This document is...

0% found this document useful, Mark this document as usefulUseful

0% found this document not useful, Mark this document as not usefulNot
useful

Open navigation menu

SearchSearch
Read free for 30 days
User Settings

Download now
Jump to Page
You are on page 25of 37
Search inside document

0 ratings0% found this document useful (0 votes)

778 views37 pages
Factori Naturali in Turismul Balnear
Uploaded by
madalinnad 
Date uploaded
on Dec 30, 2011
Full description
SavedRemove Factori Naturali in Turismul Balnear from Saved
0%0% found this document useful, Mark this document as useful
0%0% found this document not useful, Mark this document as not useful
Embed
Share
Print
Download now
Jump to Page
You are on page 25of 37
Search inside document

 
ARGUMENT
Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in
existenta umana prinefectele directe si pozitive asupra sectoarelor
sociale, economice, culturale si educative
alesocietatii.A c t i v i t a t e a   t u r i s t i c a   e s t e   b i n e   s u s t i n u t a   d e   u n   v a l
o r o s   p o t e n t i a l   t u r i s t i c   –   n a t u r a l antropic – diferentiat de la tara
la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri
deturism. Mai cunoscute in practica
turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu olarga
dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau
climaterica sau avand altemotivatii terapeutice; turismul montan
si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura
climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara,
princare se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali
(izvoare termal si minerale,namoluri,
aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monume
ntelor de arta,c u l t u r a   s i   a   a l t o r   r e a l i z a r i   a l e   a c t i v i t a t i   u m a n e ; 
turismul comercial expozitional, a carui practicare este oca
zionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), ca
r e   a t r a g numerosi vizitatori; turismul festivalier; turismul
sportiv.I n   s e n s   l a r g ,   t u r i s m u l   r e p r e z i n t a   o   s e r i e   d e   a c t i v i t a t i ,  
de tehnici ocazionate decalatoriile si sejururile de
agrement. Denumit in mai multe feluri, turismul de
s a n a t a t e , turismul balnear reprezintă de fapt deplasarea unor persoane
de difente sexe, vârste şi profesiiin statiuni balneare pentru ingrijirea
sanatatii, odihna si cure de substante balneare naturale (ape
minerale, namoluri etc.)Medicina balneara capata pe zi ce trece noi
valente, paralel cu dezvoltarea social- economica si cu cresterea si
modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneo-
climaterice.
Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante
aleofertei balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative,
determinandm o d u l   s i   n i v e l u l   d e   o r g a n i z a r e   s i   a m e n a j a r e   a l e  
s t r u c t u r i l o r   n e c e s a r e valorificarii lor.
Turismul balnear are numeroase valente medicale, profilactice, de
recuperare dar şi un potential economic major. Aspectul acesta
reiese atât din activitatea specifica de turism, generatoare de
capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului
social.A v a n d i n v e d e r e n e c e s i t a t e a d e z v o l t a r i i a c e s t u i
s e g m e n t d e t u r i s m – t u r i s m u l d e sanatate, cat si gradul avansat de
uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si1
 
obligatoriu, investiţiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere
al bazei materiale,cat si a tratamentului balnear.
CAPITOLUL I:TURISMUL BALNEAR IN ROMANIA.
FACTORINATURALI DE CURA. STATIUNI BALNEARE INROMANIA
1.1. Turismul balnear in Romania
Factorii naturali de cura, in special apa minerala, au fost in atenţia omului
inca din celemai vechi timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri
arheologice care au scos la iveala parti din instalatiile vechilor bai romane
utilizate in scop balnear la
Geoagiu
, (cunoscută incad i n t i m p u l d a c i l o r s u b n u m e l e d e G a r m i s a r a ,
iar in timpul romanilor Termae
D o d o n a e ) , Herculane, Calan, Sacelu-Gorj, Ocna Sibiului, 
Moneasa, Buzias, Calimanesti-Caciulata.Totodata la Callatis si Tomis
romanii foloseau ca sursa de tratament apa de mare si
izvoarelesulfuroase mezotermale.Dupa o perioada de intensa utilizare a
factorilor naturali de cura din timpul stapaniriiromane, acestia au fost
folositi sporadic, de populatia locala, si dupa retragerea
aureliana precum si in tot evul mediu, fapt consemnat de unele
documente istorice care fac referire la:Baile Felix-1 Mai, Borsec, Toplita,
Cristuru Secuiesc s.a.. Marea si muntele pot avea indicatiisi contraindicatii
terapeutice comune, dar si speciale.Indicatiile speciale se refera la unele
afectiuni cardiace, la bolile de nutritie, reumatice,renale, ginecologice. etc.
Astfel, cei cu hipertensiune arteriala in stadiul I si II îşi pot
petrececoncediul în staţiunile balneare cu profil cardiovascular,de
la munte,dar şi pe
litoral ,avândg r i j ă   s ă   e v i t e   a c ţ i u n e a   r a z e l o r   i n f r a r o ş i i , i a r   î n o t
u l   s a u   a l t e   s p o r t u r i   s ă   n u   s u p r a s o l i c i t e organismul.Pentru cei cu
forme articulare ale reumatismului se recomandă staţiunile :
Felix,
1M a i ,   C ă l i m ă n e ş t i ,   O c n a   S i b i u l u i   e t c . A f e c ţ i u n i l e   g i n e c o
l o g i c e , d e   g e n u l   n e x i t e l o r   ş i metroanexitelor, tulburările
funcţionale ovariene şi stările portoperatorii , se pot trata eficientîn
staţiunile : Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Amara şi cele de pe
litoral. Pentru afecţiunile2

 
otorinolaringologice(rinite, faringite, sinuzite cronice),sunt recomandate ,
pe lângă staţiuniledemunte şi cele de pe litoral. Tuberculozele strict
extrapulmonare, cum sunt morbul lui Pott situmorile albe, precum
şi rahitismul, necesită cură heliomarina.În ceea ce priveste
helioterapia(cura de soare),aceasta poate fi practicata atat la muntec a t
şi la mare. Soarele este un puternic factor natural de radiaţ
i i   t e r a p e u t i c e ,   d e   m a r e eficacitate în prevenirea şi combaterea
diferitelor afectiuni,benefic pentru întărirea şi
refacereaorganismului.B ă i l e   d e   m a r e   ( t a l a z o t e r a p i a )   a u   e f e c t e   t
e r a p e u t i c e   p r i n   a c ţ i u n e a   a p e i ,   c a r e   a r e urmatoarele caracteristici:
temperatura, actiunea mecanica a valurilor, mineralizarea apei demare si
diferenţa de potential electric între corpul omenesc şi apa mării. Se ştie ca
apa căleşteorganismul ,marind rezistenţa la răceli,iar valurile
produc un masaj ce intensifica circulaţia sângelui.
1.2. Factori natu rali de cura in turismul balneardin Romania
România se înscrie în rândul ţărilor europene cu un remarcabil
fondb a l n e a r c e e a e a f ă c u t c a t u r i s m u l b a l n e a r r o m â n e s c s ă
a i b ă o v e c h e tradiţie şi să cunoască o amplă dezvoltare.Dintre toate
segmentele de turism din România, turismul balnear este singura
formă de turism care se bazează pe un potenţial
permanent,d e   m a r e   c o m p l e x i t a t e ,   p r a c t i c   i n e p u i z a b i l   ş i   i n d e p
e n d e n t   d e   c o n d i ţ i i l e atmosferice.Î n   u l t i m e l e   d e c e n i i ,   p r i
n   i m p o r t a n t e l e   s a l e   e f e c t e   s o c i a l e   ş i economice,
turismul balnear a devenit un segment major al pieţei
turisticeinternaţionale, spre care se centrează importante mijloace
materiale şiumane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a
prestării unors e r v i c i i t u r i s t i c e ş i m e d i c a l e d e o f a c t u r ă
complexă şi de un înalt
nivelc a l i t a t i v ,   c h e m a t e   s ă   s a t i s f a c ă   c e r i n ţ e l e   v i t a l
e   a l e   o m u l u i   m o d e r n , determinate de evoluţia condiţii
l o r   d e   v i a ţ ă   ş i   a   s t ă r i i   d e   s ă n ă t a t e   a populaţiei.
3

 
 Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite Ro
m â n i e i   d e importantul potenţial balnear de care dispune trebuie
să se transforme  î n t r - u n a v a n t a j c o m p e t i t i v , c a r e î n
c o n d i ţ i i l e u n e i s t r a t e g i i a d e c v a t e s ă devină unul dintre elementele
cheie ale turismului românesc.Resursele balneoturistice reprezintă
componente determinante aleofertei balneare, caracteristicile lor
cantitative şi calitative,
determinândm o d u l   ş i   n i v e l u l   d e   o r g a n i z a r e   ş i   a m e n a j a r e   a l e  
s t r u c t u r i l o r   n e c e s a r e v a l o r i f i c ă r i i   l o r .   R o m â n i a   d i s p u n e   d e   u n 
potenţial balnear de excepţiecaracterizat prin diversitatea f
a c t o r i l o r   n a t u r a l i   d e   c u r ă ,   v a l o a r e a   l o r terapeutică, rezervele
importante. Acesta poate fi structurat pe mai multecategorii:
ape minerale şi termominerale, lacuri terapeutice, nămoluri şiturb
e terapeutice, emanaţii naturale de gaze terapeutice, saline,
factoriclimaterici, plante medicinale, aeroioni.
Apele minerale şi termominerale
 Prin volumul rezervelor, apreciat de specialiştii în domeniu la
peste3000 de izvoare, calităţile terapeutice, varietatea
conţinutului lor, apeleminerale şi termominerale reprezintă principalul
factor natural de cură
dinţ a r a   n o a s t r ă ,   d e   c a r e   s e   l e a g ă   o   p a r t e   i m p o r t a n t
ă   d i n   a c t i v i t a t e a balneoturistică a României. Structura geolog
ică complexă a teritoriuluiRomâniei a făcut ca aceasta
să dispună de o inepuizabilă rezervă de apeminerale caracterizate
printr-un conţinut deosebit de variat în elemente c h i m i c e ş i o
mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-
chimic,m i n e r a l o g i c ,   t e r m i c   e t c .   A p e l e   m i n e r a l e   n u   p o s e
d ă   p â n ă   î n   p r e z e n t   o definiţie unică, existând nuanţări
 
diferite de la ţară la ţară, în funcţie
despecificul acestora aderându-se însă prin
 
e l e m e n t e l e   d e   b a z ă   f i e   l a conceptul latin care defineşte 
apa minerală exclusiv prin
 
a c ţ i u n e a   s a terapeutică fie la conceptul german, mult mai extins care ia
în considerareşi
 
criterii cantitative de compoziţie chimică.
Apa minerală şi minerală terapeutică este apa subterană cu un
anumit conţinut des u b s t a n ţ e î n s o l u ţ i e ş i c u u n e l e p r o p r i e t ă ţ i
fizice şi chimice care o fac aptă pentru cura 4
 
 balneară sau valorificare alimentară. Această definiţie exclude stabilirea
unor limite precise pentru calităţile chimice sau fizice ale apelor
(mineralizaţia totală, concentraţia unor ioni, temperatura,
radioactivitatea etc.). Caracterul terapeutic de cură externă sau internă
precum
şic e l   a l i m e n t a r   s e   d e f i n e s c ,   p e n t r u   f i e c a r e   î n   p a r t e ,   p r i n   s t u
d i i   d e t a l i a t e   f i z i c e ,   c h i m i c e , farmacodinamice. Astfel, modul de
folosinţă nu mai poate avea un caracter empiric ci se face  p r i n
aplicarea metodelor moderne de cercetare. S-a ajuns la
această soluţie deoarece înnumeroase cazuri s-a constatat
că ape care nu se încadrau, de exemplu, în limitele
d e mineralizare totală a apelor denumite minerale, datorită prezenţei unor
microelemente sau aunor calităţi fizice ofereau posibilitatea obţinerii unor
rezultate bune în tratamentul balnear.
Nămolul terapeutic
 Nămolul terapeutic este întregul complex de depuneri
peloidice de pe fundul unor lacuri, sedimentele vulcanilor noroioşi,
unele turbe şi bentonite, precum şi alte roci care pot fifolosite direct în
tratament sau după obţinerea unor derivate. In categoria nămolului
terapeuticintră toate nămolurile de lac testate pentru folosinţă balneară
sau pentru obţinerea unor extrasede tipul „Pellamar” sau „Pellobiol” şi
chiar unele peloide macerate în ape minerale cum estecazul argilelor
sarmaţiene de la Iaşi folosite cu succes la Băile NicolinaDupă compoziţia
lor fizico-chimică se disting nămoluri:
•
sapropelice din lacuri continentale şi lagune
,   f o r m a t e   p r i n sedimentare sub apă a materi
a l e l o r   o r g a n i c e   ş i   m i n e r a l e   s u b influenţa proceselor
biologice, microbiologice şi fizico-chimice cu
unconţinut de substanţe organice mai mare de 10% (în nămol uscat);
acestea se întâlnescîn lacul Techirghiol (sapropelice de liman), în
lacurile Amara, Lacul
 
Sărat, Sovata,Bazna, Slănic Prahova (sapropelice de lacuri);
•
minerale din lacuri continentale şi lacuri formate în masive de
sare
(având acelaşimod de formare şi substanţe organice ca şi
nămolurile sapropelice) sau formate în jurul unor izvoare naturale
sau în bazine artificiale pe pat argilos (cu formare similarăl a c o n t a c t u l
apei minerale cu patul argilos natural sau artificial), cu
c o n ţ i n u t d e substanţe organice mai mic de 10% în nămolul uscat
Băile Govora (silicos iodurat), Geoagiu Băi (feruginos);5
 
•
de  turbă  din  zone  mlăştinoase
r e z u l t a t /   f o r m a t   p r i n   t r a n s f o r m a r e a   i n c o m p l e t ă   a materialului
vegetal în condiţii de umiditate mare, cu conţinut de substanţe mai
 
mare10% în nămolul uscat Vatra Dornei, Felix, Mangalia, Someşeni,
Borsec.Fiecare tip de nămol se individualizează printr-o serie de
caracteristici fizico-chimiceşi biologice particulare, dintre acestea,
plasticitatea, capacitatea hidrică, greutatea specifică,c a p a c i t a t e a l o r
de a reţine căldură şi granulaţia au o deosebită importanţă
î n s t a b i l i r e a indicaţiilor terapeutice şi utilizarea lor sub diferite forme.
Gazele terapeutice
Gazele terapeutice sunt emanaţii naturale cu proprietăţi fizice sau chimice
care le
faca p t e   p e n t r u   c u r a   b a l n e a r ă   s a u   v a l o r i f i c a r e   a l i m e n t a r
ă .   I n   a c e a s t ă   c a t e g o r i e   i n t r ă   î n exclusivitate, manifestările
naturale de tip mofetic (CO
2
) şi solfatarian (H
2
S).Acestea reprezintă o importantă bogăţie a tării noastre care foloseşte o
modalitate devalorificare originală a acestor factori naturali prin
utilizarea CO2 gaz în instalaţii speciale denumite „mofete” Balneologic
nu se defineşte gazul ci tratamentul. Prin mofetă, în practica balneară se
înţelege o amenajare constructivă în care se captează dioxidul de
carbon cu
rolt e r a p e u t i c ,   c a   a g e n t   f i z i c ;   d u p ă   p r o v e n i e n ţ ă   a c e s t e a   p u t â
nd fi „uscate sau „umede”.Elereprezintă  construcţii de form
a   c i r c u r i l o r   r o m a n e ,   c u   o   z o n ă   d e   c l i v ă   u m p l u t ă   c u   g a z mofet
arian înconjurată cu trepte la niveluri diferite, care permit
bolnavilor să se plaseze înortostatism la nivelul indicat, pentru a
cufunda corpul în masa de CO2 (mai greu decât aerul,de obicei până la
brâu).
Salinele terapeutice
Salinele terapeutice sau climatoterapia în microclimat de saline reprezintă
o formă deterapie în microclimatul particular din saline sau grote
denumit generic „speleoterapie”. Caracteristic pentru acestea este
microclimatul lor constant cu caracter sedativ, de curăţare,
cutemperaturi de 12-13º C şi umiditate relativă de 70-80%, lipsa
curenţilor de aer, presiuneaatmosferică crescândă cu adâncimea,
parametrii care dau un uşor inconfort de răcire, un indice de stres
cutanat hipotonic moderat, cel pulmonar fiind echilibrat.6
 
La acestea se adaugă prezenţa aerosolilor mici, în jur de
7 0 0 / c m ³ , p r e d o m i n a n t  pozitivi, cu aerosoli salini în cantitate mare,
cantităţi mai mari de CO2 şi H2S decât în aerulobişnuit, ioni de Na, Ca,
Mg şi puritatea aerului cu absenţa aeromicroflorei şi a
poluanţilor.Indicaţiile curei în saline: astmul bronşic la copii şi
adulţi, forme clinice recente, uşoare şi medii, bronşite cronice simple,
afecţiuni alergice ale căilor aeriene superioare: rinite,rino-sinuzite, în
afara puseelor acute. Sarea terapeutică se foloseşte în balneoterapie sub
treiforme: de concentrat obţinut prin evaporare din ape curative
recunoscute: Sarea de Bazna şicea de Bălţăteşti, saramură extrasă prin
sonde speciale de dizolvare săpate în masivele de sare( O c n e l e M a r i ş i
Cacica) şi ca microclimat salin a unor ocne vechi (Târgu
O c n a , S l ă n i c Prahova şi Praid).
Lacurile de interes terapeutic
 Numeroase lacuri, prin calităţile chimice ale apei lor, 
s u n t   f o l o s i t e   î n   s c o p u r i terapeutice. Unele dintre ele şi-au câştigat
un adevărat renume. Cura foloseşte pe lângă apalacului şi nămolul
terapeutic:
•
lacul de liman Techirghiol (cu cele trei ramuri: Techirghiol, Tuzla,
Urlichioi), conţineapă clorurată, sulfată sodică, magneziană şi hipertonă.
•
lacurile de la Sovata (Ursu, Roşu, Şerpilor, Verde) conţin a
p ă   s ă r a t ă ,   p u t e r n i c concentrată datorită sedimentelor de sare din
regiune.
Factorii climaterici
 Factorii climaterici
 
de cură pot fi utilizaţi în menţinerea şi ameliorarea stării desănătate a
organismului uman prin climatoterapie.Cercetările de bioclimatologie au
permis stabilirea unor corelaţii între caracteristicileclimaterice şi
reacţiile fiziologice ale organismului uman evidenţiind mai multe
tipuri de bioclimate cu calităţi terapeutice:
•
 bioclimatul excitant de câmpie şi litoral care se asociază în mod
benefic cu apeleminerale clorosodice, sulfatate sau sulfuroase fie cu
nămolurile sapropelice din zonă.7
 
In ceea ce priveşte climatul de câmpie (de stepă) prezintă
c a l i t ă ţ i t e r a p e u t i c e î n intervalul mai-
septembrie, iar dintre factorii climaterici cu acţiune favorabilă asu
praorganismului sunt cei termici şi radiativi. Climatul de litoral are efect
terapeutic şi însezonul rece, în intervalul octombrie - aprilie
datorită volumului mare de aerosoli salini deşi cantitatea de
radiaţie este redusă;
•
 bioclimatul sedativ-indiferent (de cruţare) prezent în Câmpia de 
Vest, dealurile şi podişurile până la 600-700 m şi unele depresiuni de
deal cuprinde mai multe staţiunidin ţară şi are un rol activ în ceea ce
priveşte efectul terapeutic, alături de factorul  balnear principal;
•
 bioclimatul tonic-stimulent specific altitudinilor de peste 800-200m
solicită funcţiileneurovegetative endocrine care coordonează
aclimatizarea organismului la mediu,cura de munte fiind indicată în
anemii, convalescenţă, rahitism, stări neurovegetative(insomnii,
surmenaj), astmul bronşic alergic (între 1200-2000 m altitudine
Aeroionizarea
Cercetările medicale au dovedit influenţa climatului aeroelectric asupra
organismuluiuman, o aeroionizare naturală, bogată, predominant negativă
are efecte benefice, de sedare îndiferite afecţiuni: nevroze, astmul
bronşic, hipertensiunea arterială, sporind astfel valoarea  balneo-
medicală a unei
staţiuni.D e   r e g u l ă   v a l o r i l e   i o n i z ă r i i   c r e s c   o d a t ă   c u   a l t i t u
d i n e a ,   c e l e   m a i   m i c i   v a l o r i înregistrându-se pe litoral, 600-1000
ioni/cm³, dar în anumite regiuni joase datorită existenţeiunor roci
radioactive acestea pot fi mai ridicate: Băile Herculane are la 160
m altitudine 1748-1925 ioni/cm³ în timp ce stâna de Vale situată la 1100
m altitudine înregistrează numai 1200-1646 ioni/cm³. In majoritatea
staţiunilor balneoclimaterice din ţara noastră
aeroionizarea prezintă valori modeste care nu depăşesc 700-1000
ioni/cm³ dar există şi situaţii peste aceastămedie: Sângeorz-Băi 1479
ioni/cm³, Băile Felix 1320 ioni/cm³, Moneasa 1229 ioni/cm³, Borşa
1212 ioni/cm³ ş.a.
Plantele medicale
Plantele medicale reprezintă factori naturali de cură foarte răspândiţi în
ţara noastră şidin ce în ce mai solicitaţi în domeniul balneomedical
(fitoterapie) atât în prepararea unor  8
 
medicamente cât şi în cură externă în bai cu plante. Medicamente pe bază
de plante realizatede către diferite laboratoare ca Hofigal, Plantavorel
din Piatra Neamţ, Plantextract, Daciaplantse impun alături de alte produse
originale în tratarea mai multor afecţiuni.Această bogăţie şi diversitate
de factori de cură precum şi bogata tradiţie pe care o turismul
balnear în România reprezintă importante premise ale dezvoltării
turismului. 
1.3. Staţiuni baleno-climaterice in România
Slănic Moldova
dispune de o remarcabilă bază de tratament care permite
valorificareas u p e r i o a r ă   a   f a c t o r i l o r   n a t u r a l i   d e   c u r ă .   C e l e   c i n c i  
b a z e   d e   t r a t a m e n t   a l e   c ă r o r   i n s t a l a ţ i i  balneare sunt în mare
parte de dată recentă asigură efectuarea a circa 12.000 proceduri pe
zi: parterul pavilionului central Racoviţă legată printr-
un tunel subteran cu secţia de terapierespiratorie „Inhalatorul”; în
cadrul pavilionului balnear există o nouă bază de tratament
cared i s p u n e   d e   o   s e c ţ i e   d e   b a l n e o - f i z i o - t e r a p i e   ( b ă i  
m i n e r a l e ,   b ă i   c u   b u l e ,   c u   p l a n t e ,   b ă i ascendente, duşuri
gigant, scoţian), secţii de electroterapie, terapie respiratorie şi două
bazine pentru kinetoterapie; în cadrul hotelului Perla se află
o microbază modernă de tratament; încadrul hotelului Dobru
dispune
de instalaţii de hidroterapie, termoterapie, electroterapie şiaerosoli
la care se adaugă un sanatoriu cu profil respiratoriu pentru copii.Staţiunea
Băile Felix
dispune de o puternică şi diversificată bază de tratament încadrul
căreia se efectuează circa 15 000 de proceduri pe zi (circa 70%
proceduri de bază şi30% tratamente asociate), de care beneficiază
4 200 de persoane pe zi.În cadrul unităţilor de cazare aparţinând SC
Felix SA sunt în funcţionare 6 baze detratament; 4 baze în cadrul
hotelurilor Termal, Belvedere, Poieniţa, Unirea; bază în cadrul 9

 
 pavilionului 2, bază
în cadrul policlinicii balneare. Toate bazele sunt
prevăzute cu secţii dehidroterapie, electroterapie, kinetoterapie,
cabinete pentru exploatări funcţionale.Î n c a d r u l h o t e l u l u i M u r e ş , s -
a d a t î n f o l o s i n ţ ă d i n a n u l 1 9 8 7 o b a z ă d e t r a t a m e n t  proprie
cu o capacitate de 650 de proceduri pe zi. Bazele de tratament din cadrul
hotelurilor sunt relativ noi, aflându-se într-o stare actuală bună. De
asemenea în staţiunea funcţionează 3c a b i n e t e m e d i c a l e p e n t r u
tratament cu Pell Amar care servesc cele trei baze cu
p r o f i l (Belvedere, Termal şi Poieniţa). precum şi o secţie care
funcţionează pe bază de Gerovital şiseparat două cabinete de cosmetică
pe baza acestui produs (hotel Belvedere şi Termal).
Băile Herculane
dispune de o bază materială formată din 2 policlinici cu un
număr mare de proceduri (din care 3400 de
bază).P o l i c l i n i c a   I   a r e   5   b a z e   d e   t r a t a m e n t   d i s t r i b u i t e   î n   h o t e
l u r i   s a n a t o r i a l e :   R o m a n , Minerva, Afrodita, Diana, Hercules, Cerna,
Traian, Decebal, Complexul Apollo, pavilioanele1, 2 şi 10. Această
policlinică dispune de 35 de cabinete medicale, 2 laboratoare,
cabinetespeciale de cardiologie, acupunctură, Boicil, apiterapie, Pell
Amar, serviciu de urgenţă, săli
dec u l t u r ă   f i z i c ă   m e d i c a l ă ,   4   s t a b i l i m e n t e   d e   f i z i o t e r a p i e .   Î n  
a f a r a   a c e s t o r a   m a i   e x i s t ă   ş i cosmetica biotrofică.
Covasna
 posedă o bază materială de tratament, relativ modernă, bine
dotată care permite efectuarea de tratamente complexe. Există patru
baze de tratament, cea a SC CovasnaSA, efectuând curent peste 1000
proceduri/zi (faţă de 500 cât fusese iniţial dimensionată), ceea ce
solicită la maximum dotările existente şi creează aglomeraţie. Staţiunea
dispune
de uns p i t a l   p e n t r u   b o l i   c a r d i o v a s c u l a r e   ş i   d o u ă   s a n a t o r i i   p e n
t r u   c o p i i   s p e c i a l i z a t e   î n   t r a t a r e a sechelelor apărute în urma
hepatitei.
Sovata
are o bază de tratament compusă din instalaţii pentru băi
c a l d e l a v a n e ş i  bazine cu apă minerală sărată, instalaţii pentru
tratamente ginecologice, instalaţii
pentrua p l i c a ţ i i   c u   n ă m o l ,   b a z i n e   p e n t r u   k i n e t o t e r a p i e ,   s ă l i   p
e n t r u   e l e c t r o   ş i   h i d r o t e r a p i e ,   d e gimnastică medicală. Apreciate
sunt şi amenajările pentru serohidroterapie şi băi în aer liber de la lacul
Ursu. Baza de tratament de la lacul Ursu asigură efectuarea a
peste 1 milion de  p r o c e d u r i p e a n ( c i r c a 3 0 0 0 p e z i ) . L a
a c e a s t a s e a d a u g ă b a z a d e t r a t a m e n t d i n i n c i n t a hotelului
Danubius.În staţiunea
Buziaş
există 3 baze de tratament în cadrul cărora se pot fi
efectuatemaximum 3000 de proceduri pe zi. Principalele baze de
tratament se află în hotelurile Parc şi10
 
Timiş. Acestea dispun şi de laborator de analize funcţionale
,   a p a r a t e   d e   i n v e s t i g a ţ i e (radioscopie, radiografie, E.K.G.).Staţiunea
Olăneşti
dispune de instalaţii pentru crenoterapie şi instalaţii pentru
curaexternă utilizabile în tratamente de bază şi asociate. Baza de
tratament de la hotel Olăneştieste dotată cu instalaţii pentru electro
şi hidroterapie. Acest tip de instalaţii se mai utilizează şiî n s p a ţ i i l e
special amenajate în vilele 20 şi 21, într-un spaţiu
i m p r o v i z a t d i n c o m p l e x u l  balnear Parâng şi în baza de tratament de
la complexul 1 Mai. Instalaţiile pentru cură externăse găsesc în
pavilioanele 1 şi 2 dotate cu buvete. Exista trei baze de tratament
balnear, dotatec u a p a r a t u r a m e d i c a l a m o d e r n a , c a r e p e r m i t
e f e c t u a r e a a p e s t e 3 0 0 0 d e p r o c e d u r i p e z i , constând in bai cu
CO2.Staţiunea
Eforie Nord
dispune de 2 baze de tratament, una conectata la reţeaua
deh o t e l u r i :   S t e a u a   d e   m a r e ,   D e l f i n u l ,   M e d u z a ,   i a r   c e a l
a l t ă   l a   c l i n i c a   d e   1 2 0   d e   l o c u r i   a Institutului de
Balneofizioterapie şi Recuperare Medicala. Bazele de tratament
funcţioneazătot timpul anului, spatiile de cazare fiind încălzite in
timpul sezonului rece. Valoarea bazei turistice locale este amplificată
de existenta a 3 mari baze de tratament balnear pentru turiştiide pe tot
globul care exploatează in mod fericit celebrele nămoluri
sapropelice precum siapele mezotermale sulfuroase din zonă
(Sanatoriul Balnear Mangalia, Bazele de tratament dincadrul Complexelor
Mangalia, H.Hora-Saturn şi Doina-Neptun).Localităţi şi locuri climatice
turistice şi de odihnă situate pe litoralul Mării Negre:
CapAurora, Costineşti, Jupiter,
 
Mamaia,
 
Năvodari, Olimp
,
Saturn
. 
1.4. Potentialul turistic balnear al Romaniei
11
 
Bogăţia şi varietatea factorilor naturali de cură de care dispune
România, tradiţia şiexperienţa în domeniul balneologiei dobândite de-a
lungul timpului, au făcut ca România
săr e p r e z i n t e   o   d e s t i n a ţ i e   t u r i s t i c ă   b a l n e a r ă   i m p o r t a n t ă .   C a  
urmare, circulaţia turistică înstaţiunile balneare a înregistr
a t ,   s u b   i n f l u e n ţ a   a   n u m e r o ş i   f a c t o r i   e c o n o m i c i ,   s o c i a l i , motiv
aţionali, pentru fiecare dintre componentele ei: internă şi externă evoluţii
diferite.Componentă importantă a pieţei turistice, oferta include
ansamblul atracţiilor
naturaleş i   a n t r o p i c e ,   i n f r a s t r u c t u r a   g e n e r a l ă   ş i   t u r i s t i c ă ,  
f o r ţ a   d e   m u n c ă   ş i   s e r v i c i i l e   o f e r i t e . Conceperea unui produs
turistic competitiv nu presupune însă o simplă îmbinare a acestora, cio
armonizare a diferitelor componente pentru a crea un
produs omogen, pe cât
p o s i b i l individualizat.C a r a c t e r i z a t ă   p r i n   d i s c r e p a n ţ ă   d i n t r e   p
o t e n ţ i a l u l   s ă u   d e   e x c e p ţ i e   ş i   g r a d u l   d e valorificare şi
neadaptare la cerinţele manifestate pe plan mondial oferta balneară
românească poate constitui, în urma unui proces de restructurare
corespunzător, o importantă componentăa turismului naţional şi chiar
internaţional.România dispune de un excepţional fond balnear ceea
ce face ca din acest punct devedere să se situeze pe unul dintre
primele locuri din Europa. Totodată potenţialul turistic  balnear
prezintă o serie de particularităţi care-l individualizează în cadrul ţărilor cu
tradiţie îndomeniu:
-
 prezenţa tuturor grupelor de substanţe terapeutice: ape mi
n e r a l e   ş i   t e r m o m i n e r a l e , nămoluri terapeutice, emanaţii naturale de
gaze terapeutice CO2 şi uneori în combinaţiecu H2S, microclimatul salin,
întregul complex de factori terapeutici ai litoralului ;
-
existenţa unor substanţe minerale terapeutice cu caracter de
unicat: gazele mofetice
şis o l f a t a r i e n e ,   c o n s i d e r a t e   r a r i t ă ţ i   a l e   n a t u r i i   ş i   c
h i a r   u n i c e   î n   E u r o p a   ( î n   c a z u l solfatarienelor) precum şi
a altora puţin răspândite în Europa: lacurile sărate,
peloidele,m i c r o c l i m a t u l   s a l i n   î n s o ţ i t e   d e   c e r c e t ă r i   ş i   m e t o d e  
d e   t r a t a m e n t   m e n i t e   s ă   a s i g u r e valorificarea acestora. valoarea
terapeutică ridicată a gazelor mofetice determinată prinample
cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative ale
solfatarelor au făcut caacestea să fie considerate elemente de mare
interes ale balneologiei româneşti. Totodatătrebuie evidenţiat faptul că
aceste substanţe minerale terapeutice sunt considerate
remediie f i c i e n t e   î n   t r a t a r e a   u n o r   a f e c ţ i u n i   p e n t r u   c a r e   t
e r a p i a   c u   m i j l o a c e   f a r m a c e u t i c e medicamentoase nu dă rezu
ltate satisfăcătoare: afecţiuni respiratorii, sterilitate parţială,afecţi
uni dermatologice, alergii;12
 
-
existenţa tuturor grupelor de substanţe minerale terapeutice ceea
ce permite acoperireaîntregii game de afecţiuni tratabile cu
ajutorul factorilor naturali de cură (toate cele
14t i p u r i   d e   a f e c ţ i u n i   î n s c r i s e   î n   n o m e n c l a t o r u l   O M
S ) :   a l e   a p a r a t u l u i   l o c o m o t o r   (reumatismale şi
posttraumatice), ale sistemului nervos central şi periferic,
ginecologice,cardiovasculare, digestive, hepato-biliare, renale, metabolice
şi de nutriţie, respiratorii şiORL, dermatologice, alergii, boli profesionale.
Dintre acestea ponderea cea mai mare odeţin substanţele minerale
terapeutice destinate tratării afecţiunilor aparatului locomotor
şiginecologice de aproximativ 77,15 %, urmate de cele
cardiovasculare şi ale sistemuluinervos periferic 13,20%, digestive,
hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL 9,65%;
-
existenţa unor rezerve importante de substanţe minerale
terapeutice la nivelul
fiecăreic a t e g o r i i   c e e a   c e   f a v o r i z e a z ă   o   a m p l ă   v a l o r i f i c a r e   a   a
c e s t o r a   î n   c a d r u l   t u r i s m u l u i   d e sănătate;
-
larga răspândire în teritoriu a acestor resurse, diferite categorii
de substanţe mineralet e r a p e u t i c e î n t â l n i n d u - s e î n t o a t e
z o n e l e ţ ă r i i , l a n i v e l u l t u t u r o r f o r m e l o r d e r e l i e f : montan,
subcarpatic, de dealuri şi podiş, câmpie, deltă şi litoral;
-
 prezenţa pe mici suprafeţe a mai multor grupe de substanţe minerale
terapeutice ceea ce permite tratarea concomitentă a mai multor tipuri de
afecţiuni;
-
valoarea curativă ridicată a substanţelor minerale terapeutice româneşti a
fost confirmatăde numeroasele premii obţinute de apele minerale de la
Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti,Slănic Moldova, Covasna, Băile Herculane
citate în literatura de specialitate; de asemenea balneologia românească,
prin cercetările chimice şi de laborator a confirmat eficacitateaacestora şi
a stabilit posibilităţile de utilizare a lor cu succes în toate
formelor specificecurelor de sănătate: preventivă, terapeutică şi
recuperatorie;
-
existenţa diferitelor tipuri de bioclimat variind de la cel sedativ şi
de cruţare la cel excitantsau cu caracter tonic ce favorizează tratarea
diferitelor tipuri de afecţiuni;
-
realizarea unor produse secundare de tip extract obţinute din ape
minerale şi nămoluri:sarea de Bazna şi Bălţăteşţi, obţinute din apele
minerale din regiune, extract de nămol detip „Pell Amar” obţinut din
nămolul lacului Balta Albă, apa minerală înfioletată de tip Olăneşti
injectabilă care are termen de garanţie de 90 de zile ceea ce permite
continuareatratamentelor la distanţă;
-
 prezenta apelor minerale termale şi mezotermale cu pondere mare pe
teritoriul ţării ce potfi valorificate în scop de agrement diversificând astfel
oferta balneară românească.13
 
Toate aceste caracteristici care individualizează potenţialul balnea
r românesc îna n s a m b l u l   c e l u i   r e p r e z i n t ă   e u r o p e a n ,   r e p r e
z i n t ă   u n   a v a n t a j   d e o s e b i t   d e   i m p o r t a n t   î n conceperea unei
oferte competitive.A c e a s t a p r e s u p u n e î n s ă o s e r i e d e e f o r t u r i
c o n c e r t a t e d i n p a r t e a t u t u r o r a c t o r i l o r   implicaţi în dezvoltarea
şi promovarea turismului balnear românesc astfel încât acesta
sădevină o componentă de marcă a turismului românesc.Analizând locul
ocupat de cererea pentru turismul balnear în ansamblul
turismuluiromânesc, în perioada 1970-2004,. se poate observa faptul că
aceasta reprezintă un segmentimportant al cererii turistice, în special
acelei interne, deţinând ponderi cuprinse între 9,3-14%în ultimii 35 de
ani.Totodată trebuie evidenţiat faptul că dacă până în 1989 ponderea
turismului balnear întotalul circulaţiei turistice era comparabilă cu cea
pentru litoral şi superioară celei montane,după 1989 ponderea
turismului montan a crescut, depăşind cererea pentru turismul
balnear f a p t d e t e r m i n a t d e e v o l u ţ i a m a i b u n ă p e c a r e a
î n r e g i s t r a t - o t u r i s m u l m o n t a n î n c e e a c e  priveşte amenajările,
modernizarea bazei materiale, creşterea confortului şi
diversificarea posibilităţilor de
agrement.D i n   a n a l i z a   n u m ă r u l u i   d e   t u r i ş t i   î n r e g i s t r a t   î n   p e r i o
a d a   a n a l i z a t ă   ( 1 9 7 0 - 2 0 0 4 )   s e observă o scădere importantă a
acestuia după 1989, fapt explicat pe de o parte de evoluţiavieţii
economice sociale şi politice din ţara noastră respectiv scăderea
nivelului de trai al populaţiei României cu efecte asupra puterii de
cumpărare ceea ce a afectat atât numărul det u r i ş t i c â t ş i d u r a t a
sejurului, corelată cu creşterea continuă a tarifelor pentru
s e r v i c i i l e turistice, ieşirea unor persoane din sistemul sindical
care oferea tuturor doritorilor bilete de o d i h n ă ş i t r a t a m e n t u n
cost mai mic, parte din tarife fiind suportate de către
s i n d i c a t e , scăderea calităţii serviciilor turistice.Analizând durata
călătoriilor staţiunile balneare realizate în anul 2007 se poate observao
diversificare a cererii în sensul solicitării, în proporţii relativ
apropiate a sejururilor delungimi diferite.Astfel, se remarcă o pondere
importantă a sejururilor scurte de 1-3 înnoptări, de 23,9%(48354), alături
de care sejururile medii de 4-7 înnoptări deţin 27,3% (55216), iar cele de
8-14înnoptări 34,4% (69.517) în timp ce se constată o scădere a
numărului sejururilor lungi de 15-28 de zile (29154)126 , acestea
deţinând doar 14,4% din totalul sejururilor balneare.In ceea ce priveşte
modul de asigurare a acestor sejururi, 56.729 dintre acestea
suntasigurate/procurate prin intermediul oficiilor de pensii Ministe
rului Muncii SolidarităţiiSociale şi Familiei, Oficiilor de pensii,
Ministerului Sănătăţii ceea ce14
 
reprezintă 28%, iar 145.515 sunt asigurate pe cont propriu
(62%).R e f e r i t o r l a p r e f e r i n ţ e l e t u r i ş t i l o r p e n t r u d i f e r i t e l e
t i p u r i d e u n i t ă ţ i d e c a z a r e e s t e evidentă orientarea acestora
pentru hoteluri şi vile fapt care se datorează
particularităţii /specificităţii turismului balnear care are ca punct central
tratamentul balnear care presupuneexistenţa unei baze de tratament
şi a specificului procedurilor care au ca efect, de cele mai multe ori
încălzirea corpului ceea ce presupune existenţa unei legături acoperite
între baza detratament şi unitatea de cazare fiind preferate din
acest punct de vedere hotelurile balneare.Situaţia este similară şi în
cazul turiştilor străini.
CAPITOLUL II:STUDIU DE CAZTURISMUL BALNEAR IN STATIUNEA
AMARA:
2.1. Statiunea Amara – prezentare
15

 
Staţiunea este situata in zona centrala a Câmpiei Bărăganului, pe malul
de nord-vest,la 7 K m de oraşul Slobozia, la o altitudine de 30 m.
Amara este un oraş situat in judeţul Ialomiţa, in sud-estul
României.Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase si ierni
reci. Precipitaţiile suntr e d u s e , u m i d i t a t e a m e d i e a n u a l a a j u n g e
l a 6 3 % . I a r n a p r e d o m i n a v a n t u r i l e d i n n o r d - e s t caracteristic
fiind crivatul. In luna iulie temperatura medie este de 22 grade
Celsius iar inianuarie este de –3 grade Celsius.Localitatea a fost
atestata documentar in timpul Domnitorului Matei Basarab, care
aînzestrat mănăstirea ridicata de el in Slobozia cu întinse terenuri in jurul
lacului. In 1864, prinsecularizarea averilor manastiresti, acele terenuri au
fost preluate de stat.Amara a atras atenţia lui P. Poni, căruia I se
datorează primele analize chimice ale apeilacului in 1887. In 1896 la 4
ani după ce autorităţile judeţene au decis sa înfiinţeze un serviciual
băilor, însărcinat cu exploatarea instalaţiilor de bai calde, Amara
este folosita amplu de populaţie, sezonier.Documentele timpului
reţin ca bilanţ al unui sezon de cura: un număr de 452 de  bolnavi
si 3200 de bai. Pana in 1903, Amara era un cătun si aparţinea de
Comuna SloboziaVeche. Prima instalaţie pentru bai calde a fost
făcuta din scânduri in anul 1905, ea fiinddistrusa in timpul Războiului
Mondial.In aceeaşi perioada localnicii au făcut in locuinţele lor
instalaţii primitive de bai,încălzind apa si nămolul in cazane. După al
Doilea Război Mondial au fost ridicate construcţiidestinate turismului
balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru
bai desoare. 
2.2. Turismul balnear in staţiunea Amara
Factorii naturali de cura
Apa lacului Amara este sulfatata, clorurosodica, magneziana, uşor
bromurata; apeminerale de sonda
pentru cura interna, usor sulfatate, bicarbonate, sodice, magnezie
ne,hipotone; nămol sapropelic extras din lac; climat de stepa excitant-
solicitant.
Indicaţii terapeutice
16

 
Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatisme articulare si
inflamatorii,
afecţiunin e u r o l o g i c e ,   o p e r a ţ i i   p e   a r t i c u l a ţ i i ,   p e  
m u ş c h i   s a u   p e   o a s e ,   f r a c t u r i ,   a f e c ţ i u n i ginecologice
(sterilitate), afecţiuni dermatologice-psoriazis, afecţiuni endocrinologice.
Tipuri de proceduri
Bai calde cu nămol si împachetări cu nămol; aplicaţii de
cataplasme cu nămol rece;cure interne cu ape minerale;electroterapie
si hidroterapie; aerohelioterapie, cura de teren sigimnastica medicala.
Contraindicaţii
Afecţiuni cardiovasculare; boala Basedow; astm, boli contag
i o a s e ;   t u b e r c u l o z a  pulmonara evolutiva; stări de nelinişte si insomnii
provocate de nevroza.
Compoziţia resurselor minerale
Lacul Amara , cu o lungime de 4 Km si o latime ce variază intre
200-800 m, estealimentat cu ape de şiroire care spală eflorescentele
produse la suprafaţa rocilor din CâmpiaRomana de către apele subterane
încărcate de săruri (predominant sulfaţi si cloruri). Sulfatulde magneziu
si sulfatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa lacului, ii
dau gustulfoarte amar care maschează gustul sau sărat. Nămolul
sapropelic este negru (in contact cuaerul devenind cenuşiu),
unsuros, sărat si are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat.
Elconţine 41% săruri anorganice, 39% substanţe organice si 20% apa.
Substanţele organice (denatura animala si vegetala) si substanţele
anorganice pe care le conţine nămolul sunt: sulfat desodiu, de calciu,
de fier, de magneziu, clorura de sodium, hiposulfit de sodium,
hidrogensulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu,
sulf liber, acetat de sodiu, nitrat de 17
 
amoniu, acid formic, glutamic, butyric, propilic, clorofil-
r e z o r c i n ,   p i r o c a t e c h i n   s i   e r i n . Grosimea stratului de nămol este de
30-60 cm.
2.3. Prezentarea bazei de tratamentComplex Hotelier Ialomiţa
4****
Complexul Hotelier Ialomiţa dispune de 488 locuri de cazare clasificate la
categoriatrei stele. Acesta dispune de restaurant, baza de tratament
moderna, plaja, precum si de altedotări ce permit petrecerea plăcuta a
timpului liber.18
 
Principalele
afecţiuni tratabile
sunt:
•
afecţiuni ale aparatului locomotor;
•
reumatisme degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice,
ortopedice;
•
afecţiuni neurologice periferice
•
afecţiuni ginecologice
•
afecţiuni dermatologice
•
afecţiuni respiratorii, digestive, renale etc.Principalul factor terapeutic
natural este lacul Amara. Apa lacului are un conţinut ridicat de
sulfat, de clorura de sodiu si de magneziu. Gradul sau total de
mineralizare este 9.88g/l. Nămolul lacului este sapropelic, conţine circa
40% substanţe organice si 41% substanţeminerale.Complexul Hotelier
IALOMIŢA, un important centru de balneo-fizio-terapie, este situat
in staţiunea baleno-climatică Amara la 7 km de Slobozia, reşedinţa
judeţului Ialomiţa,respectiv la 100 km de Aeroportul Internaţional Henry
Coanda, 100 km de Aeroportul MihailKogalniceanu, 120 km de
Litoralul Marii Negre si 130 km de Delta Dunării.
Factorii terapeutici
de aici permit sa ofere tratament balnear si de recuperare pentru ogama
vasta de afecţiuni:
•
afecţiuni reumatismale degenerative: spondiloza cervicala, dorsala si
lombara, artroze si poliartroze;
•
afecţiuni reumatismale inflamatorii: stări alergice articulare după
reumatism articular acutsau după infecţii de focar, spondilita
anchilozanta;
•
afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze,
tendoperiostoze, periartritascapulohumerala) ;
•
afecţiuni postraumatice: redori articulare posttraumatice, recuperare după
imobilizare înaparat gipsat, recuperări dupa operatii pe muschi, articulatii
si oase, entorse si luxatii;
•
afectiuni neurologice periferice: pareze si paralizii posttrau
m a t i c e   a l e   m e m b r e l o r ,  polineuropatii, sechele dupa poliomielita;
•
afectiuni ginecologice: metroanexita cronica, sterilitate secundara,
insuficienta ovariana;
•
afectiuni asociate dermatologice si endocrine.Complexul Hotelier Ialomiţa
prin baza sa de tratament, dispune de instalaţii completed e   e l e c t r o -
hidroterapie si asigura efectuarea in conditii optime a nume
r o a s e   t r a t a m e n t e  balneare: baie cu namol la cada, baia cu apa
minerala la cada, curenti Trobert, curenti TENS,curenti interferentiali,
ultrasunet, bai galvanice, solux cu namol, baie de lumina, unde scurte,19
 
aerosoli, tamponare si irigatii vaginale, gimnastica medicala, laser. Pentru
relaxare va invitamla sala de masaj, la baile jacuzi, in sala de fittnes sau
in bazinul cu apa sarata.Staţiunea Amara este locul unde Dr. St.
Ionescu-Calinesti a semnat certificatul den a ş t e r e a P e l l -
Amarului. Pe U-Amarflt este, după cum afirma Dr. St.
I o n e s c u - C a l i n e s t i , "prima forma omologata injectabila ce
valorifica potenţialul bioenergetic din nămol din nămol-aurul negru,
am reuşit obţinerea acestei pulberi - aurul alb, care a fost promovat in
120de state ale lumii de pe toate meridianele, obţinându-se rezultate
remarcabile". Climatul estede stepa, cu veri călduroase.
Tratamente disponibile :
•
 bai la cada cu nămol;
•
 bai cu ape minerale în bazin;
•
 bai galvanice;
•
împachetări cu nămol si cu parafina;
•
dus subacval integral si partial;
•
curenti diadinamici, ultrasunet, unde scurte, curenti Tens, curenti
interferentiali;
•
solux;
•
laserterapie;
•
masaj terapeutic;
•
gimnastica medicala;
•
aerosoli.F i i n d   î n c o n j u r a t   d e   a s e m e n e a   p u n c t e   d e   a t r a c ţ i e   t u r i
s t i c a   v e s t i t e   p r i n   f r u m u s e t e a locurilor, a faunei si florei, a
ospitalităţii localnicilor si hotelierilor, suntem preocupaţi
sa punem in valoare turismul de agrement din zona organizând
excursii care sunt pe placuloaspeţilor noştri sosiţi de pe întreg
teritoriul tarii. 20

 
 Complexul Hotelier Ialomiţa dispune de multiple spatii de cazare
(camere duble,camere single si apartamente), echipate cu
televizor color, frigider si telefon. In incintaHotelului Ialomiţa
oaspeţii se pot bucura de serviciile unui restaurant cu dotări
moderne,restaurantul oferind mâncăruri tradiţionale romaneşti.De
asemenea, aici se pot bucura de serviciile oferite de barul de zi, de
laboratorul dec o f e t ă r i e , d e s e r v i c i i l e u n u i b o u t i q u e p r e c u m s i
d e o g a m a l a r g a d e s e r v i c i i a d i a c e n t e : farmacie, biblioteca,
difuzarea presei, frizerie, spălătorie si călcătorie, spălătorie auto.Hotelul
Ialomiţa deţine centrala termica proprie care asigura necesarul de
energiet e r m i c a   p e n t r u   î n c ă l z i r e a   î n t r e g u l u i   h o t e l ,   a   b a z e i   d e  
t r a t a m e n t   p r e c u m   s i   a d u c e r e a   l a  parametrii optimi a apei si
nămolului sapropelic necesar tratamentului balnear.Baza de tratament
este echipata cu aparatura moderna de ultima generaţie deservita
de  p e r s o n a l   c a l i f i c a t   c a r e   a s i g u r a   d e s f ă ş u r a r e a   i n   b u n e   c o n d
i ţ i i   a   i n d i c a ţ i i l o r   t e r a p e u t i c e recomandate de cei mai buni
medici balneologi.Lista indicaţiilor terapeutice este larga datorita
factorilor naturali de cura, apa fiindsulfatata,  clorurata-
sodica, magnezica, slab bromurata, slab sulfurata, sodica, hipoton
a,nămolul sapropelic si climatul de stepa.
C u r a   b a l
n e a r a E u r
o R o n 3 proceduri
5   z i
l e   6
0   2 5
2 7   z
i l e  
7 2 3 0
2 1 0  
z i l e 1
1 2 4 7
0 21
 
1 2   z i
l e   1 3
2 5 5 4
4 proceduri
5   z i
l e   6
8   2 8
6 7   z
i l e 9
4 3 9 5
1 0   z i
l e 1 3 2
5 5 4 1
2   z i l
e 1 8 6
6 5 5 Tarife tratament
pentru 1 zi(cura de tratament sub 5 zile) 
3 proceduri + hidro
6 7 1 0 0
Cazare in cadrul complexului hotelier Ialomiţa – 4 stele
 1   l o c   i
n   c a m e r
a   d u b l a  
* * * * 8 0 1
2 0 1   c a
m e r a   s
i n g l e  
* * * * 1 0
0 1 5 0 1  
a p a r t
a m e n t  
* * * * 2
0 0 2 8 0
* Tv si Frigider inclus
Masa
 
3 mese/zi, in regim de pensiune
4 5 8
0
*
 Nota: plata anticipat in lei la cursul facturării, rezultatul se rotunjeşte in
lei. Tarifele prezentate in lei sunt calculate la un curs orientativ:4,2 lei = 1
euro.
Complex Hotelier Ialomiţa – Aria 2Cura balnearaExtrasezonIan -
Mai01 Mai – 31 AugSezonSept - Ian3 proceduri *
6   z i
l e   6
6 €   8
5 € 1 2  
z i l e   1
2 7 € 1 5 5
€ 1 8   z i
l e 1 7 1 €
2 2 3 € 22
 
4 proceduri *
6   z i
l e   7
7 €   9
5 € 1 2  
z i l e 1 5
1 € 1 8 1
€ 1 8   z i
l e 1 9 9 €
2 4 8 €
*
= proceduri + hidrokinetoterapie care nu poate fi înlocuita cu
alta proceduraTarife tratament pentru 1 zi(cura de tratament sub 5
zile) 3   p r
o c e d
u r i 5
5 € 1 0
0 € 4  
p r o c
e d u r
i 4 7 €
8 0
CAPITOLUL III:Concluzii si propuneri
După o perioadă de declin cauzată de neadecvarea ofertei şi
produselor specifice lanoile cerinţe şi mutaţii în plan motivaţional –
turismul balnear a devenit în ultimele decenii, prin importantele sale
efecte sociale şi economice, un segment major şi tot mai dinamic
al pieţii turistice internaţionale. Spre acest sector se concentrează cu tot
mai multă insistenţă, înţările dezvoltate şi cu tradiţie
balneoturistică, importante mijloace materiale şi umane,
oimplicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, pentru prestarea
unor servicii turistice şimedicale de o factură complexă şi de un înalt
nivel calitativ, pentru a putea satisface cerinţelevitale ale omului modern,
generate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi de starea de sănătate
a populaţiei.
Recomandări Privind Turismul Balneo-Medical
23

 
Practicarea turismului are multiple şi diverse motivaţii. Printre altele
amintim turismulde odihnă şi cel cu scop profilactic şi curativ (balneo-
medical).
•
Turismul de odihnă este practicat de cei care, având
n e v o i e d e u n r e p a u s f i z i c ş i intelectual de lungă durată, îşi
petrec concediul de odihnă în diferite localităţi de la muntesau la mare.
•
Turismul balneo-climateric se referă la turiştii care merg în staţiunile
baleno-climatericecu scopul de a-şi trata diverse afecţiuni sau pentru
a preveni unele complicaţii ale acestora,folosind: clima, apele
minerale, nămolurile, mofetele, apa sărată a lacurilor sau a
măriietc.
•
Balneoterapia constituie, prin excelenţă, un mijloc de stimulare şi de
reglare a
funcţiilor o r g a n i s m u l u i   p r i n   a c e i   f a c t o r i   n a t u r a l i   d e   m e d i u   ( a p
e   m i n e r a l e , n ă m o l u r i , c l i m ă )   c a r e acţionează cu excitanţi fizici
şi chimici.
•
Climatoterapia constă în folosirea calităţilor climatice (aer, apă, soare
etc.); îmbinată cu practicarea unor activităţi turistice sau cultural-
distractive, duce la întărirea şi creşterearezistenţei organismului
slăbit după o stare de oboseală sau de boală, la
reechilibrareaorganismului.Stabilirea localităţii, staţiunii sau zonei în
care se poate desfăşura concediul sau curade tratament se face numai cu
avizul medicului, de recomandările căruia se va ţine seama cucea mai
mare stricteţe. Acţiunea biologică a caracteristicilor staţiunii se
referă la o serie deefecte pozitive asupra organismului.În acest sens,
amintim că atât climatul de altitudine (munte), cât si cel marin
suntt o n i c e p u t e r n i c e . L a m u n t e s e c o n s t a t ă o c r e ş t e r e a
f r e c v e n t e i ş i a m p l i t u d i n i i m i ş c ă r i l o r   respiratorii, a consumului de
oxigen şi a arderilor; la acestea se adaugă scăderea glicemiei şi otot mai
buna fixare a calciului şi fosforului prin iradiere solară. Totodată,
se observă şi oactivizare a aparatului circulator,o supraactivitate
musculară şi dispariţia oboselii. Trebuiesubliniat faptul că
puritatea si lipsa de umiditate a aerului sunt deosebit de
favorabile înamelioarea bolilor aparatului respirator, făcând să
dispară secreţiile. La mare se observă creşterea numărului de globule
roşii, diminuarea tulburărilor neurovegetative, hipercalcemieşi
hiperfosoremie.
In ceea ce priveşte restructurarea staţiunilor existente, aceasta
sev a   f a c e   p o r n i n d   d e   l a   s t r u c t u r a   c e r e r i i ,   t e n d i
n ţ e l e   p r e z e n t e   ş i   d e perspectivă existente pe plan mondial
atât în domeniul medical cât şi în domeniul conceptului de staţiune
precum şi de la particularităţile concrete
24
 
ale ţării noastre în corelaţie cu valoarea , volumul resurselor
naturale, lanivelul cerinţelor, standardelor, existente în ţările Uniunii
Europene.Aceasta restructurare se va face pe două direcţii:
-
parte dintre staţiuni vor fi reamenajate în sensul configurării şi
dezvoltăriiacestora ţinând cont de modelul staţiunilor balneare modern din
Europa acăror restructurare a avut succes dar şi de particularităţile
concrete aleţării noastre;
-
altă parte a staţiunilor va rămâne fidelă turismului balnear
tradiţional,cea mai mare parte dintre acestea se vor dezvolta fie
ca staţiuni socialedar şi câteva ca staţiuni de luxMotivaţia propunerii
dezvoltării staţiunilor moderne este dată pe deo parte de evoluţia
cererii, aflată aşa cum am mai spus sub o puternicăinfluenţa a
modei, care ajunge rapid şi la noi cât şi datorită tendinţei
dinc e   î n   c e   m a i   p u t e r n i c e   p e   c a r e   o   m a n i f e s t ă   o a m
e n i i   d e   a - ş i   î n g r i j i sănătatea sub aspectul îndepărtării efectelor
negative ale unui stil
de viaţănesănătos.I n   c e e a   c e   p r i v e ş t e   m o t i v a ţ i a   p ă s t r ă r i
i   u n u i   n u m ă r   d e s t u l   d e important de staţiuni tradiţional
e   e s t e   d e t e r m i n a t ă   d e   e x i s t e n ţ a   u n u i important segment de
clientelă care solicită anual astfel de
tratamentep r e c u m   ş i   d e   t e n d i n ţ a   e x i s t e n t ă   p e   p l a n   m o n d
i a l   l a   n i v e l u l   s t ă r i i   d e sănătate a populaţiei, caracterizat prin
creşterea incidenţei afecţiunilor cugrad ridicat de morbiditate care
fac obiectul turismului balnear.
Având în vedere evoluţia cererii, caracterizate prin creşterea
exigenţelor turiştilor,orientarea acestora spre produse de calitate,
procesul de reorganizare a tuturor staţiunilor    b a l n e a r e
româneşti, indiferent de tipul lor, trebuie să se bazeze pe
u n a m p l u p r o c e s d e restructurare care trebuie aplicat la nivelul
fiecărei componente a ofertei turistice
balnearerespectiv:-   s t a b i l i r e a   p r o f i l u l u i   ş i   s t a t u t u l u i   f u n c ţ i o n a l  
a l   s t a ţ i u n i l o r   î n   f u n c ţ i e   d e   d i r e c ţ i a   î n   c a r e urmează să
se dezvolte;
-
restructurarea concepţiei de amenajare a staţiunii;
-
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale;
-
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale specifice turismului;
-
restructurarea serviciilor şi produselor oferite.25
 
INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SISECURITATEA IN MUNCA
IN TURISM
In conformitate cu „Legea securităţii si sănătăţii in munca” nr. 319/2006,
angajatorulare obligaţia de a asigura securitatea si sănătatea
lucrătorilor in toate aspectele legate de munca.Angajatorul are
obligaţia sa ia masurile necesare pentru:
•
asigurarea securităţii si protecţia sanatatii lucrătorilor;
•
 prevenirea riscurilor profesionale;
•
informarea si instruirea lucrătorilor;26
 
•
asigurarea spaţiului organizatoric si a mijloacelor necesare
securităţii si sanatatii inmunca;
•
adaptarea la progresul tehnic;
•
înlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puţin periculos;
•
adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecţie colectiva
fata de masurile de protecţie individuala;
•
furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
INSTRUIREA LUCRATORILOR 
Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător sa
primească o instruiresuficienta si adecvata in domeniul securităţii si
sanatatii in munca, in special sub forma deinformaţii si instrucţiuni de
lucru, specific locului de munca si postului sau:
•
la angajare;
•
la schimbarea locului de munca sau la transfer;
•
la introducerea unui nou echipament de munca sa
u   a   u n o r   m o d i f i c ă r i   a l e echipamentului existent ;
•
la introducerea oricărei tehnologii sau proceduri de lucru ;
•
la executarea unor lucrări speciale.
OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrător trebuie sa-si desfăşoare activitatea, in
conformitate cu pregătirea siinstruirea sa, precum si cu
instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa
nuexpună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala atât
propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de munca.In mod deosebit, in
scopul realizării obiectivelor prevăzute in articolul de mai
sus,lucrătorii au următoarele obligaţii:
•
sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentelede transport si alte mijloace de producţie;
•
sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat si, după
utilizare, sa îlînapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru prestare;27
 
•
sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea
sau înlăturareaarbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale
maşinilor, aparaturii, uneltelor,instalaţiilor tehnice si a clădirilor si sa
utilizeze corect aceste dispozitive;
•
sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrătorilor 
desemnaţi orice situaţie demunca despre care au motive
întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea
s i sănătatea lucrătorilor, precum si orice deficient al sistemelor de
protecţie;
•
sa aducă la cunoştinţa conducătorului de munca si/sau 
a n g a j a t o r u l u i   a c c i d e n t e l e suferite de propria persoana;
•
sa îşi însuşească si sa respecte prevederile legislaţiei din
d o m e n i u l s e c u r i t ă ţ i i s i sanatatii in munca vor fi folosite mijloace,
metode si metode de aplicare a acestora;
•
sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca si inspectori
sanitari.
INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII INMUNCA
Pentru instruirea personalului in domeniul securităţii si
s a n a t a t i i i n m u n c a v o r f i folosite mijloace, metode si tehnici de
instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraţia, studiu decaz, vizionarea de
filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistata de calculator.Instruirea
lucrătorilor in domeniul securităţii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:
o
instruirea introductiva generala;
o
instruirea la locul de munca;
o
instruirea periodica.
MĂSURI ŞI REGULI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A
INCENDIILOR PENTRUTURIŞTI:
•
În spatiile de cazare:
•
este strict interzisă în spaţiile de cazare, a aparatelor electrice de
orice fel: fiare decălcat, reşouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere,
aragaze turist, etc., care prezintă pericolde incendiu;
•
fumatul este permis numai în locuri special amenajate.
•
la unitatea de cazare se studiază planul de evacuare în caz de incendiu,
care trebuie săse găsească afişate pe spatele uşilor camerelor
de cazare.28
 
•
se identifică traseele de evacuare faţă de camera de cazare şi butoanele
manuale desemnalizare a incendiilor de pe nivel (unde există);
•
în cazul în care căile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate
necorespunzător materiale combustibile, se informează personalul de la
recepţie.
•
se verifică modul de oprire a sistemului de ventilare şi climatizare a
camerei de cazare(în timpul unui incendiu, camera de hotel în care
vă aflaţi poate fi inundată cu fum şi gaze toxice dacă nu se
întrerupe funcţionarea respectivelor instalaţii).
PE TRASEELE TURISTICE:
•
efectuarea focului numai în locurile special stabilite, amenajate şi
marcate, iar oriceactivitate în pădure, indiferent de natura
acesteia, va fi desfăşurată cu respectarea strictă a normelor de
prevenire a incendiilor;
•
accesul autoturismelor particulare în pădure, precum şi instalarea
corturilor pentrucazare în alte locuri decât cele special amenajate este
interzis;
•
să nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare să stingă jarul cu apă;
•
să nu facă foc pe timp de vânt;
•
o grijă deosebită trebuie acordată copiilor cărora nu trebuie să li se lase la
îndemânămijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);
•
să nu se facă foc în imediata apropiere a fondului forestier, la o distanţă
mai mică de100 m;
•
orice început de incendiu observat trebuie să fie anunţat la
numărul unic de urgenţă112 pentru a fi lichidat de către pompieri
înainte de a produce pagube materiale sau pierderide vieţi omeneşti.
REGULI DE
PSI
PENTRU UNITĂŢILE DE TURISM:
 
•
Conducerea unităţii turistice va asigura în permanenţă buna
funcţionare
amijloacelor tehnice de intervenţie din dotare (instalaţii de 
h i d r a n ţ i   i n t e r i o r i   ş i   e x t e r i o r i , instalaţii speciale de semnalizare şi
stingere a incendiilor, stingătoare, etc.).
•
Se va controla permanent starea de funcţionare a inst
a l a ţ i i l o r   u t i l i t a r e (electrice, de încălzire, ventilaţie
/condiţionare a aerului etc.). Nu se admit modificări
sauimprovizaţii la instalaţiile utilitare. Orice lucrări de reparaţii sau
întreţinere la instalaţiile deacest tip se efectuează numai de către personal
autorizat.29
 
•
Personalul unităţilor de turism va fi instruit periodic asupra modului în
care seface alarmarea, anunţarea, dirijarea şi evacuarea
persoanelor spre ieşire, precum şi asupra modului de folosire
a mijloacelor de intervenţie.
•
Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face în aşa fel
încât să nu producă panică în rândul turiştilor.
•
Turiştii din fiecare cameră, trebuie să aibă acces la două
c ă i d e e v a c u a r e , independente una faţă de alta.
•
În camerele de cazare, pe partea interioară a uşilor, se va afişa schiţa cu
traseulde evacuare a turistului (spre ieşirea principală şi cea de serviciu).
Pe noptieră, la loc vizibil,se vor găsi fluturaşi cu instrucţiuni în cel
puţin 3 limbi de circulaţie internaţională, privind comportamentul în
caz de incendiu.
•
Focurile de tabără sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fără
vânt,
lad i s t a n ţ ă   s u f i c i e n t ă   d e   c o n s t r u c ţ i i ,   c u l t u r i   a g r i c o l e   s a u   f o n d
u l   f o r e s t i e r   ş i   c u   a s i g u r a r e a supravegherii permanente şi stingerii
acestora cu apă.
BIBLIOGRAFIE
•
Vasile Glavan,
“GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA”, EdituraFundatiei Romania de
maine, Bucuresti, 1995
30

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.

Anytime. Anywhere. Any device.
Read free for 30 days
No Commitment. Cancel anytime.
Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

 Share on Facebook, opens a new window

 Share on Twitter, opens a new window
 Share on LinkedIn, opens a new window
 Share with Email, opens mail client
 Copy Link

You might also like

Turismul Balnear in Romania

morena888

Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane

g_cipi

Pormovarea zonei turistice Slanic Moldova

cristina.cirlan


Turismul Balnear - Covasna

Culita Claudia

Muresan_Managementul eticii
Cristina Girda

teza_doctorat
Bogdan Nicoleta Silvia

L2ucrarea de Licenta ASE 2011

Enuta Alexandra

Analiza SWOT- Maramures

Dana Achim

Analiza Turismului Rural Din Statiunea Balneara Amara

Haiducu Corina

Locul Turismului in Economia Italiei

Luminita Cecilia Crenicean

TIPURILE ŞI FORMELE DE TURISM

Mihaela Mădălina Stoica
 

Factorii Naturali de Cura Din Turismul Balnear Din Romania

Oana Neculache

Show more
Related titles
Click to expand Related Titles















 

Footer menu
Back to top
About

 About Scribd
 Press
 Our blog
 Join our team!
 Contact us
 Invite friends
 Gifts
 Scribd for enterprise
Support

 Help / FAQ
 Accessibility
 Purchase help
 AdChoices
 Publishers

Legal

 Terms
 Privacy
 Copyright
 Cookie Preferences
 Do not sell or share my personal information

Social

 InstagramInstagram
 TwitterTwitter
 FacebookFacebook
 PinterestPinterest

Get our free apps

 Books
 Audiobooks
 Magazines
 Podcasts
 Sheet Music
 Documents
 Snapshots

Language:

English
Copyright © 2023 Scribd Inc.