1) Definitia notiunii Promovarea Sanatatii propusa de OMS; scopul si obiectivele:

PS conform OMS este un proces de creare a posibilitatilor pentru populatie de a imbunatati

sanatatea si a fortifica controlul asupra ei. PS este instrumentul principal in preventia primara a
bolilor orientate spre popularizarea cunostintelor pozitive privind sanatatea si determinantii sai,
educarea unui mod de viata sanatos si a responsabilitatii pentru propria sanatate prin
incurajarea si sutinerea schimbarilor benefice ale stilului de viata, alimentatiei si mediului,
combaterea tabagismului, narcomaniei, alcoolismului, reducerea sedentarismului, obezitatii,
controlul diabetului, controlul factorilor de risc intermediari.
2) Baza legislativa privind Promovarea Sanatatii in Republica Moldova:
Legea 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sanatatii publice:
(1) Prezenta lege reglementeaz organizarea supravegherii de stat a sntii publice,
stabilind cerine generale de sntate public, drepturile i obligaiile persoanelor fizice i
juridice i modul de organizare a sistemului de supraveghere de stat a sntii publice.
(2) Scopul prezentei legi este asigurarea condiiilor optime pentru realizarea maxim a
potenialului de sntate al fiecrui individ pe parcursul ntregii viei prin efortul organizat al
societii n vederea prevenirii mbolnvirilor, protejrii i promovrii sntii populaiei i
mbuntirii calitii vieii.
3) Scopul si obiectivele Programului National de Promovare a Modului de Viata
pentru anii 2007-2015:
Programul national este orientat spre promovarea in societate a unui mod sanatos de viata si
prevede solutionarea problemelor privitoare din institutiile publice, mentinerea si fortificarea
sanatatii, traseaza strategia si tactica perfectionarii in continuarea educatiei pentru sanatatea si
promovarea a sanatatii.
Obiective:
- executarea prevederilor actelor legislative si normative in domeniul protectiei muncii si
sanatatii.
- modificarea atitudii populatiei fata de sanatatea proprie
- asigurea asistentei medicale prin actiuni economic eficiente privind mentinerea sanatatii popul
- reducerea pagubelor
- reducerea si consolidarea rezervei de forta fizica de munca
4) Directiile principale de cercetare si actiuni pentru prevenirea maladiilor:
Conjugarea eforturilor in realizarea activitatilor de educatie pentru sanatate si de
promovare unui mod sanatos de viata
Crearea conditiilor optime in scopul imbunatatirii sanatatii
Participarea populatiei la activitati de educare pentru sanatate
Desfasurarea educatiei pentru promovarea a familiei
Extinderea si modernizarea educatiei pentru sanatate a personalului din interprinderi
Intesficarea actiunilor de prevenire a bolilor transmisibile,cornice, a accidentelor
5) Notiuni de Preventie primara, secundara, tertiara:
Preventia primara - prevenirea factorilor specifici de cauzalitate, impactul factorilor de risc cu
rezultatul obtinut la nivelul persoanelor care evita boala si pentru a reduce la nivelul populatiei.
Preventie secundara- scopul este de a descoperi boala intr-un stadiu incipit, diagnostic si
tratament cu timp util si interventie corespunzatoare.
Preventie tertiara- tratament adecvat al bolii pt a preveni progresia, pt a evita invaliditatea sau
inlocui functiile pierdute.

6)instruirea specialistilor si antrenarea publicului in probleme de P.S

Nivelul inalt de instruire si cultura sanitara a populatiei se impune ca un imperativ
actual si prevede un ansamblu de masuri organizatorice,metodologice si
tehnice,care au drept scop insusirea de catre populatie a cunostintelor necesare in
domeniul sanogenezei,protectiei mediului,igienei individuae,igienei
alimentatiei,etc,luarea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si colectiva.
7)formele,metodele si mijloacele utilizate in P.S,caracterizarea lor.
a)metoda cuvitului vorbit-conferinte
b)metoda iditoriala(cuv.scris)-brosuri,pliante,articole
c)metoda ilustrativa
d)metoda audio-vizuala-televeziunea,cinematograf,internet
e)metode derivate(teatralizare,excursii)
f)mijloace de comunicare in masa
- dup adresabilitate: 1.educaie individual(sfatul medicului) 2.educaie n
grup(seminar,lectie) 3.educaie prin mijloace de comunicare n
masa(conferinte,emisiuni tv,publicatii)
- dup mijloacele folosite: 1.mijloace audio 2.mijloace video:
*predominarea textului * predominarea imaginii
3.mijloace combinate (audio-video)
8)obiectivele si continutul educatiei medico-igienice a populatiei,rolul in
profilaxia
-executarea prevederilor actelor legislative si normative in domeniul protectiei
muncii si sanatatii
-modificarea atitudinii populatiei fata de sanatatea proprie ,transformarea
cunostintelor in domeniul igienei in convingeri si actiuni concrete si adecvate
-normalizarea si ameliorarea parametrilor dezvoltarii fizice a personelor angajate in
cimpul muncii si a generatiei in crestere
-reducerea pagubelor,inclusive economie si morale,cauzate de imbolnaviri,pierderi
ale capacitatii de munca si de invaliditati,evitarea decesului premature,prelungirea
duratei vietii active,cresterea sperantei de viata a populatiei
9)factorii ce conditioneaza alcatuirea planului de activare in P.S
1.Poluarea mediului inconjurator 2.cresterea tensiunii neuropsihologice 3.nivelul
scazut al instruirii fizice si igienice a populatiei 4.alimentatia nerationala

5.deprinderi daunatoare 6.incompetenta in problem de profilaxie 7. Planificarea

familiala 8.atitudine iresponsabila fata de propria sanatate.
10)structura unui program in domeniul P.S
12Prin factor de ecologic se nelege un element material capabil
de a produce o aciune direct sau indirect asupra altor
elemente materiale, provocnd reacii corespunztoare.
Se deosebesc mai multe categorii de factori (de mediu):
factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la
modificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a
atmosferei).
factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor.
factori abiotici (fizici, climatici i hidrici): aerul, apa, lumina,
cldura, umiditatea, vntul.
factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea,
expunerea.
factori edafici: solul cu proprietile lui fizice, chimice i biologice.
factori biotici: interrelaii fitocenotice, zoocenotice, biocenotice.
13Factorul acvatic natural este un componet mult mai
complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca
interdependenta dintre mediu si organism este mult mai stransa
la vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept urmare
actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului
intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.
Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor
intra si inter specifice precum si dereglarea intregului echilibru
biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii
substantelor chimice asupra vietii acvatice,care este un scop al
P.S, ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile
cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei
Actiunea nociva a substantelor toxice se manifesta asupra
individului mai intai, apoi, asemeni unei reactii in lant, si asupra
speciei si in final asupra biocenozei acvatice.
14. n prezent scoara nveliului viu i a tuturor speciilor de
organisme se afl n minile societii umane i depinde de

aciunea antropogen (global) asupra naturii. Un mediu atins de

actiunile omenesti este cel acvatic care la fel in ultimelel decenii a
suportat skimbari esentiale din cauza pescuitului
excesiv,substantelor toxice eliminate in bazinele acvatice
,provocind modificari adaptive ale functiilor fiziologiece si
biokimice conditionind imposibilitatea existentei a organismelor in
mediu dat. In ceia ce priveste de particularitatile p.S in domeniu
dat ,,ele sunt afectate direct deoarece odata cu modificarea
ecosistemelor acvatice are lok afectarea sanatatii populatiilor
care in mare masura sunt strins legate cu factorii acvatici
modificati

15.Factorii edafici
Acestia reprezinta complexul de influente si actiuni dintre
organisme si proprietatile fizico-biochimice ale solului.
Solul este suportul si mijlocul de hranire al plantelor si animalelor.
Factorul edafic in relatie cu fc antropogen rezulta consecinte
majore in domeniul P.s prin ceia ca odata cu skimbarea
compozitie solului are lok o modificare majora in cadrul sanatatii
omului,dovada fiind diferite bacterii exudate din sol care patrund
in sistemele corpului uman ,actiunea pesticidelor si erbicidelor la
fel influenteaza negativ calitatea apei si legumelor care mai tirziu
patrund in organismul uman.Solul fiind baza nutritionalal atit a
omului kit si animalelor
16.Notiuni de factor aerian natural si antropogen modificat si particularitatile de
promovare a sanatatii populatiei influentata de compozitia aerului.
Factorul aerian natural este un amestec de gaze care alctuiesc straturile inferioare ale
atmosferei, care nu este influentat de actiunea omului i care este absolut necesar
vietilor aerobe .
Factorul aerian antropogen modificat este rezultatul poluarii aerului cu diversi produsi
din activitatea oamenilor: oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de
carbon, amoniac, metale toxice, cum ar fi plumb si cupru. Aparitia automobilului a dus
la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze.
Poluarea aerului continu s deterioreze sntatea populatiei i mediul. In special,
poluarea cu particule i poluarea cu ozon determin riscuri grave pentru sntate,
afectnd calitatea vieii i reducnd sperana de via. Poluarea aerului prezinta pericolul
aparitiei unor afectiuni cardiace sau pulmonare. In plus, creierul este si el afectat destul
de mult, poluarea putand duce la aparitia unor boli precum schizofrenia si autismul.

17.Promovarea sanatatii populatiei influentata de calitatea aerului incaperilor inchise

din cladiri de trai, publice si din mediu ocupational.
n urma activitii vitale aerul ncperilor nchise poate fi poluat cu ageni de natur
bacteriologic i substane chimice. Se mrete coninutul de bioxid de carbon,
amoniac, compui ai amoniacului, hidrogen sulfurat, acizi proteici volatili, indol, vapori
de ap, crere temperatura aerului.
O astfel de poluare este consecina proceselor metabolice ale omului, activitilor
habituale i arderea combustibilului gazos n dispozitivele de uz casnic. n aerul
ncperii poate ptrunde i un complex de produse ale descompunerii materialelor
polimerice de finisare etc.
Compoziia gazoas a aerului din ncperile nchise este determinat i de compoziia
gazoas a aerului atmosferic de aflux, de substanele chimice poluante, care se elimin
n interiorul ncperilor.
Cu scop de a menine parametrii optimi ai mediului aerian n ncperi este necesar a
nltura aerul poluat i de a debita aer curat. Pentru aceasta sunt folosite diferite sisteme
de ventilaie. Ventilaia presupune substituirea complet sau parial a aerului
impurificat prin aer curat.
18.Notiune de factor mictobian si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei
influentata de acest factor.
Factorul microbian reprezinta totalitatea microorganismelor patogene care provoaca
diverse infectii la om.
Deosebit de important pentru viata omului sunt relatiile acestuia cu microorganismele
patogene (microbii) care alcatuiesc factorul microbian. Omul serveste drept gazda
pentru acest factor. Datorita medicamentelor si substantelor dezinfectante,s-a obtinut o
eficacitate enorma manifestata in reducerea considerabila si chiar eradicarea unor
maladii. Cu toate acestea factorul microbian continua sa prezinte pericol pentru
ecosistemele umane privind imbolnavirea oamenilor.
19.Endoecosistemul uman ,importanta pentru sanatate.
Endoecosistemul uman reprezinta ecosistemul individual al organismului . Sistemul
individual este doar partial izolat de sistemele superioare, pentru ca individul depinde de
celelalte sisteme. Omul se mentine in viata si intr-o anumita sanatate prin imbinarea
sistemica puternica intre laturile componente si prin indeplinirea unor functii:
-miscare, munca, odihna
-alimentatie, metabolism, reproducere
-integrare ambientala si psihosociala

Endoecosostemul uman se afla sub o influenta permanenta si directa a factorilor de

mediu sau indirecta prin modificarea unor factori de catre actiunea altor factori si
influenta ulterioara a primilor asupra individului.
20.Notiune de factor biotic si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei
influentate de acest factor.
Factorul biotic este o parte componenta a biosferei si reprezinta materia care constituie
biomasa. Biomasa este alcatuita din masa vegetatiei si masa faunei. Toti factorii biotici:
zoogeni, fitogeni si microbiogeni interrelationeaza si actioneaza asupra organismului
uman .Acestia pot avea fie o influenta pozitiva , fie una negativa provocind chiar
anumite procese patologice.

21.Notiune de factor fitogen si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei

influentata de acest factor.
Cuprind toate organismele vegetale ,biomasa.Orice comunitate vegetala influenteaza
asupra totalitatii caracteristilor abiotice ale mediului.Acoperirea solului cu pinza de
vegetatie transforma mult chimismul acestuia ;sub influenta vegetatiei se modifica
parametrii microclimei .
22.Notiune de factor zoogen si particularitatile de promovare a sanatatii populatiei
influentata de acest factor.
Cuprinde speciile de animale prezente pe un teritoriu.Principalele forme vitale de animale
sunt foarte variate.Clasificarile evidentiaza mai multe tipuri :
-

Subterane,Terestre,Lemnoase ,Aeriene,Acvatice

Animalele influenteaza direct sanatatea si existenta omului,ca exemplu sunt animalele

domestice care in primul rind sunt o sursa mare de hrana ,insa sunt si aspecte
negative : unele animale si pasari sunt purtatori si vectori de bacterii si virusuri
patogene comune si omului,ce duc la aparitia unor maladii ca salmonelozele,teniaze
,bruceloza.
23.Particularitatile promovarii sanatatii influentata de reziduurile si deseurile
menajere si industriale din localitate.
Numim deeuri menajere, deeurile rezultate n mod obinuit din activitatea casnic,
resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, uniti de alimentaie public si de
asemenea cele industriale deseurile de la uzine si intreprinderi mari ce polueaza mediul
inconjurator.n multe zone din ar, n special n cele n care nu exist unsistem bine pus
la punct de colectare a gunoiului menajer, cu precadere n mediul rural, oamenii arunc
gunoiul n zone neamenajate din care acestea pot ajunge foarte uor n apa rurilor.
Aceste zone devin uor focare de infecie, iar cini vagabonzi, ciorile, obolanii pot purta
viruii nspre localiti.

24.Notiune de risc,clasificarea factorilor de risc si importanta lor in formarea

sanatatatii populatiei.
Factor de risc- factor ce determina aparitia unui efect nociv pentru sanatatea omului
precum si gravitatea acestui efect in cazul expunerii la un pericol.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
- Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
- Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)
- Biologici (microorganisme)
25.Riscul pentru sanatate cauzat de factorul chimic.
Sunt numeroase substante chimice care pot afecta sanatatea omului ca exemplu : plumbul
,mercurul,unii acizi ce se contin in obiectele si alimentele pe care le utilizam zilnic. Chiar
si aceeasi aditivi alimentari si substantele chimice din ambalaje ne pot afecta sanatatea.

26.Factorii fizicisunt urmatorii : Umiditatea; Ultrasunetele;

Temperatura; Presiunea externa; Energia radianta; Electricitatea;
Concetratia de oxygen.Toti aceti factori sunt n corelaie i
necesit parametri cu limite obtime pentu a faoriza condiiile de
existent a omului o deviere la maxim sau la minim de la valorile
normale duc la dereglri a strii de sntate. Ca de exemplu:
umiditatea prea joas-afecteaz cile respiratorii; presiunea
extern prea ridicat sau concentratia de oxigen prea joas,
influeneaz asupra sistemului cardiovascular.
27.Radiatiile ultraviolet
Efectele benefice ale expunerii la soare sunt: sinteza vitaminei
D3. Pentru scopul producerii vitaminei D sunt suficiente expuneri
de 15 minute la soare. De asemenea, expunerea la soare duce
la ameliorarea unor boli cutanate (vitiligo, dermatita atopic,
psoriazis); meninerea sntii psihice; creterea toleranei la
stres;
reglarea
somnului;
atenuarea
unor
simptome
premenstruale.
Razele ultraviolet cauzeaz arsuri solare, pete maronii,
cancerul de piele, pot duce la mbtrnirea prematur a pielii,
leziuni oculare i la dereglri ale sistemului imunitar uman, cresc
riscul apariiei cancerului de piele. Cea mai buna soluie pentru a
ne proteja de cancer, dar i de arsuri solare i mbtrnire
prematur, este expunerea la soare doar dimineaa i seara, pn
n ora 10 i dup ora 16.
28.Efectele specifice patologice ale zgomotului sunt
traumatismele auditive, care apar ca urmare a aciuni ndelungate

a zgomotului, ce depesc limita superioar normal de

percepere a organului auditiv.Zgomotul provoac i modificri n
echilibrul fiziologic al organismului. Omul obosete mai repede,
devine nervos, apar tulburri ale somnului, cefalee, migrene
permanente, pierderea poftei de mncare, anemie. Zgomotul
produce tulburri neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului
cardiac
i
respirator,
diminuarea
reflexelor.
Zgomotul
esteprovocat de deferite instalaii frigorifice, sisteme de nclzire,
ventialre si automobile. Undele electromagnetice Principalele
surse de cmpuri electromagnetice de radiofrecvena sunt
antenele care emit programele radio i de televiziune, antenele
de telefonie mobil. Celulele expuse indelung la acest tip de
radiaii sufera disfuncii i in plus pot aprea dereglri de
metabolism.
29.Factorii economici, de munca si psihosocialiau o
influen determinant asupra strii de sntate i boal. Aceti
factori implic: bugetul familial, respective educaia in familie i
societate, comportamentul. Conform acestor factori n societate
este promovat modul sntos de via i combaterea viciilor
umane.
30. Din lista calamitatilor naturale fac parte:cutremurele
de
pamant, inundatiile, vijeliile, vartejurile, furtunile, cicloanele,tuna
mi, eruperea vulcanelor, avalansele de zapada, alunecarile de
teren, incendiile, ingheturile, secetele de lunga
durata.Calamitile naturale reprezint niste fenomene naturale
primejdioase, aparute in urma proceselor geofizice, geologice,
hidrologice, de atmosfera, biosfera si alta origine, care aduc dupa
sine situatii catastrofale, urmate de dereglarea activitatii vitale
umane, distrugerea bunurilor materiale, ranirea, vatamarea sau
moartea oamenilor.
31. Riscurile pentru sanatate influentat de catre
problemele globale a climei, situatiei tensionateschimbarea brusca afecteaza sanatatea omului, indeosebi
persoane mediosensibili, se agraveaza tensiunea arteriale, se
modifica temperatura corpului, apar dureri in articulatii si oase,
dureri musculare, stare de somnolenta, in cele mai grave cazuri:
greturi, pierderea cunostintei.
32. Scopul metodologia examenimarii populatiei in caz de
detiorare a starii mediului ambiant- in primul rind se atrage
atentia la persoane cu boli cardio-vasculare, boli cronice, la

batrini si copii, se efectuiaza analizele medicale si evidenta starii

persoanelor pentru a evita complicatii.
33. Alimentatia si nutritia umana, - Alimentaia omului reprezint
unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul
fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii
adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, ovia
sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce
mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
34.Piramida alimentatiei sanatoase-Piramida alimentatiei este un ghid elaborat de
medici nutritionisti de la Scoala Medicala Harvard Eat, drink and be healthy . Ei propun o
schema de alimentatie sanatoasa, bazata pe cat, cum si ce mancam. 1. La baza piramidei, pe
primul etaj, se afla alimente care pot fi consumate in cantitate mare si la majoritatea
meselor:
cereale integrale: grau, orez brun, orz, mei, secara, porumb, fulgi de ovaz, painea integrala, neagra
sau graham, pastele integrale.
2. La etajul al doilea se afla alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate suficienta:
legume, care pot fi consumate de 3-5 ori pe zi, intrucat sunt sarace in grasimi, contin putine calorii,
reprezinta o protectie naturala impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului;
3. Etajul al treilea este reprezentat de acele alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate
moderata, de 1-3 ori pe zi:
oleaginoase: nuci, alune, migdale, fistic, seminte de susan, de floarea soarelui, de dovleac.
Acestea reprezinta un aport de proteine, zinc, fier, fibre alimetare, calciu, vitamine si contin grasimi
bune, benefice pentru sistemul cardiovascular;
leguminoase: fasole, mazare, soia, linte, bob, naut, tofu, inlocuitori de carne, produse din soia au
un aport de grasimi nesaturate, de proteine, zinc, fier, calciu, vitamine, nu contin colesterol si sunt
bogate in fibre vegetale.
4. Etajul al patrulea din piramida alimentatiei contine alimente care pot sa nu fie consumate
zilnic sau pot fi consumate in portii mai mici, de 0-2 ori pe zi:
carnea de peste contine grasimi benefice pentru sistemul cardiovascular;
carnea de pasare contine grasimi saturate in catitati mici;
oua.
5. Etajul cinci contine alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate mica, de 1-2 ori pe zi:
lactate, preferabil degresate sau suplimente de calciu; sunt bogate in proteine, calciu, vitamine: A,
D, B2, B12,
In varful piramidei se afla alimentele care trebuie consumate rar si in cantitate mica:
carne rosie, care contine grasimi saturate si colesterol in cantitati mari, periculoase pentru
sanatate, dar are avantajul de a fi o sursa de fier;
paine alba, paste albe, orez alb, cartofi.

35.Securitatea alimentara, factorii- in primul rind sunt masurile de

igiena in ceea ce priveste prepararea si stocare in masa alimente de zi

cu zi care sunt consummate de populatie, se dirijeaza aceasta de un

numar mare de specialist, medici, medici-igienisti. Factorii care
influenteaza: infrastructura tarii anumite care produce un anumit produs,
si de economia tarii pentru a produce cit mai calitativ si a respecta strict
normele igienice.
36.Promvarea sanatatii privind alimentatia echilibrata.
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex,
efort, starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care
respect raportul optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat. Acest tip sntos de
hrnire presupune moderaie n toate privinele. Alimentaia echilibrat trebuie s
dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri fundamentale ale actului hrnirii, i
anume la: ce, ct i cum mncm?

37.Poluarea biologica a produselor alimentare si

problemele de promovare a sanatatii.
Prin contaminare biologica ( biocontaminare) se intelege acel fenomen prin
care pe,sau in suportul organic al alimentelor se plaseaza, supravietuiesc,
sau pot prolifera spori,micelii, microorganisme, virusuri sau paraziti cu
potential patogen pentru om.Exista doua categorii de contaminare biologica:
- accidentala;
- indusa.
Biocontaminarea patogena accidentala se poate
realiza in mod natural sau prinimprudenta. Toate alimentele sunt supuse unei
biocontaminari accidentale, deoarece mediulin care traim este de
neconceput fara existenta unui numar impresionant de mare decontaminanti
biologici.
Biocontaminarea indusa poate fi de doua feluri:
- tehnologica nepatogena (drojdii de fermentatie, micelii de ciuperci ce
apar lamaturarea unor categorii de alimente, lactobacili,etc.), agenti biologici
folositi in specialpentru imbunatatirea calitatii organoleptice, de aspect
sau de diversificare calitativa aalimentelor.
- tehnologica patogena folosita in cadrul actiunilor bioteroriste sau
a armelorbacteriologice

38.Sustantele alogene<pesticide,metale grele>din

alimente,aditivi alimentari si problemele de promovare a sanatatii
Contaminanii sau substanele alogene sunt nite substane chimice, care nu sunt adugate intenionat n
alimente. Aceste substane pot nimeri n mod accidental n produsele alimentare la diferite etape ale
circuitului acestora, n special, n rezultatul nerespectrii cerinelor de igien. Unele dintre ele pot nimeri
n alimente nc n rezultatul utilizrii n agricultur a preparatelor de uz fitosanitar, a fertilizanilor solului

n procesul de cultivare i recoltare a produciei agroalimentare, altele n procesul de pstrare,

prelucrare.

39.Notiune de adaptare,clasificarea formelor de adaptare

si caracteristica lor
Adaptarea-este proprietatea fundamental a unui organism de a-si modifica functiile si structurile in raport cu
schimbarile cantitative si calitative ale mediului inconjurator.
Fomele*adaptarea mintala,senzoriala,sociala

40.Adaptarea organismului la factorii climaterici si

problemele de promovare a sanatatii

Factori atmosferici

Dintre toi factorii fizici de stress fiziologic, factorii atmosferici sunt cei mai agresivi
din cauza ridicatei lor variabiliti temporale i amplei lor extinderi spaiale. De
exemplu, dac fiina uman are posibilitatea real de a se feri de aciunea nociv a
unei ape infestate sau sol iradiat prin prsirea zonei contaminate, nu acelai lucru
poate face i n cazul unui mediu hipotermic sau hipertermic, climat arid sau umed
i vreme stabil sau instabil deoarece orice comportament cultural ar adopta, el nu
poate nvinge influenele invizibile pe care aerul ce-l nconjoar le exercit asupra
sa la orice latitudine i n orice anotimp. Din acest motiv, el trebuie s-i evalueze
dimensiunea meteorosensibil pentru a se feri de aciunea restrictiv a vntului,
temperaturii i umezelii aerului, precipitaiilor atmosferice, duratei de strlucire a
Soarelui sau presiunii atmosferice, n vederea unei ct mai bune aclimatizri n
mediul climatic n care este nevoit s-i desfoare existena i activitatea.
2.2.1.1. Temperatura aerului reprezint cel mai important factor climatic cu
aciune patogen deoarece valoarea i variabilitatea sa determin reacii fiziologice
care stimuleaz sau, dimpotriv, limiteaz capacitatea de efort a organismului
uman i, n plus, ofer condiii propice pentru dezvoltarea agenilor patogeni.

41.Adaptarea org. uman la factroi de mediu fizici si chimici

Fizici:
Temperatura
-adaptarea la cald: scade MB si TA,pigmentatia cutanata;adaptarea dureaza 6-8 zile;
-adaptarea la rece: creste MB si volumul sangvin,necesita un timp mai intens;
Atmosferici:
-omul trebuie s-i evalueze dimensiunea meteorosensibil pentru a se feri de
aciunea restrictiv a vntului, temperaturii i umezelii aerului, precipitaiilor
atmosferice, duratei de strlucire a Soarelui sau presiunii atmosferice, n vederea
unei ct mai bune aclimatizri n mediul climatic n care este nevoit s-i
desfoare existena i activitatea.

Chimici:
-O2:la altitudini de peste 2500 m ,scade presiunea O2 si apare un mecanism de
adaptare caracterizat prin cresterea numarului de hematii, cresterea CV si a DC;
-pH: modificarile de pH sunt reglate prin mecanisme renale si respiratorii;
-CO2:cresterea concentratieie acestui gaz in aer determina cresterea frecventei
respiratiei ca mecanism de adaptare;
42.Adaptarea populationala...tipul de adaptare care vizeaza anume
populatia,mediul acestia,conditiile de trai si multiplele capacitati de a se adapta
schimbarilor socio-economice.
Probleme PS: includerea procesului de informare n vederea caracterizrii strii de
sntate a populaiei i mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra
acestei
stri;
43.Mod de viata-felul n care se defoar viaa unor grupuri sociale la un
moment dat;strategii de via, comportamente ;
Componentele principale ale modului de via n colectivitate sunt: locuina (m2
la o persoan) iutilajul casnic (gradul de confort); caracterul muncii (ocupaiei,
profesiei) i durata ei; condiiileigienice n locuine i la locurile de munc; studiile;
calificarea profe-sional;asistena medical(formele i accesibilitatea); tradiiile;
obiceiurile; durata timpului liber i formele de petrecere alui; reedina (urban,
rural) i mijloacele existente de transport; mijloacele de
comunicare,telecomunicare, informare, nivelul de cultur etc
Probleme de PS influentata de el:alimentaia raional, activitatea fizic, clirea
organismului, respectarea regimului de odihn, evitarea deprinderilor duntoare,
controlul nivelului de stres, respectarea regulilor de igien, comportamentul sexual
protejat, consultul sistematic la medicul de familie .
44. Stilul de via al omului exprim modul su general de a tri, raportul dintre
condiiile n
care el i duce traiul i condiiile de activitate, de asemenea, i modelele
individuale de
comportament determinate n anumit msur de factorii socio-culturali, caracteristicile
personale i educaionale.
Elementele stilului de via pot fi:
sanogene cele, care promoveaz i fortific sntatea;
patogene cele, care reprezint factorii cauzali sau de risc pentru anumite
mbolnviri.
Elementele pa-togene ale stilului de via includ: fumatul, alcoolismul,
narcomania, toxicomania, huliganismul, alimentaia excesiv sau
careniala,practicile sexuale
riscante, sedentarismul..

Probleme de PS- bolile cardio-vasculare, bolile cronice pulmonare i digestive, bolile

de nutriie i metabolism, bolile neoplazice, bolile psihice, traumatismele, bolile
sexual
transmisibile;mecanizarea, automatizarea i robotizarea multor procese tehnologice
n industrie;
45.Calitatea vietii-reflect preferinele pentru anumite stri ale sntii ce
permit ameliorri ale morbiditii i mortalitii i care se exprim printr-un singur
indice ponderat ani de via standardizai, n funcie de calitatea vieii.
Nivel de viata- exprima totalitatea veniturilor,beneficiilor sociale, bunurilor de capital,
indicatorii deeducaie, de ocupare a forei de munc,ai durateimuncii, ai mediului de
munc, cei ai condiiilor de locuit, detransport i telecomunicaii.

46. Indicatorii starii de sanatate a populatiei si utilizarea lor in activitatile de

Promovare a Sanatatii.
In general, sanatatea populatiei se apreciaza dupa indicii de mortalitate si
morbiditate. In functie de factorul decisive de risc, mortalitatea poate fi
clasificata:
- dupa factorul de risc genetic, fiziologic,stilul de viata
- in functie de maladia fatala
- in functie de necesitatile de evidenta mortalitate premature la
diferite virste
In scopul supravegherii permanente asupra modificarilor starii de sanatate a
populatiei, cit si pentru evaluarea programelor de ocrotire a sanatatii se
utilizeaza indicele de morbiditate care include maladiile, traumatismele,
intoxicatiile si invaliditatea. Morbiditatea se caracterizeaza dupa frecventa
raspindirii patologiei, divizindu-se in citeva niveluri: inalta, medie, joasa si
sporadica( cazuri unice). Gradul de influenta a factorilor ecologici se
determina prin compararea teritoriilor studiate si a fondului.
47. Indicatorii starii de sanatate a populatiei importanti pentru evaluarea
influentei factorilor de mediu.
Indicatorii sanatatii contin indici concreti foarte importanti in identificarea
calitatii mediului inconjurator. Dintre ei fac parte indicia determinati prin
masurare(masa corpului) si indicii calculate(natalitate, mortalitate).
Natalitatea generala - numarul nou nascutilor vii intr-un interval de timp,
raportat la 1000 locuitori
Mortalitatea generala decesele de toate cauzele, la toate virstele pentru o
perioada de un an
Mortalitatea infantile decesele grupei de virsta 0 1an

Morbiditatea generala toate cazurile de imbolnavire , survenite intr-o perioada

de timp, raportate la 100 000 locuitori
Invaliditatea dereglari sau schilodirile , care limiteaza capacitatea de lucru
Manifestarea starilor premorbide indicator fin al impactului mediului
inconjurator, se depisteaza mai devreme decit morbiditatea.
Gradul de stress incordare a organismului
Autoevaluarea sanatatii prin anchetare
Alti indii se refera la dezvoltarea fizica si psihica a populatiei.
48. Promovarea sanatatii in raport cu factorii socio-culturali, obiceiurile si
traditiile populatiei.
Probabil c nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor dect
strvechile sale tradiii siobiceiuri, insa unele sarbatori sunt o adevarata povara
pentru diferit sisteme de organe si a intregului organism. Diferite sarbatori
subinteleg si presupun mese copioase, bogate in mancaruri sarate, grase si
desigur alcoolul, ceea ce creste riscul de a face o maladie cardiaca.
49. Factorii exogeni si endogeni in cancerogeneza si problemele in
Promovarea Sanatatii
Principalii factori care pot cauza aparitia cancerului sunt :
- Factorii endogeni hormonali, genetici,imunologici si metabolici.
- Factorii exogeni chimici, fizici, biologici.
Factorii hormonali: disfununctii ale sistemului endocrin, prin hipersecretie
sau hiposecretie.
Factorii genetici: genele oncogene de exemplu BRCA1 si BRCA2 care
sunt responsabile de aparitia cancerului mamar, si mutatii in genele
supresoare de tumori, care fiind afectate nu mai pot proteja organismul.
Factorii chimici: factori alimentari - nitratii, nitritii, unele preparate
farmacologice
Factorii fizici: radiatiile ionizante, lezari mecanice
Factorii biologici: unele tipuri de virusi cum sunt papilloma virus uman,
helicobacter pylori, hepatitele virale B,C, Delta
50. Promovarea Sanatatii in raport cu factorii cauzali ai maladiilor
cardiovasculare
Termenul boli cardiovasculare este atribuit unei multitudini de boli ce
afecteaza inima si vasele de sange
Factorii maladiilor cardiovasculare
- Expunerea pe termen lung la factori poluanti crete riscurile de
ateroscleroz i boli inflamatorii ale inimii.

Motenirea genetic (inclusiv rasa)

Tabagismul - renunarea la fumat i evitarea fumatului pasiv
Sedentarismul
Hipertensiunea arterial
Obezitatea
Diabetul zaharat
Hipercolesterolemia
Alimentaia
Consumul de alcool

51.Rolul Promovarii Sanatatii in dezvoltarea multilaterala a copiilor si

adolescentilor:
*Promovarea sanatatii si a starii de bine a individului
-functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal,
emotional, social si spiritual:
-formarea unui stil de viata sanatos.
*Dezvoltarea personala a elevului
- autocunoasterea si construirea unei imagini pozitive despre sine:
- -dezvoltarea abilitatii de a lua decizii responsabile:
- -comunicare si relationare interpersonala:
- controlul stresului:
- dezvoltarea carierei personale.
*Preventie
-prevenirea accidentelor si a comportamentelor de risc pentru sanatate
-prevenirea atitudinilor negative fata de sine si viata
-prevenirea connflictelor interpersonale.
52.Scopul si obiectivele principale a educatiei pentru sanatate in institutiile
prescolare:
In genere discutind,principalele obiective ale educatiei sanitare in institutiile
pentru prescolari, pot fi sintetizate astfel:

Elaborarea deprinderilor si formarea obisnuintelor igienice necesare

calirii organismului si maririi rezistentei nespecifice,dezvoltarii
armonioase a copilului,mentinerii si promovarii sanatatii acestuia;
Inzestrarea sistematica a copiilor cu notiuni elementare privind
problemele de igiena individuala si colectiva specifice virstei;
Dezvoltarea unor atitudini si a unui comportament igienic,care sa
permita copiilor sa actioneze in folosul sanatatii proprii si al
colectivitatii.
53.Obiectivele de baza a personalului medical in institutiile prescolare in
PS

* Formarea si fixarea deprinderilor de igien la copii asigurndu-se materialele

necesare pentru igiena individual a acestora;
* Asigurarea activittii educativ-sanitare;
* Monitorizarea strii de sntate i aprecierea nivelul de dezvoltare fizic a copiilor,
neuromotorie i psihic, ndeosebi a celor ce sufer de diferite maladii;
*Organizarea i participarea la examenele medicale profilactice (screning-teste);
*Repartizarea copiilor n grupe de sntate i de educaie fizic conform
recomandrilor medicului;
*Informarea administraiei instituiei despre starea de sntate i msurile
profilactice pentru copiii ce sufer de diferite maladii i dereglri ale strii de
sntate;
*Supravegherea organizrii dezinfeciei curente;
* Consult educatorii n problema inutei corecte a copiilor n timpul activitilor;
54.Scopul si obiectivele educatiei pt sanatate in scoli:
*In primul rand, unul dintre scopurile in sine ale activitatii in invatamant este
informarea autorizata a copiilor si adolescentilor privind diferite domenii ale culturii
si stiintei, in paralel cu dezvoltarea de activitati practice.
*Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie
pentru sanatate a elevilor si are abilitatea si capacitatea de a se adresa unui
procent reprezentativ din populatie.
*Scoala are o mare autoritate morala, oferind posibilitatea educatiei formale si
nonformale, iar materiile de studiu oficiale din scoli capata, la nivel psihologic
individual, o importanta mult mai mare.
*Este unul dintre elementele esentiale pentru dezvoltarea impactului dorit este
initierea si realizarea programelor de educatie pentru sanatate la varste cat mai
tinere.
55.Principii de orientare a cadrelor didactice din institutiile scolare privind
activitatile de PS elevilor:
Abordarea domeniilor educaiei pentru sntate este realizat din perspectiv
tiinific, pedagogic i legislativ. Cadrul didactic poate utiliza i armoniza
informaia pe cicluri de dezvoltare, n funcie de nivelul clasei, de dezvoltarea
psihosomatic a elevilor i de particularitile locale. Programele colare vin n
ntmpinarea nevoilor fundamentale de educaie ale oricrui copil i adolescent iar
formarea unui stil de via sntos, integrarea sexualitii n maturarea emoional,
controlul stresului, dobndirea de repere n orientarea colar i profesional devin
condiii eseniale pentru dezvoltarea armonioas a personalitii elevului.
56) Se deosebesc 2 grupe de provincii biogeochimice: naturale si artificiale
(tehnogene). Provinciile biogeochimice naturale se caracterizeaz prin continutul
specific de elemente chimice naturale in sol, care de fapt, reflecta compozitia
chimica a solului. Caracteristica medicogeografica a provinciilor biogeochimice
naturale include aspectele carentiale sau excesive ale continutului elementelor

chimice in solul anumitelor regiuni sau raioane, care se mentine pe parcursul a

mai multor ani si determina geneza unor stari morbide specifice pentru
populatia locala. In calitate de exemplu pot fi:

Insuficienta continutului de iod in sol, si, respectiv, in produsele

alimentare si apade baut, situate care prezinta factorul principal al
morbiditatii populatiei prin gusa endemica;
Insuficienta in sol a continutului de fluor, ceea ce joaca rolul principal in
dezvoltarea la oameni a cariei dentare;
Surplusul continutului de fluor in sol, din care cauza acest element chimic
natural se contine in exces in produsele alimentare si in apa potabila,
determina morbiditatea populatiei din acest teritoriu prin fluoroza dentara;
Deficitul de cobalt in sol este una din aspectele etiologice ale unor anemii
grave;
Excesul de molibden insol prezinta o cauza serioasa a dezvoltarii gutei
endemice si a molibdenozei;
Insuficienta continutului de cupru in sol contribuie la continutul lui in
cantitati mici in apele subterane si in produsele alimentare, ceea ce
prezinta una din cauzele anemiei alimentare hipocrome la copii si la
femei gravide, cit si a anemiei postoperatorii.

57) De mentionat ca progresul tehnico-stiintific contribuie la reducerea continua a

nr de populatie angajata in agricultura si la transformarea unor comunitati rurale in
comunitati urbane, proces numit urbanizare. Evident, procesul de urbanizare
este unul socio-economic complicat, legat de dezvoltarea industriei, acumularea
informatiei intelectuale si perfectionarea formelor de comunicare sociala. Sensul
urbanizarii consta in sporirea ponderala a populatiei urbane, cresterea importantei
oraselor pentru societate, raspindirea stilului deosebit de viata. Sunt si alte aspecte
ale urbanizarii:

Ecologic multi factori nocivi pe o suprafata mica dar cu o concentartie mare

a populatiei;
Medical;
Cultural;
Tehnic sporirea utilizarii mijloacelor tehnice, care usureaza conditiile de
munca si de trai ale omului;
Socio-psihologic modificarea stiluilui de viata al oamenilor.

Orasul, ca antropoecosistem, prezinta o comunitate sistemica foarte complicata,

formata in urma multor procese socio-naturale, pe parcursul unui timp indelungat,
in diverse conditii, o data cu aparitia si dezvoltarea unor factori specifici aflati in
permanente interrelatii intre ei.

58) In scopul studierii si reorganizarii luptei cu maladiile endemice, in primul rind,

are o importanta mare raionarea biogeochimica a teritoriilor, deci repartizarea
teritoriilor in regiuni si subregiuni ale biosferei, care difera intre ele, in functie de
interrelatiile organismelor si factorilor geochimici ai mediului ambiant.
Raionarea biogeochimica a teritoriilor prevede zone, care se caracterizeaza prin
procesele identice de formare a solului, a factorilor climaterici, de migrare

biogenica a elementelor chimice, prin rectii biologice ale organismelor fata de

factorii geochimici si fizici ai mediului. Raioanele biogeochimice se distribuie in
subregiuni care se numesc provincii sau zone biogeochimice. In calitate de exemplu
prezentam zonele biogeochimice existente in CSI.
1) Zona necernoziomica de taiga si de paduri (carenta in sol de Ca, K, Co, Cu, I,
Mb, B, Zn);
2) Zona cernozomica de silvostepa si stepa (continut normal al elementelor de
mai sus);
3) Zonele de stepa uscata, pustii si semipustii (exces de sulfati, bor, Zn, Mb,
carenta de I);
4) Zonele montane (insuficienta in sol de Co, I, Cu, Zn, Pb);
5) Provincii biogenochimice azonale (mixte).

59) Comunitatea reprezinta totalitatea persoanelor, care traiesc in acelasi loc avind
aceleasi obiceuri, norme de viata etc. Aceasta prezinta o grupare a locuintelor
oamenilor sub forma unor localitati, care exercita unele functii comune pentru toti
membrii colectivitatii. De fapt, acestea sunt ecosistemele antropizate cu influientele
specifice ale oamenilor aupra mediului natural.
ECOSISTEMUL ANTROPIZAT INCLUDE MAI MULTE ELEMENTE PRINCIPALE:

Biocenoza, in componenta careia intra fitocenoza naturala si plantele de

cultura, zoocenoza naturala, plus animalele domestice;
Totalitatea oamenilor;
Ansamblul produselor materiale create prin activitati umane (constructii,
masini, unelte, obiecte, sl prelucrat, etc;);
Depozite de deseuri si reziduuri stagnante.

Aceste elemente alcatuiesc impreuna un mozaic eterogen ,cu raspindiri si densitati

variabile, sunt supuse unor interactiuni reciproce. Este foarte important gradul de
antropizare ca indicator al intensitatii influientelor antropogene asupra mediului
natural.
Se cunosc urmatoarele tipuri de comunitati:

Rurale: ctun, sat, comun;

Urbane: oras, municipiu, metropola, conurbatie, megalopolis.

Din punct de vedere al relatiilor omului cu natura, ecosistemele antropizate pot fi

divizate in urmatoarele 2 grupe, care, de fapt, reprezinta aceleasi comunitati rurale
si urbane, dar cu denumiri modificate:

Agrosistemele;
Ecosistemele urbn-industriale.

60) In prezen, dezvoltare larga capata cercetarile indicilor fiziologici, biokimici,

morfologici, imunologici si genetici la etapa premorbida sau a schimbarilor timpurii
in organism, care apar la influienta factorilo de mediu.
Sanatatea populatiei, in general, se aoreciaza dupa indicii de morbiditate si
mortalitate. Conform opiniilor Consiliului Consultativ al OMS, datele despre
mortalitatea populatiei, obtinute cu ajutorul sistemelor de inregistrare, au permis a
realiza masurile profilactice corespunzatoare la nivel rational intern. Aceasta se

explica prin faptul ca mortalitatea este un indicator integrat atit al conditiilor socioeconomice din societate cit si al calitatii mediului de existenta al omului.
Diversitatea nivelulior de mortalitate trezeste un interes deosebit nu numai din
punct de vedere al repartizarilor teritoriale, dar si din punct de vedere al cauzelor
tendintelor de baza. De mentionat insa ca cea mai mare parte a cazurilor de deces
este determinata nu de o singura cauza, ci de un complex de cauze. In functie de
factorul decisiv de risc, mortalitatea poate fi clasificata in 3 directii:

Dupa factorul de risc (genetic, fiziologic, stil de viata, mediu ambiant);

In functie de maladia fatala;
In functiile de evidenta mortalitatea prematurilor la diferite virste,
invaliditatea de mai multe tipuri.

In scopul supravegherii permanente asupra modificarilor starii de sanatate a

populatie, cit si pentru evaluarea programelor si serviciilor ocrotirii sanatatii, se
utilizeaza unul din principalii indici morbiditatea, care include maladiile,
traumatismele, intoxicatiile, invaliditatea. Morbiditaetea se caracterizeaza dupa
frecventa raspindirii patologiei, divizindu-se in citeva niveluri ( inalta, medie, joasa
si sporadica). Gradul de influienta a factorilor ecologici se determina prin
compararea teritoriilor studiate si a fondului. In calitate de fon servesc comunitatile
cu o situatie ecoloica relativ favorabila.
Fiecare grup de indicatori ai sanatatii contin indici concreti foarte importanti in
identificarea calitatii mediului inconjurator. Dintre ei facparte indicii determinanti
prin masurare si indicii calculati.

Natalitatea generala numarul n-n vii pe o perioada de timp la 1000

populatie;
Mortalitatea generala totalitatea deceselor din o populatie timp de un an;
Mortalitatea infantila decesele de la 0 la 1 an;
Morbiditatea generala totalitatea de imbolnaviri survenite intr-o perioada de
timp la 1000 populatie;
Invaliditatea dereglari care limiteaza capacitatea de munca normala. Ea
este determinata de comisia de expertiza a viabilitatii;
Manifestara simptomelor premorbide;
Gradul de stres;
Gradul de limitare a activitatii sociale si biologice;

Autoevaluarea sanatatii se realizeaza prin metoda a