FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

GEOGRAFIA TURISMULUI ȘI EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE

Analiza Turismului Balnear din

Stațiunea Durău

Student: Profesor coordonator:

DAMASCHIN EMILIAN Conf. Univ. Dr. Lungu Marius

 Cuprins
Cap. I Introducere..............................................................................................................................3
1.1 Turismul balnear – cadru conceptual................................................................................... 3
Cap2. Prezentare fizico-geografică...................................................................................................4
Cap3. Turismul în regiune.................................................................................................................5
Cap4. Prezentarea detaliată a stațiunii............................................................................................ 6
4.1 Baze de tratament.....................................................................................................................6
4.2 Infrastructura de transport.....................................................................................................7
4.3 Infrastructura de cazare..........................................................................................................7
1.Fluxuri turistice...........................................................................................................................8
Cap5. Analiza SWOT.........................................................................................................................9
Cap6. Concluzii.................................................................................................................................10
Bibliografie........................................................................................................................................11
 Cap. I - Introducere
1.1 Turismul balnear – cadru conceptual

Turismul este un fenomen socio-economic ce este consolidat încă din 1880, însă prima sa
definiție s-a consolidat în 1905, în sensul modern al cuvântului, fiind un fenomen al timpurilor
noastre ce se bazează pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului
înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.
( Ehmeyer Feuler, Handbuch der Scweizeishen Volkswistshaft, 1905).

Dezvoltarea economică și evoluția condițiilor de viață ale omului contemporan aduc, pe

lângă beneficiile cunoscute și unele aspecte negative precum creșterea poluării, intensificarea
muncii și a stresului, dezechilibre alimentare cantitative și calitative. Împreună, acești factori de-
termină omul, în calitate de turist, să aleagă ca destinație de vacanță stațiunile balneare, cu scopul
de a-și îmbunătăți starea fizică și psihică.

Datorită evoluției spectaculoase, dar și comlexității dobândite, noțiunea de turism balnear a

cunoscut mai multe abordări conceptuale. Institutul de Cercetare pentru Turism prezintă această
formă de turism ca fiind: „un mijloc și dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali
ca: apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici
și altele” (Glăvan V. Și colectiv, Tendințe și perspective ale ofertei turismului balnear în contextul
turismului european, ICT 1995).

Denumit in moduri diferite: turism de sănătate, turism termal în stațiuni balneoclimaterice

sau termalism, turismul balnear reprezintă o formă de turism care are în vedere deplasarea unor
persoane, de diferite vârste și profesii, în localități cu factori naturali de cură, pentru îngrijirea
sănătății, odihnă, cură cu substanțe balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe bază de
plante, pentru profilaxie, înfrumusețare sau pur și simplu pentru turism (Gîrneț Slavic, Turismul
Balnear: Mijloc Regional de Dezvoltare Social-Economică, Departamenul Științe Economice USC,
B.P. Hașdeu) Conform Legii Nr. 352 din 24.11.2006, cu privire la organizarea activității turistice,
turismul balnear este o formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinație stațiunile
balenoclimaterice în scopul îngrijirii sănătății sau prevenirii unor boli. (http://lex.justice.md/docu-
ment_rom.php?id=0B88BC64%3A70678DCD )

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe
un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre
ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3 din apele termale şi minerale de
pe continent să se găsească în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de mediu, ală-
turi de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de
existenţa în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în în-
treaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

Cap2. Prezentare fizico-geografică

 Durău este o stațiune climaterică montană, permanentă, de odihnă din județul Neamț.
Aceasta este situată la o altitudine de 780-800 metri, la poalele Munților Ceahlău, într-o poiană în-
sorită pe versantul nord-vestic. Muntele Ceahlăul include numeroase atracții turistice; culmi mon-
tane înalte, de peste 1800m: Panaghia, Toaca, Lespezi, Bâtca lui Ghedeon, Ocolașu Mare; abrupturi
puternic dantelate și forme bizare: Turnurile Ocolașului Mare, Turnul lui Budu, Căciula Dorobanțu-
lui, cacada Duruitoarea, în imediata apropiere a stațiunii; întinse păduri de brad și foioase, care adă-
postesc un important fond cinegetic și numeroase specii floristice ocrotite.

Clima, în ansamblul județului, este una temperat continentală, cu particularități specific

părții de est a țării. Deosebirile sunt date de altitudine, de particularitățile atmosferice impuse de
formele și fragmentarea reliefului, cât și de suprafețele întinse de lacuri ale amenajărilor
hidrotehnice ale râului Bistrița.

Climatul stațiunii este unul temperat continental, cu influențe reci și umede, dar predomină
cel montan, cu caracteristicile specifice; prezintă interes persistența și grosimea stratului de zăpadă
(60-70 zile/an, în perioada octombrie – aprilie, cu o grosime medie de 18-20 cm). Aerul este foarte
curat, puternic ozonat, lipsit de poluare.

Rețeaua hidrografică din zona stațiunii este formată din Râul Durău, Râul Bucur, Râul Nican
și Pârâul Fântânița.

Vegetația este specifică pe întreg teritoriul județului, aceasta aparținând în cea mai mare
parte etajului forestier, cu peste 51% din suprafață și într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde
pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa
superioară ajungând la 1500m. O atenție deosebită se acordă protejării florei și faunei, care
constituie adevărate monumente ale naturii.

În ceea ce privește fauna, Ceahlăul adăpostește o fauna diversă și bogată: 350 de specii de
păsări, 40 de specii de reptile, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de
insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul
brun (Ursus artos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Lupus Canis), vulpea
(Vulpes vulpes), râsul (Felix lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis
silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris), capra neagră (Rupicapra
rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea nea-
gră (Dryocopus martis), aușelul (Regulus regulus). În locurile umede de păduri trăiește o reptilă –
tritonul carpatic (Tritus montadoni), endemism pentru Carpații Orientali.

Cap3. Turismul în regiune

 Datorită zonei în care se află, stațiunea beneficiază de un climat subalpin cu aer ozonat, cu-
rat și tonic stimulant, elemente de cură naturală ideale pentru petrecerea unui concediu de odihnă și
relaxare departe de zgomotul și aglomerația din marile orașe.

Pe lângă odihna, stațiunea este recomandată și pentru cei care suferă de afecțiuni precum
nevroze astemice, stări de slăbiciune fizică sau intelectuală, anemii și altele, dar și pentru
practicarea sporturilor de iarnă în sezonul rece, precum schi, săniuș, etc., aici existând pârtii de schi
atât pentru începători, cât și pentru avansați, cum ar fi Pârtia Poiana Soarelui.

În timpul verii zona este de o frumusețe rară, iar turiștii au ocazia aici de a admira peisaje
pitorești și de a pleca în drumeții pe trasee montane bine marcate, recent reamenajate. Se pot face
drumeții până la Vârful Ocolașul Mare (1907 m) și Vârful Toaca (1904m), la Cascada Duruitoarea,
Cabana Fântânele, Cabana Dochia și la Mânăstirea de pe Muntele Ceahlău, construită în 1993 pe un
platou de stâncă, fiind singurul așezământ monahal din România situat la o asemenea altitudine.

Tot în apropierea stațiunii Durău este și Lacul Izvorul Muntelui, un lac de acumulare, aflat
pe cursul mijlociu al râului Bistrița. Pe malul stâng al lacului, în apropiere de baraj, este amenajat
un port turistic, cu vaporașe, șalupe, hidrobiciclete, căsuțe de lemn și un hotel plutitor. (Adrian Mi-
hai, Bicaz, lacul plin de plastic, 2 iulie 2005, cotidianul Jurnalul Național)

Atât în stațiunea Durău, cât și în împrejurimile acesteia se află numeroase obiective

turistice ce pot fi vizitate în orice sezon. Există numeroase puncte de atracție pentru turismul re-
ligios:

- Mânăstirea Durău, situată la poalele Ceahlăului, fiind construită pe ruinele unui

vechi schit, prima sa mențiune documentară fiind atestată la 1779. Aceasta este in-
clusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din 2015 și este alcătuită
din 6 obiective: Biserica Buna Vestire (datează din 1835), Casa Mitropolitului Veni-
amin Costachi (1832), Casa Monahului Varahil Moraru (sec al XIX-lea), Stăreția
(sec al XIX-lea), Clopotnița de zid (începutul secolului al XX-lea), Clopotnița de
lemn (perioada 1830-1835);

- Schitul Dochia;

- Schitul Sfântul Antonie – Stânile, aflat pe Muntele Ceahlău, în apropierea Schitului

Dochia;

- Schitul Hangu – actuală biserică Pogorârea Sfântului Duh, construită în secolul al

XVIII-lea;

- Schitul Pustnicul – Cerebuc, aflat în apropierea Schitului Dochia;

- Schițișorul Sfânta Ana, din satul Ceahlău, construit în 1830;

- Schitul Sfânta Teodora de la Sihla, ce aparține de Mânăstirea Durău;

- Biserica Ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Bistriciora;

- Biserica Veche Sfinții Voievozi, din Bistricioara;

- Biserica Ortodoxă de Rit Vechi Izvorul Tămăduirii din Ceahlău;

 - Biserica Ortodoxă Nașterea Maicii Domnului din Ceahlău.

În ceea ce privește turismul cultural, există câteva elemente ce atrag atenția:

- Ruinele Palatului Cnejilor (secolul al XVI-lea) cu biserica din anul 1639, refăcută în
1832, cu turn de apărare. Palatul a fost construit de familia Cantacuzino, fiind dese-
ori un loc de refugiu pentru boieri, de unde treceau în Transilvania. A fost totodată
loc de refugiu pentru revoluționarii din 1848. Ruinele Palatului se află în satul
Ceahlău, fiind într-o stare avansată de degradare.

- Muzeu Sătesc în Casă Țărănească de lemn, din anul 1784, în satul Ceahlău. Aceasta
cuprinde o secție de etnografie și una de științe naturale.

- Monumentul Eroilor din satul Bistricioara.

Cap4. Prezentarea detaliată a stațiunii

 Datorită liniștii și aerului curat de munte, Stațiunea Durău, reprezintă un loc de odihnă și
relaxare pentru turiști. Stațiunea mai este recomandată și pentru practicarea sporturilor de iarnă
pe pârtia amenajată dar și pentru tratament (nevroze astenice, stări de slăbiciune, anemie, refacere
după eforturi psihice sau intelectuale etc.)

Așezată la poalele pădurilor de brazi, înconjurată de superbe priveliști montane, Stațiunea Durău
dispune de multe posibilități de cazare, atât pentru sezonul de iarnă cât și pentru celelalte sezoane,
oferind turiștilor condiții pentru un concediu de vis. 

4.1 Baze de tratament

Singura bază de tratament din Stațiunea Durău se află în incinta Hotelului Bradul. Acesta
este amplasat în partea estică a stațiunii, într-o zonă împădurită, poziție ce îi conferă o priveliște de-
osebită asupra întregii zone. Hotelul dispune de 98 de camera duble și 4 apartamente, 2 lifturi,
restaurant, bar de zi, sală de conferințe, biliard și parcare.

În cadrul propriei baze de tratament sunt efectuate proceduri pentru tratarea afecțiunilor car-
diovasculare, afecțiuni ale aparatului locomotor și afecțiuni ale sistemului nervos.

Procedurile se fac cu ajutorul mofetelor, a băilor calde cu apă minerală, aerosoli și inhalații,
electroterapie, laser-terapie, băi-galvanice, masaj, kinetoterapie, magnetodiaflux, raze ultra scurte,
jacuzzi.

4.2 Infrastructura de transport

În Durău se poate ajunge pe calea ferată prin Piatra Neamț până în orașul Bicaz, de unde se pot
lua mijloace auto până în stațiune.

Pe cale rutieră se poate ajunge pe DN 15 care pleacă din Târgu Mureș și trece prin Reghin –
Toplița – Borsec – Bicaz – Piatra Neamț – Bacău. Pe drumul 7ational din apropierea localităților
Grințies sau Bicaz se intră pe drumul județean care duce spre comuna Ceahlău și spre stațiune.
 4.3 Infrastructura de cazare

Stațiunea Durău este una tipic românească, fiind așezată la poalele pădurilor de brazi, înconju-
rată de superbe priveliști montane. Acesta dispune de multe posibilități de cazare: pensiuni noi de 3
și 4 stele, cabane rustice din lemn, atât pentru sezonul de iarnă cât și pentru celelalte sezone, oferind
turiștilor condiții pentru un concediu de vis.

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți turiști au vizitat această stațiune, ea fiind cea mai frecventă
bază de plecare pentru trasee în Masivul Ceahlău.

Rețeaua unităților de cazare din Durău este formată din pensiuni și hoteluri:

- Complex Turistic Vânătorul – 3 stele – 32 camere, restaurant, terasă, parcare;

- Pensiunea Hanul lu Movilă – 2 stele – 11 camere, restaurant cu 60 locuri;

- Pensiunea Raluca – 3 stele - 4 camere;

- Pensiunea Antia – 3 stele – 13 camere, restaurant cu 40 locuri, spații verzi pentru

odihnă, parcare;

- Pensiunea Alpinul – 3 stele – 17 camere, restaurant 36 locuri, spații verzi pentru

odihnă, parcare;

- Pensiunea Annabella – 2 stele – parcare;

- Pensiunea Paulo – 2 stele;

- Pensiunea Perla – 2 stele;

- Pensiunea Ileana – 3 stele – spații verzi, parcare;

- Pensiunea Margareta – 3 stele – agreement;

- Pensiunea Ioana – 3 stele – restaurant cu 40 locuri, spații verzi pentru odihnă,

parcare;

- Pensiunea Radu – 2 stele;

- Complex Turistic Arted – 3 stele – restaurant, spații verzi;

- Pensiunea Agnes – 2 stele – restaurant cu 40 locuri;

- Pensiunea Mara – 3 stele;

- Pensiunea Casa Bella – 2 stele – terasă, curte cu grătar;

- Pensiunea Albăstrica – 3 stele – restaurant cu 40 locuri, spații verzi pentru odi-

hnă, parcare;

- Pensiunea Maria – 3 stele;

- Pensiunea Lavinia – 3 stele;

 - Pensiunea Rapsodia – 3 stele – restaurant, terasă, parcare;

- Pensiunea Gabriela – 3 stele – restaurant, spații verzi;

- Hotel Bradul – 3 stele;

- Hotel Bistrița – stele;

- Hotel Brândușa – 2 stele;

- Hotel Cascada – 2 stele.

4.4 Fluxuri turistice

În ultimii 10 ani, în zona stațiunii Durău au ajuns peste 354 000 de turiști, conform datelor de la
Institutul Național de Statistică pentru localitatea Ceahlău.

Localitate Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Total
2020
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane

Ceahlău 19377 18649 16079 19473 24265 22756 41094 46969 45494 60125 39806 354087

Tabel1. Numărul turiștilor sosiți în Ceahlău în perioada 2010-2020

Sursa: Institutul Național de Statistică

 Cap5. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

Potențialul turistic natural datorat proximității Infrastructura de transport slab dezvoltată;

față de Parcul Național Ceahlău;
Numărul insuficient de baze de tratament;
Prezența climatului subalpin cu aer ozonat, curat și
tonic stimulant ca elemente de cură naturală ideale Lipsa diversificării tratamentelor;
pentru concedii de odihnă și relaxare;
Lipsa promovării stațiunii în ceea ce privește
Valoare peisagistică ridicată, datorată peisajelor turismul balnear;
pitorești;
Lipsa investițiilor în turism balnear;
Prezența unei baze de tratament unde se pot trata
afecțiunile cardiovasculare, afecțiuni ale aparatului
locomotor și afecțiuni ale sistemului nervos.

Existența numeroaselor puncte de atracție pentru

turismul religios;

Oportunități Amenințări

Promovarea stațiunii în domeniul turismului bal- Sezonalitatea turistică;

near;
Atragerea unor investitori pentru a crea noi
forme de turism în zonă precum agroturismul,
ecoturismul și turismul de aventură;
Potențialul turistic al zonelor învecinate;
Distanța mare față de marile bazine turistice
emitente, în special București;

Atragerea unor fonduri europene pentru a îm- Distanța mare față de aeroporturile in-
bunăți infrastructura de transport existentă și ternaționale;
pentru a crea noi rute de transport către stațiune. Lipsa promovării turistice la nivel internațional.
 Cap6. Concluzii

Turismul balnear reprezintă o formă de turism care are ăn vedere deplasarea unor persoane,
de diferite vârste și profesii, în localități cu factori naturali de cură, pentru îngrijirea sănătății, odi-
hnă, cură cu substanțe balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru pro-
filaxie, înfrumusețare sau pur și simplu pentru turism.

Durău este o stațiune climaterică montană, permanentă, de odihnă din județul Neamț.
Aceasta este situată la o altitudine de 780-800 metri, la poalele Munților Ceahlău, într-o poiană în-
sorită pe versantul nord-vestic.

Stațiunea este recomandată pentru odhină și tratarea afecțiunilor cardiovasculare, ale aparat-
ului locomotor sau ale sistemlui nerovs, însă este vizitată și de turiștii ce practică turism montan, fi-
ind un punct de plecare pe traseele din Munții Ceahlău.

Există o singura bază de tratament, în incinta Hotelului Bradul, unde se pot trata diferite
afecțiuni.

Stațiunea depinde de infrastructura de transport rutier pentru a primi turiști.

Există numeroase posibilități de cazare ce constau din pensiuni de 3 și 4 stele, cabane,

hoteluri.

În ultimii 10 ani, în zona stațiunii au ajuns aproximativ 354 000 de turiști.

Bibliografie
Buidan Ana-Maria, Organizarea și Amenajarea Turistică a Spațiului Geografic din Stațiunea
Durău, Județul Neamț, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București, Fac-
ultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism.

Stațiunea Durău, Județul Neamț

Lista Monumentelor Istorice 2015, Județul Neamț - http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-

NT.pdf

http://www.romaniadevis.ro/dacia/destinatii-turistice/item/ce-poti-face-in-durau

https://qdoc.tips/durau-pdf-free.html

https://romania.directbooking.ro/cazare-hotel-bradul-durau-oferta-rezervare-sejur-33847.aspx

https://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/24/statiunea-durau-judetul-neamt/