UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Facultatea de Management,Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare

Rurala

Specializarea:Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Referat la Legislatie in Alimentatie Publica si Agroturism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII

DE TURISM

Studenta:
Croitoru Cristina Maria
Anul : III I.D.

2016
 Cuprins

1.Factorii de influientare a turismului

2.Forme de turism
3.Structuri de primire turistice
4.Tipuri de structuri de primire cu functii de cazare
 Cadrul general
Turismul reprezinta ,in primul rand,ansamblul de activitati prin care omul
isi petrece timpul liber calatorind pentru asi imbogati cunostintele generale,
pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea
rand reprezinta industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si
serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si
in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice in special, si a mediului
inconjurator, in general”.

Trebuie subliniat ca an de an turismul se situeaza intotdeauna inaintea

cresterii economice mondiale, iar criza economica afecteaza turismul,
surprinzator de putin.

Factorii de influientare a turismului

Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori:

 factori naturali
 factori economici, demografici, politici, psihologici

Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului, formele de

relief, reţeaua hidrograhică, clima, flora, fauna diferenţiază turismul în: turism
montan, turism de litoral, de schi, de vânătoare etc. Unii factori influenţează
turismul pe perioade lungi de timp. Aceşti factori sunt:creşterea populaţiei
globului, creşterea veniturilor populaţiei, creşterea timpului liber, moderni-zarea
mijloacelor de transport şi comunicaţii.

Amploarea fenomenului turistic este ilustrat şi de faptul că, anual, peste

1,5 miliarde persoane, reprezentând aproape o treime din populaţia globului,
efectuează călătorii în scopuri turistice, ..
 Forme de turism

Turismul pe litoral

Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o

sezonalitate puternica, turismul de litoral este considerat cea mai importanta
forma de turism din Romania. Litoralul ofera, pe langa resursele naturale( plaja,
apele marii) si resurse balneare. Pe litoralul romanesc al Marii Negre sunt
amenajate 12 statiuni turistice , reprezentand 43,3 % din spatiile de cazare.

Turismul montan

Acest tip de turism are traditie in Romania. Primele cabane au fost

construite la sfarsitul secolului XIX in Muntii Fagarasi (Bucegi,
Cindrel). Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajata o baza
materiala deosebita, unitati de cazare , unitati de alimentatie, baze de agrement,
partii de schi, mijloace de transport prin cablu (telecabine, telescaune,
teleschiuri).

Principalele obiective turistice din Carpatii Orientali sunt: Poiana Brasov,

Lacul Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (in crater vulcanic), Durau,
Izvorul Muresului; din Carpatii Meridionali sunt mai importante statiunile din
Masivul Bucegi (Sinaia, Busteni, Paraul Rece, Predeal), iar in Carpatii
Occidentali: Semenic, in Muntii Banat, Scarisoara.

Turismul balnear

Primii care au valorificat proprietatile terapeutice ale apelor minerale

Geoagiu-Bai si Herculane au fost dacii si romanii. In prezent, exista peste 160
statiuni si localitati cu factorii naturali care au proprietati curative.

Potentialul terapeutic este dat de proprietatile apelor minerale si

carbogazoase, ale apelor minerale termale, ale lacurilor cu ape sarate, ale
namolurilor sapropelice, ale salinelor. Principalele statiuni balneare sunt situate
in Muntii Carpati. In Carpatii Orientali, statiunile importante datorita
proprietarilor terapeutice si dotarilor materiale sunt: Sangeorz - Bai, Vatra
Dornei, Borsec, Slanic Moldova si Baile Tusnad. In Carpatii
Meridionali intalnim statiunile: Moneasa, Calimanesti, Olanesti, Geoagiu - Bai.
Pe langa aceste statiuni traditionale, care imbina turismul montan cu cel curativ,
trebuie adaugate si urmatoarele statiunile balneare: Baile Felix (ape geotermale),
Govora (ape minerale), Lacul Sarat, Lacul Amara (cu ape sarate si namoluri
sapropelice).
 Turismul rural

Popularitatea turismului rural a crescut in ultimii ani. De la initiative cu

caracter individual s-a ajuns la o adevarata alternativa de petrecere a timpului
liber. Motivul dezvoltarii turismului in mediul rural este constientizarea, de
catre micii agricultori, a necesitatii diversificarii activitatii atat in cadrul fermei
agricole, cat si in afara acesteia, prin angrenarea in silvicultura, turism sau
apeland la anumite activitati pe timp determinat, in interiorul economiei locale.
Conform opiniei specialistilor „prosperitatea nu este de partea agricultorului pur,
ci a agricultorului muncitor, artizan, forestier, in finalitatea pluralitatii de
venituri, in conditiile unor combinatii de activitati complexe.

Turismul cultural

Romania are un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare

valoare si atractivitate turistica.Exista peste 680 valori de patrimoniu cultural de
interes national si international, intre care se remarca: biserici si ansambluri
manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, ansambluri
arhitecturale urbane, centre istorice si situri arheologice, din care o parte s-au
constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile
fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara).

Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare

originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din provinciile
istorice romanesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea
lemnului; portul popular; arta decorarii; manifestari etnoculturale si religioase
traditionale; targuri si expozitii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane
expozitionale.

Ecoturismul
Romania detine in prezent 12 parcuri nationale, 14 parcuri. In afara parcurilor
nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista circa 800 de rezervatii stiintifice,
monumente ale naturii si rezervatii naturale.

Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”. Din reteaua nationala de arii naturale protejate
Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata, cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu
statut international: Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta
internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural. In anul 2000, datorita starii
favorabile de conservare in care se afla sistemele ecologice si speciile din Delta Dunarii,
Consiliului Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii.
 Turismul religios

Turismul religios consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile de cult,

considerate sfinte de diferite religii. In aceeasi masura, marile sarbatori de cult,
hramurile manastirilor si bisericilor atrag, in perioada sarbatorilor religioase
traditionale, un numar considerabil de pelerini.

Potentialul turistic pentru aceasta forma de turism in Romania este

reprezentat de:

• monumentele de cult care adapostesc ramasite pamantesti ale unor sfinti

(mormantul Sfintei Paraschiva la Iasi) sau martiri ( osemintele primilor patru
martiri crestini romani de la manastirea Cocos din nordul Dobrogei);

• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Muntii Orastiei;

• bunuri cultural – religioase, cum ar fi manastirile din Bucovina cu

biserici ai caror pereti sunt pictati la exterior, manastirile din Oltenia sau
Moldova, bisericile fortificate din Transilvania, catedralele catolice ( Sumuleu,
Ditrau, Cluj Napoca, Brasov);

• destinatiile religioase unde au loc manifestari religioase, cum ar fi:

sarbatorile legate de Craciun si sfarsitul anului in zona Maramures, cu dansurile
populare, Bucovina.

Clasificarea structurilor de primire turistie din

Romania
Clasificarea structurilor de primire turistice se poate face dupa mai multe
criterii, si anume din punct de vedere: al tipologiei, al categoriei de incadrare, al
destinatiei, al amplasarii, al fluctuatiei turistice, al dimensiunii, al arhitecturii,
etc.

Cele mai frecvente criterii care stau la baza clasificarii unitatilor de

primire turistice sunt de ordin tipologic si de incadrare pe categorii de confort.

In Romania, clasificarea structurilor de primire turistice se realizeaza de

catre Ministerul Turismului, prin Directia Generala de Autorizare si Control.
Astfel, in conformitate cu OMT nr.636/2008 toate structurile de primire turistica
din Romania, indiferent de proprietate si de exploatare, sunt obligate sa respecte
criteriile minime de clasificare prevazute in acest ordin.
 Tipuri de structuri de primire cu functii de
cazare din Romania
In OMT nr.636/2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice
se stabilesc si definesc urmatoarele tipuri de unitati de cazare:

Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri, care pune

la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator,
asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de
alimentatie in incinta.

Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incat sa

asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servicrea mesei in incinta
acestora, sunt considerate hoteluri-apartamente.

Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor in

imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotat si amenajat atat pentru
satisfacerea nevoilor de cazare si de masa a turistilor, precum si pentru parcarea
in siguranta a mijloacelor de transport.

Hostelul este structura de primire turistica cu o capacitate maxima de 5

camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau mai multe niveluri, in cladiri
amenajate, de regula, in cladiri cu alta destinatie initiala decat cea de cazare
turistica.

Vila este o structura de primire turistica de capacitate relativ redusa,

functionand in cladiri independente, cu arhitectura specifica, situata in statiuni
balneoclimaterice sau in alte zone si localitati de interes turistic, care asigura
cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice.

Bungaloul este structura de primire turistica de capacitate redusa,

realizata, de regula, din lemn sau alte materiale similare. In zonele cu umiditate
ridicata (munte, mare) acesta poate fi construit si din zidarie. Bungalourile sunt
amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati
independente in cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii
complementarea pe langa alte structuri de primire turistic. Acestea asigura
cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza.
Functioneaza, de regula, cu activitate sezoniera.

Cabanele turistice sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realitate

din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regula dintr-o camera si un
mic antreu sau terasa, uneori dotate si cu grup saniar propriu.
 Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri de regula vile sau
bungalouri, amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor
servicii de cazare, alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare (
agrement, activitati sportive, servicii culturale etc.).

Campingul este structura de primire turistica destinata sa asigure

cazarea turistilor in corturi sau rulote, astfel amenajat incat sa permita acestora
sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de
celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

Spatiile de campare, organizate in gospodariile populatiei, sunt structuri

de primire turistica, constand din una sau mai multe (nu mai multe de 10)
parcele de campare, amplasate pe teren bine delimitat, in incinta curtii sau
gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban.

Popasul turistic reprezinta structura de primire turistica de capacitate

redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate in perimetrul bine
delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de
parcare auto.

Cabana turistica este structura de primire turistica de capacitate relativ

redusa, functionand in cladiri independente, cu arhitectura specifica, care asigura
cazare, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati in drumetie
sau la odihna, in zona montana, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor
balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Pensiunea turistica este structura de primire turistica cu o capacitate de

cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum de 30 de locuri in mediul
rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele
cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate,
cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunea agroturistica este pensiunea turistica care poate asigura o

parte din alimentatia turistilor, cu produse din propria productie. Amplasarea
pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte
elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Apartamentul sau camera de inchiriat in locuinte familiale sau in

cladiri cu alta destinatie, este structura de primire turistica, constand dintr-un
numar limitat de spatii, care ofera servicii de cazare si posibilitatea prepararii
hranei in bucataria folosita exclusiv de turisti sau in comun cu locatorul. Se pot
organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei, destinate exclusiv
turistilor.
 Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, utilizate
pentru cazare turistilor pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in
porturi, se clasifica pe stele (de la 1 la 5), in functie de calitatea dotarilor si a
serviciilor pe care le ofera.