Sunteți pe pagina 1din 19

INTRODUCERE

Apa este una dintre cele mai rspandite substane din natur, mai ales n stare lichid, form n care acoper mai mult de 2/3 din suprafaa globului terestru, alcatuind apele de suprafaa. Inc din cele mai vechi timpuri apa a reprezentat un factor indispensabil organismului uman, acesta fiind alcatuit in proportie de pana la 70% din apa. Aceasta substanta joaca un rol exceptional in organism, nu numai ca parte componenta a celulelor si tesuturilor organismului, dar si ca mediu in care au loc toate procesele chimice legate de activitatea biologica a organismului. [2] Apa se ascunde in aproape toate materialele. Nu dispare prin mod natural.Formeaza fizionomia pamantului nostru, inunda regiuni intregi, inabuseste, napadeste, dar totusi este cel mai important aliment al nostru in cel mai concret inteles al cuvantului. Apa este un element ancestral miraculos, elixirul nostru de viata. Trebuie sa-l bem, sa alimentam cu combustibil spiritul si sufletul nostru. Multilateralitatea si posibilitatile de utilizare ale apei nu pot fi inlocuite si au o valoare inestimabila. Necesarul zilnic de apa al omului este de aproximativ 1,5 2 litri, consumata ca atare, dar mai sunt si necesitatile igienice gospodaresti, publice si de domeniul activitatilor economice. [2] In conditii naturale, apa nu se intalneste niciodata in stare pura, avand intotdeauna in ea substante chimice anorganice si organice dizolvate sau in suspensie. Apa, ca element primordial in sanatatea organismelor, apa ca substanta buna de baut (apa potabila), mai ales apa ca si produs alimentar, apa minerala, este prezentata in urmatoarele 3 capitole, structurate si ele pe mai multe subcapitole, care cuprind: tratarea apei minerale ca si element foarte important pentru organism, substantele din compozitia apei minerale, prezentarea caracteristicilor de calitate a apei minerale. Sunt doar cateva dintre subiectele tratate in prezenta lucrare. Studierea produsului alimentar prezentat in aceasta lucrare, si anume, apa minerala, il va determina pe cititor sa dea o mai mare importanta sanatatii organismului sau, va afla multitudinea de beneficii care ii sunt oferite de consumul apei minerale, si de ce nu, se va incadra intr-o anumita categorie de consumatori. Lucrarea a fost relizat n sperana c va strni interesul consumatorilor, c le va schimba viziunea asupra stilului alimentar i asupra importanei apei n funcionarea foarte bun a organismului.

Capitolul 1 CALITATEA MATERIEI PRIME


1.1. Compoziia chimic a materiei prime
Apele minerale se obtin prin captarea izvoarelor subterane, prelucrarea preliminara si imbutelierea si poarta denumirea izvorului din care provin. Apele minerale naturale provin din izvoare aprobate pentru acest scop, care sunt controlate periodic, cel putin o data pe an, de catre Organele Ministerului Sanatatii. [2] Din punct de vedere al utilizarii, apele minerale se impart in doua categorii: ape minerale de masa si ape minerale medicinale. a) Ape minerale de masa - au i ele proprietai terapeutice, dar se caracterizeaz printr-o mineralizare total mai scazut (cca. 6 g/l), printr-un coninut mai mare de dioxid de carbon i prin caracteristici organoleptice care le fac direct consumabile, apropiate i chiar superioare apei potabile. b) Ape minerale medicinale au o mineralizaie ridicat, pan la 15 g/l, coninut mai redus de dioxid de carbon (sub 1200 mg/l), miros i gust specifice, imprimate de substane coninute ( hidrogen sulfurat, ioduri, bromuri i alte sruri). [3] Izvoare de ape minerale: Ora situat n nord-estul Romniei (judeul Harghita),n depresiunea intramontan cu acelai nume din Carpaii Orientali, Borsec , este nconjurat de Munii Bistriei , Climani , Giurgiu, Ceahlu, altitudine 900 m . Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic nc din a duoa jumtate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan internaional. Staiunea Borsec este recomandat n tratamentul bolilor cardiovasculare, al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow), dischinezie biliar, boli digestive (gastrit cronic hipoacid constipaie cronic), colicistit cronic necalcaroas, tulburri renale i ale aparatului urinar , nevroz astenic , boli dermatologice, metabloice i de nutritie. Zcmntul mineral Borsec are o ap bicarbonat, calcic, magnezian, cu o mineralizaie total de 6873 mg/l, precum i cu un coninut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate n calcarele cristalino-dolomitice prinse ntre isturile cristaline care predomin n zon. Prin fisurile i golurile carstice ale calcarelor , apele subterane au o circulaie turbulent, ceea ce favorizeaz solubilitatea mai accentuat a bicarbonailor .Coninutul n CO2 este obinut de apele subterane pe tot parcursul circulaiei lor . Apa mineral Borsec este produs i mbuteliat n Romnia de ctre Romanqua Group S.A.Borsec, Fabrica Regina Apelor Minerale Borsec. n tabelul 1.1. este prezentat analiza chimic a acestei ape minerale. Tabel 1.1 Analiza chimic a apei minerale Borsec
ANIONI ClSO42CO2 min Reziduu sec la 1800c mg/dm3 31,78 56,38 2500 CATIONI Na+ Ca2+ Mg2+ Mg/dm3 81,50 327,47 103,66 1415

Sursa: www.educativ.ro

Staiunea Climneti Cciulata este indicat n tratamentul bolilor digestive (gastrit cronic cu hipoaciditate, constipaie cronic colit cronic), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliar, colicistit cronic care prezint sau nu calculi, hepatit cronic, pancreatit cronic, stri postoperatorii n bolile ficatului), boli ale sistemului renal i urinar (litias la rinichi, pielonefrit cronic termal = 410C i infecii urinare), tulburri metabolice i nutriionale (diabet melitus, stri hiperuremice, obezitate), n afeciuni respiratorii (bronit, traheobronit cronic), n bloi ale sistemului nervos periferic (parez, sechele ale poliomelitei), stri reumatismale (spondiloz, artroz, poliartroz, tendinit), stri post traumatismale (dup entorse, luxaii i fracturi), bloi ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauz), boli O.R.L. (rinosinuzoit cronic, laringit cronic alergic ), cardiovasculare i de alt natur. Factorii de cur natural sunt reprezentai de clima protectoare i izvoarele (descoperite n 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, n principal hipotonice, cu concentraie, compoziie chimic i temperatur variabile (mineralizate ntre 1,5i 11,5 g/l; atermale, mezotermale 410C i hipertermale 49,50C) i cu un coninut de hidrogen sulfurat ( H2S ) de 7,5mg/l . Totodat ClimnetiCciulata este i un important centru de mbuteliere a apei minerale. Cantitatea de ap mbuteliat este de 500-600 l/zi. Un aspect specific al apei de Cciulata este compoziia ei chimic, ce prezint pe o perioad de 100 de ani, adic de la captarea sursei i pn n prezent, un echilibru constant n cloruri, carbonai i sulfai de sodiu, de litiu, de potasiu i de magneziu. Un alt parametru interesant este acela c indicele de refracie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate. Zcmntul Biboreni furnizeaz comerului ap mineral de Biboreni. n prezent la cele dou uniti de mbuteliere (Biboreni I i II ) se mbuteliaz zilnic 198 mii litri de ap mineral de tip bicarbonate, calcic, magnezian, feruginos i carbogazos . Bicarbonaii au participare n jur de 2000 mg/l, iar gazul CO2 n jurul aceleiai valori (200 mg/l ). Datorit unui coninut de ioni Fe++ de pn la 5-7mg/l, apa mineral este n prealabil deferizat. Staiunea Zizin se afl aezat pe bordura sud-estic a bazinului Prejmer- Sf. Gheorghe . Izvorul avnd un debit de 0,17 l/s (10 mii l/zi) alimenteaz unitatea de mbuteliere care produce 5600 mii l/an . Aceast unitate prepar totodat i un sortiment de buturi rcoritoare pe baz de ap mineral . Apa mineral destinat consumului este de tip bicarbonat, clorosodic i carbogazoas, cu mineralizaie de 2733,5 mg/l . [2] Zizin Ap mineral produs de APEMIN.S.A. Compoziia chimic a acestei ape este prezentat in tabelul 1.2. Tabel 1.2 Compoziia chimic a apei minerale Zizin
ANIONI Cl HCO3 CO2 Min 2500
-

Mg/l

CATIONI Ca Mg2+ K+ Na+


2+

Mg/l 144,28 29,18 4,4 128,8

Sursa: www.educativ.ro 3

1.2.Caracteristicile de calitate ale materiei prime


Apa mineral face parte din grupa buturilor nealcoolice. Buturile nealcoolice cuprind o mare varietate sortimental cu perspective de diversificare continu datorit nivelului nalt al solicitarilor cumparatorului. Este o apa care are originea intr-un acvifer (zacamant subteran, protejat de orice fel de poluare, provine dintr-o sursa exploatata prin una sau mai multe emergente naturale sau foraje, si este imbuteliata in apropierea sursei ). n general, apele minerale provin din apele de precipitaii care se infiltreaz pn la adncimi destul de mari i revin la suprafa ncrcate cu sruri, gaze i elemente radioactive. De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila.Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate in sol si dirijate in circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea in scoarta terestra la adancimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizitionand, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate in zonele adanci ale apei (de exemplu CO2).Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adanci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, isi pierde treptat sustinatorii. Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care insotesc magma. Sustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa decat rocile cristalizate din care provin. Intre cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot incorpora in unele zone adanci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila. [2] Apa minerala are aspect de lichid limpede, admitandu-se un slab sediment de precipitate minerale, cu exceptia apei de Borsec. Apele carbogazoase turnate in pahar trebuie sa degajeze bioxid de carbon din abundenta, la temperature de circa 20C. Apele sulfuroase pot avea miros de hidrogen sulfurat. [1] Ca apa minerala de masa este apreciata in mod deosebit aceea provenita de la Borsec. Apa minerala de la Borsec are urmatoarele indicatii terapeutice: hiposecretia si hipoclorhidria gastrica, catarul cronic gastrointestinal; in hepatite simple, congestii hepatice; litiaza biliara, cura de repaus a cailor biliare, boli ale cailor urinare,; gut, obezitate, stari de demineralizare a organismului, urticarii, unele diateze hemoragice, anemii. Din punct de vedere fizico-chimic, apele minerale sun soluii complexe, coninnd un numr mai mare sau mai mic de sruri minerale, n concentraii foarte diferite.Ele pot proveni din izvoare naturale ori forate artificial i pot exercita unele efecte terapeutice cnd sunt administrate n cur extern sau intern. Pentru ca o ap s poat fi ncadrat n categoria apelor minerale, trebuie s ndeplineasc cel puin una din condiiile urmtoare: s conin minimum 1 g de sruri obinuite la 1 litru de ap; s contina elemente chimice cu actiune farmacologica pronuntata (Fe, As, I) intr-o proportie admisa ca minimum necesara; sa contina unele gaze (CO2, H2S, radon) intr-o anumita concentratie; sa aiba la izvor o temperatura de peste 20C; Sarurile dizolvate in apele minerale provin din spalarea strarilor de roc ape care acestea le strabat in circulatia lor subterana, iar temperatura este conditionata de mai multi factori, cel mai important fiind adancimea la care se afla (apele de la Baile Felix care provin

de la 1100m, au o temperature de 47C, iar cele de la Baile Herculane care au o temperature de 50-54C, provin de la o profunzime de 1400-1500m). [1] Exista si ape de suprafata bogate in saruri, cum este cazul lacurilor sarate helioterme.Ele sunt numite astfel deoarece apa lor se incalzeste la soare, atorita concentratiei neomogene de sare, in proportie crescanda, de la suprafata spre adancime.Un astfel de lac helioterm este Lacul Ursu de la Sovata in care, in timpul primaverilor insorite temperature straturilor de apa aflate la adancimea de 1.5-2m ajunge la 45-50C. Apa mineral natural este o ap exclusiv subteran, pur din punct de vedere microbiologic, estras prin foraje sau din surse naturale, care ndeplinete urmtoarele condiii: Coninut specific de sruri minerale dizolvate, proporii relative ntre aceste sruri, prezena unor oligoelemente sau a altor constitueni; Natura exclusiv subteran; Captare care garanteaz puritatea microbiologic la surs; Caracteristici de zcmnt care s poat asigura o bun protecie natural mpotriva polurii. [2] n tabelul 1.3. se pot observa caracteristicile fizico-chimice ale apei minerale provenite de la surse administrate de Societatea Naional a Apelor Minerale. Tabel 1.3 Caracteristici fizicochimice ale apei minerale provenite de la surse administrate de Societatea Nationala a Apelor Minerale
Numele marcii ALPINA BORA AMFITEATRU AQUA VITAL BILE LIPOVA BIBORENI BIBORENI BODOC BOHOLT BORSEC BORSEC BRIZA LIPOVEI BUCOVINA Locatia/ Sursa Bora/ Izvoarele V. Vinioru Iai / Copou Izvorul 3 Sacou Mare/ Sacou Mare Lipova/ F1 Lipova, Forajul F11 Biboreni/ Forajul 8 Biboreni/ Forajul 9 Bodoc / Forajul F13 Boholt/ Boholt Borsec/ Borsec Borsec/ Fget Borsec Lipova/ Forajul F8E Dorna Candrenilor/ C7 Secu Reziduu Tipul HCO3- ClSO4- Ca++ Mg++ Na+ PH* uscat de apa (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) 915 708 1068 1098 1129 1708 1830 2867 1647 305 854 52 344 70 17 18 92 109 116 40 20 4 44 3 62 53 4 9 86 22 45 376 57 46 58 6 98 56 186 185 207 253 188 729 353 64 112 9 23 114 45 69 61 89 27 82 87 28 29 3 441 31 102 68 142 225 506 220 80 3 180 3 6,2 8,1 5,9 6,1 6,4 6,2 7,0 6,5 6,2 7,4 6,7 6,4 1474 628 933 886 1233 1638 1766 3015 1322 300 813 75 NC P NC NC NC NC NC NC NC P NC P

BUCOVINA BUZIA CARPATINA CERTEZE 1 CEZARA CRISTALINA DORNA DORNA HERCULANE IZVORUL MINUNILOR IZVORUL MINUNILOR LIPOVA MALNA MARIA OA PERLA COVASNEI PERLA HARGHITEI POIANA NEGRI ROUA MUNILOR STNCENI TIVA HARGHITEI TIVA HARGHITEI TUNAD VALEA BRAZILOR VLCELE ZIZIN

Vatra Dornei/ Rou Buzia/ Forajul FII bis Buzia Tosorog/ Toorog Certeze/Certeze 2 Bcia/ Bcia Sncrieni/ Forajul FI

674 610 671 595 3 2165 687

4 84 14 5 4 350 17 21 16 4 6 6 42

10 20 34 6 5 109 3 9 30 23 5 13 33 5 4 47 4 16 38 22 4 62 9 9 22 25

140 72 148 86 6 543 100 329 389 63 56 28 136 204 56 144 113 212 57 88 121 128 285 269 353 140

42 29 51 31 7 42 40 15 12 3 12 7 36 36 12 24 44 36 10 41 46 77 107 88 272 20

19 170 21 58 8 333 61 12 20 0,6 11 2 131

6 6,4 6,3 6 9 6,5 5,8 6 6,4 7,7 7,6 7,2 6,4

523 664 578 570 10 2424 660 948 989 180 178 70 803 6545 1025 1034 720 1024 424 496 760 732 2238 1593 2800

NC NC NC NC 11 NC NC NC NC P P P NC NC NC NC NC NC NC NC NC NC NC NC NC NC

Dorna Candrenilor/ Dorna 1129 Candrenilor Poiana Vinului/ Poiana Vinului Baile Herculane/Domogled Rieni/ Forajul F2 1220 155 274

Stna de Vale/ Izvorul 122 Minunilor - Stna de Vale Lipova/ Lipova Malna/ Izvorul Maria Negreti/ Certeze Negreti Malna Bi/ F1 bis (Siculia) Sncrieni/ Forajele F1, F2 Poiana Negri/ Poiana Negri Covasna/ FI IAFFA Stnceni/ Stnceni Sncrieni/ Forajul F2 Sancraieni/ Forajul F8 Tunad/ Tunad Biboreni/ Biboreni F7 915

5688 1018 930 976 770 1159 488 557 808 915 1952 1739 121 134 15 46 40 4 15 8 394 75 70 55

2483 6,6 309 254 66 165 88 27 69 87 478 204 443 96 6,7 6,0 5,9 6,1 5,7 5,9 6 6,0 6,5 6 6,5

Vlcele/ Forajul Elisabeta 3416 Zizin/ Zizin 647

6,7 678

Sursa: www.educativ.ro PH ul apei variaza putin fata de ph-ul neutru datorita prezentei CO2, bicarbonatilor si carbonatilor.apele dure au ph-ul mai ridicat comparativ cu apele moi. Ph-ul apelor reziduale poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicand desfasurarea normala a procesului de autopurificare. Pentru determinarea ph-ului apei se folosesc metode colorimetrice sielectrorimetice.

Capitolul 2 CALITATEA PRODUSULUI ALIMENTAR APA MINERAL


2.1.Valoarea alimentar a apei minerale
Cunoscand compozitia chimica a apei minerale, ne putem da seama de valoarea energetica si de beneficiile pe care le avem de pe urma consumului apei minerale. Apa minerala este cea provenita din precipitatii care se infiltreaza in sol, printer diferite straturi de minerale, preluand gustul acestora. Apele minerale care se formeaza in straturile de calcar se numesc hidrocarbonate, cele care se formeaza in straturi bogate in saruri sunt ape minerale clorurate, iar cele sulfuroase provin din straturile de sol bogate in sulfat-hidrat de calciu.Apele minerale au efecte benefice cunoscute, de aceea ele sunt recomandata sportivilor care depun eforturi fizice considerabile. Substantele intalnite in apele minerale sunt: potasiu, calciu, fier si iod.Acestea sunt stimulente ale muschilor si sistemului nervos, coaguleaza sangele in cazul in care se produc rani deschise, si asigura transportul oxigenului.Este cunoscut faptul ca prin transpiratie, in timpul activitatilor fizice, se elimina magneziu in cantitati mai mari de 5 ori decat in situatii obisnuite. [1] Magneziul influenteaza capacitatea de rezistenta a organismului, puterea de concentrare si are un rol foarte important in coordonarea intre muschi si sistemul nervos.Asadar se recomanda ca apa minerala sa fie consumata in doze mici pe parcursul zilei, nu numi in cazul unui efort fizic. Daca exista o pierdere de lichide de 10% sau mai mult, urmeaza o cadere periculoasa pentru organism. Cantitatea optima de lichide ce trebuie consumata zilnic este de 2.5l. Dioxidul de carbon care imbunatateste gustul apei minerale stimuleaza digestia, ajuta sistemul nervos si sprijina activitatea inimii. Compozitia apei minerale ii determina gustul: sulfatii au gust amar sau dulceag, calciul are gust de pamant, clorul are gust sarat, dioxidul de carbon intepator, acrisor etc. Alte substante care se gasesc in apa minerala sunt: - fierul-absolut necesar organismului, zincul ce influenteaza vindecarea ranilor si ajuta la crestere; - iodul care regleaza activitatea glandei tiroide; - manganul care participa la arderea grasimilor, si la metabolizarea proteinelor; - siliciul care accelereaza cresterea scheletului si tesuturilor conjunctive; - litiul ce are efecte benefice asupra intregului organism. Asadar, alegeti-va cu atentie, in functie de necesitatile biologice sau gusturi, tipul de apa minerala pe care o consumati. [1] Indicatiile generale ale apelor minerale imbuteliate sunt foarte multe: - In afectiunile stomacului: Biborteni, Bodoc, Buzias, Covasna, Harghita, Lipova, Malna, Poiana Negri, Slanic Moldova, Tinca, Zizin. - In afectiuni intestinale: Biborteni, Bodoc, Borsec, Caciulata, Bltaeti, Tusnad, Valcele, Malnas, Slanic Moldova, Covasna, Singeorz; dintre acestea, in constipatiile cornice sunt recomandate apele de la Baltatesti si Slanic Moldova, iar afectiunile hepato-biliare beneficiaza de actiunea apelor de la Caciulata, Calimanesti, Olanesti. - In affectiunile aparatului excretor: Biborteni, Bodoc, Bohot, Buzias, Caciulata, Malnas, Tinca, Perla Casin.

2.2.Sortimentul produsului alimentar


Dupa destinatie apele minerale se clasifica in: - ape minerale medicinale - ape minerale de masa Apele minerale medicinale au o mineralizatie ridicata, pana la 15 g/l, continut mai redus de doixid de carbon, (sub 1200 mg/l), miros si gust specifice, imprimate de substantele continute (hydrogen slfurat, ioduri, bromuri si alte saruri). Cele mai importanta epe minerale medicinale care se imbuteliaza si se comercializeaza, destinate a fi consummate in scop curative sunt: apee minerale de Slanic Moldova, Caciulata, Sangeorz-Bai (apa Hebe) si Malnos. Apele minerale de masa au si ele proprietati terapeutice dar se caracterizeaza printr-o mineralizare totala mai scazuta (cca. 6 g/l), printr-un continut mai mare de dioxid de carbon si prin caracteristici organoleptie care le fac direct consumabile, apropiate si chiar superioare apei potabile. Caracteristicile curative, compozitia chimica si proprietatile organoletice ale apei minerale pe care le prezinta la izvor sunt mentinute daca se asigura etansietatea fata de apele subterane si fata de poluanti.Pentru evitare depunerii de sedimente si a tulburarii apelor minerale feruginoase trebuie supuse, la izvor, inainte de imbuteliere, operatiunilor de deferizare si demanganizare. [3] Apele minerale din Romnia prezint o mare varietate hidrochimic. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale: srate, sulfuroase-sulfate i carbogazoase, n cadrul lor aprnd, n funcie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.) 1.Apele minerale srate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentraie puternic i cunosc cea mai mare rspndire pe teritoriul rii. Unele dintre ele sunt legate genetic de zcmintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, n timp ce altele provin din splarea masivelor de sare sau a srurilor reziduale de apele subterane sau superficiale. 2. Apele minerale sulfuroase i sulfatate au i ele o rspndire relativ mare, fiind asociate genetic formaiunilor gipsifere din Miocenul Carpailor Orientali, conglomeratelor din fliul carpatic, conglomeratelor de vrst eocen din Depresiunea Getic i sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpailor Orientali sau celor din zcmintele de crbuni. 3. Apele minerale carbogazoase ntreaga suit de zcminte hidrominerale din bazinele Oaului, Ciucului, Baraoltului i Brsei cum ar fi cele de la Negreti-Certeze, Bixad, Sncrieni, Biboreni - sunt acumulate n depozite sedimentare recente. O parte din restul zcmintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Conei, Poiana Vinului, Slnic-Moldova, Casin, Covasna, Malna, Poian i Vlcele au ape acumulate n formaiuni stncoase ale fliului carpatic, iar o alt parte cum ar fi cele de la Borsec i Bilbor au ape acumulate n calcare cristaline carstificate. Zcmintele cu ape minerale carbogazoase aflate n Cmpia de Vest, sunt cantonate n formaiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului i n Cuaternar, extremitatea estic a depresiunii Panonice, extins pe teritoriul Romniei. Exploatarea zcmintelor enumerate se face n acord cu modul de acumulare, cu adncimea la care se gsesc i cu tipul de manifestri la zi ale apelor minerale carbogazoase. Cnd zcmntul este asociat rocilor stncoase i se manifest la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafa a surselor (Borsec, Poiana Conei, Poiana Vinului, Slnic-Moldova, Casin, Cciulata)

sau prin executarea unor puuri puin adnci, de civa metri (arul Dornei, Covasna i Boholt). Apele minerale mbuteliate n Romnia pot fi denumite i ape gazoase deoarece conin importante cantiti de gaze, reprezentate n special de dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos l obin prin ncorporarea dioxidului de carbon ntlnit n calea lor de circulaie subteran. Intercepia CO2 poate avea loc la adncimi diferite, dar ntotdeauna n lungul accidentelor tectonice care i nlesnesc micarea ascensional i difuzia lateral pn la distane de zeci de kilometri. n cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gsete n proporie de 70% din mineralizaia lui total. Cteva exemple sunt elocvente: Poiana Cona (76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu coninut de CO2 sensibil egal cu suma ionilor (anioni i cationi) cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%),Sncrieni (54.6 %), Biboreni (43%), Boholt (44%) au cea mai mare stabilitate chimic, au caliti primare bune pentru mbuteliere, suport transportul la distane mari i CO2 este reinut de ap o perioad foarte ndelungat. n general, concentraia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din Romnia este cuprins ntre: 1100 mg/l cele de Casin i Covasna i puin peste 3000 mg/l cele de la Borsec, Buzia, Vlcele. [1] Arsenul provine din splarea unor roci cristaline de origine eruptiv, ce nsoesc filoanele metelifere. Ele se ntlnesc sub form de ape arsenicale, femginoase, care n prezena aerului se oxideaz foarte uor. Astfel de ape sunt la Covasna,VatraDornei. - ape minerale carbogazoase conin minimum 1g CO /l. Dac CO prezent n straturile profunde ale subsolului nu ntlnete H O n drumul su, iese la suprafa sub form de gaz cunoscut i sub denumirea de mofet. Dac ntlnete un strat de ap el se dizolv formnd apa carbogazoas. Cele mai importante zone cu ap carbogazoas din Romnia sunt : Borsec, Buzia, Covasna, Lipova, Tunad, Vatra Dornei, Zizin. - ape minerale clorosodice sunt ape bogate n NaCl cu limita minim 1g/l ap. Ele se gsesc pure, de cele mai multe ori sunt mixte coninnd Fe , HCO , CO etc. Astfel de ape se gsesc la Cacica Bi, Ocna Mure, Ocna Sibiului, Praid, Srata Monteoru, Vulcana Bi. - apele minerale femginoase conin minimum 10mg ion Fe /l ap i n mod constant conin CO. [1] Fierul din aceste ape provine din splarea rocilor eruptive; au o instabilitate foarte mare, deoarece n prezena aerului Fe trece Fe , de aceea se recomand sa mbutelierea s se fac direct de la izvor. Sunt extrase de la Buzia, Covasna, Harghita, Lipova, Tunad. Prezentarea sortimentului Apa mineral natural face parte din grupa buturilor nealcoolice i se pot clasifica dupa: modul de obtinere a apei: - din izvor natural ca la Stana de Vale din Muntii Apuseni (Izvorul Minunilor), Vatra Dornei (Izvorul Alb); - prin forare Harghita (Perla Harghitei), Borsec; destinatia apei minerale: - ape minerale naturale de consum - ape minerale medicinale Apele minerale naturale de consum se clasific dup concentraia de CO n : - ap mineral carbogazoas natural. Dioxidul de carbon existent n apa mineral provine din aceeai surs cu apa i are acelai coninut de CO ca la emergen; - ap mineral necarbogazoas.Apele la emergenta nu contin CO. - ap mineral decarbozificat.Apele conin mai puin CO ca ma emergen. Eliminarea CO poate fi total sau pariala (ap plat).

10

- ap mineral mbogait cu CO din aceeai surs cu emergena i la mbuteliere poate s ajung cu o concentraie mai mare ca la emergen. - ap mineral carbozificat, este o ap care a avut cantitate mic de gaz sau nu a avut deloc CO, dar a devenit efervescenta prin adugarea de CO alimentar. Mineralizaia total a apelor minerale din Romnia variaz ntre 2,7g/l (Zizin), i 15,5 g/l (Slnic Moldova). Pentru consum s-a stabilit ca mineralizarea apei s fie de 6,6 g/l. Din acest punct de vedere apele minerale de mas se grupeaz n: - ape minerale care conin n jur de 5g sruri/ l, cum sunt apele de Borsec (5,6 g/l), Covasna (4,4 g/l). - ape minerale care conin cantitai mici de sruri minerale, ca Buzia (3,6 g/l), Stanceni. Apele medicinale conin n compoziia lor o serie de sruri dup care se face i clasificarea lor n: - ape minerale alcaline. Aceste ape conin de obicei NaCl, H S, sulfai ( SO ), CO i minimum 1 g NaHCO ( KHCO )/1l ap. n ara noastr se gsesc la Biboreni , Borsec, Maluai Bi, Slnic Moldova, _Zizin; - ape minerale arsenicale sunt apele ce conin minimum 0,7 mg ion arsen.

2.3.Caracteristici de calitate ale apei minerale


Caracteristicile de calitate ale apei minerale sunt: - limpiditatea, care trebuie sa se pastreze in cadrul termenelor de garantie; - depunerile de sediment, trebuie sa fie limitate (sub 0,2 g/l); - sa fie inodore, cu exceptia celor medicinale. [3] Conform Hotrrii de Guvern nr. 1176 din 13 noiembrie 1996 cercetarea pentru punerea n eviden a criteriilor de calitate ale apelor minerale cuprinde: A.Cercetarea geologic-hidrogeologic care pentru punerea n eviden a apelor minerale se va materializa printr-un raport geologic detaliat asupra condiiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului. B. Parametrii fizico-chimici privind apa mineral: - Temperatura apei la surs i temperatura mediului ambiant la momentul prelevrii probei; - Reziduul sec la 180C sau 240C; - Conductivitatea electric, cu specificarea temperaturii n momentul msurtorii; - Concentraia ionilor de hidrogen - pH-ul; - Coninutul n cationi i anioni; - Coninutul n substane nedisociate; - Coninutul n urme de elemente cu potenial toxic; - Radioactivitatea apei la surs; - Coninutul n substane indezirabile i cu potenial toxic, de provenien natural sau contaminate. C. Parametrii microbiologici i biologici: - Parazii i microorganisme patogene; - Coliformi totali / 100 ml, la 37C; - Indicatori de contaminare fecal; - Numr de uniti formatoare de colonii; - Criterii clinice i farmacodinamice; Certificarea efectelor apelor minerale asupra organismului uman se va face de ctre organele sanitare competente, conform legii. 11

Indicatorii de calitate fizico-chimici ai apelor minerale sunt: temperatura apei la surs , pH-ul, conductivitatea electric cu specificarea temperaturii la care se determin, coninutul n cationi i anioni i n substane nedisociate. Aceste caracteristici de calitate trebuie s fie constante i s corespund rezultatelor cuprinse n buletinele de analiz elaborate de laboratoarele autorizate pe baza crora s-a acordat autorizarea exploatrii societilor comerciale. Caracteristicile de calitate organoleptice ale apelor minerale sunt: culoare, turbiditatea, mirosul i gustul, care trebuie s fie constante, s corespund buletinelor de analiz i s se menin pe parcursul circulaiei tehnice, de la mbuteliere i pn la consumator, n timpul termenului de valabilitate. [1] Coninutul de substane indezirabile (sunt considerate substane indezirabile acelea care n cantiti mari pot deveni toxice) i toxice admise n apele minerale naturale sunt prezentate n tabelul 2.1. Tabel 2.1. Coninutul de substane indezirabile i toxice admise in apele minerale naturale de consum alimentar
Natura substanelor Exprimare rezultat Concentraia maxima admis 50 0.1 0.5 3 Nedetectabil organoleptic 0.5 200 SUBSTANE INDEZIRABILE Nitrai Mg/l Nitrii Mg/l Amoniu Mg/l Oxidabilitate Mg/l Hidrogen sulfurat g/l Fenoli (indice de fenol) g/l Substane tensioactive (care Mg/l reacioneaz cu albastru de metilen)

Fier Mangan Cupru Zinc Fosfai Fluor Borai Arsen Cadmiu Cianuri Crom Mercur Nichel Plumb Seleniu

g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l SUBSTANE TOXICE g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l g/l

Conform strii naturale a apei 100 100 0.5 1200 30 50 5 10 1 100 50 10 0.1

Sursa: Andeea Neacsu, 2001 Din punct de vedere microbiologic, n apele minerale nu trebuie s fie prezente bacteriile coliforme, streptococii sau clostridiile sulfito-reductoare i Pseudomonas

12

Aeruginosa ntr-un volum de 100 ml. Numrul total de bacterii la surs, la temperatura de 37C poate atinge 5 exemplare/1ml ap, iar la cea de 22C, 20 de exemplare/1ml ap. Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt: Gustul - este dat de continutul in substante chimice si in preimul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad, salciu,amar,dulceag). Mirosul - este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante. Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate, totusi au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita.In primul rand influienta lor asupra utilizarii apei este hotaratoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei. Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust placut.In caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii.Prezenta substantelor poluante in apa poat fi evidentiate prin culoare apei.Chiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se stie ca temperatura este constanta.Varitia acestei temperaturi insa ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. [1] Cantitatea de oxigen dizolvat PH ul apei - variaza putin fata de ph-ul neutru datorita prezentei CO2 ,bicarbonatilor si carbonatilor.apele dure au ph-ul mai ridicat comparativ cu apele moi.ph-ul apelor rezidualepoate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicand desfasurarea normala a procesului de autopurificare. Pentru determinarea ph-ului apei se folosesc metode colorimetrice sielectrorimetice. Efectele PH ului asupra stomacului: Stomacul este un organ care prezinta secretii foatre acide (PH ~ 1), aceasta valoare scazuta a PH ului fiind legata de functiile sale digestive. In timpul digestiei, alimentele sunt disociate si cu ajutorul bilei si al sucului pancreatic.Arsurile pe care le simtim uneori in stomac se datoreaza cresterii aciditatii. Duritatea apei - este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc). Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic. [1]

2.4. Conditii de ambalare si depozitare


Ambalarea apelor minerale se face la surs, n butelii de sticl sau recipiente de materiale plastice inerte la aciunea componentelor lor. Recipientele utilizate trebuie nchise ermetic pentru evitarea alterrii sau contaminrii produsului. 13

Pe etichetele apelor minerale se vor inscripiona n mod obligatoriu urmtoarele: - ara de provenien (origine); - denumirea produsului: ap mineral natural; - denumirea sursei din care se mbuteliaz, cu precizarea numelui sau numrului acesteia; - marca de fabric. Se va avea n vedere faptul c numele localitilor nu pot fi utilizate ca mrci de fabric dect numai dac sursa din care se mbuteliaz este plasat n aceast localitate. Dac marca de fabric a produsului are alt denumire dect denumirea sursei sau a locului de origine a apei minerale, numele sursei sau al locului de origine a apei minerale se va inscripiona cu litere mai mari de cel puin o dat i jumtate dect numele mrcii de fabric; - coninutul net n uniti de volum; - numele firmei care mbuteliaz apa; - data mbutelierii i termenul de valabilitate; - identificarea lotului de produs; - tipul ambalajului i forma de refolosire sau de eliminare; - specificaii privind compoziia apei. Este interzis: - comercializarea apei minerale din una i aceeai surs sub mai multe mrci de fabric; - menionarea pe eticheta produsului a indicaiilor terapeutice ale apei minerale; - inscripionarea pe eticheta produsului a oricrei forme de reclam publicitar. Este considerat ap de izvor i poate fi mbuteliat dac i are originea ntr-un zcmnt subteran, provine din izvoare sau foraje i ndeplinete toate condiiile de potabilitate. Condiiile de acceptare a surselor de ap de izvor pentru mbuteliere i comercializare sunt mai puin exigente. Sursele de ap de izvor care pot fi omologate pot s nu ndeplineasc una din condiiile obligatorii pentru cele de ap mineral pentru consum i anume: coninutul specific de sruri minerale, prezena n compoziie a unor anumite oligoelemente, constana compoziiei i constana temperaturii la variaiile temperaturii i la variaiile debitelor sursei, sau asigurarea unei bune protecii naturale mpotriva polurii.

14

Capitolul 3 ANALIZA CALITII APEI MINERALE PRIN METODA INDICATORULUI COMLEX INTEGRAL AL CALITII

3.1.Metodologia de aplicare a indicatorului coplex integral al calitii


In metoda indicatorului complex integral al calitatii(Icq), se afla toate valorile principalelor caracteristici ale produsulor, ponderate dupa importanta lor in stabilirea calitatii:
n

Varianta B de calcul: Icq ia in calcul valorile caracteristicilor de calitate in mod individual astfel:

I cq =

m x x ai rj pi + pj i =1 x ri j=1 x aj

Icq Xai xri p xrj xaj

- indicatorul complex integral al calitatii; - valoarea caracteristicii directe al produsului de analizat; - valoarea caracteristicii directe al produsului de referinta; - ponderea aferenta caracteristicii (suma acestora=1); - valoarea caracteristicii invers proportionale cu calitatea j a produsului de referinta; - valoarea caracteristicii invers proportionale cu calitatea j a produsului de analizat; Varianta C de calcul:

m x n x P rj I cqp = ai p i + pj a i =1 x P j=1 x aj ri r

Pa -pretul de vanzare al produsului de analizat; Pr - pretul de vanzare al produsului de referinta; Etapa I Alegerea produselor/serviciilor oferite pe pia de mai multe firme concurecte, dar care se afla n aceeai grup sau subgrup, n funcie de destinaie, i o caracteristic de baz. S-a ales produsul alimentar apa mineral carbogazoas de la urmatoarele firme producatoare: 1.Borsec 2.Poiana Negri 3.Perla Covasnei 4.Tunad Dintre aceste variante de produs, Borsec este produsul de refetin. Etapa a II-a Selecionarea principalelor caracteristici de calitate din toate grupele de caracteristici specifice produsului/serviciului analizat. S-au ales urmtoarele caracteristici de calitate: - gustul - limpiditatea - pH ul

15

- coninut de calciu - coninutul de CO2 - mod de prezentare Etapa a III-a Gruparea caracteristicilor selecionate n funcie de importana lor in stabilirea calitii din punct de vedere al utilizatorului n: critice, principale, secundare i minore. Gustul i modul de prezentare sunt caracteristici principale. Caracteristicile secundaresunt : coninutul de calciu i coninutul de hidrogenocarbonat. Caracteristici critice: limpiditatea, gustul, pH-ul. Etapa a IV-a Transformarea caracteristicilor atributive n puncte pe o scar general. Se alege scara general 0-1 mprit astfel: 1 foarte bun 0,75 foarte bun 0,50 normal, obinuit 0,25 satisfctor Gustul: Borsec 1 Poiana Negri - 0,75 Perla Covasnei 0,25 Tunad 0,75 Limpiditatea: Borsec 1 Poiana Negri 0,75 Perla Covasnei 0,25 Tunad 0,50 Modul de prezentare : Borsec 0,75 Poiana Negri 0,50 Perla Covasnei 0,25 Tunad 1 Etapa a V-a Acordarea ponderilor caracteristicilor de calitate, folosind metoda expertizei.
Caracteristici de calitate gust limpiditatea Ph-ul coninutul de calciu Coninutul CO2 mod de prezentare de 4 9 6 7 4 6 7 3 6 1 2 8 9 2 7 27 0,1698 24 0,1509 30 0,1886 Total 159 Total 0,9997 5 1 Punctaj acordat I 8 5 2 3 10 4 5 9 3 5 10 5 3 42 19 17 0,1069 0,2641 0,1194 II III IV V Si Pi =

Si Total

Etapa a VI a Centralizarea datelor ntr-un tabel.

16

Caracteristici direct proportionale Produsul de referin i de analizat Borsec Poiana Negri gust limpiditate pH

cu calitatea mod de prezentare 0,75 preul

Coninu coninutul tul de de CO2 (mg/l) calciu 364 2500

0,75

5,9

0,50

0,50

5,91

261

3171

0,50

2,5

Perla Covasnei Tunad Ponderile caracteristicilor de calitate

0,50

0,25

108

2500

2,7

0,75

1 0,1194

6,5 0,1069

251 0,1698

2200 0,1509

0,25

2,9

0,2641

0,1886

Etapa a VII-a Calcularea Icq prin variantele de calcul specifice. Varianta B de calcul: Icq ia in calcul valorile caracteristicilor de calitate in mod individual astfel:
I cq =
m x x ai rj pi + p j Icq B = 1 x ri x aj i =1 j=1 n

Icq B =1 Icq PN = 0,50/1*0,2641 + 0,50/0,75*0,1194 + 5,91/5,9*0,1069 + 261/364*0,1698 +1589/1931*0,1509 + 0,50/0,75*0,1886=


= 0,1320 + 0,0795 + 0,1070 + 0,1217 + 0,1241 + 0,1257 = =0,69 Icq PC = 0,50/1*0,2641 + 0,25/0,75*0,1194 + 6/5,9*0,1069 +108/364*0,1698 + + 976/1931*0,1509 + 1/0,75*0,1886= =0,6584 IcqT = 0,75/1*0,2641 + 1/0,75*0,1194 + 6,5/5,9*0,1069 +251/364*0,1698 2200/2500*0,1509 + 0,25/0,75*0,1886= =0,1980 + 0,1592 + 0,1177 + 0,1170 + 0,1327 + 0,0628 = =0,7874 Varianta C de calcul:

17

m x n x P rj I cqp = ai p i + pj a i =1 x P j=1 x aj ri r

Icq B = 1 IcqpPN=(0,50/1*0,2641+0,50/0,75*0,1194+5,91/5,9*0,1069+261/364*0,1698
+1589/1931*0,1509 + 0,50/0,75*0,1886) * 2,5/3 = 0,5749 Icq PC= (0,50/1*0,2641 + 0,25/0,75*0,1194 + 6/5,9*0,1069 +108/364*0,1698 + + 976/1931*0,1509 + 1/0,75*0,1886) * 2,7/3= 0,5925 IcqT=(0,75/1*0,2641+1/0,75*0,1194+6,5/5,9*0,1069 +251/364*0,1698+2200/2500*0,1509 + 0,25/0,75*0,1886) * 2,9/3= 0,7611

3.2. Interpretarea rezultatelor. Concluzii


In urma rezultatelor obtinute cu ajutorul indicatorului complex integral al calitatii produsului apa minerala, aplicand variantele de calcul B si C s-au constatat urmatoarele: Produsele de analizat apa minerala carbogazasa- cu denumirile: Poiana Negri, Perla Covasnei, Tunad sunt subunitare, deci inferior calitative fata de produsul de referinta Borsec. Putem observa din varianta C de calcul ca si pretul are o anumita influenta pentru produsele luate in studiu, acestea fiind redate descrescator calitativ dupa cum urmeaza: Tunad, Perla Covasnei, Poiana Negri.

Icq 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 Borsec Poiana Negri 1 1

Icqp

0,69 0,5749

0,7874 0,7611 0,6584 0,5952

Perla Covasnei

Tu nad

Figura 3.1.Ierarhizarea variantelor de produs dup valorile indicatorilor calculai

Bibliografie

18

1. Alexandrina Pop, MERCEOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE, editura didactica i pedagogic, Bucureti, 1963; 2. Constantin Berca, APA I SNTATEA, editura Ceres, Bucureti,1994; 3. Prvulescu Luminia, MERCEOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE, editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2007.

19