Turismul balnear

Coordonator stiintific
Lector univ. dr. Oltean Flavia Dana
Studenti:
Mursa Daniela
Rogneaan Sergiu

Page

Cuprins

1.1. TURISMUL; TURISMUL BALNEAR: DEFINITII, SCURT

ISTORIC, PARTICULARITARI.....................................2
1.1.1. TURISMUL................................................................3
1.2.CONCEPTUL TURISMULUI BALNEAR.......................5
1.2.1. CONCEPTUL TERMALIT................................................5
FIGURA 1: IZVORUL IAZUL DE SNGE, BEPPU, JAPONIA............6
1.2.2. BALNEOTERAPIA SI BALNEOCLIMATOTERAPIA....................6
1.3.TENDINTE GLOBALE IN PRACTICAREA FORMEI DE
TURISM................................................................9
1.4.1. CONCEPTUL DE SPA................................................16
1.4.2 DIFERENTA DINTRE TURISMUL MEDICAL SI TURISMUL
WELLNESS........................................................................16
1.4.4. PRACTICAREA TURISMUL DE WELLNESS.......................19
1.4.5. HIODROKINETOTERAPIA............................................20
1.5 TURISMUL BALNEAR PE PLAN NATIONAL...............21
1.5.1. TOP 3 STATIUNI BALNEAREPE PLAN NATIONAL................25
1.5.2. ALTE STATIUNI BALNEARE IMPORTANTE DIN ROMANIA......33
1.6 TURISMUL BALNEAR IN JUDETUL MURES........35
1.7 CONCLUZII...................................................40
1.8 BILBLIOGRAFIE.............................................40

Page

1.1. Turismul; turismul balnear: definitii, scurt istoric,

particularitari
1.1.1.

Turismul

Pentru a nelege ce nseamn conceptul de turism balnear, avem nevoie s nelegem pe

deplin ce nseamn i ce implic turismul. Fiecare om trebuie s simt lumea din jurul su, de-ai
descoperii frumuseile, de a descoperii o lume total diferit. Fiecare om are dorinta aceasta de a
cunoate i a cltorii i nu e un moft ci o necesitate care poate fii satisfcut cu ajutorul
Turismului. M. Peyromarre Debore spune ca: Turismul este arta de-a cltorii pentru propria
plcere. 1Ca o definitie mai ampl, comform Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT)
turismul este definit astfel : orice persoan care se afl ntr-o alt ar sau n alt loc, situat n ara
sa de reedin, altul dect cel ce corespunde domiciliului sau obinuit i pentru care motivul
principal al vizitei este altul decat acela de a exercita o activitate remunerata la locul vizitei sale.
2

De-a lungul timpului s-au dezvoltat noi forme de turism, iar turismul balnear este una
dintre multe alte forme de turism, dar care a luat mare amploare n ultimii ani si s-a dezvoltat
foarte mult. Inc din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seam n arsenalul
terapeutic att al medicinelor "savante", ct i a celor traditionale.
Scurgerea vremurilor i progresul tehnologic din domeniul domeniul stiintelor medicale
nu au reuit s diminueze nsemntatea balneoterapiei. Chiar acest mod de tratament s-a
perfecionat, s-a nuanat cu indicatii i contraindicaii precise, s-a mbogait cu proceduri noi i
i-a ctigat o fundamentare tinific.Paralel cu aceasta, numrul staiunilor balneare i al
izvoarelor de ape minerale a crescut, iar instalaiile balneare s-au perfectionat. Semnificativ este
faptul c n jurul lor s-a structurat o adevarata industrie hotelier i c localiti rurale
necunoscute s-au transformat n statiuni de balneoterapie, elegante, n cadrul carora toat recuzita
turistic i-a gasit o ampl posibilitate de dezvoltare. Apele minerale i nmolurile terapeutice
1https://ro.scribd.com/doc/31440072/Turismul-si-conceptul-sau

2http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismului-b1052111820.php

Page

sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.Primele aplicatii practice, terapeutice, mai mult
ntmpltoare s-au extins repede, astfel c la vechii greci i la romani, apele minerale i mai ales
cele termale, erau bine cunoscute ca puncte de apariie i calitai medicale. Mrturie stau scrierile
lui Herodot, printele istoriei i al balneologiei, care a fixat acum 2.500 ani durata tratamentului
balnear la 21 zile, prere mentinut peste v3eacuri n mentalitatea publicului i a medicilor.4
Cu toate superstiiile care au dominat Evul Mediu, oamenii au facut observaii privind
eficienta apelor minerale, pe care le-au notat i le-au transmis din generaie n generaie. Datele
acumulate au determinat o noua perioad de nflorire a statiunilor balneare n secolele XVIXVII.
Putem definii turimul balnear astfel:Turismul balnear este o forma specific a turismului
de odihna i tratament care a luat o mare amploare att ca urmare a dorinei de a preveni
anumite mbolnaviri ct i n scop de relaxare, sau o definiie mai ampl ar fii: Turismul balnear
reprezinta deplasarea unor persoane de diferite varste, sexe si profesii in statiuni
balneoclimaterice sau climarice, ori in localitati cu factori naturati de cura pentru ingrijirea
sanatatii, odihna , cura cu substante balenare naturale (ape minerale sau termominerale, namoluri
terapeutice etc.) , cu extracte sau medicamente pe baza de plante, pentru profilaxie, intinerire,
infrumusetare sau doar pentru turism.5
6

Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare amploare

nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului
si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai
mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale,
termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare. Este si motivul pentru
3http://www.scritub.com/geografie/INTREBUINTARI-ALE-APELORMINER155241875.php
4
5https://prezi.com/3hyylqkgfq6t/turismul-balnear/
6http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismuluib1052111820.php
4

Page

care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela
relativ stabila, care contribuie la ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la
realizare a unor incasari medii sporite pe zi / turist. Principalii factori naturali de cura care
contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele
terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.
In general factorii de cura balneari si climatici folositi in tratamente complexe sub
ingrijire medicala de inalta competenta sunt recomandati diferentiat, dand deseori rezultate
exceptionale,

in

urmatoarele

afectiuni:reumatismale

inflamatorii degenerative,

si

articulare, posttraumatice ale sistemului nervos central si periferic, afectiuni cardio-vasculare,

respiratorii, ale tubului digestiv si hepato-biliare, de nutritie si metabolism, ale rinichilor si cailor
urinare, ginecologice, endocrine, ale sangelui si organelor hematopoetice, dermatologice,
oftalmologice, otorinolaringologice precum si in afectiuni ale copiilor.

1.2.Conceptul turismului balnear

7

Turismul balnear acopera urmatoarele concepte:

1.Termalist
2.Balneoterapie
3.Balneoclimatoterapie
4.Talasoterapie8

1.2.1. Conceptul termalit

Conceptul termaliteste reprezentat de izvoarele natural, cu temperatura apei ce depete
temperatura medie a locului geografic fiind unul din rezultatele proceselorvulcanismului. De
regul, temperatura acestei ape variaz ntre 20 i 63 de grade Celsius.9
7https://prezi.com/3hyylqkgfq6t/turismul-balnear/
8
9https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvor_termal
5

Page

Cele mai impresionante izvoare termale din lume sunt:

Izvoarele termale Banjar din Balirecunoscut pentru locaiile superbe unde turitii pot s
se relaxeze, Bali se laud i cu unele dintre cele mai frumoase izvoare termale din lume.
Izvoarele Banjar sunt, de fapt, formate din trei bi termale decorate cu capete de dragon ce
scuip ap termal n peisaje tropicale superbe. Combinaia dintre apa termal i atmosfera
linitit face din aceast locaie una dintre cele mai relaxante de pe planet.

Termas de Puritama n Chile aflat intre-un canion in desertul Atacama, peisajele care
inconjoara aceste izvoare par ar fi desprinse din filme SF, Celebrate de secole de localnici
pentru proprietile lor tmduitoare, aceste izvoare sunt acum deschise publicului larg.10
Izvoare tremale din Romania: Baile Herculane, Baile Felix, Baile Sovata, Calimanesti,
Baile Tusnat, etc.11

Figura 1: Izvorul Iazul de snge, Beppu, Japonia12

10http://www.tion.ro/top-10-cele-mai-frumoase-izvoare-termale-din-toate-colturilelumii/1524102
11https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvor_termal
12http://www.unica.ro/destinatii-turistice-top-4-izvoare-termale-superbe-lume29716/2
6

7
Page

1.2.2. Balneoterapia si balneoclimatoterapia

Balneoterapia este o ramura a balneologiei care studiaza actiunea apelor minerale si a
namolurilor, elaborand indicatiile si contraindicatiile folosirii lor. Procedurile balneologice, ca si
cele

hidroterapice,

actioneaza

asupra

organismului

bolnavilor

prin

intermediul

receptorilor nervosi, adica prin excitatiile primite de terminatiile nervoase din piele, din
mucoasele

cailor

respiratorii

si

din

alte

organe

interne

Tratamentul cu ape minerale, se face prin administrarea interna si externa . In aplicare externa,
apele minerale sunt de cele mai multe ori folosite sub forma de bai generale si locale.
Utilizate in procedurile obisnuite ele isi exercita actiunea prin factori mecanici (presiunea
hidrostatica), factori termici si chimici specifici.
Astazi balneoterapia sau mai cuprinzator balneoclimatologia a devenit o specialitate
medicala de seama implicata in procesul de ameliorare a sanatatii publice, cu posibilitati
profilactice si recuperatorii, dar si o ramura a turismului cu un rol important in economia
nationala.13
Cura externa - Prin cura extern cu ape minerale se nelege folosirea n scop terapeutic a
apelor din staiune sub form de bi n vane sau bazine, la care se asociaz diverse proceduri
terapeutice indicate de medicul curant. 14
Cura intern - cu ap argiloasa sau laptele de argil, cum i se mai spune, reprezint
principala cale de acinue terapeutic a argiloterapiei; Recomand tuturor indiferent de
multitudinea afeciunilor de care sufer, acest tip de tratament, deoarece este 100% natural si nu
produce efecte adverse, mai mult, actioneaz asupra intregului organism rednd vitalitatea si
metabolismul natural al fiecaruia. 15

1.2.3. Talasoterapia
13http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/reumatologie/balneoterapia-unremediu--pentru-afectiunile-reumatologice/
14http://articole.famouswhy.ro/cura_externa_cu_ape_minerale/
15http://www.argilaalbastra.ro/prezentare/argiloterapie.html
7

8
Page

Talasoterapia const n folosirea unei varieti de tratamente naturale ce provin din

aceeai surs, i anume mediul marin.Procedurile sunt folosite n centrele specializate pentru
relaxare i nlturarea stresului, combaterea semnelor mbtrnirii, a celulitei i regenerarea
organismului.16
Marea Neagr i litoralul marin concept natural al turismului balnear: reprezint una din
cele mai importante bogii n factori naturali folosii n scop terapeutic, n lungime total de 245
km, cu plajele sale ntinse, care se ridic puin peste nivelul mrii, litoralul Mrii Negre a
cunoscut, n ultimii ani, cea mai impetuoas dezvoltare din punctul de vedere balneoturistic.
Marea Neagra este aleasa ca si destinatie turistica mai ales de catre mamici tocmai pentru a isi
plimba copiii dimineata pe malul marii datorita nivelului ridicat de sare , care acest miros de sare
este inspirat si expirat de copii intarindu-le imunitatea si scazand riscul de imbolnaviri
respiratorii . 17

Apa mrii, pe lng multitudinea de sruri minerale coninute, are aciune antibacterian
i de auto-purificare. Algele au proprieti fortifiante ca rezultat al compoziiei bogate n
elemente minerale - iod, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, cupru, zinc, fier etc.Algele conin
aminoacizi i aproape toate vitaminele.
Nmolul datorit concentraiei ridicate de ioni este folosit n amestec cu apa
marin pentru un efect analgezic. Se utilizeaz ca atare i ajut la ameliorarea reumatismului,
combate acneea i eczemele.18
Nmolurile sunt pmnturi, roci de consisten pstoas, folosite ca remedii terapeutice
din vechime. Unele efecte binefctoare ale nmolurilor sunt cunoscute n mod empiric din
16http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/terapiicomplementare/talasoterapia--utilizarea-terapeutica-a-apei-marine/
17http://articole.famouswhy.ro/lacuri_terapeutice_din_romania/
18http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/terapiicomplementare/talasoterapia--utilizarea-terapeutica-a-apei-marine/
8

Page

antichitate, altele au fost descrise i studiate relativ recent.Cele mai raspandite namoluri
terapeutice sunt depunerile de mal din bazinele saline - namolurile negre sulfuroase, care se
formeaza pe fundul estuarelor marine, al golfurilor si lacurilor sarate continentale.
Onciunea cu nmol - este cea mai veche metod care presupune aplicarea nmolului rece
pe pielea pacientului. Este o metod de solicitare mecanismelor de termoreglare,
stimulare neuroendocrin i a proceselor de adaptare.
mpachetrile cu nmol - constau n aplicarea de nmol n strat de 1-2 cm nclzit la 3846C pe regiune limitat sau pe ntreaga suprafa a corpului pentru 20-40 de minute.
Bile de nmol - Durata bii este de 20-40 de minute. Baia trebuie urmat de du la 3738C i odihn de minim o or. O cur este format din 12-15 bi zilnice.

Terapia cu nmol este contraindicat dac pacientul sufer de astm, diabet, ulcer, orice form
de cancer sau de hepatit, dac are afeciuni renale sau cardiovasculare.19

1.3.Tendinte globale in practicarea formei de turism

Pe plan global turismul balnear este foarte dezvoltat, atat Europa cat si intreaga lume se
afla intr-un plin process de globalizare . Acest process nu poate fi oprit , el include toate zonele
geografice si toate domeniile inclusive turismul. Turismul international are un rol foarte
important in procesul de globalizare .acesta devine un mechanism de echilibrare a bunastarii
intre regiule bogate si sarace . In functie de fluxtul de turisti care aleg diferite statiuni , ultimele
rapoarte stabilite de OMT unt destul de relevante in acest sens marcand o creste importanta in
zonele in care fluxul touristic este mai intens
Europa este o destinatie unica si are cel mai important rol turismul international fiind numarul 1
in lume . Europa are un potential urias ( natural , istoric , cultural , traditional etc ) , adica se pot
19 Extras din Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.3, 2011 - Namoluri Terapeutice Munteanu Constantin , Mioara Dumitrascu

10

practica toate formele de turism . Turismul balnear detinand o pondere semnificativa fata de
Page

celelalte forme de turism .Europa are un potential enorm in resursele naturale utilizate din trecut
pentru tratarea majoritatilor afectiunilor .20Fiecare tara isi organizeaza turismul balnear in diferite
moduri, iata doar cateva dintre acestea:
ITALIA.Baza turistica italiana este structurata in cca. 300 "centre termale" raspandite pe
intreg teritoriul tarii, din care 70 % angreneaza o structura hoteliera. In perioada 1991 - 1994
turismul balnear italian a cunoscut o perioada evidenta de regres inregistrand o pierdere de cca.
500 mii de turisti de cura balneara, reprezentand aproximativ 30 % din totalul sosirilor in
statiunile balneare la sfarsitul anilor 80.
FRANTA.Pe teritoriul Frantei se regasesc cca.1200 surse de ape minerale si termale si
100 statiuni balneare. Se remarca faptul ca administratia locala joaca un rol important in
dezvoltarea statiunilor balneare, tendinta in cadrul acestora fiind de a se orienta catre forma de
gestiune de tipul "societatilor economice mixte" sau "regii municipale", statiunea balneara
devenind o intreprindere care trebuie promovata si gestionata de catre public. Din cele 100 de
statiuni existente, 60 depind de organizatii private, 5 sunt plasate direct sau indirect sub tutela
statului si peste 30 sunt finantate si gestionate de catre municipalitati.21
Pentru PIATA SCANDINAVAturismul balnear a cunoscut in trecut o popularitate, dar in
prezent acest interes a scazut pana la disparitie. Agentii de turism sunt circumspecti in oferirea de
programe turistice de cura balneara.
Tari central si est - europene cele mai cunoscute in trecut pentru oferta lor balneara sunt:
Romania, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria .22

20http://www.expertlicente.ro/geografie-turism/1380-factori-naturali-in-turismulbalnear.html
21http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismuluib1052111820.php
22http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismuluib1052111820.php
10

Page

11

National Gheographic a realizat un top 9 al statiunilor

balneoblimatice din Europa, bazat pe calitatile si conditiile oferite
de acesta.
1.Budapesta, Ungaria
Capitala Ungariei este cunoscuta din 1934 ca fiind prin excelenta un oras balnear. Are
118 izvoare naturale sau artificiale, din care izvorasc in fiecare zi mai mult de 70 de milioane de
litri de apa termala la temperaturi cuprinse intre 20 si 80 de grade Celsius. Cele mai cunoscute
trei complexe termale din Budapesta sunt Gellert, Szechenyi - unul dintre cele mai mari din
Europa - si Rudas, ce dateaza din secolul XVI.

Figura2: Piscin n
Hotel Gellert - Budapesta, Ungaria - pachete de spa i wellness

Budapesta n Danubius

Gellert - E bine sa iti incepi aventura in zona termala. Urmareste indicatoarele (totul este
scris si in engleza) sau intreaba personalul, daca ai dubii, si acestate va conduce direct catre
bazinele termale. Incepe cu una dintre piscinele cu apa calda, unde temperatura este de 36C sau
38C. Dupa 20 de minute mergi la camera cu aburi (40C-50C) sau intr-una dintre saune (60C80C), apoi fa o baie rece, la 19C, urmata de una calda si repeta procedura. Fiecare bazin, sauna
si baie de aburi iti arata exact temperatura din interior si exista peste tot dusuri pentru a te racori
si inviora dupa

11

12

Szechenyi Baile Szechenyi este unul

Page

dintre cele mai populare complexe cu apa termala

din Budapeste. Baile Szechenyi au implinit 100
de ani in 2013 si s-au bucurat de 100 milioane de
vizitatori veniti fie in scop de relaxare , fie in
scop medical.
Figura 3: Szechenyl bile din Budapesta

2. Karlovy Vary, Republica Ceha

Karlovy Vary se tie c este cea mai
veche i cea mai important staiune
balnear din Boemia de Vest, se afl
la 360 - 390 metri deasupra nivelului
mrii, i este poziionat la
confluena rului cu ap termal
Tepl i al rului Ohe, considerat al
treilea ru din Republica Ceh fiind
totodat i un important afluent al Elbei.
Figura 4: Karlovy Vary, Republica Ceha

3. Bath, Marea Britanie

Bath este singurul oras din Marea Britanie in care se gasesc ape termale. In centrul orasului se
gasesc insa instalatiile moderne, Thermae Bath Spa, unde membrii aristocratiei engleze din
secolul

XIX

veneau

destul

de

In prezent, Thermae Bath Spa ofera tratamente inovatoare.

12

des

sa

se

trateze.

Page

13

Figura5: Bath, Marea Britanie

4.Bagno Vignoni, Italia

In

plin

peisaj
toscan,
in inima vaii Orcia, se ridica localitatea Bagno
Vignoni, un loc cu traditie in terapiile ce implica

apele

termale. In centrul orasului se afla o piscina

enorma,

care are 2.000 de ani vechime, unde apa curge

dintr-o

fantana adanca de 1.000 de metri. 23

Figura 6: Bagno Vignoni, Italia

5. Vals, Elvetia

Este o constructie moderna, opera a arhitectului Peter Zumthor,

realizata din 60.000 de bucati de cuartit. Apa care izvoraste este
plina de saruri minerale sanatoase si are o
temperatura de 30 de grade Celsius.

6.Grindavik, Island

23

http://turism.bzi.ro/cele-mai-bune-statiuni-balneo-climaterice-din-europa-foto-14688

24
25http://www.lugera.ro/blog/unde-mergi-la-spa-in-europa/
13

2425

14

Islandezii sunt cunoscuti pentru pasiunea lor pentru bai, mai ales
Page

ca pe teritoriul tarii se gasesc nu mai putin de 800 izvoare

termale.Grindavik este una dintre cele mai cunoscute statiuni
balneoclimaterice din lume. Se afla in apropriere de Reikjavik,
capitala Islandei si este cunoscuta drept Laguna Albastra, loc ce
atrage sute de mii de turisti anual.26 Figura 8 : Grindavisk, Island
Figura 7: Vals, Elvetia

7. Baden Baden, Germania

Este un oras aflat la poalele muntilor
Padurea Neagra si este o statiune balneara de
renume mondial. Localitatea a fost fondata
de romani in secolul I d. Hr, numindu-se
initial Apele Aureliene. Astazi se gasesc
ruiunele bailor. Izvoarele pornesc de la 2000
de metri, au temperaturi cuprinse intre 50 si
68 grade Celsius si sunt bogate in clorura de
sodiu.Doua dintre destinatiile cele mai
vizitate sunt Complexul termal Caracalla si
baile de la Friedrichsbad.27

Figura 8 : Grindavisk, Island

8.Evian-les-bains, Franta

26http://turism.bzi.ro/cele-mai-bune-statiuni-balneo-climaterice-din-europa-foto-1468
27http://www.lugera.ro/blog/unde-mergi-la-spa-in-europa/
14

15

Cel mai cunoscut complex balneoclimateric din

Page

Franta este Termas Evian, unde se imbuteliaza apa

minerala cu acelasi nume. Evian-les-bains este o
comuna din sudul Frantei, un loc ideal pentru
vacanta de vara.Izvoarele termale erau necunoscute
pe vremea Revolutiei Franceze pana in 1807 cand
un om de stiinta a dezvaluit calitatile si beneficiile
Figura 9: Baden-Baden, Germania

apelor si astfel a inceput sa fie utilizata in scopuri medicale.

Figura 10: Evian-les-bains, Franta

9. Bad Ischl, Austria

Una dintre cele mai frumoase regiuni a

lacurilor din Austria este Salzkagermut unde
gasiti aceast asezare istorica frecventata
foarte des de imparateasa Sissi. Se afla
aproape de Salzburg si ofera bai medicinale,
ape termale si statiunea de ape saline. Este
deschisa din 1823, fiind cea mai veche din
Austria.

Figura 11: Bad Ischl, Austria

1.4.Modele de bune practici ale turismului balnear

Denumit in mai multe feluri, turismul de sanatate,turismul balnear reprezint de
fapt deplasarea unor persoane de difente sexe, vrste i profesiiin statiuni balneare pentru
ingrijirea sanatatii, odihna si cure de substante balneare naturale(ape minerale, namoluri
etc.)Medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea social-economica
si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneo-climaterice.
15

16

Turismul balnear are numeroase valente medicale, profilactice, de recuperare dar

Page

i un potential economic major. Aspectul acesta reiese att din activitatea specifica de
turism,generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului
social. Avand in vedere necesitatea dezvoltarii acestui segment de turism turismul desanatate,
cat si gradul avansat de uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu ,
investiiile ca unic mod de redresare att din punct de vedere al bazei materiale,cat si a
tratamentului balnear.28

1.4.1. Conceptul de SPA

Spa-ul este destinderea muschilor si a mintii adica relaxare toata a trupului . Termenul
provinde in limba latina Sanitas per aquam sanatate prin apa cum spune si numele este
inceptului Hidroterapiei .29
Figura 12: Barcel Asia Gardens, Costa Blanca, Spania

In medie , turistii care prefer centrele de SPA statiunile wellness sunt populatia peste 50 de ani .
Care mai multi dintre ei sunt pernsionari , astfel ca benificiaza de programe sociale care sa le
permita sa plateasca doar 50% din pensia lor pentru o saptamana de sedere . Desi exista o nevoie
adanca de investitii , exista multe centre de 2 si 3 stele care intampina vizitatori straini .
Autoritatile au promovat intens turismul de wellness , in 2010 prin programul de Sa mergem la

28 Extras din lucrare http://www.expertlicente.ro/geografie-turism/1380-factori-naturali-inturismul-balnear.html

29http://www.desprespa.ro/SPA/SPA-si-Wellness/Ce-inseamna-SPA
16

17

SPA sau prin programele natinoale de Sa mergem la SPA . Turismul balnear si wellness
Page

cuprinde si motivatii ale turistilor cum ar fi tratamente de infrumusetare sau de intinerire .30

1.4.2 Diferenta dintre turismul medical si turismul wellness

Turismul medical este locul unde oamenii care locuiesc intr-o anumita tara si calatoresc
in alta tara pentru a primi ingrijiri medicale , stomatologice sau chirurgicale , beneficiind in
acelasi timp de o ingrijire egala sau mai mare decat ar avea in propria lor tara , si calattoresc in
scop medical datorita accesibilitatii . 31

Turismul Medical32
Turimul

medical

implica

Turismul wellness
pesoane

care Turismul de wellness implica personae care

calatoresc intr-un loc diferit de domiciliul lor calatoresc intr-un loc diferit de domiciuliul lor ,
pentru a primi o trtament pentru o boala , pentru a urmari in mod pro-activ activitatile
suferinta sau sa se dupuns onot procedure care mentin sau imbunatatesc sanatatea si
cosmetic , si care sunt in cautarea unor costuri bunastarea lor personala .
mai mici de ingrijire .
Turismul medical in general , blonav sau cauta Turismul wellness : In general cauta abordarile
proceduri cosmetice / dentare , chirurgicale preventive in bunastare integrate in edere
pentru imbunatatiri .

inbunatatirii sanatatii / calitatii vietii lor

1.4.3. Turismul wellness

Turismul wellness a devenit in perioada actuala o atractie mondiala , iar aceasta
tendinta se afla intr-o continua dezvoltare , cu perspective majore de extindere . Turismul de
sanatate a fost definit de catre uniunea internationala a o organizatiilor turistice a Natiuniunilor
30 Produse innovative in turismul international si national
31 Turismul de sanatate si wellness
32 Produse innovative in turismul international si national
17

18

Unite ca reprezentand furnizarea unor facilitate de sanatate care utilizeaza resursele naturale ale
Page

tarii , in special apele minerale si clima (IUTO , 1973 , P.7)

Tursimul de wellness a ajuns sa fie utilizat pe scara larga pe plan international , alaturi de
natiunea de turism medical , iar aceste neclaritati au condus la asocierea termenului de turism de
sanatate cu termenii wellness , preventive precum si vindecarea bolii NAHRSTEDT , 2014 .
Romania se inscrine in randul tarilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea ce a facut ca
turismul balnear Romanesc sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare .
In legatura cu tipologia acestor metode se impune mentiunea ca, prin natura specifica a
activitatilor si modul de organizare al acestora, in amenajarea statiunilor balneoclimatice exista
multe elemente comune cu localizarile din zonele de litoral. Acestea se datoreaza faptului ca in
multe cazuri cele doua functii se interfereaza, numeroase statiuni balneare fiind situate geografic
in zone de litoral, cat si tendintei ambelor tipuri de statiuni spre un mod de viata urban. 33
In acest context, cel mai frecvent, amenajarile perimetrelor balneare iau forma
urbanizarilor, caracterizate prin concentrari de echipamente in raport cu elementele de atractie
ale zonei. Se intalnesc si localizarile izolate sub forma unor complexe balneare polifunctionale
situate nu departe de centre urbane, dar cu titlu de exceptie. Un alt aspect ce caracterizeaza
localizarile balneare, mai ales cele moderne, vizeaza mai ales materializarea formulei totul sub
acelasi acoperis, desemnand realizarea unor dotari complexe care sa ofere in aceeasi incinta
servicii de cura balneara si prestatii turistice clasice ( cazare, masa, agrement ). Tot cu caracter
general se manifesta si preocuparea de a face cat mai mult loc prin modul de gestionare al
spatiului, echipamentelor de agrement. 34
Denumit in mai multe feluri, turismul de sanatate,turismul balnear reprezint de
fapt deplasarea unor persoane de difente sexe, vrste i profesiiin statiuni balneare pentru
ingrijirea sanatatii, odihna si cure de substante balneare naturale(ape minerale, namoluri
etc.)Medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea social-economica
si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneo-climaterice.
33 Turismul de sanatate si wellness
34http://www.qreferat.com/referate/turism/POTENTIALUL-TURISTIC-BALNEAR428.php

18

19

Resursele balneaturistice reprezinta componete determinante ale ofertei balneare , carateristicile

Page

lor cantintative si calitative , determand modul si nivelul de organizare si amenajare ale

structurilor necesare valorificarii lor .Turismul balnear are numeroase valente medicale,
profilactice, de recuperare dar i un potential economic major. Aspectul acesta reiese att din
activitatea specifica de turism,generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante
in cadrul bugetului social.

1.4.4. Practicarea Turismul de Wellness

Turismul de Wellness in Australia este in primul rand intern si include calatorii de scurta
durata si tinde sa fie asociat cu SPA`uri , refugii si cu activitati in aer liber/sportive .35
Turismul de wellness in Austria este in primul rand intern si este dominat de baile termale
. Tara este recunoscuta prin SPA-uri alpine si Spa-uri termale si care reprezinta ofertelechieie pentru turismul Wellness 36. Turismul de wellness este nedezvoltat in Brazilia , iar tara nu
este promovata in mod activ in acest sens . Canada practica un altfel de wellness , dar piata tinde
sa fie dominate de SPA-uri , campinguri , si centre de wellness ( care servesc in primul rand,
piata interna) . India a fost o destinatie importanta pentru turismul de wellness bazata pe traditile
sale de meditatie . Cu toate acestea , tara nu si-a construit o imagine puternica de promovare ,
clara pentru sectorul de turism de wellness , separate de sectorul de turism medical .Turismul de
wellness in Iordania se concentreaza in primul pe statiunile la Marea Moarta promovata turistilor
nationali si internationali .Industria Spa este elemental central al turismului de wellness in
Filipine . Se pune un accept pe realizarea unor tratamente filipine cum ar fi Hilot.37
In present se gasesc peste 160 de tatiuni balneare si localitati cu factori naturali de cura si
complexe sanatoriale , unde serviciile de cazare , masa , diagnosticare si tratament , sunt oferite
in cadrul aceleasi cladiri . Ca statiuni balneolcimaterice de notorietate se evidentiza Baile
Herculane , baile Felix ,Vatra Dorneai , Baile Tusnad etc. Statistic Romania dispune de circa 40
35
36
37http://www.expertlicente.ro/geografie-turism/1380-factori-naturali-in-turismulbalnear.html
19

20

de baine de tratament din care aproape jumatate sunt situate in incinta hotelurilor asigurand
Page

conditii de cura pe toata durata anului calendaristic unde se pot efectua aproximativ 100.000 de
procedure . Prin bogatia , varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura si prin
eficienta lor incontestabile unanim recunoscuta pe plan international .Romania este una din tarile
cu un potential balnear necontestat cu elemente de originalitate si superioritate . Cu toate acestea
valorificarea lor balneoturistica este partial , actiitatea balneara fiind concentrate in circa 19
statiuni balneare de interes general , din care 13 unt remarcate in turismul international .38

1.4.5. Hiodrokinetoterapia
Hidrokinetoterapia presupune practicarea exercitiilor fizice in apa, fiind o metoda
terapeutica ce foloseste apa simpla, apa termala, sulfuroasa, sarata sau apa de mare. De
asemenea, gimnastica acvatica este o modalitate de ardere a unui numar mare de calorii si de
mentinere intr-o forma fizica de invidiat. Hidrokinetoterapia se poate aplica in doua moduri: Baia
partiala, in care imersia se refera doar la o parte a corpului; Baia generala, ce presupune imersia
intregului corp.
Hidrokinetoterapia partiala este utilizata pentru cresterea mobilitatii articulare, deoarece
permite efectuarea diferitelor tipuri de miscari in apa calda. Aceasta relaxeaza musculatura, ajuta
la recuperarea functionala si diminueaza durerile. Se poate practica in bazine individuale, ceea ce
permite o imersie partiala, in scopul recuperarii membrelor. In acest mod se pot efectua bai calde
sau alternante (bai reci, la 18 C, urmate de imersia in apa calda, la peste 38 C, ceea ce permite
si cresterea vasomotricitatii).Orice miscare efectuata in sensul flotarii, adica de jos in sus, va fi
executata cu mai multa usurinta, forta musculara necesara fiind foarte slaba. La miscarile de sus
in jos sau laterale apare rezistenta opusa de apa fata de miscarea efectuata, fiind astfel
ingreunata. In consecinta, determina cresterea fortei si a rezistentei musculare.Apa din bazinele
de recuperare trebuie mentinuta la o valoare de 35-36 C, temperatura la care se produc efectele
antialgice (calmante), scaderea tonusului muscular general si vasodilatatia periferica, cu scaderea
tensiunii arteriale.
38http://www.expertlicente.ro/geografie-turism/1380-factori-naturali-in-turismul-balnear.html
Extras din lucrare http://www.expertlicente.ro/geografie-turism/1380-factori-naturali-inturismul-balnear.html

20

21
Page
Figura 13: Hiodrokinetoterapia

Hidrokinetoterapia e folosita pentru bolile neurologice centrale si periferice, urmate de

paralizii ,Bolile reumatismale degenerative (artroze) sau inflamatorii cronice, in afara puseului
algic, urmate de scaderea gradului de mobilitate articulara;Afectiunile cardio-respiratorii ,sarcina
si recuperarea dupa nastere39

1.5 Turismul balnear pe plan national

Romania, datorita asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei
pamantului, dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura- ape minerale, mofete,
namoluri, lacuri terapeutice- raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii, in
diferte zone climatice.Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape cunoscute, cu
o foarte mare varietate in privinta compozitiei chimice, a gradului de mineralizare si a
temperaturii lor.Mofetele (emanatii natural de gaz terapeutic) contin bioxid de carbon sau
hidrogen sulfurat, iar namolurile terapeutice sant de tip sapropelic, de turba si mineral.40
In decursul timpului, descoperirea de ape minerale si namoluri a creat permisele aparitiei
unor stabilimente balneare, la inceput mai rudimentare, care incepand din secolele XVlll si XlX
s-au dezvoltat treptat.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, baza materiala a statiunilor a fost modernizata
extinzandu-se si diversificandu-se intr-un ritm vertiginous, mai ales, in ultimul deceniu.Tara
39https://www.farmaciata.ro/recuperare-medicala/item/1002-hidrokinetoterapiacreste-mobilitatea-articulara
40 Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania , Mihai Stratulat si Petre Popescu
21

22

noatra dispune azi de peste 160 de statiuni si localitati cu factori curativi naturali. In multe dintre
Page

ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au contruit unitati modern de tipul hotelurilor de
cura si complexelor sanatoriale, in care serviciile de cazare, masa si tratament sand oferite in
cadrul aceleasi cladiri.Romania se inscrie printre tarile europene cu un remarcabil potential
balnear si de sanatate ; aici se afla circa 1/3 din apele minerale si termale din Europa ; (din cca
8000 de izvoare sant folosite doar cca 2000, conform unor date din raportul Consiliului
Mondial pentru Calatorii, organism al Organizatiei Mondiale a Turismului).Turismul balnear
este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare
complexitate, practice inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear
remarcabil.
Apele minerale sunt raspndite pe mai mult de 20% din suprafata ta rii la diferite
adncimi, avnd o larga gama de proprietati fizico-chimice si terapeutice n functie de geneza
lor.Prezenta apelor geotermale si termominerale pe teritoriul Romniei este legata de tectonica,
anomalii hidrogeotermice, conductivitate termica.Acestea nu sunt pure, ci reprezinta diferite
concentratii minerale de saruri solubile,existnd astfel ape terma le bic arbonate, sulfuroase,
clorurate, clorurat-sulfuroase, cuutilizari multiple n cura externa si se gasesc n statiunile140:
Baile Herculane, Calimanesti, Caciulata, Baile Felix, Baile 1 Mai, Calacea si Vata de Jos.
Apa lacurilor terapeutice.Romnia dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter
permanent din care 63% au origine naturala, iar 27% antropice. Prin calitatile farmacologice si
farmacodinamice ale apelor lor, o buna parte din lacuri prezinta interes terapeutic deosebit.
Namolurile reprezinta mluri care contin peste 10% substante organice, iar turba este un
depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, n conditii de exces de
umiditate anacrobiana.Exista namoluri sapropelice bogate n hidrosulfura de fier coloidala
(Amara, LaculSarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu)
sau nesulfuroase (Sngeorz Bai).Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura,
compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora.

22

41

23

Turbele prin fractiunile organice si minerale pot capata valoare terapeutica.Turbariise

Page

gasesc n zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia.Tratamente cu namoluri si turbe se

practica n statiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari,
Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.
Gazele mofetice.Prin intermediul fisurilor din scoarta terestra si n urma escavarii rocilor,
ajung la suprafata gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoartei terestre. n tara
noastra, Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna sunt statiunile cele mai importante
unde acest factor terapeutic este valorificat n spatii amenajate.42Din cele 160 de statiuni si
localitati balneare existente la noi in tara , 24 sunt considerate de importanta nationala cu
recunoastere si pe plan European.. Cele 24 de statiuni de importanta nationala au fost ierarhizate
pe baza sistemului de clasificare din Romnia n functie de gradul de dotare al acestora.
Evaluarea calitativa a ofertei statiunilor balneare este sintetizata de indicele de
atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii factorilor ce o definesc, fiecare
avnd o anumita pondere n atractivitatea totala a statiunii, considerata 100%.

Substante minerale terapeutice

Mediu ambient si antropic
Posibilitati de valorificare dezvoltare
Traditia valorificarii
acesibilitate
acces
infrastructura
Structuri turistice
Dotari de interes general

Impactul la sfarsitul de saptamana

Alte forme de turism
-

procent
30%
20 %
10 %
3%
6%
5%
5%
10 %
4%
3%
4%
100 %

Figura 14: evaluarea calitative a ofertei statiunilor balneare

41 Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania, Mihai Stratulan si Petre Popescu

42http://documents.tips/documents/turism-balnear.html
23

24

Pe baza indicilor de atractivitate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor

Page

balneoturistice n plan general pe de o parte, si n functie de profilul patologic al acestora pe de

alta parte. Ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, n statiuni
de interes national, zonal si local, care are n vedere n principal, volumul si gradul de dotare al
statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora(permanenta sau sez43oniera).
Abundenta si diversitatea factorilor naturali de cura a favorizat si dezvoltarea statiunilor
balneare, in care s-au construit, in diferite etape, hoteluri si pensiuni, baze de tratament; in
prezent sunt cca 40.000 locuri cazare in toata tara, din care cca 10.000 locuri litoral, reprezentand
cca 20% din total capacitate de cazare in tara, distribuite in hoteluri de 2,3 si 4 stele, multe cu
baze proprii de tratament 44
Forta de munca ocupata in turismul balnear cuprinde diferite categorii profesionale, inclusiv cele
medicale, de la medici specialisti la ocupatii specializate (baies, namolar, etc.), oferind servicii de
calitate, care constituie un atuu important. Sosirile in statiunile balneare se cifreaza la cca intre
600.000 turisti anual din care cca 7-10% straini (Germania, Israel,Belgia, etc).Sejurul mediu in
statiuni balneare: 6,5 zile (cel mai ridicat indice raportat la alte tipuri de turism), ceea ce ar trebui
sa stimuleze interesul pentru acest sector; daca adaugam ca in general, un turist de tratament
soseste cel putin in sezonul de vara, insotit de 1-2 persoane, carora li se pot recomanda diferite
tratamente de refacere sau intretinere sau alte activitati cu caracter turistic, rezulta ca acest tip de
turism este benefic pentru toti cei implicati .

43http://documents.tips/documents/turism-balnear.html
44http://documents.tips/documents/turism-balnear.html
24

25
Page

1.5.1. Top 3 statiuni balnearepe plan national

Jurnalul Naional a realizat un Top 3 (un "podium") al celor mai apreciate staiuni
balneoclimaterice din Romnia, un top n realizarea cruia au inut seama att de oferta de
cazare i tratament, ct i de zona geografic i de traseele i obiectivele turistice din
mprejurimi.45

1. Baile Felix

Figura 15: Statiunea Baile Felix

Baile Felix Statiunea Baile Felix este situate in nord Vestul Romaniei , la o altitudine de

46

140m intr-o zona deluroasa acoperita de paduri de fac si de stejar , la circa 8km de municiupiiul
Oradea si la circa 22km de localitatea Bors , punctul de frontiera cu Ungaria . Baile felixx
beneficiaza de clima temperat contintentatala cu influente oceanice provenite din vest , iar este
blanda, verile fiind excesiv de calduroase , statiunea este bogata in izvoare de ape minerale
45http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/top-3-destinatii-balneare-romanesti-547204.html

46https://www.youtube.com/watch?v=lIGYwYo5ewE

25

26

termale , renumita pentru efectul binefaccator al apelor sale in calmarea durerilor articulare si
Page

musculare , statiunea Baile felix este recomandata si tratamentul bolilor reumatismale

inflamatorii cum ar fi : Polialtrita , spondiloza reumatoida , urmari are unui rheumatism articular
grav , boli degenerative spondiloza , altroza sciatica lombara , bolilor sistemului nervos central
periferic . Boli ginecologice ,dereglari endocrine . 47

1.Statiunea beneficiaza de baze de tratament moderne bai in cada sau bazin cu ape minerale
Kinetoterapie , in bazine cu apa minerala termala , impachetari cu namol cald , fizioterapie ,
inhalatii , Aerosoli care permit un tratamentt efficient in anotimpurile reci , Sali de gimnastica ,
saune .48
2.Se afl n fruntea listei de staiuni balneare datorit exotismului su. Piscine cu ap termal,
suficient de cald ct s te poi blci chiar i n miezul iernii, printre nuferi i lotui aclimatizai
n Romnia, adui de peste mri i ri, din India i Pakistan. Exist dou tranduri importante
Felix i Apollo -, primul dintre ele fiind mai potrivit tinerilor, datorit posibilitilor mai variate
de divertisment. trandul Felix are n total sunt 6 bazine cu ap cald (temperatura variaz ntre
18 i 36 grade C), cu faciliti pentru copii, masaj subacvatic i hidromasaj i, inedit, unul dintre
bazine v permite s zburdai printre valuri. Tobogane, terenuri de fotbal sau volei, mese de
ping-pong, dar i ezlonguri i umbrelue. O zi de distracie v cost aproximativ 20 de lei, dar
merit fiecare bnu. Dac vi se face foame, v putei cumpra gustri de la micile restaurante

47http://www.cazari.ro/baile_felix/
48https://www.youtube.com/watch?v=lIGYwYo5ewE
26

27

Figura 16:Statiunea baile Felix Strandul Apolo .

Page

sau terase din cadrul complexului. n imediata apropiere se afl trandul Apollo, i el complet
renovat, dar puin mai srac n atracii pentru turiti. Accesul la bazinele cu ap 49cald se face
contra sumei de 15 lei.
3.Printre procedurile ce pot fi efectuate n centrele de tratament se numr bi cu ap termal,
mpachetri cu nmol i parafin, electroterapie, aerosoli, gimnastic medical, saun. Un sejur
la Bile Felix este recomandat celor care au afeciuni reumatismale, neurologice, ginecologice
sau endocrine. Cazarea se poate face att n hoteluri, ct i n pensiuni, preurile fiind pentru
toate buzunarele. La o vil de trei stele (camerele sunt dotate cu televizor, frigider, baie proprie),
cu acces la buctrie i faciliti de divertisment (teren de joac, grtar, foior), preul unei
camere variaz ntre 80 i 200 de lei. La o pensiune de patru stele, 5 nopi de cazare cu pensiune
complet, preul ajunge la 862 lei de persoan. Restaurantele din Bile Felix ofer meniuri
tradiionale romneti, internaionale, vegetariene, dar i specialiti la proap. n staiune exist
dou centre de nchiriat ATV-uri, aproximativ 80 de lei ora

4.Capacitile turistice actuale, n majoritate nu au nici o restricie constructiv pentru

modernizare la nivel de trei stele. Hotelul Lotus, prin construcie, poate fi modernizat i adus la
clasificaia de trei stele.50

5.51Analiza SWOT pentru Baile felix

Puncte Forte
-Statiunea balneoclimtarica de traditie : Piata

Puncte sblabe
- infrastructura existent de turism este

49
50http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/top-3-destinatii-balneare-romanesti547204.html
51 Colegiul Tehnologic Grigore Cerghez Bucuresti Tema Baile Felix

TEHNOLOGIC

27

COLEGIUL

insuficient i perimat.
- lipsa infrastructurii de acces i de mediu n
zonele turistice sau starea sa necorespunztoare
unde exist.

Oportunitati
- posibilitatea accesrii de fonduri comunitare
destinate dezvoltrii infrastructurii locale,
turistice i de mediu
- organizarea unor tipuri de agrement n
interiorul hotelurilor, mai ales n perioadele de
extrasezon sau n lunile reci ale anului

Amenintari
- practicarea muncii la negru i practicarea
turismul n general la negru.
- lipsa interesului autoritilor pentru accesarea
de fonduri structurale
- degradarea continu a siturilor

Page

28

traditional de turism si transfrontralier

-Bogatia si varietatea izvoarelor minerale si
termale cu effect balnear si de cura
-Aeroionizare negativa

Figura 17: Analiza Swot pentru Baile Felix Colegiul tehnologic Grigore Cerghez.

2. Sovata
Este o statiune ce se poate vizita in fiecare sezon , este situate pe cursul superior al Raului
tarnava mica in depresiunea Praid Sovata la poalele din spre sud-vest ai muntilor Ghurgiu ,
Sovata este una dintre cele mai renumite si cautate statiuni pentru tratament si relaxare , an de an
indifferent de sezon atrage vizitatori din toate colturile tarii dar si din strainatate .
Sovata a fost numita pentru prima data ca loc benefic pentru sanatatte intr-un document
din 1597 dar devine statiune balneara abia in 1850 , renumele I se datoareaza lacurilor
numeroase din zona cu ape clorurate si sodice , poate nu multi dintre noi stiu acest lucru dar
lacurile prezinta fenomenul de heliotermie , asta inseamna ca vara termeratura apei variaza in
functie de acumularea caldurii solare , apa calda fiind protejata de un strat de apa proaspata
proveita din rauri , aceasta nu se amesteca cu apa sarata ci se mentine la suparafata , si actioneaza
ca un isolator termic .astfel temperature celui mai mare lac Heliotermal , Ursu , ajunge sa varieze
itnre 10 si 20 grade la suprafata 30-40 . la adncimea si 40-60 grade la adancimi de 1,5m .52
Statiunea este indicata pentru tratmentul bolilor ginecologice dar si pentru afectiuni
degenerative , inflamatorii si reumatismale , pentru boli ale sistemului nervos periferict ,
52https://www.youtube.com/watch?v=U1au1_UIMEA
28

29

tulburari endocrine si boli cardiovasculare . Toate acestea dar si alte obiective turistice cum sunt

Este preferat de turiti datorit lacurilor

cu ap srat: Ursu, Aluni, Verde,
Negru, Rou.

Page

muntele de sare , vila justitiei , si cateva izvoare ar trebui sa va convinga sa vizitati sovata .

Figura 16: Lacul Ursu,

Sovata Bai

Nici vremea nu este de neluat n

seam, veriile fiind mai rcoroase dect
n restul rii, temperatura n luna iulie
ajungnd la 19 grade C. Centrele de
tratament pun la dispoziia turitilor mpachetri cu nmol, hidroterapie, bazine cu ap mineral
srat luat din lacurile aflate n vecintatea staiunii, sal de gimnastice. Pot fi astfel tratate n
special afeciunile ginecologice, reumatismale i cardiovasculare.53
Turitii se pot caza n hoteluri, vile i pensiuni, Sovata dispunnd de aproximativ 2000 de
locuri de cazare.Un sejur de apte nopi la un hotel de patru stele (cu centru Spa, piscin
interioar, posibiliti de tratament), ajunge n luna iulie la 1400 lei de persoan. n tarif sunt
incluse demipensiunea, accesul la piscin, saun, gimnastic, intrarea la Lacul Ursu. Cura
balnear pentru o sptmn cost 170 lei de persoan (v vei afla ns sub supraveghere a unui
doctor). La un hotel de dou stele, un sejur de apte nopi, n luna iulie este tarifat la preul de
900 lei (demipensiune). Cura balnear este de 85 de lei pe sptmn.54
Dintre programele de divertisment, turitii pot alege excursiile la Salina Praid (aflat la 6
kilometri), Lacul Rou (75 kilometri) sau centrul de olrit Corund (12 kilometri). Nu pot fi omise
micile trasee ce strbat pdurile cocoate pe dealuri sau excursiile cu bicicleta. De asemenea,
restaurantele, discotecile i barurile din staiune sunt pregtite s-i mulumeasc oaspeii. n
53http://metropotam.ro/La-zi/10-statiuni-balneare-din-Romania-art4583150903/
54http://vacantierul.ro/presa-de-turism-top-3-statiuni-balneare/
29

30

timpul iernii, turitii vin la Sovata pentru prtia de schi, aflat la doar 6 kilometri de staiune.
Page

Ca s ajungei din Bucureti la Sovata cu maina vei avea de strbtut 346 kilometri. Cu trenul
putei merge pn n Trgu Mure (InterRegio, se schimb n Braov, aproximativ 10 ore) i de
acolo luai un autobuz ( 74 de kilometri parcuri ntr-o or i un sfert).Toate acestea dar si alte
obiective turistice cum sunt muntele de sare , vila justitiei , si cateva izvoare ar trebui sa va
convinga sa vizitati sovata .55

Danubius Health Spa Resort Sovata

Votat ca cel mai bun hotel din
Romnia n anul 2004, singurul hotel de 4
stele n Sovata hotelul Danubius Health
Spa Resort Sovata se situteaz la 200 de m
de Lacul Ursu. Este un hotel total renovat
cu propria lui baz de tratament. Putei s
v bucurai de apa srat chiar i iarna n
bazinul hotelului n care se gsete apa
lacului.

Figura 17: Danubius Health Spa Resort Sovata

Combinai afacerile cu relaxarea: servicii spa i conferine sub acelai acoperi. Un punct de
pornire perfect pentru vacane n Transilvania.
Servicii terapeutice, wellness i fitness.Baza de tratament i wellness : mpachetare cu nmol,
tratament ginecologic, locomotor.

Piscin interioar

cu ap dulce, piscin cu ap

srat,solarium, baie cu aburi, jacuzzi, masaj subacval.Alte servicii. Restaurantul hotelului ofer
o gam larg i variat de meniuri cu specialiti transilvnene i internaionale. n incinta

55http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/top-3-destinatii-balneare-romanesti547204.html
30

Page

i 300 de persoane.

31

hotelului mai gasii o teras de var, drink bar i cafe bar. 9 sli cu capacitate de primire ntre 14

3.Bile Tunad
Bile Tunad este o destinaie situat n depresiune, la 650 metri altitudine, bucurndu-se
de o clim blnd, reconfortant. Este bine de tiut c n luna iulie temperatura ajunge la abia 18
grade C, astfel nct turitii s poat pleca n plimbri lungi, respirnd aerul puteric ozonat i
bogat n aerosoli. Cea mai mare bogie a staiunii o reprezint izvoarele cu ap mineral,
folosite de secole n tratarea diferitelor boli. Procedurile de tratament includ curele cu ape
minerale (ncrcate cu magneziu, fier i calciu), mofetele, mpachetrile cu parafin, masajul,
bile galvanice, magnetoterapia, recomandate pentru afeciunile sistemului nervos, digestiv sau
endocrin.56
Cazarea turitilor se poate face n hoteluri i vile. O camer la un hotel de trei stele ajunge
la 210 lei (camerele au acces la internet, baie proprie, telefon, frigider, usctor de pr; se poate
opta pentru centrul Spa sau pentru mijloacele de recreere- tenis, forbal, ATV, echitaie, biliard).
Una dintre oferte cuprinde 9 nopi cazare, demipensiune i tratament la preul de 1000 lei.Pentru
o mpachetare cu parafin vei avea de pltit 10 lei/ edin, ionizri 7 lei/edina, bi
carbogazoase 12 lei/edina, bi cu esene de plante 12 lei. n timpul iernii, n staiune este
deschis o modern prtie de schi. 57
56http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/top-3-destinatii-balneare-romanesti547204.html
31

32
Page
Figura 18: Baile Tusnad

Din Bile Tunad se pot organiza excursii la Lacul Sfnta Ana (lac de origine vulcanic,
unic n Romnia, n aprpierea lui se afl Tinovul Moho rezervaie natural cu specii rare de
plante), aflat la 25 kilometri distan, Lacul Rou 115 kilometri, Biserica franciscan din
umuleu (adpostete cea mai mare org din Transilvania) 35 kilometri.
Din Bucureti putei ajunge n staiune cu maina trecnd prin Braov i Sfntu Gheorghe, 197
kilometri. Cu trenul InterRegio, aproximativ 4 ore (se schmb n Braov), cu trenul Regio,
aproximativ 5 ore i jumtate (se schimb n Braov).58
Marieta Motrical, medic primar balneologie i recuperare medical a acordat un iterviu
ziarului spunand urmatoarele La Tunad avem ca factori naturali de cur apa cu bioxid de
carbon i gazul sub form de emanaie natural. Apa cu bioxid de carbon o folosim sub form de
baie individual, emanaia natural de bioxid de carbon o folosim sub form de mofet. Mofeta
este o ncpere sub form de amfiteatru cu scri, iar n mijloc ies gazele acelea pe care pacienii
le inhaleaz. n locul n care Dumnezeu a lsat aceast emanaie de gaz omul a construit jur
mprejur. n principiu, ca i tehnic, se st treptat. Se ncepe cu cinci minute i se ajunge la o cur
de 20 de minute. Tot treptat, pacientul face cura mai nti sus n amfiteatru, apoi coboar
57http://m.jurnalul.ro/supliment/turism-medical-10-iunie-2014/baile-tusnad-copilulde-suflet-al-lui-franz-josef-671424.html
58http://jurnalul.ro/supliment/turism-medical-10-iunie-2014/baile-tusnad-copilul-desuflet-al-lui-franz-josef-671424.html
32

arterial,

scad

tensiunea

principiile pe care ne bazm noi n

Page

vasodilataie

33

progresiv n timpul curei. Att baia individual, ct i mofeta, deci bioxidul de carbon, fac
mbuntesc

circulaia.

Acestea

sunt

tratamentul pe care l facem la Bile Tunad.

1.5.2. Alte statiuni balneare

importante din Romania
Baile Herculane reprezinta cea mai
veche statiune din Romania , deosebit de
pitoreasca , ocupanta unui loc important in
Parcul National Valea Cernei-Domogled , cat
si in istoria tarii noastre . La o altitudine de
160m , pe aceeasi paralele cu Nisa si Venetia ,
Baile Herculane au fost constriuite pe locul
unei stravechi falii vulcanice
Bile Herculane au un patrimoniu
istoric de excepie, dovedit de 1851 de ani de
existen (153-2004) nentrerupt a staiunii.
Din timpul romanilor au rmas numeroase
vestigii: apeducte, bi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulumire aduse zeilor
pentru vindecare.

59

Figura 18: Baile

Herculane

59http://www.baile-herculane.info/
33

34

Vatra Dornei mai este numita si Perla Bucovinei i este situata la 105 km de Suceava si

60

Page

40 de km de Campulung Moldovenesc. Apele de aici sunt in principalminerale carbogazoase,

feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone. Mai gasiti si namol de
turba transportat de la Poiana Stampei folosit in tratament atat sub forma de bai de namol, cat si
la impachetari.
Apele de la Vatra Dornei sunt indicate in tratarea unor afectiuni precum: boli
reumatismale degenerative si diartritice, stari post-traumatice, boli ale sistemului nervos periferic
si central, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli respiratorii, tulburari nervoase i de
metabolism, tulburari digestive, boli ale sangelui.

Baile Govora , statiunea este situata in nord-estul judetuluiValcea si se poate ajunge

61

acolo mergand pe DN67.Baile Govora reprezinta una dintre cele mai bogate statiuni n ape
iodurate si bromurate din Europa.Aceasta este renumita pentru apele minerale de mare
concentratie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice si hipertone in tratarea unor
afectiuni respiratorii sau reumatismale.

60http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/timp-liber/baile-herculane---tratament-sirelaxare-233936

61http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/timp-liber/baile-herculane---tratament-sirelaxare-233936

34

35
Page
Figura 19: Baile Gavora

Staiunile balneare pot fi o alternativ interesant pentru cei care nu doresc s i petreac
vacana pe litoral sau n afara rii. Cele mai multe dintre acestea fiind amplasate n zone
montane sau de deal, turitii se pot bucura de aer curat, peisaje care-i taie rsuflarea i foarte
mult linite. Cei care nu au nevoie de tratamente balneare pot s mearg n excursii i drumeii
pe trasee mai mult sau mai puin strbtute, s se relaxeze la trand sau n parc.62

1.6 Turismul balnear in Judetul Mures

Mure

este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. A fost

nfiinat

anul 1968 prin reorganizarea teritorial a regiunii Regiunii Mure-Autonom Maghiar i

a Regiunii Braov (din raioanele Reghin, Trgu Mure, Ludu, Trnveni i Sighioara).63
62https://www.google.ro/search?
q=statiuni+balneare+romania&biw=1517&bih=741&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ved=0ahUKEwiy67m6trnMAhWnd5oKHfiVBCEQ_AUIBigB&dpr=0.9#imgrc=4ao05
S53HHbmTM%3A
63https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99
35

64

Page

36

Turismul este una din ramurile economice cu perspective mari de dezvoltare n Judeul
Mure i este determinat de prezena unui potenial natural i antropic deosebit, impus de
numrul mare i varietatea deosebit a obiectivelor sau manifestrilor care au funcie atractiv
sau agremental.Judeul Mure dispune de un potenial turistic hidrografic ridicat, constituit din
izvoare cu ape minerale, lacuri srate i cu ap dulce, reele hidrografice de suprafa importante
(Mure, Trnava Mare, Trnava Mic, Niraj etc. i lacurile din Judeul Mure contribuie ntr-un
mod specific la constituirea peisajului turistic. Ele genereaz forme variate de turism (balnear lacuri srate i nmolurile sapropelice, turismul de agrement i sportiv-piscicol - lacurile dulci, n
general) care se pot diversifica pe msura cunoaterii efectelor curative ale apelor din lacuri sau
odat cu apariia unor baze turistice noi sau modernizarea celor mai vechi. Ca o caracteristic
geografic a judeului Mure este prezena lacurilor n dou zone de concentrare a acestora, una
n estul judeului cu lacuri pe masive de sare, i alta la nord de Mure cu lacuri antropice i

naturale dulci.
Figura 20 :Cele mai multe lacuri srate sunt la Sovata i zona reprezint, n acelai timp, cea mai important zon balnear

Turism balnear se mai desfoar i n alte zone ale judeului Mure, acolo unde exist
lacuri srate, n staiunile de interes local de la Ideciu Bi, Sngeorgiu de Mure i Jabenia.
Lacurile srate de la Ideciu de Jos au permis dezvoltarea unei staiuni balneare locale,
situat la 365 m altitudine, utiliznd pentru tratamente apa srat i nmolul sapropelic. Staiunea
este vestit pentru izvoarele sale cu ap clorosodic concentrat care alimenteaz bazinele
trandului. n apropiere se afl alte patru lacuri cu ap srat, dintre care trei comunic temporar
ntre ele fiind dispuse n cascad. Lacurile se folosesc pentru bi i tratament cu nmol n sistem
neorganizat.65
64http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/60.pdf
36

37

Staiunea local Sngeorgiu de Mure este cunoscut din anul 1880 cnd exista aici un
Page

mic bazin amenajat, alimentat de la un izvor natural de suprafa. S-a extins apoi la nceputul
sec. XX cnd au fost amenajate primele bazine cu ap srat (i termal) care provenea de la
sonde forate (prima n 1912) pentru extragerea gazului metan de la adncimi cuprinse ntre 800
i 950 m. Mineralizarea de excepie, prin concentraie (124 g/l) i prin coninut (iod, calciu,
magneziu, potasiu, azotai), confer acestor ape caliti terapeutice. Apa are cel mai mare
coninut de iod (11,4 mg/l) din Transilvania, chiar din Europa, dup informaiile preluate de la
specialitii care lucreaz n cadrul bazei de tratament balnear.
66

O categorie aparte de lacuri din jude o reprezint iazurile i heleteele din Cmpia

Murean (subunitate a Cmpiei Transilvaniei) situate la nord de rul Mure i lacurile de

acumulare de pe rurile Cumed i Rstolia. Aceste lacuri, de origine natural sau antropic, au
o funcie turistic determinat de rolul lor peisagistic, amplificat, parial, i de configuraia
general a teritoriului cu cueste i domuri. Ele devin ns spaii propice pentru promovarea
turismului recreativ-piscicol (pescuitul de agrement sau sportiv) i a navigaiei de agrement.
Complexul hidroenergetic de la Rstolia este realizat n proporie de 70% i va avea
un rol important n producerea de energie electric pentru judeele Mure, Harghita i Covasna,
va sigura alimentarea cu ap a localitilor din aval i Trgu-Mure precum i a celor din Cmpia
Transilvaniei, acolo unde deficitul de ap este mare.

65http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/60.pdf
66 Alexe, M., erban, Gh., Fulop-Nagy, J., (2006), Lacurile srate de la Sovata, Editura Casa
Crii de tiin, Cluj Napoca. Chibelean, A., Chiorean, I., Dua, T., Marcu, O., Ratz, Z., (1972),
Judeul Mure ghid turistic, Trgu-Mure. Cocean, P., (2004), Geografia turismului, ediia a
II-a, Editura Focul Viu, Cluj Napoca. Gtescu, P., (1971), Lacurile din Romnia limnologie
regional, Editura Academiei, Bucureti. Gju, I., Voicu, D., (1999), Judeul Mure dicionar
geografic, Casa de Editur Petru Maior, Trgu-Mure.

37

38
Page
Figura 21: Principalele lacuri naturale i antropice cu ap dulce din judeul Mure

Unul dintre principalele centre Spa din Judetul Mures este Complexul President Aqua
Rock Spa care face parte din Complexul President, alturi de hotelul de 4* cu acelai nume,
un centru business de conferine i restaurantul tradiional romnesc Hanul Manadas.
La Aqua Rock Spa, pe o suprafa de peste 2.000 metri ptrati v stau la dispoziie:
piscina cu ap dulce, bazin cu ap srat, piscina pentru copii, aromarium, sauna finlandez, baie
turceasc, baie roman, hidromasaj plantar, duuri scoiene, zona de relaxare, grota de sare

38

39

(salina) cu sauna de sare i zone de relaxare. O alegere extrem de inspirat pentru a beneficia de
Page

toate procedurile spa menite sv redea echilibrul trup/suflet.

Figura 22: Aqua Rock Spa

Conceptul de relaxare si bunstare sunt iremediabil mbinate la Aqua Rock Spa.

67

Facilitaile acestui spa ofer tot ce este necesar pentru a v simi mai bine, iar linitea care se
transmite aici v va invada. Starea de relaxare v este indus de atmosfera unei lagune
tropicale: perei stncoi, cascade, grote i plante tropicale - design luxos i unic ntr-un spa din
Romnia.
Circuitul atraciilor v permite eliberarea tensiunii prin stadii diferite: baie turceasc cu
cromo terapie, saun uscat aromatizat, piscin cu ap rece, duuri scoiene, masaj plantar
(hidromasaj), cascade, ezlonguri, jacuzzi cu jeturi de ap, piscine cu ap sarat, baie roman,
duuri scoiene, zon de relaxare. Unicitatea centrului spa este dat i de imbinarea perfect
ntre efectele terapeutice i cele de relaxare a saunei de sare, respectiv salina (grota de sare - cu
67http://www.aquarockspa.ro/despre-noi
39

Page

Romnia.

40

resurse naturale aduse din Pakistan, din Munii Himalaya), pentru prima dat intr-un spa din

Un sejur pentru evadarea din cotidian, departe de problemele zilnice, relaxare psihic i
fizic (detensionarea muschilor, blocai in urma cumulului de stres, prin terapii de masaj i
proceduri corporale), cazare la cele mai nalte standarde, cu camere de 4* respectiv 3*, personal
calificat, amabil, care v va catiga ncrederea nc de la prima interaciune, acestea v sunt
propuse de Complexul Hotelier President din Trgu Mures.68
Turismul de agrement i pentru pescuit sportiv se poate mbina n judeul Mure i cu alte forme
de turism care se pot practica n zon. Este vorba de turismul ecvestru, cu programe i trasee
variate n zona de deal i submontan a judeului, practicat pe hipodromul de la Trgu Mure sau
la pensiuni turistice care ofer asemenea programe, unele situate n zona lacurilor amintite n
lucrare. Se mai poate practica i turismul de aventur, de la lansarea cu parapanta (Ernei, n
apropierea lacurilor de pe prul ar) pn al sporturi extreme (mountain bike) practicate n
zonele cu relief mai accidentat (Sovata, zona submontan a judeului) sau caiac (pe unele lacuri
i rul Mure) i rafting pe Mureul superior. Considerm c numeroasele amenajri lacustre cu
ap dulce sau srat precum i o important reea hidrografic (Mure, Trnave, Niraj) din
judeul Mure pot favoriza dezvoltarea i diversificarea n perspectiv a activitilor turistice.
Print-o gestionare atent a resurselor de ap din jude sunt reale posibiliti de diversificare a
turismului balnear, prin modernizarea staiunilor locale care dispun de lacuri srate, a turismului
sportiv i de agrement, prin exploatarea ecologic a lacurilor mari, sau a turismului rural i
agroturismului, mai ales n zonele unde potenialul turistic natural se mpletete armonios cu
resurse turistice etnografice, istorice, culturale, gastronomice etc.69

1.7 Concluzii
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta
precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala
68http://www.aquarockspa.ro/despre-noi
69http://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/60.pdf
40

41

(industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de

Page

delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului

interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si
sociologi.
Turismul de sntate n Romnia este la nceput de drum el exist, se dezvolt pe
anumite zone, timid, dar sigur.

1.8 Bilbliografie
https://ro.scribd.com/doc/31440072/Turismul-si-conceptul-sau
http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismuluib1052111820.php
http://www.scritub.com/geografie/INTREBUINTARI-ALE-APELOR-MINER155241875.php

41

42
Page

https://prezi.com/3hyylqkgfq6t/turismul-balnear/

http://www.scritub.com/geografie/turism/Particularitatile-turismului-b1052111820.php
https://prezi.com/3hyylqkgfq6t/turismul-balnear/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvor_termal
http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/reumatologie/balneoterapia-un-remediu--pentruafectiunile-reumatologice/
http://articole.famouswhy.ro/cura_externa_cu_ape_minerale/
http://www.argilaalbastra.ro/prezentare/argiloterapie.html
http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/terapii-complementare/talasoterapia--utilizareaterapeutica-a-apei-marine/

Alexe, M., erban, Gh., Fulop-Nagy, J., (2006), Lacurile srate de la Sovata, Editura
Casa Crii de tiin, Cluj Napoca. Chibelean, A., Chiorean, I., Dua, T., Marcu, O.,
Ratz, Z., (1972), Judeul Mure ghid turistic, Trgu-Mure. Cocean, P., (2004),
Geografia turismului, ediia a II-a, Editura Focul Viu, Cluj Napoca. Gtescu, P.,
(1971), Lacurile din Romnia limnologie regional, Editura Academiei, Bucureti.
Gju, I., Voicu, D., (1999), Judeul Mure dicionar geografic, Casa de Editur Petru
Maior, Trgu-Mure.
Colegiul Tehnologic Grigore Cerghez Bucuresti Tema Baile Felix COLEGIUL

TEHNOLOGIC
Turismul de sanatate si wellness Tudor Vladimir
Produse innovative in turismul international si national
Ghidul statiunilor balneoclimatice din Romania, Mihai Stratulan si Petre Popescu

42