. Dr. Ioan Oprean, Dr. Arman Macelariu și alții. De‐a lungul timpului a
existat o permanentă și fructuoasă colaborare și împletirea activitaților profesionale de
cercetare și didactice între institut și Catedra de specialitate din cadrul Universității de
Medicină „Carol Davila”. Anii 1970‐1980, prin cercetãrile consistente şi valoroase, au
propulsat balneologia din țara noastrã în rândul primelor țãri din Europa privind medicina
balnearã, alãturi de țãri ca Germania şi Austria.”13
Pe lângă existența Institutului Național de Recuperare, Medicinã Fizicã şi
Balneoclimatologie o parte din bazele de tratament răspândite pe teritoriul românesc prezintă
în structura lor centre de cercetare a proprietăților resurselor minerale alături de unitățile de
cazare, fie ele în regim sanatorial sau hotelier, și pavilioane dedicate desfăsurării activităților
de recuperare. O mare parte din acestea, excepție făcând cele istorice menționate mai sus, au
fost realizate în anii secolului trecut, beneficiind de un boom al turismului internațional și de
modernitatea structurilor și a aparaturii contemporane vremii. Astăzi, abordarea funcționalistă
a acestor structuri nu se mai ridică la standardele cerute de piața internațională contemporană,
tinzând către o abordare arhitecturală multisenzorială ce alină atât trupul căt și sufletul.
3.2 Studii de caz:
3.2.1 JIKKA, Issei Suma
Situat pe vârful unei creste muntoase în localitatea Ito, Japonia, minicomplexul Jikka
(Figura 3) destăinuie o frumoasă poveste cu scop nobil, a două beneficiare în vârstă de peste
60 de ani, ce au lucrat în sistemul de asistență socială, pregătind și livrând masa persoanelor
cu dezabilități din localitate.
13
Munteanu Constantin, Cinteză Delia (2011), Cercetarea ştiinţifică a factorilor naturali terapeutici, Bucureşti:
Editura Balneară, ISBN 978-606-92826-8-7, p 5
21
Construcția a început în anul 2014, pe

un lot a cărei calitate a spațiului a captat
atenția celor două beneficiare cu ani înaintea
începerii construcției. Acestea relatează într-
un interviu acordat echipei CNN (Andrea Lo
și Melissa Hassett) ca au fost atrase de
atmosfera pe care natura din jur o crează,
descriind spațiul ca fiind primitor, cu aer
Figura 3, autor: Takumi Ota

curat, apă proaspătă, departe de agitația
Fotografie de ansambru a complexului JIKKA
orașului și cu multă vegetație, urmând ca
ansamblul să fie terminat un an mai târziu.
Inspirația arhitectului Issei Suma a
venit în timpul discuțiilor cu comanditarele
proiectului de la descrierea spațiului pe care
si-l doresc, numindu-l „down to earth”, ce i-
a reamintit de căsuțele din Epoca de Piatră
regăsite pe întreg teritoriul Japoniei. Mai
mult decât atât, forma celor „cinci colibe
unite” (Figura 4), așa cum le numește
arhitectul, reprezintă o aducere aminte a
reliefului terenului, ce a fost modificat de
Figura 4, autor: Issei Suma fostul proprietar prin aplatizarea vârfului

Secțiuni
crestei rezultând astfel platoul vizibil și
astăzi.
Miniansamblul este proiectat pentru
viitor, ținând cont de abilitățile motorii și
nevoile oamenilor în varstă, accesibilitatea
având un rol foarte important în configurația
spațială a acestuia, drept urmare spațiul se
dezvoltă pe un singur nivel, permițând un
acces ușor în toate încăperile complexului,
Figura 5, autor: Takumi Ota inclusiv la piscina în formă de spirală

Fotografie a piscinei în formă de spirală
(Figura 5), formă ce facilitează accesul
22
persoanelor cu mobilitate redusă. Acesta

momentan servește drept locuință pentru cele
două doamne care continuă să ajute
persoanele cu dezabilități, ulterior putând
deveni un nursing home pentru persoanele ce
au nevoie de îngrijire constantă.
Interiorul complexului este tratat
minimalist (Figura 6), având o atitudine
Figura 6, autor: Takumi Ota sinceră prin relevarea materialelor de
Fotografie de interior ce relevă aspectul minimalist
construcție utilizate, betonul folosit la
ridicarea pereților fiind lăsat aparent, iar
lemnul utilizat pentru închiderea în formă
conică la partea superioară este vopsit alb.
Alegerea arhitectului de a defini interiorul ca
fiind unul neutru și simplu denotă o
redirecționare a atenției utilizatorului către
spațiul exterior, către natură, către contextul
ansamblului. Mutarea atenției catre exterior
Figura 7, autor: Takumi Ota este posibilă prin golurile verticale vitrate, de
Perspectivă aeriană a complexului JIKKA
dimensiuni mari, dar și prin cele două
luminatoare aplasate stategic peste spațiile principale de socializare, bucătăria și piscina.
Dacă interiorul tratat neutru are ca scop reîntoarcerea la natură, exteriorul celor „cinci
colibe unite” mizează pe pierderea în context prin patina pe care coaja (Figura 7) realizată din
fâșii de lemn o v-a căpăta în timp.
În ciuda dimensiunilor reduse ale imobilului, complexul Jikka reprezintă un spațiu al
alinării suferinței și singurătății prin raportarea la scara umană și abordarea unei atitudini
arhitecturale ce conștientizează și respectă contextul natural, devenind un întreg cu acesta și
aducând un plus de confort utilizatorilor.
23
3.2.2 Bridgepoint Active Healthcare, Stantec Architecture + KPMB

Architects + HDR Architecture + Diamond Schmitt Architects
Bridgepoint Active Healthcare

(Figura 8) este cel mai mare spital axat pe
tratarea bolilor cronice și recuperare fizică
din orașul Toronto, Canada, acesta fiind dat
în folosință în vara anului 2013.
Conform echipei de arhitecți ce a luat
parte la crearea și dezvoltarea spitalului,
conceptul de la care s-a plecat a fost cel ce
Figura 8, autor: Tom Arban
Fotografie de ansambru dinspre parcul Riverdale
privește schimbarea modului în care
sănătatea este livrată către pacient, prin
spargerea stereotipului de spital clasic sau
centru de tratament, care, de cele mai multe
ori, îți crează o stare anxioasă pe întreg
parcursul șederii tale în respectiva unitate și
care îți lasă un gust amar față de calitatea
spațiului terapeutic. Acesta a prins viață prin
aplicarea unor principii bine stabilite și
ancorate în realitate ce nu lasă nimic să fie la
voia întâmplării, specifice abordării de tip
Evidence-Based Design, recunoscând astfel
rolul important pe care îl au peisajul, natura și
comunitatea în procesul de vindecare.
Figura 9, Plan parter Succesul abordarii de față a fost posibil și
datorită amplasamentului propice, regăsindu-se în partea sudică a parcului Riverdale, în
vecinatatea râului Don și a fostei închisori Don Jail ridicată în anul 1864 de către arhitectul
William Thomas, toate acestea fiind piese importante în contextul cartierului prezent.
În scopul realizării unui mediu propice procesului terapeutic, se crează o simbioză a
elementelor definitorii ale contextului prin restaurarea și reconversia în clădire administrativă
a fostei închisori Don Jail (Figura 9) și prin realizarea unei constante legături a interiorului cu
exteriorul, ce are un impact psihologic pozitiv asupra pacienților, grăbind procesul de
vindecare al acestora.
24
Din exterior Bridgepoint Active

Healthcare se prezintă ca fiind o clădire
primitoare, ale cărei fațade nu lasă să i se
citească funcțiunea (Figura 10), scăpând
astfel de senzația de instituționalizare pe care
în general spitalele o transmit, totodată
descriind un contrast dinamic între vechi și
nou dat de materialele și tehnologiile folosite
în realizarea celor două corpuri adiacente,
Figura 10, autor: Tom Arban spitalul și fosta închisoare.
Fotografie dinspre intrarea în ambulatoriu
Aspectul primitor și cald nu se oprește
la ușa de la intrare, ci continuă și în interior
cu spații scăldate în lumină naturală ce
relaționează cu exteriorul, dedicate
socializării, atât la parter, cât și la etajele
superioare, cu o curte de meditație ce preia
motivul labirintului de la Chartres Cathedral
din Franța (Figura 11), sub care se regăsește
piscina terapeutică aplasată strategic, așa cum
susține directorul biroului Diamond Schmitt
Architects, Gregory Colucci. Piscina (Figura
12) se deschide către parcul Riverdale printr-
Fotografie dinspre curtea de meditație o fațadă complet vitrată cu scopul participării
parcului la activitățile întrepinse de către
pacienți îmbunătățind astfel starea psihică a
acestora.
Un alt aspect important al spațiilor
terapeutice este caracterizat de camerele
pacienților, acestea fiind deseori saloane de
dimensiuni medii, inconfortabile și lipsite de
intimitate, în care sunt cazați mai mulți
Fotografie piscină cu priveliște înspre parcul Riverdale bolnavi. În cazul de față saloanele sunt
înlocuite cu camere de dimensiuni mai mici, asemanatoare celor de hotel (Figura 13), în care
pot sta una sau două persoane, oferind astfel un plus de confort și intimitate pacienților. Pe
25
lângă cele două aspecte menționate mai sus,

camerele pacienților beneficiază de lumină
naturală din abundență și de o priveliște
superbă asupra orasului, elemente ce
contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate
a pacientului. Modul în care sunt așezate
elementele vitrate este unul metaforic, așa
cum este descris tot de către Gregory
Colucci, banda orizontală vitrată
reprezentând poziția culcată a pacientului,
iar ferestrele verticale de tip „pop-out”
reprezintă aspirația către însănătoșire, în
Fotografie din interiorul camerei unui pacient ideea în care pacienții sunt primiți pe o
tragă și pleacă acasă pe picioarele lor.
Prin reînsuflețirea fostei închisori, comunicarea cu mediul înconjurător și impactul
pozitiv pe care îl are spațiul interior asupra sanătății și stării de bine a pacienților, Bridgepoint
Active Healthcare devine un etalon pentru programul arhitectural aferent. Actorii participanți
la crearea și dezvoltarea acestuia reușesc să dea naștere unui exemplu de arhitectură
vindecătoare, care iși depășeaște condiția de spital, devenind mai degrabă un centru civic în
care serviciile medicale și comunitatea se contopesc.
3.2.3 Ming-Tang Hot Spring Resort, CT Design
Ming-Tang Hot Spring Resort

(Figura 14) este unul dintre cele șase noi
proiecte de dezvoltare a orașului balnear
Bazhou, din provincia Hebei, China, ce se
întinde pe o suprafață de aproximativ 12
hectare, fiind finalizat în anul 2010.
Potrivit biroului de arhitectură, CT
Design, întrebarea care a pus bazele
Figura 14, autor: Tony conceptului acestui resort a fost urmatoarea:
Fotografie de ansamblu
„How to redefine quality for 5 star resort
26
hotel which is not mainly by it's

physical luxury but more about rich
nature experience?”14, ceea ce a făcut
echipa de arhitecți să își orienteze
astfel atenția către proiectarea unui
Figura 15, autor: CT Design / Machetă a ansambului obiect arhitectural sustenabil punând
pe primul plan mediul înconjurător, experiența peisagistică și nu în ultimul rând integrarea
obiectului în context. Un alt aspect important de luat în considerare atunci când este vorba de
realizarea unui obiect arhitectural sustenabil, care totodată îți poate oferi o experiență
senzorială bogată, îl reprezintă climatul. În cazul de față avem de-a face cu un climat
continental musonic, descris de către CT Design ca având o primăvară confortabilă, o vară
calduroasă cu temperaturi de până la 32°C, o toamnă răcoroasă și o iarnă cu temperaturi de
până -10°C, cu vânturi locale ce iarna bat de pe direcția Nord Vest și vara de pe direcția Sud
Est.
Date aceste aspecte climatice ale
sitului și o topografie predominant plată, s-a
optat pentru modificarea topografiei
terenului (Figura 15) prin realizarea unui
deal mai înalt în partea de nord a sitului, cu
rol de protecție împotriva vânturilor reci
iarna și unele cu înălțimi mai mici în partea
de sud, ce direcționează briza rece către
Figura 16, autor: CT Design interiorul sitului vara. Rolul modificărilor
Master plan
topografice nu se oprește aici, ele urmând să
fie amenajate tematic pentru o putea oferii o experință peisagistică multiplă; coama dealului
amenajată ca pășune, panta acestuia ca pădure, iar valea formată între dealul de la Nord și cele
de la Sud v-a deveni izvor termal.
După stabilirea noii topografii întrebarea ce se naște este cea a așezării obiectului
arhitectural pe teren, astfel încât să se armonizeze cu acesta și să beneficieze de tematicile
oferite de amenajarea peisagistică a sitului. Drept urmare CT Design preia o formă lineară pe
care o modulează într-una sinuoasă, cu trei bucle (Figura 16) cu tematică diferită (Figura 17,
14
Plecând de la această întrebare echipa de proiectare a ajuns la concluzia că aspectul și opulența nu reprezintă
modul optim de redefinire a standardului hotelurilor de 5 stele, ci mai degrabă experiența senzorială de care ai
parte în hotel este mai importantă;
27
18), ce păstrează accesul catre elementele naturale și totodată oferă un maxim de proximitate
înspre acestea. La fel ca și obiectul arhitectural elementul principal al peisajului, apa, este pus
în operă sub forma unui circuit închis ce umblă sinuos pe sit, trecând din exterior în interior și
iar în exterior, reușind astfel să închege elementele ansamblului într-un tot unitar.
Figura 17, autor: Tony Figura 18, autor: Tony

Fotografie a amenajării din centrul resortului Fotografie înspre lac
Integrarea și comuniunea obiectului arhitectural cu

contextul este una ce pare naturală, firească reușind să realizeze
o atmosferă primitoare (Figura 19), ce îmbie utilizatorul să
perceapă spațiul cu toată ființa sa, nu doar viziual, ci și auditiv
prin sursurul apei, olfactiv prin mirosul naturii și a florilor, si nu
în ultimul rând tactil prin prezența materialelor naturale folosite
dar și a climatului specific regiunii.
Consider că țelurile pe care echipa de proiectare și-a
propus să le îndeplinească au fost atinse, reușind să realizeze un
bun exemplu de arhitectură sustenabilă și multisenzorială ce are
ca scop divin recrearea legăturii omului cu natura, ca o
Figura 19, autor: Tony
Fotografie de atmosferă interior reîntoarcere la rădăcini printr-o abordare holistică ce purifică
atât trupul cât și mintea.
3.2.4 Eskisehir Hotel and Spa, GAD Architecture
Localizat în inima orașului Eskisehir, în Turcia, resortul cu același nume, construit în

anul 2013, beneficiază de un bogat context istoric datorat multiplelor civilizații ce au condus
și modelat orașul, aducându-l la forma în care îl găsim astăzi. De asemenea acesta se bucură și
de prezența apelor termale ce conferă caracterul balnear al orașului. Situl se găsește pe unul
din cele mai înalte puncte ale regiunii fiind în imediata apropiere a surselor de ape termale.
28
Proiectul resortului Eskisehir (Figura 20) a plecat de la necesitatea de dezvoltare a unor

structuri de cazare în regim hotelier, datorate creșterii rapide a potențialului turistic local, dar
și din dorința de valorificare la maxim a resurselor prezente.
Geometria specifică a ansamblului
constituie rezultatul reinterpretării într-o
manieră modernă a arhitecturii vernaculare
caracteristice regiunii respective, dar și al
atenției acordate elementelor de mediu
natural, limitând la minim intervenția asupra
contextului pentru a nu deranja echiliblul
ecosistemului. Organizarea planimetrică a

Figura 20, autor: Altkat Arhitectural Photography
Fotografie de ansamblu complexului (Figura 21) relevă atenția
acoradă contextului prin forma sinuoasă a
volumului ce urmărește topografia sitului și
își face loc printre pinii existenți. Aceasta
adăpostește perimetral unitățile de cazare și
funcțiunile conexe, concentrând astfel în
mijlocul său, ca un nucleu al ansamblului,
centrul de spa și wellness (Figura 22).
Hotelul profită din plin de vecinătatea cu
apele termale subterane, îngropând (Figura
23), pe cât posibil, centrul spa, pentru a
beneficia de calitățile geo-termale ale
Figura 21, autor: GAD Architecture acestora. Pentru a nu pierde identitatea

Plan parter
culturală specifică poporului turc în ceea ce
privește băile publice, echipa de proiectare crează o serie de domuri perforate (Figura 24), ce
lasă lumina naturală să pătrundă în interiorul spa-ului replicând astfel ideea băilor tradiționale
de tip hamam.
Abordarea sustenabilă pe care biroul de proiectare a avut-o în realizarea resortului
Eskisehir nu se oprește doar la conformarea volumetrică, ci merge mai departe utilizând ca
surse de energie alternativă proprietățile apelor termale subterane pentru încălzirea
ansamblului pe perioada anotimpului rece, printr-un sistem de pompe geo-termale, dar și
energia generată de soare și vânt.
29
Figura 22, autor: GAD Architecture Figura 20, autor: Altkat Arhitectural Photography
Plan centru spa & wellness Fotografie din interiorul centrului spa
Figura 22, autor: GAD Architecture

Secțiune transversală
În ciuda dimensiunilor și a funcțiunilor diferite ale studiilor de caz alese, acestea se

prezintă într-o stare de comunicare și conviețuire cu contextul natural din proximitate, datorită
atitudini responsabile a echipelor de proiectare față de mediu înconjurător. De asemenea
fiecare dintre obiectele arhitecturale selectate constituie un exemplu reușit de punere în
aplicare a principiilor și conceptelor dezvoltate în partea a doua a lucrării de față. Mai mult
decât atât, o analiză comparativă a acestora ar scoate în evidență dorința de găsire a unui
răspuns cât mai potrivit la nevoile utilizatorilor.
30
Partea IV
Premise ale proiectului de diplomă, Resort balnear în Techirghiol
4.1. Contextul prediplomei
Contextul prediplomei este reprezentat de orașul Techirghiol, amplasament ales din

pricina așezării acestuia pe malul vestic al lacului cu același nume, tradiției în domeniul
balneologiei de peste 116 ani, varietății culturale pe care regiunea dobrogeană o prezintă, dar
și pentru atmosfera liniștită, patriarhală a orașului. Datorită proprietăților curative de mare
valoare a apei sărate și a namolului sapropelic din lacul Techirghiol, acesta se regăsește pe
harta destinațiilor balneare internaționale. ”Ultimele studii referitoare la lac evidențiază
următoarele date:
 rezerva de nămol - aproximativ 620.000 mc (796.000t);
 consumul mediu existent - 8.000mc/an;
 fenomenul de peloidogeneză, în condiții normale de echilibru biochimic al
lacului, produce cca.75.000t/an;
 prin fenomenul de degradare naturală se pierd cca. 60.000t/an;
 rezultă o acumulare medie de cca.15.000t/an;
 cantitatea maximă exploatabilă luată în calcul cu recuperare de 75% este de
70.000t/an = 190t/zi - poate asigura, la un consum mediu de 10Kg/zi/procedura
și 1Kg/zi/persoana pentru băi reci, următoarele capacități:
o tratament sanatorial = 18.000 locuri - 365 zile (67.000t)
o băi reci = 30.000 locuri - 100 zile (3.000t).”15
„ Cadrul natural
Lacul Techirghiol este un lac cu apă sărată și nămol sapropelic cu mare valoare
terapeutică. Suprafața lacului este de 1260 ha și este adiacentă și la teritoriul administrativ al
comunei Tuzla, comunei Topraisar și orașului Eforie.
Forma orașului urmărește malul lacului, valea orașului și șoseaua D.N. 38, fiind mai
alungite pe aceste directii.
Exploatarea Lacului Techirghiol se face și de către stațiunile Eforie Nord și Eforie Sud
care au amenajări de Bai Reci precum și Sanatorii Balneare.
15
Cîrnat Marian-Jan (2011), Studiu de Evaluare Adecvată Pentru Planul Urbanistic General al orasului
Techirghiol, p12
31
Clima și calitatea aerului
Amplasarea geografică a stațiunii, la numai 3 km de țărmul Mării Negre, într-o regiune

de stepă dobrogeană, determină caracteristicile climatului: temperat continental, de stepă, cu
influențe marine, caracterizat printr-o temperatură medie anuală de aproximativ 11 grade
Celsius, o umiditate a aerului de circa 80%, vânt prezent aproape permanent, cu o viteză de
4-5 m/s (mai ales între orele 11-17), aeroionizarea medie de 900 de ioni pozitivi și
negativi/cm³ cu ușoară predominanță pozitivă. Acest tip de climat determină un confort termic
redus, ce implică o solicitare adaptativă intensă a organismului, în special prin mecanismele
sale de termoreglare. Climatoterapia în stațiune se recomandă atât în scop profilactic, cât și
curativ în perioada mai-septembrie, asociată după caz și cu băi reci de nămol în multiple
afecțiuni locomotorii, ginecologice, dermatologice etc.
Temperatura
Temperatura medie multianuală a aerului se situează în jurul valorii de 11º C, iar

cantitatea de radiație atinge 125–130 de kcal/cm². Temperatura constituie un indicator
important pentru aprecierea calitații apelor naturale. Ea influențează compoziția chimică a
apei, întrucât solubilitatea sărurilor depinde de temperatură. Ea acționează asupra populațiilor
acvatice dintr-un ecosistem, ca factor de control sau ca factor letal, pentru orice specie
existând o temperatură optimă de dezvoltare. Temperaturile scăzute reduc metabolismul, iar
cele ridicate generează o supraactivitate a proceselor de fotosinteză. Studiile variațiilor
termice din lac au dus la concluzia că aceasta influențează direct majoritatea proceselor fizico-
chimice din lac, viteza de sedimentare, cantitatea de oxigen dizolvat, precum și intensitatea
proceselor de descompunere bacteorologică. Regimul climatic general se caracterizează prin
veri a căror caldură este atenuată de briza racoroasă a mării și prin ierni blânde marcate de
vânturi puternice; circulația generală a atmosferei este din nord–est, alternând cu o circulație
vestică.
Parametrii meteorologici prezintă urmatoarele caracteristici:
- temperatura aerului pentru valoarea medie multianuală este de 11,2ºC, maxima
absolută este de 38,5ºC (în anul 1927), minima absolută este de - 25ºC (in anul 1927).
-numarul mediu al zilelor cu înghet este de 60.”16
16
S.C. ARHIPLUS S.R.L. (2015), Memoriu General PUG oraș Techirghiol, p11-13
32
4.2. Program de intervenție arhitecturală
Datorită datelor relevate la subpunctul anterior, obiectivul temei îl reprezintă realizarea

unui resort balnear cu cazare în regim hotelier. Resortul v-a fi amplasat în orașul Techirghiol,
pe un teren de aproximativ 15000 de mp, pe malul de Nord al lacului, urmând să fie împarțit
în două faze de proiectare, prima fiind desfășurată pe o suprafață de aproximativ 10000 de
mp, iar cea de-a doua pe suprafața rămasă, detaliată pentru proiectul ce constituie prediploma
și diploma fiind faza întâi. Terenul are deschidere către DJ 383 ce leagă orașele Techirghiol și
Eforie Nord, orașe formate aproximativ în același timp și care au ca punct comun sectorul
turismului balnear și de relaxare.
Am optat pentru acest tip de program nu numai datorită compatibilității acestuia cu
specificul zonei, ci și din cauza faptului că în general hotelurile sau resorturile reprezintă
imagini emblematice ale orașului, devenind catalizatori ai economiei acestora.
Tema de proiectare a resortului relevă următoarele categorii de spații:
Spații publice
Acces principal
 Spațiu protejat pentru pietoni și pentru cei ce sosesc cu mașinile;
 Locuri de parcare în regim staționar a autoturismelor și autocarelor;
 Parcare autoturisme;
Holul public
 Recepția resortului prevăzută cu tejghea și în legătură cu câteva birouri;
 Zonă de așteptare și conversație;
 Spații de distribuire;
 Ceainărie/Cafenea;
 Spații pentru mic comerț;
 Grupuri sanitare împărțite pe sexe și pentru persoanele cu handicap;
 Nod principal de circulație verticală;
Spații destinate alimentației publice

 Restaurant principal cu hol de primire și garderobă, accesibil din holul
resortului, dar și din exterior;
 Salon de mic dejun cu acces doar din holul principal;
 Bucătărie;
 Depozitări de alimente și alte spații anexe;
33
 Grupuri sanitare împărțite pe sexe și pentru persoanele cu handicap;
Spații de cazare
 Camere de maxim două persoane;
 Hol de acces;
 Baie în cameră dimensionată pentru persoanele cu handicap;
Bază de tratament
 Hol principal cu acces din holul resortului, dar și din exterior;
o Recepție în legătură cu câteva birouri;
o Zonă de așteptare;
o Vestiare pentru persoanele ce fac tratament în regim ambulatoriu;
o Grupuri sanitare împărțite pe sexe și pentru persoanele cu handicap
o Dușuri;
o Cameră de urgență/Asistență medicală;
o Laborator de analize;
 Fizioterapie;
 Electroterapie;
 Hidroterapie;
o Bazin total;
o Bazin membre;
o Dușuri subacvale;
 Împachetări cu nămol și parafină;
 Masaj;
Spații tehnice
 Centrală termică;
 Centrală ventilație;
 Transformator;
 Grup electrogen;
 Stație de preepurare ape uzate.
34
4.2. Concluzii
Lucrearea de față a avut ca obiectiv de cercetare studierea legăturii formate între

arhitectură, mediul natural și om și cum dozarea corectă a fiecărui ingredient al acestora ajută
la revitalizarea sau nașterea unui cadru terapeutic benefic tuturor părților implicate, dar și
acela al formării unei baze de date teoretice, alcătuită din informații de specialitate din
domeniul balneologiei și arhitecturii, care servește drept suport științific proiectului de
diplomă.
Studiul a plecat de la analiza societății contemporane, prin constatarea caracterului dat
de progresul tehnologic, evidențierea provocărilor aduse de fenomenul evolutiv, dar și prin
identificarea tendințelor de dezvoltare și orientare a acesteia. Cercetarea a continuat cu
stabilirea unui baseline al situației prezente în domeniul sănătății bazate pe resursele minerale
naturale, urmată în a doua parte a lucrării, de detalierea unei direcții valide de dezvoltare, prin
expunerea unor concepte și principii, fundamentale unei societăți ce își propune avansul
interdisciplinar. După identificarea informațiilor necesare, pasul următor a fost acela al
atestării validității lor prin alegerea și analizarea critică a unor studii de caz ce utilizează
principiile și conceptele detaliate anterior.
Lucrarea se încheie cu detalierea situației prezente în cadrul studiului de
fundamentare, aducând la cunoștință datele ce încadrează și justifică recunoașterea pe plan
național și internațional a caracterului balnear al orașului Techirghiol, prezentând și detaliind
posibilitățile de intervenție arhitecturală ce au ca scop îmbunătățire a situației existente.
35
Partea V
Biliografie
 Autoritatea Națională pentru Turism (2016), Reactualizare Master Plan Pentru

Dezvoltarea Turismului Balnear
 Boștenaru George-Daniel, Note personale de curs – Management Urban – conf. Liviu-

Nichi Ianăși
 Bălănescu Mihaela Diana (2008), Perspective ale dezvoltării turismului balnear

românesc pe piața europeană - Performanță, Tendințe și Riscuri în Turismul Mondial
Simpozion cu Participare Internațională, București
 Cîrnat Marian-Jan (2011), Studiu de Evaluare Adecvată Pentru Planul Urbanistic

General al orasului Techirghiol
 Commission for Architecture & the Built Environment (2002), The value of good
design – How buildings and spaces creat economic and social value, Bartlett School
of Planning University College, Londra
 D. Kirk Hamilton (2008), articol intitulat Evidence Is Found in Many Domains, în

publicația HERD (Health Environments Research & Design Journal) vol 1, nr.3
 D. Kirk Hamilton, David H. Watkins (2009), Evidence-Based Design for Multiple

building Types, John Wiley & Son, Inc., Hoboken, New Jersey, ISBN 978-0-470-
12934-0,
 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009
 Pallasmaa Juhani (1994), An architecture of the Seven Senses
 Pallasmaa Juhani (2005), The Eyes of the Skin Architecture and the Senses, John
Wiley & Sons, ISBN 9780470015780
36
 McCullough Cynthia (2010), Evidence-Based Design for Healthcare Facilities, Sigma

Theta Tau International, Indianapolis, ISBN 9781-930538-76-4
 Munteanu Constantin, Cinteză Delia (2011), Cercetarea ştiinţifică a factorilor

naturali terapeutici, Bucureşti : Editura Balneară, ISBN 978-606-92826-8-7
 S.C. ARHIPLUS S.R.L. (2015), Memoriu General PUG oraș Techirghiol
 Steffen Nijhuis, Elena Farini (2013), Flowscapes – Exploring Landscape

Infrastructures, Francisco de Vitoria University, ISBN 978-84-15423-43-0
 Swaffield Simon (2002), Theory in Landscape Architecture: a Reader, University of

Pennsylvania Press, ISBN 0-8122-1821-3
 Ulrich Roger (1984), View through a Window May influence Recovery from Surgery,
Science, New Series, vol 224, nr. 4647
Webografie
 https://www.edenred.ro/files/ghidul-statiunilor-balneare-din-romania-285.pdf (accesat
la 14/03/18 ora 17:40)
 http://www.imperialtransilvania.com/ro/2017/11/10/citeste-stirea/argomenti/places-of-
interest-1/articolo/baile-herculane-cea-mai-veche-statiune-balneara-din-romania-pas-
la-pas-cu-istoria.html (accesat la 12/03/18 ora 16:46)
 https://www.scribd.com/doc/36173067/Turismul-Balnear-in-Romania (accesat la 14/03/18
ora 18:32)
 Arhitectură sustenabilă
Amany Ragheb, Hisham El-Shimy, Ghada Ragheb, Green Architecture: A Concept of
Sustainability, articol apărut în Procedia - Social and Behavioral Sciences, 2015
https://www.researchgate.net/publication/291419457_Green_Architecture_A_Concept_of_Su
stainability (accesat la 27/02/18 ora 12:53)
Chirvai Dana, Voiculeț Alina, Solon Marius, Ambientul sustenabil între tehnologie și
expresivitate
https://argument.uauim.ro/f/argument/attachment/ARG6_Chirvai_Voiculet_Solon.pdf
(accesat la 26/02/18 ora 10:15)
Madhumita Roy, Importance of green arhitecture today
https://sarienergy.org/oldsite/Page Files/What_We_Do/activities/SAWIE/SAWIE_11-2008/
37
SAWIE_112008/5.Importance%20of %20Green%20Architecture%20today%20-
%20Ms%20Madhumita%20Roy.pdf (accesat la 27/02/18 ora 1:25)
http://www.sectiunea79.ro/ro/Sectiunea79/arhitectura-sustenabila/ (accesat la 27/02/18 ora
2:30)
 Autoritatea Națională pentru Turism (2016), Reactualizare Master Plan Pentru

Dezvoltarea Turismului Balnear
http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2016-06-02_actualizare_Master_Plan_
pentru_dezvoltarea_Turismului_Balnear_ptr_MMediu_23.02.16.pdf (accesat la 16/01/18 ora
14:00)
 Bălănescu Mihaela Diana (2008), Perspective ale dezvoltării turismului balnear

românesc pe piața europeană - Performanță, Tendințe și Riscuri în Turismul Mondial
Simpozion cu Participare Internațională, București
http://web.rau.ro/websites/turismmondial/documents/etii-LUCRARI-2008.pdf
(accesat la 16/01/18 ora 13:15)
 Bridgepoint Active Healthcare

https://www.archdaily.com/771080/bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus
(accesat la 18/12/17 ora 14:54)
https://dsai.ca/projects/bridgepoint-health-toronto/ (accesat la 18/12/17 ora 15:20)
https://www.youtube.com/watch?v=vODBvJh5lfQ (accesat la 18/12/17 ora 14:48)
 Dezvoltare durabilă
http://www.anpm.ro/dezvoltare-durabila (accesat la 18/03/18, ora 11:35)
http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce-este-dezvoltarea-durabila.html (accesat la 18/03/18,
ora 14:25)
http://ec.europa.eu/environment/eussd/ (accesat la 18/03/18, ora 10:02)
https://www.scribd.com/document/198566176/Management-Urban (accesat la 18/03/18, ora
11:13)
Ina Nițuleac (articol postat în data 8/11/2012)
http://epochtimes-romania.com/news/oamenii-de-stiinta-pastrarea-conexiunii-dintre-om-si-
natura-este-indispensabila---174504 (accesat la 14/03/18 ora 23:14)
38
Per Olaf Fjeld, aticol despre Dezvoltare durabilă în arhitectură,

http://www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=120&cat_id=45 (accesat la
19/03/18, ora 20:30)
 Eskisehir Hotel and Spa, GAD Arhitecture

https://www.archdaily.com/523257/eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture (accesat la
18/12/17 ora 20:54)
https://www.gadarchitecture.com/en/natura-eskisehir-rixos-october-november14 (accesat la
18/12/17 ora 21:15)
 Evidence-Based Design
Commission for Architecture & the Built Environment (2002), The value of good
design – How buildings and spaces creat economic and social value, Bartlett School of
Planning University College, Londra
https://www.designcouncil.org.uk/sites/default/files/asset/document/the-value-of-good-
design.pdf (accesat la 16/01/18 ora 13:25)
D. Kirk Hamilton (2008), articol intitulat Evidence Is Found in Many Domains, HERD
(Health Environments Research & Design Journal) vol 1, nr.3
http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/193758670800100302 (accesat la 16/01/18 ora
15:40)
D. Kirk Hamilton, David H. Watkins (2009), Evidence-Based Design for Multiple
building Types, John Wiley & Son, Inc., Hoboken, New Jersey, ISBN 978-0-470-12934-0,
https://books.google.ro/books?id=h9DcaOuEw5cC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=t
rue (accesat la 14/01/18 ora 12:36)
McCullough Cynthia (2010), Evidence-Based Design for Healthcare Facilities, Sigma
Theta Tau International, Indianapolis, ISBN 9781-930538-76-4
https://books.google.ro/books?hl=en&lr=&id=S0IIDhLechIC&oi=fnd&pg=PA1&dq=
evidence+based+design+in+healthcare&ots=GOnqhX50SF&sig=36hmI_71b5z0GFnzJ0RA-
isQzdk&redir_esc=y#v=onepage&q=evidence%20based%20design%20in%20healthcare&f=f
alse (accesat la 15/01/18 ora 10:03)
Ulrich Roger (1984), View through a Window May influence Recovery from Surgery,
Science, New Series, vol 224, nr. 4647
https://www.researchgate.net/publication/17043718_View_Through_a_Window_May_Influe
nce_Recovery_from_Surgery (accesat la 16/01/18 ora 18:39)
39
https://www.healthcaredesignmagazine.com/architecture/conversation-roger-ulrich/ (accesat
la 16/01/18 ora 18:14)
 JIKKA, Issei Suma

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma (accesat la 18/12/17 ora 14:01)
https://www.dezeen.com/2016/08/25/issei-suma-koya-teepee-tent-architecture-residential-
japan-jikka/ (accesat la 18/12/17 ora 14:16)
https://edition.cnn.com/style/article/jikka-japan/index.html (accesat la 18/12/17 ora 14:45)
 Landscape Arhitecture
Steffen Nijhuis (2013), Flowscapes – Exploring Landscape Infrastructures, articolul
Principle of Landscape Arhitecture (p 53), Francisco de Vitoria University, ISBN 978-84-
15423-43-0
https://www.researchgate.net/publication/287331409_Principles_of_landscape_architecture
(accesat la 20/03/18 ora 14:32)
Steffen Nijhuis, Visual Research în Landscape Architecture,
https://journals.open.tudelft.nl/index.php/rius/article/download/RiUS.2.103-145/264/+&cd=
3&hl=en&ct=clnk&gl=ro (accesat la 20/03/18 ora 14:56)
Swaffield Simon (2002), Theory in Landscape Architecture: a Reader, University of
Pennsylvania Press, ISBN 0-8122-1821-3
https://books.google.ro/books/about/Theory_in_Landscape_Architecture.html?id=7jxGSGbrh
EUC&redir_esc=y (accesat la 3/1/17 ora 17:40)
 Munteanu Constantin, Cinteză Delia (2011), Cercetarea ştiinţifică a factorilor

naturali terapeutici, Bucureşti : Editura Balneară, ISBN 978-606-92826-8-7
http://bioclima.ro/FNT.pdf (accesat la 21/12/17 ora 2:40)
 Ming-Tang Hot Spring Resort, CT Design

https://www.archdaily.com/208805/ming-tang-hot-spring-resort-ct-design (accesat la
18/12/17 ora 15:00)
 Revista Techirghiol, nr 1
http://www.sbtghiol.ro/revista/1.pdf (accesat la 27/11/17 ora 20:21)
 S.C. ARHIPLUS S.R.L. (2015), Memoriu General PUG oraș Techirghiol

http://www.primariatechirghiol.ro/home/primaria/informatii-publice/alte-informatii-de-
interes-public/ (accesat la 18/10/17, ora 12:03)
40
 Spațiu terapeutic, Laurie Moskowitz Corrois

http://childrensroom.org/therapeutic-space-planning/ (accesat la 13/03/18, ora 15:40)
Lista Ilustrațiilor
Foto copertă, http://drips-blog.tumblr.com/post/152805542899/the-wine;
Figura 1, Evoluția sosirilor turiștilor în stucturile de primire turistică cu funcțiuni de

cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național, sursa: Date INS,
http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2016-06-02_actualizare_Master_Plan_
pentru_dezvoltarea_Turismului_Balnear_ptr_MMediu_23.02.16.pdf, p 11;
Figura 2, Evoluția capacității de cazare în stațiunile balneare la nivel național, sursa:

Date INS, http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2016-06 02_actualizare_
Master_Plan_pentru_dezvoltarea_Turismului_Balnear_ptr_MMediu_23.02.16.pdf, p 11;
Figura 3, autor: Takumi Ota / Fotografie de ansambru a complexului JIKKA

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma/59233556e58ece27a4000131-jikka-issei-
suma-photo
Figura 4, autor: Issei Suma / Secțiuni

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma/592335b1e58ece158400008f-jikka-issei-
suma-sections
Figura 5, autor: Takumi Ota / Fotografie a piscinei în formă de spirală

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma/59233633e58ece1584000092-jikka-
issei-suma-photo
Figura 6, autor: Takumi Ota / Fotografie de interior ce relevă aspectul minimalist

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma/59233603e58ece1584000090-jikka-
issei-suma-photo
Figura 7, autor: Takumi Ota / Perspectivă aeriană a complexului JIKKA

suma-photo
Figura 8, autor: Tom Arban / Fotografie de ansambru dinspre parcul Riverdale,

41
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-
plus/55b99ac7e58ece6b8c0001a7-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-photo
Figura 9, Plan parter

plus/55b99bd9e58ece6b8c0001ad-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-main-floor-plan
Figura 10, autor: Tom Arban / Fotografie dinspre intrarea în ambulatoriu

plus/55b99ab8e58eceffe50001a8-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
Figura 11, autor: Tom Arban / Fotografie dinspre curtea de meditație

plus/55b99adae58ece6b8c0001a8-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
Figura 12, autor: Tom Arban / Fotografie piscină cu priveliște înspre parcul Riverdale
plus/55b99b4ce58eceffe50001ac-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
Figura 13, autor: Tom Arban / Fotografie din interiorul camerei unui pacient
plus/55b99af6e58ece6b8c0001a9-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
Figura 14, autor: Tony / Fotografie de ansamblu

https://www.archdaily.com/208805/ming-tang-hot-spring-resort-ct-
design/5005aee128ba0d07790012fd-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
42
Figura 15, autor: CT Design / Machetă a ansambului

design/5005af7728ba0d077900132a-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-site-model
Figura 16, autor: CT Design / Master Plan

design/5005af6e28ba0d0779001327-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-master-plan
Figura 17, autor: Tony / Fotografie a amenajării din centru resortului

design/5005aefa28ba0d0779001303-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
Figura 18, autor: Tony / Fotografie înspre lac

design/5005aeea28ba0d07790012ff-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
Figura 19, autor: Tony / Fotografie de atmosferă interior

design/5005af0e28ba0d0779001309-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
Figura 20, autor: Altkat Arhitectural Photography / Fotografie de ansamblu

https://www.archdaily.com/523257/eskisehir-hotel-and-spa-gad-
architecture/53b4b994c07a8005ce00005f-eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture-photo
Figura 21, autor: GAD Architecture / Plan parter

architecture/53b4bc70c07a80a34300006c-eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture-floor-plan
Figura 22, autor: GAD Architecture / Plan centru spa & wellness
architecture/53b4bc7cc07a8005ce000062-eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture-floor-plan
Figura 23, autor: GAD Architecture / Secțiune transversală

architecture/53b4bcefc07a80377200006d-eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture-section
43
Figura 24, autor: Altkat Arhitectural Photography / Fotografie din interiorul centrului spa
architecture/53b4b990c07a80a343000062-eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture-photo
Figura 25, Plan etaj curent

plus/55b99c0be58ece6b8c0001ae-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-typical-floor-
plan
Figura 26, Plan etaj 5

plus/55b99bc3e58eceffe50001ad-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-fifth-floor-plan

plus/55b99bf4e58eceffe50001ae-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-tenth-floor-plan
Figura 28, Elevație nord

plus/55b99ba8e58ece6b8c0001ac-bridgepoint-active-healthcare-stantec-architecture-plus-
kpmb-architects-plus-hdr-architecture-plus-diamond-schmitt-architects-plus-elevation
Figura 29, autor: Issei Suma / Plan parter

https://www.archdaily.com/871887/jikka-issei-suma/592335e5e58ece27a4000133-jikka-issei-suma-
plan
Figura 30, autor: Takumi Ota / Fotografie de interior

suma-photo
44
Figura 31, autor: Tony / Fotografie de interior

design/5005af2b28ba0d0779001312-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image

design/5005af3128ba0d0779001314-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
Figura 33, autor: Tony / Fotografie restaurant

design/5005af4128ba0d0779001319-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image

design/5005af4828ba0d077900131b-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-image
Figura 35, autor: CT Design / Plan parter

design/5005af6a28ba0d0779001326-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-first-floor-plan
Figura 36, autor: CT Design / Plan etaj

design/5005af2428ba0d0779001310-ming-tang-hot-spring-resort-ct-design-second-floor-plan
45
ANEXE
Bridgepoint Active Healthcare, Stantec Architecture + KPMB Architects + HDR

Architecture + Diamond Schmitt Architects
Figura 25, Plan etaj curent Figura 26, Plan etaj 5
Figura 28, Elevație Nord
46
JIKKA, Issei Suma
Figura 29, autor: Issei Suma Figura 30, autor: Takumi Ota
Plan parter Fotografie de interior
Ming-Tang Hot Spring Resort, CT Design

Fotografie de interior Fotografie de interior

Fotografie restaurant Fotografie de interior
47
Figura 35, autor: CT Design / Plan parter
Figura 36, autor: CT Design / Plan etaj
48

Boștenaru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boștenaru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU” BUCUREȘTI

Îndrumător: conf. Liviu-Nichi IANĂȘI

2.1 Relația om - natură……………………………………………………..... 10

3.1 Apariția programului arhitectural balnear în România………………….. 20

4.1 Contextul prediplomei………………………………………………... 31

Acestă parte urmărește trasarea unui răspuns al arhitecturii contemporane în

Ultima parte a lucrării prezintă o analiză a contextului prediplomei punând accent pe

„ To keep the body in good health is a duty…

Societatea contemporană este caracterizată de dinamism, complexitate și tehnologie.

1.2 Stadiul actual al cunoașterii

Prin poziția geografică favorabilă și structura geologică, România beneficiază de o

 Apele oligominerale prezintă componenți biologic activi, cu o mineralizare sub

 Apele minerale alcaline și alcalino-teroase tratează afecțiuni gastro-duodenale, ale

 Apele minerale sulfuroase au un conținut de cel puțin 1mg/litru de sulf și sunt

 Apele minerale feruginoase prezintă efecte farmaco-dinamice pentru tratarea

 Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de

 Apele minerale radioactive conțin elemente ce emit radiații α, β, ɣ: (radiu, uraniu,

 Apele geotermale și termominerale au utilizări în cura externă şi recomandări

 Lacurile terapeutice prezintă o compozitie chimică a apei care le definește ca

 Nămolurile terapeutice sau peloizii sunt utilizați încă de dinaintea efectuării

o Nămolurile sapropelice se găsesc pe fundul lacurilor Techirghiol, Amara,

 Saline terapeutice, exploatate îndeosebi pentru tratarea afecțiunilor respiratorii prin

 Factorii bio-climatici ce prin diversitatea lor se împart în mai multe categorii:

o bio-climatul sedativ-indiferent ce este recomandat pacienților ce nu pot

Așa cum menționează Bălănescu

prin adăugarea celor de tip profilactic, de

1.3 Scopul și obiectivele cercetării

O2 Găsirea unui raspuns la întrebarea: Cum arhitectura poate să participe în procesul

O3 Identificarea unor modele arhitecturale ce corespund unei abordări multisenzoriale.

1.4 Metodologia cercetării

1.5 Cuvinte cheie

BALNEOTERAPIA – Este o formă de tratament medical ce constă în folosirea

MULTISENZORIAL – Acest termen compus se referă cu precădere la simțurile

SIMBIOZĂ – Așa cum este explicată și în Dicționarul explicativ al limbii române,

SPAȚIU TERAPEUTIC – Este definit de către Laurie Moskowitz Corrois ca fiind un

SUSTENABILITATEA – Reprezintă un concept teoretic, cu aplicabilitate în practica

TURISMUL BALNEAR – Reprezintă o activitate ce presupune deplasarea, în afara

2.1 Relația om - natură

îi oferă posibilitatea alterării acesteia ducând astfel la un dezechilibru al ecosistemelor de

2.2 Relația natură – arhitectură

În urma conceptului de dezvoltare durabilă prezentat la punctul anterior a apărut, ca o

Arhitectura pasivă sau sustenabilă promovează, pe lângă aspectele de protecție și

conceptul de landscape architecture reușește să refacă o legătură benefică a naturii cu

2.3 Relația om – arhitectură

Arhitectura multisenzorială și elementele de percepție

 Lumina este un factor folosit din ce în ce mai creativ în arhitectură, datorită

3.1 Apariția programului arhitectural balnear în România

Calitățile resurselor minerale prezente într-un teritoriu cu aplasare geografică

3.2 Studii de caz:

3.2.1 JIKKA, Issei Suma

Construcția a început în anul 2014, pe

Figura 3, autor: Takumi Ota

Figura 4, autor: Issei Suma fostul proprietar prin aplatizarea vârfului

Figura 5, autor: Takumi Ota inclusiv la piscina în formă de spirală

persoanelor cu mobilitate redusă. Acesta

3.2.2 Bridgepoint Active Healthcare, Stantec Architecture + KPMB

Bridgepoint Active Healthcare

Din exterior Bridgepoint Active

lângă cele două aspecte menționate mai sus,

3.2.3 Ming-Tang Hot Spring Resort, CT Design

Ming-Tang Hot Spring Resort

hotel which is not mainly by it's

Figura 17, autor: Tony Figura 18, autor: Tony