Factorii naturali de cur n turismul balnear din Romnia

Colegiul Economic Nicolae Titulescu Baia Mare

Lucrare pentru obinerea certificatului de competene profesionale Calificarea: tehnician n turism

Profesor ndrumtor: Muscal Laura

Absolvent: Budea Adrian cls. XII-F An colar

3

2007-2008
Cuprins Argument.......... 5 CapI: Potenialul turistic al staiunilor balneare............................... 6 1.1 Apele minerale................ 6 1.1.1 Cura extern ................................................ 6 1.1.2 Cura intern..............7 1.1.3 Cura prin inhalaii si aerosoli cu ape minerale.........8 1.1.4 Irigaiile vaginale cu ap mineral........... 8 1.1.5 Injeciile cu ap mineral..................................................... 9 1.2 Talasoterapia, form special de cur............. 9 1.3 Lacurile de interes terapeutic.......................................................... 9 1.4 Nmolurile terapeutice....................................................................................10 1.5 Gazele terapeutice........................................................................................... 11 1.6 Salinele terapeutice......................................................................................... 11 1.7 Climatoterapia.................................................................................................12 CapII: Staiuni balneoclimaterice din Romnia............................................................ 13 2.1 Amenajarea turistic si dezvoltarea spaiilor balnear-termale........................ 13 2.2 Bile Felix.......................................................................................................14 2.3 Climnesti-Cciulata..................................................................................... 15 2.4 Bile Herculane...............................................................................................16 Bibliografie................................................................................................................... 17

Argument: Romnia, datorit aezrii geografice i structurii geologice complexe a scoarei pmntului, dispune de o mare bogaie de factori naturali de cur ape minerale, mofete, nmoluri, lacuri terapeutice raspndite cu generozitate pe aproape ntreaga suprafa a rii, in diferite zone climatice. Pe teritoriul rii noastre exista aproape toate tipurile de ape cunoscute oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, silfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive etc. cu o foarte mare varietate in privina compoziiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii lor. ara noastra dispune, deasemenea, de tipuri variate de climat, in raport cu unitaile geografice si cu altitudinea (climat de litoral, de campie, de dealurile si coline, de munti mijlocii si inali). Se cunoate c o serie de factori naturali de cur au fost utilizai pentru tratament cu aproape dou milenii in urm, dovezi materiale atestnd ca romanii au folosit apele minerale de la Bile Herculane n scopuri terapeutice. n decursul timpului, descoperirea de ape minerale si nmoluri a creat premisele apariiei unor stabilimente balneare, la nceput mai rudimentare, care incepnd din secolele XVIII si XIX s-au dezvoltat treptat. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, baza material a staiunilor a fost modernizat extinzndu-se i diversificndu-se ntr-un ritm vertiginos, mai ales, in ultimul deceniu. Tara noastra dispune azi de peste 160 de staiuni si localiti cu factori curativi naturali. In multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unitai moderne de tipul hotelurilor de cur si complexelor sanatoriale, in care serviciile de cazare, mas si tratament sunt oferite in cadrul aceleai cladiri (ex. Bile Felix, Herculane, Sovata, Tunad, Covasna, Cciulata, Mangalia, Slnic etc.). Investiiile actuale si cele viitoare pun in continuare accentul pe dezvoltarea acestor tipuri de construcii, permindu-se astfel ca tratamentul sa poat fi administrat cu aceeai eficacitate pe tot parcursul anului, nu numai in sezonul cald. In bazele de tratament modern construite in statiuni, sau creat condiii optime de utilizare complexa a factorilor naturali de cur, pe baza rezultatelor obtinute in cadrul cercetarii tiinifice medicale. In paralel cu factorii naturali de cur, staiunile balneoclimatice dispun ins si de o larg gama de procedeuri terapeutice care folosesc factorii fizici artificiali grupai in secii de fizioterapie. Acestea cuprind compartimentele de electroterapie, hidroterapie, mecanoterapie, pneumoterapie si altele, dotate cu instalaii si aparatura modern. Asocierea individualizat a unei medicaii adecvate, a unei alimentaii dietetice si asigurarea unui regim sanatorial corespunztor profilului terapeutic al fiecarei afeciuni dau posibilitatea efecturii unui tratament complex si ridica staiunile balneoclimatice la nivelul unor centre curativo-profilactice de o deosebit importan pentru mbunatirea strii de sntate a populaiei. Pentru a ilustra sensul nou pe care l capat, din ce in ce mai mult, balneofizioterapia ca ramur important a medicinii moderne, citam cuvintele doctorului Guy Ebrard, preedintele Federaiei internaionale de balneologie si climatologie: ,,n timpurile noastre, cand condiiile artificiale si epuizante ale vieii actuale apas asupra omului, balneologia reprezint intoarcerea la natur. Dar acest reintoarcere la natur nu se bazeaz numai pe o tendin spontan a omului modern de a redescoperi o metoda natural de tratament, ci si progrele incontestabile ale medicinii experimentale si ale cercetrii tiinifice.

CapI: Potenialul turistic al staiunilor balneare 1.1 Apele minerale Inc din cele mai vechi timpuri, apele minerale au fost considerate ca factori curativi valoroi, epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scar cat mai larg datorit sedentarismului, polurii si abuzului de medicamente. Pentru a fi considerat mineral, o ap, conform definiiei interntionale, trebuie sa conin cel putin 1 g sruri minerale dizolvate la 1 litru de ap, elemente chimice sau gaze cu actiune farmacodinamic sau s aib la izvor temp. de cel puin +20 grade C si desigur sa posede o aciune curativ tiinific recunoscut. Dup cum reiese din definiie sau dup cum sunt clasificate apele minerale, accentul se pune pe calitile lor chimice. Definiia dat de Federaia internaional de termalism si climatism arat c o ap mineral trebuie sa aib o anumit origine, s nu fie supus unor modificri artificiale si s se deosebeasc de apa potabil prin felul si cantitatea componentelor minerale sau gaze, prin temperatur, radioactivitate, s posede caliti terapeutice confirmate de o academie de tiine medicale. O clasificare folosit curent este aceea a denumirii unei ape minerale ca apa medicinal sau apa de mas. ara noastr folosete o clasificare ce se bazeaz pe propriettile fizico-chimice ale apei minerale si care ine cont de bogaia si varietatea acestor ape pe intreg intinsul trii. Caracteristica chimic a unei ape minerale este dat de procentul in milichivalenti, permitandu-se astfel o apreciere cantitativ a posibilitatilor de combinare chimic a ionilor din apa mineral. Apele minerale pot fi ape: oligominerale, carbogazoase, minerale alcaline, minerale cloruratesodice, minerale sulfatate, minerale sulfuroase, minerale feruginoase, minerale arsenicale, minerale iodurate, minerale radioactive si ape minerale mbuteliate. 1.1.1 Cura extern Prin cura extern cu ape minerale se inelege folosirea in scop terapeutic a apelor din staiune sub forma de bi in vane sau bazine, la care se asociaza diverse proceduri terapeutice indicate de medicul curant. Baia cu ap mineral acioneaz asupra organismului prin factorii mecanici, termici si chimici. Dac apa mineral este folosita in bazine, micarea copului in ap reprezint ea insi un factor terapeutic, cu rol eficient in cadrul tratamentului complex. In cursul bai, apa mineral exercit o diminuare apreciabil a greuatii corpului, cu att mai evident cu ct concentratia apei minerale este mai mare. In aceste conditii, miscrile in articulaii devin mai usoare, mai putin dureroase, iar grupurile musculare hipotrofice pot aciona cu mai mult usurin asupra segmentelor corpului. Presiunea hidrostatica a apei din baie exercit asupra parilor moi ale corpului o apsare, care se manifest ndeosebi asupra circulaiei venoase din membre sau asupra circulaiei sanguine abdominale sau toracale. Aceste solicitri asupra circulatiei fac ca baia mineral sa fie considerat

solicitant pentru organism, cu att mai mult cu ct ea stimuleaz si schimburile metabolice ale organismului. Actiunea termica a bii minerale este conditionat de unele proprieti ale apei. Cu ct conductibilitatea termic a mediului (apa din baie) va fi mai mare, cu atat mai repede crete temperatura corpului. De aceea, bile carbogazoase se fac la temperaturi ceva mai sczute (34 grade C) dect cele cu ap obisnuit. Pentru inclzirea pielii se indic bi fierbini de scurt durat (10 minute), iar pentru inclzirea straturilor tisulare profunde bile vor avea o durat de cel putin 30 de minute. Forma cea mai comun de aplicare a bilor minerale este baia la cad. Daca apa minerala folosit este de tip carbogazos, sulfuros sau radioactiv, bolnavul trebuie sa stea linistit in baie pentru a nu contribui, prin miscare, la indepartarea gazului din ap. Bulele gazoase din ap ader la piele si acioneaza ca un excitant mecanic foarte fin. Bi minerale se execut si in piscine in aer liber, in lacuri terapeutice sau n mare. 1.1.2 Cura intern Aceast form de cur se utilizeaz ca procedur principal in afectiunile digestive, metabolice si urinare, dar ea poate fi i asociat altor forme de tratament, cu rezultate terapeutice foarte bune in afectiuni reumatice, respiratorii, dermatologice, alergice etc. Ingestia unei ape minerale sub forma unei cure hidrominerale se face dup un program stabilit de medic, program care tine cont de ritmul de administrare n cursul zilei, de cantitatea pe doz, precum si de alte indicaii speciale. Aciunea terapeutic a unei cure hidrominerale se bazeaz pe faptul ca organismul este supus unui aport dozat de ap si electrolii, fa de care, prin mecanisme de homeostatare, se adapteaz treptat, antrennd astfel perfecionarea lor. Cura intern cu apele minerale nu trebuie privit ca o substituie de ap si electrolii deficitari organismului, ci ca un exerciiu la care este supus acesta, aa cum este miscarea pentru antrenarea aparatului locomotor. Apa mineral acioneaz farmacodinamic prin osmolaritatea ei, osmolaritate dependent de concentraia in sruri minerale. Receptorii din mucoasa gastric si intestinal sunt excitai difereniat in funcie de mineralizarea apei minerale i produc efecte difereniate asupra secreiilor si motilitii digestive sau asupra altor funcii extradigestive. Un alt mecanism farmacodinamic de aciune este atribuit complexului ionic al apei minerale, care stabilete echilibrul fizico-chimic al acesteia, echilibru dat de proporiile existente ntre ionii predominani. Prezena n apa mineral a dioxidului de carbon sau a hidrogenului sulfurat, a radonului contribuie la exercitarea unor efecte farmacodinamice specifice. Cura intern cu ape minerale este in cel mai nalt grad eficien daca se efectueaza in staiunea balnear, deoarece aici, pe lang calitaile fizico-chimice ale apei, baut direct de la izvor, se asociaz tratamentului si efectului curativ al plimbrii, peisajului, odihnei cu toate implicaiile lor psiho-afective pozitive. Apa se bea in general cu inghiituri mici si relaxat. O atentie deosebit trebuie acordat, din acest punct de vedere, bolnavilor cu rezeii gastrice si anastomoze gastro-intestinale, crora li se recomand doze mici i repetate. Reaciile la cur sunt in general de scurt durat. Reducerea de ap mineral, schimbarea izvorului i, mai rar, suprimarea curei pentru 1-2 zile reprezint msuri suficiente pentru a indeprta reacia balnear.

1.1.3 Cura prin inhalaii i aerosoli cu ape minerale Folosirea apelor minerale pe cale respiratorie form particulara de tratament utilizata in afeciunile rinofaringiene sau in cele ale aparatului respirator se bazeaza pe efectele locale ale acestora; n modul secundar sunt apreciate si efectele farmacodinamice generale i numai dupa ce apa mineral s-a resorbit la nivelul epiteliului alveolar pulmonar. Dac particulele inhalate sunt mari, pulverizaiile cu ap mineral sunt utilizate pentru mucoasa buco-rino-faringiana, iar dac se folosesc aerosoli fini ce pot ptrunde pn in alveole, se pot face tratamente pentru afeciunile traheo-bronhice sau pulmonare. Efectul terapeutic mai depinde de temperatura aerosolilor inhalai, precum i de compoziia chimic a apei minerale folosite. Apele minerale cloruro-sodice fluidific secreiile mucoasei respiratorii i stimuleaz micrile cililor vibratili ai acestei mucoase. Apele sulfuroase produc vasodilataie local si au un efect trofic asupra mucoasei. Sunt recomandate in bronitele cronice, rinite cronice, ozen etc. Apele bicarbonatate favorizeaz expectoraia, neutralizeaz aciditatea local prezent n inflamaiile mucoasei i au un efect sedativ asupra mucoasei iritate. In general, este util ca edintele cu aerosoli s inceap cu ape bicarbonatate si apoi s se foloseasc difereniat celelalte tipuri de ape minerale. Dac apa bicarbonatat mai conine calciu i magneziu, se adaug efectului farmacodinamic mentionat si cel antiinflamator, precum i efectul desensibilizant. Apele arsenicale au un efect hiperemiant, apele iodurate excit secreia mucoasei si au efect resorbitiv, iar apele silicioase sunt spasmolitice si desensibilizante. Inhalaiile colective se practic in camere special amenajate, ceata i apa mineral fiind produs de pulverizatoare de mare capacitate. Bolnavii sunt protejai de halate si bonete, iar aerul din camer este incalzit corespunzator. Inhalaiile individuale sunt proceduri prin care bolnavul participa activ prin controlul ritmului respirator si al profunzimii inspiratiei sau expiratiei. Temperatura lichidului pulverizat este de 35-42 grade C, iar timpul de expunere de 8-15 minute. Inhalaiile in aer liber sunt proceduri colective practicate in statiuni, folosindu-se aerosoli naturali, formai din particule provenite din pulverizarea natural a apei sau din particulele care absorb anumite substane active din mediul natural. 1.1.4 Irigaiile vaginale cu ap mineral Procedura utilizeaza apa mineral sau apa din lacurile terapeutice n tratamentul bolilor cronice ale aparatului genital feminin. Se folosesc, de obicei, apele minerale srate, srateiodurate, sulfuroase, alcaline sau termale. In staiuni, procedura se asociaz impachetarilor pariale de nmol sau tampoanelor vaginale cu nmol. Temperatura, presiunea osmotic, pH-ul si compoziia chimic a apei minerale produc, odat cu ndepartarea secreiilor patologice, congestionarea mucoasei i a structurilor pelviene nvecinate, favoriznd procesele resorbitive i trofice locale, dar genereaz si reflexe la distan, cu repercursiuni asupra funcionarii glandelor endocrine.

1.1.5 Injeciile cu ap mineral Administrarea parenteral (intramuscular sau intravenos) a apelor minerale i lrgete permanent numarul adepilor si indicaiilor, prin respectiva modalitate contndu-se, ndeosebi, pe efectul metabolic al acesteia. Locul de frunte il ocua apele sulfuroase izotone. In staiunile Bile Olneti, Climanesti si Bile Herculane se practic aceasta form terapeutic, mai ales, n bolile alergice. La Bile Herculane se obin rezultate bune in reumatismul degenerativ la bolnavii ce au contraindicate procedurile foarte solicitante, cum ar fi bile calde sulfuroase din staiune.

1.2 Talasoterapia, form special de cur Cura pe litoralul marin mbrac o form particular i utilizeaz toi factorii naturali: climatul, apa de mare, apa lacurilor terapeutice, nmolul si apele minerale. Climatul litoralului rmne totui un climat excitant pentru organism. Din acest punct de vedere, sunt indicai pentru trimitere la cur pe litoral bolnavii cu mecanisme reactive mai lente i cu rezerve functionale suficiente ce pot fi mobilizate in cursul curei. 1.3 Lacurile de interes terapeutic Numeroase lacuri, prin calitile chimice ale apei lor, sunt folosite in scopuri terapeutice. Cura foloeste pe lng apa lacului i nmolul terapeutic. Lacul de liman Techirghiol situat la cca 150 m deprtare de rmul Mrii Negre, n dreptul staiunilor Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol, cu o suprafa de 1200 ha si o adncime de 5-10 m, este format dintr-un bazin central cu 3 ramuri: Techirghiol, Tuzla si Urlichioi. Aflat pe un teren de calcare, marne calcaroase i argile srmatice, conine ap clorurat, sulfatat sodic, magnezian si hiperton. Apa lacului Techirghiol ocup un rol important printre factorii naturali de cur folosii pe litoralul romnesc al Mrii Negre. Bile n lac sunt folosite de obicei ca procedur de splare dup onctiunile cu nmol rece in aer liber. Apa lacului se mai folosete i la procedurile calde de cad sau la diluarea nmolului in bile calde cu namol. Lacurile de la Sovata (Ursu, Rosu, Serpilor, Verde) conin ap sarat puternic concentrat datorit sedimentelor de sare din regiune. Lacul Ursu a aprut pe locul scufundrilor de teren, are ap sarat concentrat, prezint fenomenul de heliotermie, ale carei implicaii terapeutice sunt deosebit de valoroase. Apa lacului este indulcit la suprafa de nite praiae cu ap dulce (Toplia si Auriu). Apa lacului Ursu este folosit si la baza de tratament a staiunii Sovata sub form de bi calde sau de irigaii vaginale. Caldura solar absorbit difereniat de fiecare strat de ap face ca apa lcaului sa fie mai cald spre profunzime, refracia razelor solare contribuind la acumularea de caldur. La suprafaa apei exist un strat de 5-6 cm de ap indulcit, cu temp. de 20-22 grade C. La adancimea de 1,5 m temperatura apei poate atinge chiar 40-50 grade C.

Corpul beneficiaz de temperatura ridicat a apei la nivelul abdomenului, bazinului si membrelor inferioare, in timp ce toracele, umerii si gatul se gasesc la o temperatur rcoroasa, uor de suportat de bolnavi. Numeroase alte lacuri terapeutice se bucur de un binemeritat renume terapeutic, prezena lor contribuind in mare masur la dezvoltarea unor staiuni balneoclimatice. n aceste staiuni procedurile terapeutice principale folosesc apa lacului i nmolul terapeutic extras din lac.

1.4 Nmolurile terapeutice Nmolurile terapeutice (peloidele) sunt, conform definiiei stabilite de Societatea Internaional De Hidrologie Medicala, substane ce se formeaz n condiii naturale sub influena proceselor geologice i care, n stare fin divizat i n amestec cu apa, sunt folosite la terapeutic. Proprietile lor terapeutice sunt legate de nsuirile fizice i chimice, una din caracteristicile de baz fiind capacitatea de a reine i absorbi apa (hidropexia). Nmolurile sapropelice sunt depozitele negre bogate in hidrosulfura de fier coloidal, care se gsesc pe fundul lacurilor srate i al mrilor i care au luat natere n timp ndelungat sub aciunea microorganismelor din substana anorganic a solului, din flora si fauna bazinului acvatic. Nmolurile sapropelice se formeaza pe fundul bazinelor de ap ale lacurilor (Amara, Fundata, Lacu Srat etc.) sau a limanurilor (Techirghiol) i in lacurile srate (Sovata, Ocna Sibiului). Nmolurile de turb au luat natere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unei mlatini sub actiunea microorganismelor. Turbele sunt bogate n substane organice, coninnd procente ridicate de acizi humici, bitumen, grsimi, ceruri, pectine, celuloz i substane proteice. Depozite de turb se gasesc la Mangalia-Nord (turb marin), la Covasna, Borsec, Poiana Stmpei etc.Uneori este necesar ca nainte de folosire, turba s fie fin macinat pentru a putea fi aplicat pe piele. Nmolurile minerale iau natere la emergenta izvoarelor sulfuroase (Scelu) sau nesulfuroase (Sngeorz-Bai). Slicurile (nmoluri de ruri, delt, limanuri) si nisipul (psamitele) sunt i ele folosite, mai rar, in practica medical. In compoziia peloidelor se pot semnala unele particulariti chimice; la bile Govora nmolul este silicios i iodat, la Geoagiu-Bi este feruginos, iar la Stobor exist o turb vitriolic foarte acid (pH 1-2). Aciunea farmacodinamic a nmolurilor aplicate sub forma de bi, mpachetari etc. se bazeaz pe calitaile fizice menionate dar i pe calitile chimice. Tratamentul cu nmol este pentru organism un excitant general nespecific, o procedur terapeutic de intensitate mare, cura de nmol, folosit cu judiciozitate, avnd efect terapeutic obinut, in special, prin antrenarea si clirea organismului. Mecanismul de aciune al ungerilor cu nmol are la baz excitarea terminaiilor nervoase din piele, cu efecte reflexogene locale si la distan. Umiditatea si caldura namolului aplicat asupra organismului contribuie la accelerarea schimbului de ioni dintre nmol si tegumente. De cura cu nmol beneficiaz numeroase afeciuni, ndeosebi cele ale aparatului locomotor: bolile reumatismale se trateaz n fazele de boal ce tind spre stabilitate clinic i biologic. Reumatismale degenerative sunt ndeosebi foarte bine influenate de nmolterapie, ca dealtfel sechelele posttraumatice.

10

1.5 Gazele terapeutice Sunt folosite numai in cura extern, bolnavul fiind introdus n incinta unde se degaj gazul. Gtul i capul rmn afar, respiraia fcndu-se n aer liber. Procedura se practic individual, in cad, sau in instalaii colective, construite n acest scop. Se mai pot face aplicaii pariale, ndeosebi, la membrele inferioare. Gazul carbonic provine din emanaia liber, n zonele geologice cu aureol mofetic postvulcanic; o alt provenien a gazului carbonic este aceea din apele minerale carbogasoase, efectuandu-se, in acest scop, captari i separari ale gazului din apa mineral. Gazul carbonic este mai greu decat aerul i atat timp cat nu este agitat prin micarea bolnavilor, se poate asigura un nivel de siguran constant, care s permita pacientului respiraia in aer atmosferic normal. n timpul procedurii mofetice bolnavul poate rmne mbrcat sumar. Mofetele sunt indicate n urmatoarele afeciuni: -hipertensiune arterial -cardiopatie compensat -tulburri circulatorii periferice -afeciuni nervoase periferice -afeciuni reumatice Mofeta este mai bine suportat de pacient dect bile carbogazoase. Staiunile ce folosesc mofetele sunt: Covasna, Tunad, Buzia, Borsec. Solfatarele sunt proceduri ce folosesc emanaiile de hidrogen sulfurat. Solfatare se gasesc la Toria. La noi n ar procedura este puin folosit. 1.6 Salinele terapeutice Salinele, prin microclimatul ,,de salin, constituie un element important al potenialului balnear. Recunoaterea i utilizarea n balneoterapie a microclimatului de salin s-a realizat mai ales n a doua jumatate a sec. XX i, n special, n ultimele trei decenii, cnd au fost introduse n circuitul terapeutic salinele de la Slnic Prahova, Praid, Trgu Ocna, la care se adauga Ocna Dej si Cacica cu posibilitai reale i multiple de utilizare. Cel mai important tip de microclimat, microclimatul de salin are un caracter sedativ de cruare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres. Este un climat echilibrat sub aspectul umezelii, umiditatea relativ fiind de circa 60-80%; uor rcoros ca temperatur (de 12-13 grade C); curenii de aer au viteze reduse, practic insesizabile; presiunea aerului este constant. In condiii de salin se remarc, deci, o constant evident a parametrilor fizici, chimici i microbiologici, practic far variaii zilnice i sezoniere (spre deosebire de aerul din exterior). Terapia n salinele amenajate i, in general, speleoterapia da rezultate ncurajatoare n tratarea astmului bronic, bronitelor cronice, alergiei cilor respiratorii superioare; intervine n suprimarea stresului cutanat i pulmonar; aerosolii de Na, Ca si Mg avnd un rol deosebit n favorizarea respiraiei profunde.

11

1.7 Climatoterapia Anumite tipuri de clim, sau anumii factori climatici se constituie n resurse terapeutice, cu influene benefice n pstrarea i meliorarea sanatii omului i favorizeaz dezvoltarea climatoterapiei. n cadrul elementelor climatice exist mai multe grupe de factori care susin climatoterapia: factori climatici care prin efectele de ordin adaptiv influeneaza asupra organismului uman, avnd o aciune tonic, excitant sau de cruare: temperatura, umezeala, viteza vantului; radiaia solar termic ce influenteaz direct starea de confort, stresul bioclimatic, stres care se manifest prin stresul cutanat i stresul pulmonar, reprezentnd influena ,,global a climatului asupra organismului uman. Stresul pulmonar se declaneaza n momentul n care cantitatea vaporilor de ap din aer depaeste o anumit limita, instalndu-se fie un inconfort deshidratant (iarna, mai ales), fie un confort hidratant (vara, mai ales). Stresul cutanat se manifesta cu precadere in anotimpurile extreme: vara cand in conditii de caldura organismul incearca, prin termoreglare, respectiv prin transpiratie, sa reduca posibilitatile de incalzire a corpuui, i iarna cand stresul apare datorit faptului ca frigul declaneaz termogeneza, pentru a evita pierderea excesiva de caldur. Complexul factorilor radiativi (radiaia luminoas, infraroie i mai ales cea ultraviolet) are asupra organismului efecte imunologice, biologice, fotochimice i actioneaz direct la nivelul epidermei, a glandelor endocrine i a sistemului cardiovascular, radiaiile fiind puternic absorbite de organism in cazul helioterapiei. Ionizarea aerului (aeroionizarea) se realizeaz prin aeroioni i aerosoli. Acetia au efect favorabil asupra sistemului nervos i asupra mecanismelor de autoaparare a organismului, aerosolii avnd un rol deosebit n tratamentul afeciunilor oto-rino-laringologice i respiratorii. Principalele forme de climatoterapie practicate la noi n ar sunt: -aeroterapia (baia de aer) -helioterapia (baia de soare) -cura de teren (o terapie mai complex, care se bazeaza pe asocierea micrii n aer liber cu bile de aer i de soare). Dei ara noastra beneficiaz de un potential climato-terapeutic diversificat i bogat, primele cercetri tiintifice, primele observaii documentare s-au realizat abia n a doua jumtate a secolului XIX, n zona litoral, la iniiativa lui Al. Saabner Tuduri, dup care studiile s-au extins i n zona montan. In consecin, primele sanatorii pentru tratamentul tuberculozei si rahitismului se nfiineaza la Eforie, Aigea i Mangalia, reeaua acestora extinzndu-se ulterior i n zonele montane, pentru ca n prezent s nfiineze numeroase staiuni climaterice i balneoclimaterice, sau localiti de vilegiatura, unde un accent deosebit se pune pe climatoterapie: Cheia, Soveja, Buteni, Azuga, Cmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Bora, Sinaia etc.

12

CapII: Staiuni balneoclimaterice din Romnia 2.1 Amenajarea turistic i dezvoltarea spaiilor balnear-termale Recunoaterea i dezvoltarea unui spaiu balnear-termal depinde de caracteristicile si elementele componente ale acestuia, printre care obligatorii devin: -factorii terapeutici naturali (izvoarele minerale, nmolurile minerale terapeutice, bioclimatul); -instalaiile minime de practicare a curei balneare (pavilioane de cur pentru bi cu ape si nmoluri terapeutice, baze moderne de tratament cu instalaii pentru bi i mpachetri); -amenajri pentru servicii sanitare i principale i secundare, de urgen; -baza de cazare i alimentaie public corespunzatoare unui nivel de civilizaie recunoscut; -spaii verzi i amenajri pentru agrement, distracii i activiti de cultur, amplasate n aa fel nct s nu conturbe odihna curantilor; -amenajri publice i retele de mijloace de transport corespunzatoare; -msuri de protecie a mediului, ct mai multe spaii verzi etc. Pentru buna organizare i amenajare a spaiilor balnear-termale trebuie avute n vedere o serie de aciuni: -utilizarea i gospodarirea judicioas a factorilor naturali de cur, nmagazinarea i transportul raional al apei minerale termale, evitnd alterarea acesteia i pierderile nejustificate; -modernizarea instalaiilor balneare pentru captarea, transportul i distribuia factorului natural terapeutic, dar i pentru utilizarea acestuia; -descoperirea, captarea i amenajarea (n zona) a unor noi resurse; -aducerea sau prepararea n staiune a unor nmoluri n general minerale sau de turb, care se pastreaz mult mai bine; -utilizarea unor utilaje balneare complexe i de inalt tehnicitate, implementarea progresului tehnic; -definirea i delimitarea clara a zonei balneare n cadrul localitii (daca se afl pe teritoriul unei aezri), precum i a zonelor funcionale n perimetrul balnear, pentru a asigura exploatarea optim a factorilor naturali de cur, materializarea perimetrelor de protecie sanitar; -delimitarea i amenajarea corespunzatoare a spaiilor verzi recreative i de agrement, interne i externe, sau a celor cu rol de protecie a resulselor de cur balnear; -dimensionarea bazei de cazare, alimentaie public, tratament i agrement n concordan cu volumul, capacitatea i calitatea factorilor naturali de cur; -modernizarea i amenajarea infrastructurii de transport astfel nct s asigure legaturi rapide, iar n cadrul staiunii s nu deranjeze participanii la actul turistic-balnear; -pentru a permite derularea tratamentului balnear n condiii optime i in sezonul rece este imperios necesar amplasarea corespunztoare a bazelor de tratament, eventual legarea lor de complexele hoteliere etc. n perspectiv se impune o foarte atent examinare a neconcordanelor ivite n timp, ntre potentialul resurselor balneare i dotrile turistice, structurarea tiinifica a bazei materiale, ntr-o concepie unitar, permis desfaurrii unei activiti turistice de calitate i cu eficien sporit.

13

2.2 Bile Felix Staiunea este aezat n partea de N-V a munilor Apuseni, n campia Criurilor, la zona de contact cu extremitatea vestic a dealurilor ce coboar din munii Pdurea Craiului. Distana de 9 km desparte Bile Felix de oraul Oradea, iar cea de 22 km de punctul de frontier Bor. Climat temperat continental, cu influene oceanice, ca urmare a circulaiei aerului umed din vest, care transport mase de aer maritim. Temperatura medie anual este de 10,6 grade C (media lunii iulie 21 grade C, iar a lunii ianuarie de -1,9 grade C). Factorii naturali de cur: ape minerale termale (20-48 grade C), oligominerale, radioactive, nmol sapropelic fosil, bioclimat de curaare. Indicaii terapeutice: afeciuni reumatismale inflamatorii, afeciuni reumatismale degenerative, afeciuni reumatismale abarticulare, afeciuni post-traumatice, afeciuni neurologice centrale i periferice, afeciuni ginecologice, afeciuni asociate. Instalaii de tratament: instalaii pentru bi cu ap mineral termal n vane i bazine, cu posibiliti de chinetoterapie i elongaii subacvale; instalatii pentru aplicaii calde cu nmol; buvete pentru cura intern cu ap mineral; instalaii de electroterapie i hidroterapie; instalaii de aerosoli i inhalaii; bazine n aer liber cu ap mineral termal, unele deschise tot timpul anului; Sli de gimnastic medical; saun. Hoteluri de cur: Nufarul, Termal, Lotus, Belvedere i Felix, vile i casue. Vechile documente atest utilizarea bilor n tratarea diverselor afeciuni nc din anul 1000, cnd izvoarele termale au fost descoperite de clugrul Felix, parohul mnstirii din Snmartin. ntre 1711-1721 apar primele aezminte organizate pentru tratament sub numele de baia lui Felix, iar n 1885 se capteaz un nou izvor, cu o temperatur de 49C. Izvoarele termale au fost descoperite, dup unii n jurul anului 1000, dup alii, n jurul anului 1200, iar potrivit altor experi au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariia primelor cldiri n aceast staiune: ntre anii 1711-1721. Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz n care o specie de plant tropical traiete spontan ntr-o clim temperat n Rezervaia Natural. "Praul Petea" din staiunea Bile 1 Mai aflat la circa 3 km de Bile Felix. Nufarul alb poate fi vzut n statiunea balneoclimateric Bile Felix fiind unul din frumuseile zonei. Pe lng nuferi, care au fost adui din Baile 1 Mai, n lacurile artificiale termale din Bile Felix se gsesc cteva specii de Lotui. Aceste specii de lotui au fost aclimatizai, fiind adui din India i Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia i Africa - Aeibornia crasepis. n lacurile artificiale din staiune, pe lng plantele prezentate mai sus se gasesc i numeroase specii de peti avnd mrimi i culori diferite. La dispoziia turitilor ntreg anul, staiunea balneoclimateric Baile Felix ofer condiii de relaxare, vacan, odihn i recuperare. Bile Felix dispune de o bogat baz de tratament, bi termale, pensiuni (Connyland, Carmena, Sebastian), tranduri (Apollo). Bile Felix au fost renumite de decenii n primul rnd pentru apa termal care se afl n zon, apoi pentru tratamentele i programele de recuperare din interiorul staiunii i nu n ultimul rnd pentru rezervaiile cu vegetaie unic pentru aceast parte a Europei. Toate acestea aduc un farmec aparte zonei.

14

2.3 Climneti-Cciulata Staiunea este aezat pe malul drept al rului Olt, la ieirea acestuia din Carpaii Meridionali, n depresiunea subcarpatic Jiblea-Climneti, la o distan de 18 km de Rmnicu Vlcea, 81 km de Sibiu i 198 km de Bucureti. Climat temperat continental de dealuri, lipsit de contraste termice caracteristic depresiunilor subcarpatice adpostite. Temperatura anual medie este de 9.8 grade C (n luna iulie temperatura medie fiind de 20 grade C, iar n luna ianuarie de -1.5, -2 grade C). Factori naturali de cur: ape minerale cu concentraii, compoziii chimice i temperaturi variate, ape sulfuroase, clorurate, bromurate sodice, calcice, magneziene; bioclimat de curaare. Indicaii terapeutice: afeciuni ale tubului digestiv, afeciuni hepato-biliare, afeciuni renale i ale cilor urinare, afeciuni metabolice i de nutriie, afeciuni reumatismale degenerative, afeciuni reumatismale inflamatorii, afeciuni reumatismale abarticulare, afeciuni post-traumatice, afeciuni neurologice periferice, afeciuni respiratorii, afeciuni asociate. Instalaii de tratament: instalaii pentru bi calde cu ap mineral la vane i bazine; bazin descoperit cu ap termal sulfuroas; buvete pentru cur intern cu ape minerale; instalaii pentru aerosoli i inhalaii; instalaii pentru electroterapie i hidroterapie; Sli de gimnastic medical; amenajri pentru aerohelioterapie la trandul de pe malul Oltului. Hoteluri de cur: Vlcea, Cciulata, Cozia, Oltul, vile i casue. Apele minerale ofer staiunii Climneti-Cciulata o valoare deosebit. Captate cu ajutorul unor sonde de mare adncime (peste 1200 m), cele 12 izvoare de ape minerale atermale i 3 termale au concentraii i compoziii chimice variate; ele sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, iodurate, magnezice, hipotonice. n cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, n cura extern, un debit de 400.000 litri de ap mineral provenit din izvoarele locale. Este o staiune balneoclimateric care a fost atestat documentar n 1386 i este renumit pe plan internaional (la recomandarea doctorului Carol Davila, Napoleon al treilea se trata cu apa mineral adus de la izvoarele de aici). Izvoarele au fost descoperite n 1827, iar apele lor minerale sunt sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. FACTORI DE ATRACIE TURISTIC N ZON: - Mnstirea Cozia (2 km de Climneti), construit de Mircea cel Btrn ntre 1387-1388, considerat cel mai vechi i important monument de arhitectura si arta medievala din ara Romneasc, restaurat sub Neagoe Basarab n 1517, n 1707 de paharnicul erban Cantacuzino, cnd se reface i pictura, sub Constantin Brncoveanu, sub Bibescu, tirbei i alii. n pronaos se afl mormintele lui Mircea cel Btrn i al monahiei Teofan, mama lui Mihai Viteazu. Hramul ,,Sfnta Treime", a doua zi dup Rusalii. - Mnstirea Turnu, mnstire de calugri, ctitorit n 1676 de Varlaam, Episcopul Rmnicului i Mitropolitul rii Romneti. Hramul: ,,Intrarea n Biseric a Maicii Domnului", 21 noiembrie. - Schitul Ostrov - mnstire de calugri, ctitorit de Neagoe Basarab i sotia sa, Despina, ntre anii 1520-1521, situat pe o insul n mijlocul Oltului. Hramul ,,Naterea Maicii Domnului", 8 septembrie. - Mnstirea Stnioara, mnstire de calugri, zidit prin osrdia lui Gh. Cluceru i a altor boieri din Piteti, n anul 1747. Hramul ,,Sfantul Gheorghe", 23 aprilie. - Castrul Roman, construcie roman deosebit, situat lang barajul hidroenergetic de la Cozia - Turnu.

15

2.4 Bile Herculane Oraul se gsete n sud-estul Romniei, n judeul Cara-Severin, situat n Valea Cernei, ntre Munii Mehedini la vest i Munii Cernei la est, la 41 km de municipiul Drobeta-TurnuSeverin(capitala judeului Mehedini), populaia era de 6076 locuitori la 1 iulie 1991). Pentru a ajunge la Herculane exist mai multe variante: cu trenul, pe jos, cu bicicleta, cu maina, etc. Clima cu influen mediteranean. Temperatura medie anual de 14C (n medie 22C n iulie; n medie 1C n ianuarie). Precipitaii anuale medii: 750 mm. Ierni blnde, veri rcoroase, primveri sosite timpuriu i de scurt durat, toamne lungi. Aer puternic ionizat (2000 ioni negativi pe cmc). Presiunea medie atmosferic este de 750,6 mb. Vnturile dominante sunt cele de sud, viteza lor medie este redus: 1,6 m/s. Factori naturali de cur: izvoare termale fierbini cu sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu, oligominerale, ape tonice i puternic ionizare negativ a aerului cu efecte sntoase asupra corpului uman. Indicaii terapeutice: reumatism, post reumatism, boli ale metabolismului, afeciuni ginecolgice, afeciuni oftalmologice, afeciuni cardiovasculare. Instalaii de tratament: instalaii pentru bi cu ape minerale termale sulfuroase i cu ape minerale termale clorurosodice att n vane, ct i n bazine, cu posibiliti de kinetoterapie; buvete pentru cura intern cu ape minerale; bazin cu ape minerale termale n aer liber; instalaii de aerosoli i inhalaii cu ape minerale; instaatii complexe pentru electro- i hidroterapie; sli de gimnastic medical, masaj medical; saun. Hoteluri de cur: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules. Originea Bilor Herculane se ntinde pe o durat de aproape dou milenii. Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, bi, monumente i statui, nchinate zeilor Hercules, Aesculap i Hygieia. Atestarea documentar a staiunii dateaz din anii 153 d.Hr., fapt consemnat ntr-o tabul votiv din bi: Zeilor i divinitilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimii ca delegai romani s asiste la alegerea n calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevtmai, au ridicat acest prinos de recunotin. n perioada civilizaiei romane, staiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracie pentru aristrocaia Romei antice. Impresionai de excepionala putere tmduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosii n Dacia le-au nchinat un adevrat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Existena nentrerupt de dou milenii a staiunii Bile Herculane a fost favorizat de eficacitatea miraculoas a izvoarelor termale, dar i de pitoreasca aezare a staiunii ntr-o vale adpostit de muni, de o frumusee aparte. Dotarea tehnico-edilitar de prim rang la un confort de nalt inut i bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balnear clasic la diverse metode de fizio i electroterapie, masaje, acupunctur, etc. au conferit acestei staiuni un nalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare i divertisment, restaurante, baruri, terase de var, bazine de not cu ap termal, saun, masaj, biliard, etc. - precum i posibilitile de drumeie i excursii n staiune i pe Valea Cernei, constituie o atracie n plus pentru vizitatorii oraului staiune balnear Bile Herculane.

16

Bibliografie: BERBECARU I., BOTEZ M., ,,Teoria i practica amenajrii turismului, Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1977 CNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, SIMON TAMARA, ,,Potenialul turistic al Romniei i amenajarea turistic a spaiului, Editura UNIVERSITAR, Bucureti, anul 2003 DINU MIHAELA, ,,Geografia turismului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, anul 2002 MUNTEANU LAVINIU, STOICESCU CONSTANTIN, GRIGORE LUDOVIC, ,,Ghidul staiunilor balneoclimatice din Romnia, Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1978 TEODOREANU ELENA, SWOBODA MARIANA, VOICULESCU CAMELIA, ENACHE L., ,,Bioclima staiunilor balneoclimaterice din Romnia, Editura Sport-Turism, Bucureti, anul 1984

17