MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

COLEGIUL ECONOMIC ‘’VIILOR’’

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA-NIVEL4
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN TURISM

TEMA: MODALITATI DE COMERCIALIZARE SI

PROMOVARE A SERVICIILOR TURISTICE IN ZONA
OLTENIEI DE SUD

PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

SANDRU ANGELA TRUTA NICOLETA-LAURA
CLASA: XII C

SESIUNEA IUNIE 2015 BUCURESTI

 Argument

Un adevărat univers turistic, Oltenia de Sud este pământul “răsfăţat de zei’’ , trăgându-şi
numele de la legendarul Alutus, care, aşa cum spunea Geo Bogza este “... un cântec niciodată
întrerupt, un cântec imens al cărui ecou creşte, se amplifică şi se varsă peste maluri”.

Oltenia de Sud, străvechi pământ românesc, este un ţinut minunat, strâns lipit de creasta
Carpaţilor şi de unduirea apelor Dunării, cu rădăcini adânci în istoria multimilenară a
continuităţii poporului român. Aici tradiţiile, artele populare, folclorul, istoria în ansamblul său,
măiestria oamenilor, se îmbină armonios cu frumuseţile peisajului natural, oferind imagini de
vis pentru oricine doreşte să-şi odihnească privirile şi gândurile, mintea şi sufletul.

Oltenia de Sud, ca treaptă altitudinală bine delimitată, se structurează într-o zonă de platouri şi
o zonă din Câmpia Română. Valorile turistice ale Piemontului Getic Oltean sunt reprezentate
îndeosebi prin vestigii ale trecutului, monumente istorice, muzee, opere de artă, monumente de
arhitectură, unităţi economice, etc, şi mai puţin elemente ale cadrului natural, dar nici acestea
nu lipsesc cu desăvârşire.

În localităţile de origine ale unor personalităţi marcante din viaţa istorică şi culturală a
poporului român sunt organizate muzee şi case memoriale : Muzeul Tudor Vladimirescu din
Vladimiri, judeţul Gorj; Muzeul Memorial Nicoale Bălcescu în localitatea cu acelaşi nume din
judeţul Vâlcea; muzeul Alexandru Macedonski din satul Fometeşti, comuna Goieşti, judeţul Dolj,
etc. Toate aceste obiective turistice, la care se adaugă şi altele care oglindesc arhitectura
aşezărilor rurale, obiceiurile şi datinile populaţiei, specificul etnografic, etc, atrag în ultimul
timp un număr tot mai mare de vizitatori din diferite părţi ale lumii şi ale ţării.

Un mare centru de atracţie este municipiul Craiova, situat pe Jiu, la confluenţa Piemontului cu
Câmpia, datorită importantelor obiective turistice pe care le prezintă: Muzeul Olteniei, Muzeul
de Artă, Casa Băniei, Palatul Administrativ, Parcul Romanescu , Grădina Botanică.

Merită a fi vizitate : schitul Clocociov la început mânăstire, ctitorie a lui Mihai Viteazul şi
Schitul Strehăret, muzeul judeţean, unde sunt prezentate materiale arheologice, monede, arme,
documente, vechi tipărituri.

In concluzie , recomand aceasta zona , datorita potentialului sau natural si antropic, precum si a
istoriei, traditiilor si datinilor stravechi din aceasta zona.
 TEMATICA

CAPITOLUL I. IMPORTANTA ACTIVITATII TURISTICE

1.1. Locul si rolul turismului in Romania

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica

1.3. Cadrul legislativ privind activitatea turistica

CAPITOLUL II. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI

ANTROPIC DIN ZONA OLTENIA DE SUD
2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

al zonei Olteniei de Sud

2.2. Evidentierea formelor de turism practicat in zona Olteniei de Sud

2.3. Baza tehnico-materiala specifica turismului

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

CAPITOLUL III. APLICATII PRACTICE

3.1. Programul turistic

3.2. Analiza de pret a produsului turistic

3.3.Chestionar

3.4. Promovarea si lansarea produsului turistic pe piata

ANEXE

BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I. IMPORTANTA
ACTIVITATII TURISTICE
1.1.Locul si rolul turismului – in Romania
Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului
liber, cât si ca activitatii prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii
turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie,
fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. De
aceea pentru a releva situatia actuala a turismului românesc, importanta acestei activitati în
cadrul societatii românesti contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, social-cultural
si ecologic, încercând sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in viata
economico-sociala a României.

Importanta economica a turismului

Caracterul de ramura de interferenta si sinteza al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si

stimulat în dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si în
acelasi timp, face ca turismul sa exercite la rândul sau, numeroase influente pozitive, atât pe plan
national cât si international.

Pentru a reliefa importanta economica a turismului românesc, ca ramura distincta a economiei

nationale, încadrata în sectorul tertiar, vom folosi criteriile precizate de literatura de specialitate:

- ponderea populatiei ocupate în unitatile si institutiile cu profil turistic în totalul populatiei

ocupate a tarii;
- contributia turismului la crearea produsului intern brut;
- investitiile în turism;

Importanta socio-culturala a turismului

Turismul, în calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferite sfere ale economiei si,
în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce se exercita atât asupra turistilor cât si
asupra populatiei zonelor vizitate.

Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai cresterea numarului locurilor de

munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei în practicarea turismului, ca
activitate alternativa, ci determina si cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire
profesionala a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice.

Nivelul de pregatire a lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii
muncii, permitând obtinerea unor performante superioare, si în acelasi timp, acesta se reflecta în
mod nemijlocit în calitatea serviciilor oferite turistilor.

Dupa cum se stie calitatea serviciilor turistice în România nu se ridica la nivelul asteptarilor
consumatorilor, decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducându-si si el contributia la
situatia actuala a turismului românesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii turistice la nivel
national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului implicat în
domeniul turistic. Din pacate si în aceaste directive turismul românesc întâlneste obstacole,
determinate de inertie, lipsa fondurilor, mentalitati.

Importanta turismului în protejarea mediului

Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care se manifesta pe

multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta cu probleme pe care pâna nu
de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor, poluarea, distrugerea stratului de ozon si
multe altele care sunt strâns legate de însasi continuarea vietii pe pamânt.

Daca, înca de la aparitia sa pe pamânt omul a fost preocupat de supunerea naturii si modificarea
acesteia pentru a–i servi interesele, acum, în mileniul trei, el a început sa înteleaga faptul ca
existenta sa pe aceasta planeta depinde de modul în care o va proteja, iar mostenirea pe care o
lasa generatiilor viitoare depinde de felul în care pretuieste si apara potentialul existent.

Mediul, definit ca „totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol, padure, orice alta vegetatie
terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale naturii) si ai celor creati prin activitati umane
(asezari omenesti) în strânsa interactiune, influentând echilibrul ecologic si determinând
conditiile de viata pentru om, de dezvoltare a societatii“ (Legea nr.9 din 1973 – Legea Mediului)
determina existenta si evolutia omului si a societatii în ansamblul sau, protectia mediului fiind o
problema a tuturor.

Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta în 1995 Ministerul Apelor Padurilor
si Protectiei Mediului a elaborat „Strategia protectiei mediului în România“ care defineste liniile
directoare în ceea ce privestepricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce
determina o dezvoltare durabila a tarii noastre, atât din punct de vedere economic cât si social, in
conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii României la Uniunea Europeana.

Fiind o industrie al carei specific este strâns legat de mediu, prin dependenta de potentialul
natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati, turismul trebuie sa actioneze în directia
dezvoltarii durabile pentru asigurarea calitatii resurselor si a supravietuirii lor.

Industria turistica a adoptat conceptul de dezvoltare durabila, aparând astfel notiunea de turism
durabil. În publicatia O.M.T. “Turismul în anul 2010” se specifica urmatoarele: turismul durabil
dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, în acelasi timp, a
protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor
economice, sociale, estetice etc. ale “actorilor” din turism, mentionându-se integritatea culturala,
ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.

Având în vedere, faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este atribuit, destinderii,
recreerii, odihnei active într-un mediu înconjurator având trasaturi superioare atât în privinta
cadrului natural, cât si a celui antropic, se impune mentinerea acestor calitati, ca premise
fundamentale ale desfasurarii activitatii turistice.

Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, aerul, apele minerale, monumentele naturii sau cele de
arhitectura si arta sunt tot atatea resurse turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si
recreere, de tratament balnear, de litoral sau cultural.

Cu cât resursele sunt mai diverse si mai „nealterate“, cu atât atractivitatea lor turistica este mai
mare, iar activitatile generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunzând unor diverse
motivatii turistice.

1.2.Factorii care influenţează activitatea turistică

Turismul ca fenomem social se desfasoara in functie de actiunea mai multor factori, specifici
unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu actioneaza izolat, ci simultan in stransa
interdependenta. Principalii factori care determina dezvoltarea turismului sunt: calitatea
mediului inconjurator, factorii demografici, economici, politici, sociali, psihologici etc. Rolul
unuia dintr acesti factori poate deveni primordialntr-o anumita perioada pentru un anumit
teritoriu. In timp putem asista la o schimbare a importantei rolului lor pentru acelasiv teritoriu in
functie de alte criterii. In cele mai multe cazuri acesti factori actioneaza n stransa
interdependenta ascociindu-se in atragerea turistilor potentiali.

A. CALITATEA MEDIULUI INCONJURATOR

Mediul inconjurator ofera resursele de baza, cu cea mai mare importanta pentru turism. Factorii
de mediu pot sa fie favorabili sau restrictivi pentru dezvoltarea activitatilor turistice. Mediile
inconjuratoare echilibrate, bine pastrate, impulsioneaza activitatea turistica. Mediul natural
constituie principala materie prima utilizata in industria turismului. Relieful, calitatea aerului si
apelor, a vegetatiei, peisajele frumoase si echilibrate reprezinta factorii de mediu ce determina
practicarea tipurilor de turism: de odihna, de tratament, de recreere, de vanatoare si pescuit.
Degradarea reliefului si a solurilor prin exploatari miniere, prin poluarea aerului si a apei, prin
distrugerea invelisului vegetal duc la eliminarea regionala sau locala a turismului. Intre turismul
si mediul inconjurator exista relatii de interdependenta:

a) Prin turism se valorifica si se conserva medii inconjuratoare putin favorabile altor actvitati
antropice . Ex.: stancarii, chei, pesteri, mlastini de turba.
b) Turismul duce la deteriorarea propriei sale substante de existenta prin: poluarea solului a
aerului si a apei, prin circulatia turistica mecanizata, poluarea padurilor, distrugerea
elementelor rare, suprasolicitarea unor locuri. Adeseori turismul este considerat ’’barometru
al calitatii mediului’’.

Turismul este prin natura sa o activitate atrasa de ,mediile inconjuratoare naturale si sociale, dar
mai ales de cele ce au calitatea de a fi unice si fragile. Discutand relatia dintre acestea se observa
ca in cele mai multe cazuri, se calculeaza prea mult beneficiile economice ale turismului si nu se
cuantifica consecintele sale asupra mediului si societatii. Intre mediul inconjurator, ca factor si
turism, ca activitate, exista influente pozitive si negative. Se arata adesea impactul turismului
asupra mediului, in special latura negativa, generata de o activitate intensa si gresit dirijata. Dar
trebuie sa vedem in ce fel, starea mediului inconjurator, la un moment dat, se reflecta in
activitatea turistica. Acest fenomen se resimte mai ales in dezvoltarea locala si regionala a
turismului.

Mediul inconjurator, prin calitatea lui, poate trece pe primul loc intre factorii actuali determinanti
ai fenomenului turistic.

B. FACTORII DEMOGRAFICI

Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de odihna si recreere. Deci, pretutindeni si in
toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii turismului.

Cresterea numarului de locuitori ai planetei, a determinat sporirea treptata a numarului de turisti;

astfel turismul s-a generalizat treptat ca fenomen social. De la 1,8 mld. loc. in 1920 numarul
locuitorilor globului a depasit 6 mld. la sfarsitul anului 2000. Dupa al doilea razboi mondial, ca
urmare a industrializarii si urbanizarii a crescut nivelul de trai al populatiei si s-a produs explozia
demografica. Aceasta a fost mai accentuata in tarile in curs de dezvoltare.

Cresterea numerica a populatie, in special al populatiei urbane, a dus la cresterea numarului de

turisti. In 1950 ponderea populatiei urbane pe glob era de 29%, ajungand in 2000 la 50%. In
tarile in curs de dezvotare, proportia populatiei urbane a crescut de la 17 la 39%, iar in tarile
dezvoltate de la 54 la peste 76%. Ariile cele mai urbanizate, in 2000, sunt Europa (75%),
America de Nord (75%) si America de Sud (73%). Aceasta arata ca procesul de urbanizare este
in plina dezvoltare in toate tarile de pe glob, ceea ce contribuie la cresterea rezervei de turisti. In
functie de marimea asezarilor urbane creste si numarul turistilor care se deplaseaza pe distante
mici. In anul 2000, numarul oraselor milionare a trecut de 300, ele fiind emitatori importanti de
turisti.

Structura populatiei pe grupe de varsta influenteaza volumul fluxurilor turistice, alegerea locului
de destinatie, a perioadei deplasarii, a mijloacelor de transport utilizate si a tipului de turism.
Statisticile arata ca in ultimii ani a crescut ponderea grupei de varsta cuprinsa intre 15 si 24 de
ani. De asemenea, dupa al doilea razboi mondial, creste substantial participarea grupei de varsta
de peste 65 de ani. Aceasta se explica prin cresterea sperantei medii de viata in toate tarile
emitatoare de turisti, existenta timpului liber, cresterea veniturilor, inunatatirea conditiilor de
sanatate, in final cresterea nivelului de trai.

Structura pe grupe de varsta influenteaza balanta tipului de ocupare a bazelor turistice. Grupa
varstnica asigura ocuparea bazelor de tratament si cura balneara in perioadele extrasezonale, si
cand si preturile sunt mai mici. Adultii si tineretul participa la activitatile turistice in timpul
concediilor de odihna si in perioada vacantelor, cand sunt solicitate bazele de cazare din
regiunile litorale si montane. Tinand cont de gradul de mobilitate al populatiei tinere si de dorinta
de cunoastere, este necesara crearea unor conditii optime de practicare a turismului, de vizitare
atat a obiectivelor naturale, cat si a celor culturale si istorice. In acelasi sens, trebuie adaptate
bazele de cazare oferite, apelandu-se la moteluri, hanuri, cabane, campinguri, tabere pentru
tineret. Turismul practicat de grupa varstnica este orentat catre activitatiile de recreere si ingrijire
a sanatatii si mai putin de vizitare.

Organizarea transportului se face diferentiat pe grupe de varsta. O atentie deosebita se acorda

transportului si serviciilor oferite grupei varstnice, dornica de mai mult confort. Tot mai multi
tursiti, in special din tarile dezvoltate, prefera transportul cu autoturisme sau microbuze.

Structura profesionala a turistilor constituie un factor semnificativ pentru tipurile de turism

practicate:

-se observa o participare mai mare a acelor cu studii superioare si cu studii medii, decat a celor
ce presteaza o munca fizica;
-dorinta spre calatorie este in raport cu veniturile obtinute pe familie;
-calatoria depinde de locul si rolul ocupat in ramurile de activitate, de durata concediilor si
repartitia acestora in timpul unui an calendaristic.

In circulatia turistica apar doua extreme: dorinta spre calatorie ajunge la nivel maxim la liberii
profesionisti si intelectuali (75-80%), si cote minime la populatia agricola (5-10%).
Structura profesionala a populatiei influenteaza adaptarea fizionomiei unei asezari turistice la
cerintele ei specifice, si invers, anumite tipuri de dotari atrag anumite grupe profesionale si
sociale de turisti.

C.FACTORII ECONOMICI

Transformarea necesitatii de practicare a turismului in realitate depinde de resursele financiare

ale populatiei, in conditiile existentei timpului liber. Astfel, factorul economic se impune in
geneza turismului prin veniturile reale si cresterea duratei concediilor platite.
Partea din veniturile personale ramasa la dispozitia fiecarui membru societatii dupa achitarea
cheltuielilor curente poate fi luata in seama pentru practicarea turismului. Disponibilitatile
financiare pentru turism apar doar dupa ce veniturile membrilor societatii depasesc pragul critic.
Acestea influnenteaza turismul pe masur puterii lor de cumparare.

Perioada postbelica se remarca prin cresterea veniturilor populatiei tarilor dezvoltate, in

modificarea structurii consumatorilor si cheltuielilor. Se constata o crestere a cheltuielilor pentru
activitati culturale , ingrijirea sanatatii si turism.
Participarea persoanelor la activitatea se diferentiaza dupa venitul pe locuitor din fiecare tara si
dupa categoria sociala din care fac parte. Astfel in Italia, intelectualii si functionarii participa cu
peste 50% la circulatia turistica, muncitorii cu 20%; in SUA, persoanele cu veniturile sub 3000
USD/luna practica turismul in proportie de 20%, persoanel cu venituri peste 5000 USD/luna,
practica turismul in proportie de 52%.

Tipul s formele de turism depind de marimea venitului. Persoanele cu venituri mari practica
turismul de lunga durata si la distante mari, cu mijloace de transport rapide si confortabile.
Persoanele cu venituri mici participa la un turism de scurta durata, la disstanta scurta, si pe cat
posibil la utilizarea unor baze de cazare si servicii ieftine, eventual in extrasezon.
Dupa estimarile ONU si UIOOT, veniturl mediu pe locuitor la nivel mondial a atins in anul
2000, 1700 USD, dublu fata de 1975 (825 USD). Cele mai mari venituri medii pe locuitori sunt
in America de Nord si Europa Vestica (5000-6000 USD), Australia si Noua Zeelanda (4300
USD), urmate la mare distanta de tarile din America de Sud (695 USD), Asia (575 USD), Africa
(277 USD).
Venitul National influenteaza fenomenul turistic, prin furnizarea mijloacelor necesare populatiei
pentru pentru practicarea lui, prin stimularea investitiilor, prin dezvoltarea unei baze tehnico-
materiale proprii.

D.FACTORII SOCIO-CULTURALI

Acestia au o importanta decisiva in dezvoltarea turismului. Din factorii sociali decurge raportul
dintre timpul productiv si neproductiv al omului. Cresterea timpului neproductiv ofera sanse
practicarii turismului. Timpul neproductiv poate fi constrans si util.

Timpul neproductiv constrans se consuma cu activitati cotidiene: circulatie, activitati casnice,

cumparaturi.
Timpul neproductiv util se consuma pentru: pregatire profesionala; ridicarea nivelului de cultura
generala; activitati sportive; activitati destinate manifestarilor sociale.

Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerintelor si conditiilor unei perioade istorice.
Repartitia timpului liber in cursul unui an este importanta pentru delimitarea tipurilor de turism si
a modului de amenajare al teritoriului.

Un rol important in dezvoltarea turismului revine concediilor platite. Acestea se acorda in

majoritatea tarilor in mod diferentiat. Existenta concediilor platite a contribuit la transformarea
turismului intr-un fenomen de masa si la intensificarea turismului international.

In functie de durata timpului liber utilizat pentru turism, apar trei categorii principale:

 Turismul ocazional, din timpul saptamanii, dupa orele de munca. Se practica la distanta mica
in incinta oraselor sau in imediata apropiere.
 Turismul de recreere se practica la sfarsitul saptamanii, cu durata de pana la 2 1/2 zile. In
functie de mijloacele de transport folosite, se desfasoara la distante diferite de locul de
resedinta. Perfectionarea mijloacelor de transport si a rutelor atrag tot mai multi turisti, cu
posibilitati financiare la distante mai mari.
 Turismul de recreere si ingrijirea sanatatii se desfasoara in perioada concediilor si a
vacantelor anuale, cu o durata mai mare si la orice distanta. In aceasta categorye se practica
turismul intern si international.

Analiza evolutiei timpului in tarile dezvoltate arata schimbari in urmatoarele directii:

- micsorarea timpului productiv (4-5 zile de munca pe saptamana; ziua de munca de 6-8 ore)
- cresterea timpului liber la sfarsit de saptamana (2 1/2-3 zile);
- cresterea duratei concediilor anuale (de la 2 la 4 saptamani; se prevede sa creasca la 10
saptamani in viitor)
- fractionarea concediilor anuale (2-4 pe an) este motivate de faptul ca un singur concediu pe
an determina o perioada indelungata de uzura a fortei de munca, dar si de necesitatea
corelarii cu vacantele elevilor si studentilor;
- largirea posibilitatilor de optiune in alegerea perioadei de efectuare a concediilor.

Cunoasterea acestor aspect reprezinta o conditie determinata pentru dezvoltarea turismului.

Cresterea timpului liber va duce la conservarea sanatatii populatiei, la sporirea gradului de
cultura si de educatie.

E.FACTORII POLITICI

Acestia trebuie judecati prin prisma ideologiilor si practicilor politice, dar si prin situatii
conjucturale favorabile sau nefavorabile.

Politica economica a statelor influenteaza turismul in mod direct prin: liberalizarea circulatiei
persoanelor si simplificarea formalitatilor de trecere a frontierelor de stat, prin formalitatile de
eliberare a vizelor turistice, prin facilitati de circulatie pe diferite tipuri de transporturi, prin
liberalizarea platilor, prin facilitate bancare si vamale.

Situatiile de instabilitate politica, recesiunile economice, crizele determina restrangerea ariei

activitatilor turistice si intensitatea fenomenului turistic. Turismul contribuie la colaborarea si la
dezvoltarea economica a statelor.
Stabilirea politica este foarte importanta, ca si masurile de securitate. Cel mai cautat circuit
turistic al europenilor si japonezilor in SUA a fost afectat prin fraggmentarea lui dupa 11
septembrie 2001.

F.FACTORII PSIHOLOGICI

Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului in natura si in societate. Pe

masura dezvoltrarii societatii, omul isi manifesta tot mai mult dorintele de utilizare a timpului
liber. Dorinta de a pleca om alte locuri decat cele cunoscute zi de zi, curiozitatea de a vedea alte
peisaje, nevoia de deconectare si de eliberare de mediul in care munceste, stau la baza miscarii
turistice.

Exista si alte cauze care determina miscarea turistica: ‘’prestigiul social’’, moda de a vizita
anumite locuri, imitarea altor personae cu anumite posibilitati material, considerente religioase,
manifestari sportive. Exista si factori inhibatori ai miscarii turistice: starea sanatatii, relatiile
tensionate din familie, sedentarismul, varsta inaintata, starea vremii si nu in ultimul rand,
costurile.
Motivatiile pentru turism sunt diferite:

- motivatii sociale, dorinta de evadare din peisajul obisnuit, de cunoastere a altor oameni si
grupuri sociale, nevoia de a se convinge singur de ceea ce aude sau citeste, nevoia de a imita
pe altii, aspiratia la cultura
- motivatii familiale: nevoia membrilor familiei de a fi impreuna in alte peisaje decat cele
cotidiene, nevoia de a prticipa la educarea copiilor, relaxarea de rigorile vietii familiale
zilnice care devine uneori constrictiva
- motivatii personale: nevoia de a iesi din automatismul cotidian, de a practica alte activitati,
rectereative, de restabilire a echilibrului nervos. Exista, de asemenea, nevoia de a scapa de
presiuni, de cunoastere si aspiratie spre realizarea personala.

Factorii psihologici sunt influentati de nivelul veniturilor, de cresterea preturilor, dar si de

calitatea serviciilor turistice.

Asa cum am mentionat, factorii care conditioneaza activitatile turistice se combina diferit in timp
si spatiu, astfel incat unul dintre ei devine determinant pentru o anumita perioada. Pentru acelasi
spatiu, se manifesta rolul determinant al unui factor in functie de dezvoltarea celorlalti. Factorul
politic devine dominant doar in situatii de crize, conflicte politice.

1.3 Cadrul legislativ privind activitatea turistica

Turismul este un domeniu prioritar pentru economia fiecarei tari, este un domeniu aflat in
continua dezvoltare si expansiune reprezentand un factor de crestere economica.

Turismul romanesc ca orice alt domeniu economic este reglementat prin norme juridice si
legislative care stabilesc obiectivele si cadrul legislatic de desfasurare al activitatii de turism in
Romania.

Cadrul legislative in Romania

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu

personalitate juridica, aflata in subordinea Guvernului, care realizeaza politica Guvernului in
domeniul turismului si care se infiinteaza prin reorganizarea Ministerului pentru Intreprinderi
Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, prin preluarea activitatii in domeniul
turismului de la acesta, care se desfiinteaza.

Actul legislativ care reglementeaza organizarea si functionarea Ministerului Turismului este

Hotararea de Guvern nr. 1719/2008 intrata in vigoare la data de 06.01.2009.
Aceasta Hotarare de Guvern specifica faptul ca Ministerul Turismului are urmatoarele functii:

a) De autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea aplicarii si controlul respectarii

reglementarilor in domeniile dezvoltarii sectorului turismului, precum si al functionarii
institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sau in coordonarea
sa;
b) De strategie prin care se asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor
Guvernului in domeniul turismului;
c) De sinteza in domeniul turismului;
d) De coordonare la nivel national a activitatii de relatii international in domeniul turismului;
e) De reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in
vederea realizarii obiectivelor si programelor din domeniul turismului;
f) De administrare, prin care se asigura administrarea fondurilor publice in domeniul
turismului;
g) De reprezentare, prin care se asigura in numele statului roman, cu aprobarea Guvernului,
reprezentarea pe plan intern si international in domeniul turismului;
h) De promovare, implementare si urmarire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea
Europeana in domeniul turismului.

Articolul 4 al acestei Hotarari de Guvern reglementeaza atributiile Ministerului Turismului prin

care se numara elaborarea de reforme in domeniul turismului, propune Guvernului actele
legislative cu aplicare in domeniul turismului, reprezinta Guvernul Romaniei in relatia cu
Uniunea Europeana, indeplineste atributiile de organism intermediar in domeniul turismului,
fundamenteaza si propune in buget resursele financiare necesare functionarii sale, colaboreaza cu
celelalte ministere cu organismele autoritatii central si locale, cu alte institutii publice si cu
persoane fizice si juridice, aplica strategiile de dezvoltare a turismului, autorizeaza operatorii din
turism, respectiv licentiaza agentiile de turism, breveteaza personalul din turism,clasifica
structurile de primire turistica, efectueaza controlul asupra agentilor economici din turism.

Ordonanta numarul 58/1998 care reglementeaza organizarea si desfasurarea activitatii de turism

in Romania defineste patrimoniul turistic ca fiind construit din bunuri proprietate publica si
privata si este valorificat si protejat in conditiile legii. Atestarea acestuia se face de catre
Ministerul Turismului. Patrimoniul turistic se valorifica si se dezvolta numai pe baza si in cadrul
Programului anual de dezvoltare al turismului.

Ministerul Turismului avizeaza documentatiile de urbanism privind zonele si statiunile turistice,

precum si documentatiile tehnice privind constructiile din domeniul turismului.

Coordonarea dezvoltarii turismului si controlul activitatii de turism se realizeaza de catre

Ministerul Turismului, ca organ central de specialitate al administratiei publice.
Pe langa Ministerul Turismului functioneaza Consiliul Consultativ al Turismului, organism de
consultanta care coreleaza la nivel national Programul anual de dezvoltare al turismului cu
strategiile ramurilor economice implicate in activitatea turistica Consiliile locale, consiliile
judetene si respective, Consiliul General al Municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii in
domeniul turismului:

a) Inventarierea principalelor resurse turistice;

b) Administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
c) Elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual de
dezvoltare a produselor turistice;
d) Participarea la omologarea traseelor turistice si a partiilor de schi;
e) Contribuirea la cresterea calitatii produselor turistice;
f) Urmarirea activitatii turistice, in asa fel incat operatorii economici cu activitate in domeniul
turismului sa aiba acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere in valoare si
protective a acestora;
g) Organizarea de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica.

Articolul 29 al Ordonantei 58/1998 reglementeaza drepturile agentilor economici din turism:

a) Sa presteze si sa comercializeze servicii turistice,in conditiile legii;

b) Sa primeasca asistenta de specialitate si informatii generale privind strategia si programele de
dezvoltare a turismului din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa;
c) Sa fie inclusi, la cerere, in programele de pregatire profesionala, initiate de Ministerul
Turismului;
d) Sa participe la actiunile de promovare, nationale si internationale, si sa fie inclusi in
cataloage,ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice;
e) Sa beneficieze de facilitati acordate de stat si de alte organisme si alte organizatii, conform
prevederilor legate, in scopul stimularii activitatii de turism;
f) Sa obtina certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie in care presteaza servicii
turistice, corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva;
g) Sa obtina reclasificarea unitatilor proprii, ca urmare a inbunatatirilor aduse nivelului de
dotare si calitatii serviciilor.

Agentii economici din turism au urmatoarele obligatii:

a) Sa realizeze sevicii turistice la nivelul si in limitele prevederilor licentei de turism, prin care
au fost stabiliti ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, si sa constituie integral
garantia financiara prevazuta de dispozitie legale in vigoare;
b) Sa presteze servicii turistice la nivelul categoriei unitatii respective, potrivit certificatului de
clasificare;
c) Sa functioneze numai cu structuri de primire turistica clasificate;
d) Sa functioneze cu personal brevetat, in conformitate cu reglementarile si normele de
specialitate ale Ministerului Turismului;
e) Sa afiseze, intr-o forma vizibila si clara lista serviciilor si tarifelor practicate;
f) Sa informeze turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteaza;
g) Sa asigure protectia turistilor care utilizeaza structurile sale de primire turistice;
h) Sa protejeze turistul care beneficiaza de servicii tip excursii, pe perioada programului
turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;
i) Sa protejeze bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa asigure despagubirea
acestora in cazul aparitiei unor prejudicii, conform legii;
j) Sa realizeze, potrivit prezentei ordonantei, exploatarea patrimoniului turistic, asigurand
totodata protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator;
k) Sa transmita datele statistice, conform Sistemului informational pentru turism si
reglementarilor Comisiei Nationale pentru Statistica;
l) Sa realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in
scopul protejarii calitatii produsului turistic romanesc.

Proiectele de investitii in turism si sursele de finantare a documentatiilor tehnice si a lucrarilor de

executie a programelor si obiectivelor de investitii in turism ai caror beneficiar sunt autoritatile
administratiei publice locale se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Turismului.

Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre organele de control ale

Ministerului Turismului, ale institutiilor subordonate, ale Ministerului Finantelor Publice si de
organele de politie.

Guvernul Romaniei a emis ordonanta de urgenta nr.8 din 27 ianuarie 1998 privind constituirea
Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului. Din acest fond se finanteaza total
sau partial programele de dezvoltare si promovare a produselor turistice din Romania, acest fond
este constituit din urmatoarele surse:

-din contributia pentru turism de 3% platita de agentii economici detinatori de spatii de cazare

-agentiile de turism indiferent de forma de proprietate, calculate asupra veniturilor proprii

incasate sub forma de comision din activitatea turistica

Articolul 8 al acestei ordonante reglementeaza finantarea din fondul special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului care se face cu prioritate pentru:
-activitati de promovare, reprezentare si informare turistica in tara si in strainatate

-activitati de cercetare a pietei turistice interne si international

-acordarea de credite pe termen mediu, cu dobanda preferentiala egala cu rata inflatiei pentru
proiecte de investitii in turism

-programe si actiuni de instruire si formare profesionala.

 Capitolul II. POTENTIALUL
TURISTIC NATURAL SI
ANTROPIC AL ZONEI OLTENIEI
DE SUD
2.1.Caracterizarea potentialului natural si antropic

Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română,
este străbătut de paralela 43o53' latitudine nordică şi de meridianul 25o59' longitudine estică.

Potential natural

Insula Mocanu reprezinta cel mai aprpiat ostrov de orasul Giurgiu. Este traversat pe Podul
Prieteniei la capatul din amonte. Pe insula s-au format natural doua lacuri ce sunt alimentate de
Dunare in fiecare primavera, atat cu apa cat si cu peste. Se gasesc plante medicinale: vita de
vie,urzica, murul de miriste, izma, stanjenelul, nalba mare, papadia, salcie, plopul..

Rezervatia naturala Cama Dinu se afla in apropierea portului Giurgiu, si a fost declarata
rezervatie naturala in 2006. Rezervatia adapostete cea mai mare colonie mixta de starci lopotari
si cormorani mari din zona Giurgiu. Zona reprezinta un esantion tipic de lunca inindabila, in
care se gasesc plantatii de nuc american si gladita, perdele de vita salbatica si hamei, paduri de
stejar seculari cu ulm sio plop negru.

Potential antropic

Turnul Ceasornicului este inalt de 22 de metri. A fost construit de turci la sfarsitul secolului
XVIII, iar ca destinatie initiala a fost punct de observatie al fortificatiilor si foisor de foc. Este o
construcie unica in felul ei in felul ei in Romania, el figurand si pe stema orasului.

Podul Prieteniei, construit intre 1952-1954,dupa un proiect, cu asistenta sovietica si cu

contributia unor tari din fostul C.A.E.R. Se numara printe cele mai importante poduri feroviare si
rutiere din Europa.

Manastirea Comana construita in anul 1461 de domnitorul Vlad Tepes. Aceasta manastire este
prima de pe teritoriul judetului, este locuita de calugari, dispune de cateva locuri de cazare pentru
pelerini si poate fi inclusa in intinerarii turistice cultural-religioasa.

Alexandria este un municipiu din judetul Teleorman, Muntenia, Romania. Orasul este asezat in
sudul Campiei Romane pe partea dreapta a raului Vedea, in zona de contact a Campiei Boian cu
Campia Gavanu-Burdea, si are o suprafata de 9,56 km2 . Municipiul se afla la 88 km distanta de
Bucuresti.
Potential natural

Rezervatia paleontologica de la Ciuperceni este situate pe raza localitatii Ciuperceni. Este

inscrisa pe Lista monumentelor istorice. Aici, la o adancime de 10 metri, au fost dentificate
unelte din piatra cioplita cu o vechime de aproximativ 1.500.000 de ani.

Potential antropic

Manastirea Branceni se afla in comuna cu acelasi nume, Judetul Teleorman, fiind in apropierea
bisericii din centrul comunei Branceni. A fost infiintata in anul 1998 si are viata de obste cu doua
maicute.

Biserica Sf.Apostoli Petriu si Pavel este o contructie monumentala, diferita de restul bisericilor
din municipiul Alexandria si din judet. Din punt de vedere arhitectural apartine stilului bizantin,
fiind ridicata pe un plan in forma de cruce si avand doua turle mari si doua mai mici.

Catedrala Episcopala Sf.Alexandru impresioneaza atat prin sobrietatea arhitecturala, cat si prin
marimea sa: 42 metri lungime, 26 metri latime. Ea are forma de cruce in ionterior si nava in
exterior. Coloanele de la intrare sunt lucrate in stil corintian.

Rosiori de Vede este situat in partea de vest a judetului Teleorman, in lunca raului Vedea, la 35
km distanta de municipiul Alexandria-resedinta judetului si la125 km de municipiul Bucuresti.
Are suprafata de 73,97 km2 .

Potential natural

Rezervatia naturala Padurea Pojoratele este situata pe teritoriul administrative al comunei

Draganesti de Vede si ocupa o suprafata de 50 ha. A fost declarata rezervatie naturala pentru
protejarea si conservarea tipului de habitat natural.

Rezervatia naturala Padurea Troiana este situate in aria administrative a comunei Troianul si are
o suprafata de 71 ha. A fost declarata rezervatie naturala pentru protejarea speciei de bujor
romanesc, specie edemica amenintata cu disparitia. Langa aceasta specie, se mai intalnesc si alte
elemente de flora salbatica pentru care este necesara luarea unor masuri de conservare in cadrul
ariei naturale protejate.

Potential antropic

Casa Mamut din Rosiori de Vede reprezinta un monument istoric. Cladirea a fost construita in
anul 1899, de familia unor functionari instariti. Interiorul pastreaza inca sobe, draperii si moblier
care dateaza din epoca.
Biserica Sf.Dumitru situata in satul Cosoteni, comuna Vedea, reprezinta un monument istoric si
de arhitectura religioasa. Lacasul de cult este o ctitorie a lui Matei Basarab, din anul 1647, si
pastreaza pictura murala realizata in secolul al XVI-lea.

Caracal este un municipiu si este al doilea oras ca marime din judetul Olt. Situat in sudul tarii,
in Campia Romanetului, este la 55 km distanta de Craiova.

Potential natural

Parcul ‘’Constantin Poroineanu’’ este unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase din
Romania, fiind recunoscut in Europa ca cel de-al 3-lea parc natural ca dimensiune. Parcul este
realizata dupa proiectele arhitectilor Redont si Pinard necesitand initial lucrari de asanare a
smalcurilor si canalizarea subterana a trenurilor.In acest parc pot fi intalnite numeroase specii
autohtone de plante si arbori, dar si specii exotice aclimatizate in Romania.

Potential antropic

Teatrul din Caracal reprezinta o mandrie arhitectonica a urbei, proiectata de austriacul Franz
Billek, inaltata in stil eclectic, cu accente neobaroce si neorenascentistein secolul al XIX. In 2009
a fost redeschis si astfel a concentrata asupra sa toata emotia orasului, cat si curiozitatea unor
mari actori de seama.

Muzeul Romanetului a fost infiintat la 1949 in cladirea ce a apartinut familiei Jienilor. El

adaposteste valori inestimabile, marturii ale istoriei acelor meleaguri descoperite, colectionate,
conservate, si expuse cu profesionalism de colectivul de istorici ce lucreaza in aceasta institutie
culturala.

Biserica Domneasca Ovidenia din Caracal, judetul Olt, este cea mai veche iserica pastrata din
secolul XVI-lea. Biserica a fost ctitorita de domnul Patrascu cel Bun, facand parte ani buni din
resedinta Curtii Domneti a lui Mihai Viteazul.

Craiova este situata in sudul Romaniei, pe malul stang al Jiului, la iesirea acestuia din regiunea
deluroasa. Orasul este asezat aproximativ in centrul Olteniei, la o distanta de 227 km de
Bucuresti si 68 km de Dunare.

Potential natural

Parcul Nicolae Romanescu se afla in Craiova, judetul Dolf si este cel mai mare si cunoscut parc
al orasului si al treilea cel mai mare parc natural din Europa. Printre obiectivele cele mai
interesante din parcul Nicolae Romanescu se numara: Podul Suspendat, un pod foarte vechi pe
care se poate circula, situate deasupra apei, despartind doua dealuri; Castelul Fermecat, aflat pe
unul dintre dealuri, in apropierea podului, ruinele sale fiind foarte frumoase.

Gradina Botanica Alexandru Buia a fost infiintata de catre profesorul universitar Marin Paun,
discipol si collaborator apropiat profesorului Alexandru Buia. Suprafata pe care se desfasoara
gradina este de 7 hectare, terenul a fost terasat si nivelat, cu alei de acces de la Soseaua Novaci-
Sebes. In prezent Gradina Botanica este mentinuta in structura Universitatii din Craiova si este
finantata de catre stat.

Potential antropic

Biserica Sfantului Ioan Hera a fost ridicata in timpul domniei lui Constantin Ipsilanti, in anul
1804, de catre Hera Stenescu, starostele breslei de cojocari craioveni. Este construita din
caramida, cu ziduri groase si stalpi puternici de sustinere interioara, iar acoperisul cu olane.
Forma bisericii este de corabie si este imprejmuita cu ziduri massive din caramida, care se mai
pastreaza si astazi, cu mici degradari ale vremii. In present, curtea bisericii ete frumos amenajata,
plantata cu arbori, catapeteasma este refacuta, precum si exteriorul.

Muzeul Teatrului National din Craiova este situate pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza, fiind
adapost pentru Teatrul National ‘’Marina Sorescu’’. Cladirea a fost inaugurat in anul 1973, in
acelasi an fiind fondat si muzeul. Exponatele muzeului cuprind afise, programe, fotografii,
tablouri, schite de décor, costume si obiecte de recuzita ce ilustreaza istoria artei spectacolului
de-a lungul anilor, volume adnotate, caiete de regie si corspondenta care acopera o perioada
incepand cu primele manifestari artistice din Craiova si pana in prezent.

Drobeta Turnu Severin se afla pe malul stang al Dunarii, la iesirea fluviului din defileu in
depresiunea subcarpatica a Topolnitei, o distanta de 342 km de Bucuresti.

Potential natural

Parcul Natural Porttile de Fier este situate in sud-vestul tarii, pe malul Dunarii si se intinde pe o
suprafata de 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale de la noi din tar ace
cuprinde 18 rezervatii. Speciile de plante si de animale care vietuiesc in arealul Parcul Portile de
Fier sunt extreme de importante pentru Romania, dar si Europa, fiind specii rare, ocrotite de lege.

Rezervatia botanica Cracul Gaioara este situata in estul parcului Portile de Fier, in apropierea
localitatii Dudasu Schelei. Rezervatie floristica protejata prin lege, Cracul Gaioara, este in
special cunoscuta pentru conservarea unei plante unice in lume, Colilia Portilor de Fier. Alte
plante ocrotite din rezervatie sunt: ceardasul, nagara si parul-zanelor.
Potential antropic

Muzeul de arta din Drobeta Turnu Severin reprezinta una dintre cele mai frumoase cladiri de
patrimoniu, cu arhitectura aparte, construita de familia Sabetay. Muzeul adaposteste valoroase
lucrari ale pictorilor Luchian Petrascu, Tonitza, Stroienescu, Grigorescu, Musceleanu, Vasile
Popescu, Stefan Popescu, Mutzner, Corneliu Baba, si de asemenea, in jur de 100 de lucrari ale
artistului meheditean Ghiata, la care se adauga minunate opera de sculptura, icoane, lucrari
reprezentative pentru arta religioasa pentru arta decorativ moderna si contemporana.

Palatul Theodor Costescu reprezinta cel mai mare monument architectonic din Drobeta Turnu Se
verin, fiind opera marelui architect Grigore Cerchez. In 1912 incepe constructia palatului, iar in
1924 isi incepe activitatea. Cladirea cuprinde biblioteca ‘’I.G.Bibicescu’’, gradina cinematograf,
sala de tetru si salonul de festivitati.

Motru se afla in judetul Gorj, la 322 km distanta de Bucuresti si la 40 km de Drobeta Turnu

Severin.

Potential natural

Pestera Lazului situate pe malul drept al raului Motru Sec, la baza masivului Sohodoale. Pestera
este situata la altitudinea de 370 m si este situata la 1 metru peste talvegul raului. Analizand
urmele lasate de apa pe tavanul pesterii si tinand cont de pozitionarea acesteia se poate lua I
considerare o legatura intre Pestera Lazului si Pestera Aven din Sohodoalele Mici.

Cheile Motru Sec au fost sapate de apele raului Motru Sec si se intend pe o lungime de cca. 2
km. Intrarea in chei se face odata cu terminarea satului si tin pana in zona numita ‘’La
Vanturis’’. Peretii cheilor sunt acoperiti cu vegetatie diversa (tufe de liliac, aluni, frasin, fagi) si
adapostesc numeroase pesteri.

Potential antropic

Biserica de lemn din cimitir construita din lemn pe locul unei alte biserici, in perioada 1789-
1790, biserica este sub forma de corabie, acoperita cu sindrila, reprezentand singurul loc de
rugaciune al oamenilor din satele Motru Sec si Closani pana la construirea bisericilor din fiecare
sat. Biserica mai este cunoscuta si sub denumirea de ‘’Biserica lui Tudor Vladimirescu’’.

Conacul boierului Palade, fiind construit pe mosia sotiei. Prima mentionare a datei constructiei
apare intr-un act scris la data de 1 aprilie1896. In perioada 1965-1978 in acest a avut sediul
Scoala Generala Motru Sec.
Slatina este pozitionata in sudul tarii, in partea central-nordica a judetului Olt si in vestul
regiunii istorice Muntenia. Orasul se afla la aproximativ 50 de km de municipiul Craiova, 70 km
de municipiul Pitesti si 190 km de Bucuresti.

Potential natural

Cascada Capra (Cascada Iezerului) izvoraste din Lacul Capra aflat la o altitudine de 2.241 de
metri inaltime. Din cauza debitului mare, apa cascadei nu ingheata decat in iernile geroase.
Cascada Capra este aproape de varful soselei Transfagarasan. Fiind la marginea soselei este
foarte accesibila si ofera o priveliste de neuitat.

Pestera Dambovicioara s-a format in calcarele jurasice ale Masivului Piatra Craiului, in urma
actiunii apelor paraului Dambovicioara. Pestera insumeaza trasee de peste 250 de metri, galeriile
fiind doar putin ramificate, una din acestea nefiind insa deschisa spre vizitare complet. Atractiile
pesterii sunt reprezentate de formatiunile geologice deosebite (Laba de urs, aripa de acvila, cap
de sarpe, piele de tigru), precum si povestea iesirii secrete astupate ulterior de localnici.

Potential antropic

Manastirea Clocociov este situate in judetul Olt, orasul Slatina, fiind atestata documentar in
timpul domniei lui Neagoe Basarab. Manastirea se inscrie intre monumentele de seama ale
patrimoniului artistic si cultural din judetul Olt, fiind inzestrata cu o importanta colectie de arta
veche romaneasca ce cuprinde: icoane, argintarie, carti.

Muzeul Judetean Olt se afla in Satina si a fost infiintat in anul 1951 detinand la inceput o colectie
alcatuita din piese, in special paleolitice, descoperite in urma sapaturilor arheologice din
judet.Muzeul Judetean este format din colectii de arheologie, istorie medieval, moderna si
contemporana, arta plastica si etnografie. Acestea s-au construit prin campaniile de sapaturi
arheologice intinse din telurile neolitice salcuto-gumelnitene din Slatina, Brebeni si Draganesti-
Olt.

Pitesti este cel mai mare oras al judetului Arges din regiunea isorica Muntenia. Localitatea are
statut de municipiu si renumele de ‘’orasul lalelelor’’.

Potential natural

In apropierea Manastirii Argesului a fost amenajat un parc in care un izvor curge neantrerupt,
denumit ‘’Fantana lui Manole’’. Legenda spune ca mesterul Manole a inaltat cu multa truda
Manastirea Argesului. El a fost nevoit sa-si zideasca propria sotie, Ana, intrucat zidurile bisericii
se surpau la nesfarsit. La terminarea constructiei, mesterul Manole, nu a putut cobori de pe
biserica, intrucat li s-au furat scarile. Si-a facut aripi din sindrila, sarind de pe acoperisul acesteia.
In locul in care s-a prabusit sufletul lui, se spune ca a izvorat fasia de apa care ar fi
binecuvantata.

Padurea Parc Triviale este situate in vestul orasului Pitesti si se intinde pe o suprafata de 2000 ha.
Padurea contribuie la mentinerea calitatii mediului prin rolul ecoprotectiv pentru zonele
adiacente. La intrarea in padure se afla Schitul Triviale si o grot ace serveste atat ca elment
decorativ, cat si ca bar-restaurant.

Potential antropic

Biserica Domneasca Sf.Gheorghe din Pitesti se afla in Piata Vasile Milea, judetul Arges si
reprezinta singurul edificiu ramas din vechile curti domnesti de la Pitesti. Este cea mai veche
biserica din Tara Romaneasca la care pridvorul este suprainaltat printr-un foisor, pe coloane din
caramida, constituind clopotnita. Biserica a fost inaltata la jumatatea secolului al XVI-lea si
finalizata in anul 1656, de catre voievodul Constantin Serban si sotia sa.

Muzeul de Arta din Pitesti a fost construit in anul 1886. Salile acestuia adapostesc lucrari
semnate de pictori si sculptori de renume,dintre care: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan
Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Iliescu-Calinesti.

In curs de lucru……………
CAPITOLUL III. APLICATII
PRACTICE
3.1. Programul de excursie si etapizarea pe zile a activitatii turistice
Programul turistic

Perioada: 25 mai 2015 -03 iunie 2015

Durata: 10 zile/ 9 nopti

Nr. de turisti : 50

Intinerariul: Bucuresti –Giurgiu –Alexandria – Rosiori de Vede –Caracal –Craiova –Drobeta

Turnu Severin –Motru –Slatina –Pitesti –Bucuresti

Plecarea: Bucuresti , 25 mai 2015 , 8:30 am

Sosirea: Bucuresti , 03 iunie 2015 , 8:30 pm

Lunigimea traseului : 800 km

Pretul excursiei: Euro

Ziua I -25 mai Etapa : Bucuresti – Giurgiu

Obiective turistice Servicii asigurate

 Insula Mocanu Mic-dejun : -

 Rezervatia Cama Dinu Dejun,restaurant : Hotel Rustic
 Turnul Ceasornicului Cina ,restaurant : Hotel Rustic
 Manastirea Comana Cazare , hotel : Hotel Rustic

Ziua II -26 mai Etapa : Giurgiu –Alexandria

Obiective turistice Servicii asigurate

 Manastirea Branceni Mic-dejun : Hotel Rustic

 Rezervatia Paleontologica de la Ciuperceni Dejun ,restaurant : Hotel Andaluzia
 Biserica Sf.Apostoli Petru si Pavel Cina,restaurant : Hotel Andaluzia
 Catedrala Episcopala Sf.Alexandru Cazare , hotel : Hotel Andaluzia
 Ziua III -27 mai Etapa : Alexandria – Rosiori de
Vede

Obiective turistice Servicii asigurate

 Casa Mamut Mic-dejun ,restaurant : Hotel Andaluzia

 Rezervatia naturala Padurea Pojoratele Dejun ,restaurant : Hotel Continental
 Biserica Sf.Dumitru Cina ,restaurant : Hotel Continental
 Rezervatia naturala Padurea Troiana Cazare , hotel : Hotel Continental

Ziua IV -28 mai Etapa : Rosiori de Vede –

Caracal

Obiective turistice Servicii asigurate

 Biserica Domneasca Ovidenia Mic-dejun : Hotel Continental

 Parcul Constantin Poroineanu Dejun : Hotel Romula
 Muzeul Romantiului Cina : Hotel Romula
 Teatrul National Caracal Cazare , hotel : Hotel Romula

Ziua V -29 mai Etapa : Caracal –Craiova

Obiective turistice Servicii asigurate

 Parcul Nicolae Romanescu Mic-dejun : Hotel Romula

 Gradina Botanica Alexandru Buia Dejun : Hotel Flormang
 Biserica Sf.Ioan Hera Cina : Hotel Flormang
 Muzeul Teatrului National Craiova Cazare , hotel : Hotel Flormang

Ziua VI -30 mai Etapa : Craiova –Drobeta Turnu

Severin

Obiective turistice Servicii asigurate

 Palatul Theodor Costescu Mic-dejun : Hotel Flormang

 Parcul natural Portile de fier Dejun : Hotel Corona
 Muzeul de Arta din Drobeta Turnu Severin Cina : Hotel Corona
 Rezervatia Botanica Cracul Gaioara Cazare , hotel : Hotel Corona
 Ziua VII -31 mai Etapa : Drobeta Turnu Severin –
Motru

Obiective turistice Servicii asigurate

 Pestera Lazului Mic-dejun : Hotel Corona

 Cheile Motrului Dejun : Hotel Condor
 Biserica de lemn Cina : Hotel Condor
 Conacul boierului Palade Cazare , hotel : Hotel Condor

Ziua VIII -01 iunie Etapa : Motru –Slatina

Obiective turistice Servicii asigurate

 Manastirea Clocociov Mic-dejun : Hotel Condor

 Muzeul Judetean Olt Dejun : Pensiune Palace
 Pestera Dambovicioara Cina : Pensiune Palace
 Cascada Capra Cazare , pensiune : Pensiune Palace

Ziua IX -02 iunie Etapa : Slatina –Pitesti

Obiective turistice Servicii asigurate

 Manastirea Argesului Mic-dejun : Pensiune Palace

 Pdurea Parc Triviale Dejun : Hotel Slatina
 Muzeul de Arta din Pitesti Cina : -
 Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe Cazare , hotel : -

3.2.Analiza de preţ a produsului turistic

Analiza de pret pentru un produs turistic tip circuit: Bucuresti-Giurgiu-Alexandria-Rosiori de
Vede-Caracal-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Motru-Slatina-Pitesti-Bucuresti.

a) Perioada: 25 mai-3 iunie 2015

b) Durata: 10 zile/9 nopti
c) Locul plecarii/intoarcerii: Bucuresti
d) Servicii incluse: Transportul cu masina, alimentatie, cazare, pensiune completa/hotel,
ghid, sofer.
e) Nr. Persoane: 50
f) Costul pe km: 4 RON
g) Lungimea transportului: cca 800 km
h) Tariful unei camera duble: 200 RON
i) Mas ape zi/persoana: 150 RON
j) Cheltuieli culturale: 200 Ron
k) Comision: 15%
l) TVA: 24%

Nr. Elemente Elemente de calcul Valoare/persoana Valoare

Crt cheltuieli totala/50pers.
1. Masa 150×9 1.350 RON 67.500 RON
2. Cazare (200÷2)×9 900 RON 45.000 RON
3. Transport C.C 800 km 3.200 RON 160.000 RON
4 lei/km
4. Cheltuieli culturale 200×50 200 RON 10.000 RON
5. Cheltuieli ghid (200+150)×9 3.150 RON 157.500 RON
6. Cheltuieli sofer (200+150)×9 3.150 RON 157.500 RON
7. TOTAL 11.950 RON 596.500 RON
CHELTUIELI
DIRECTE
8. Comision 15 % 1,792.5 RON 89,625 RON
9. TVA 24 % 430.2 RON 21,510 RON
10. TOTAL 2,222.7 RON 111,135 RON
CHELTUIELI
INDIRECTE
11. PRET VANZARE 14,172.7 RON 707.635 RON

3.3. DETERMINAREA GRADULI DE SATISFACTIE A

CERINTELOR CLIENTILOR
Buna ziua! Ma numasc Truta Nicoleta si doresc in limita timpului dumneavoastra disponibil sa
va adresez cateva intrebari in vederea determinarii gradului de satisfactie a cerintelor clientilor.
Va multumesc!

1. Sunteti familiarizat cu potentialul turistic al zonei Oltenia de Sud?

o Putin
o Suficient
o Mult
o Deloc
2. Care este criteriul hotarator in alegerea destinatiei pentru vacanta dumneavoastra?
o Cadrul natural
o Potentialul cultural/istoric
o Gastronomia locala
o Intrastructura de cazare
o Alte motive (mentionati): …………………………
3. Ce tip de turism practicati de obicei?
o Turism pentru distractie si agrement
o Turism pentru relaxare si sanatate/balnear
o Turism cultural/religios
o Turism pentru afaceri/conferinte
4. Ce tip de cazare preferati:
o Camping
o Pensiune
o Hotel
o Gazda
5. De unde va inspirati in Alegerea destinatilor turistice?
o Ziare
o Targuri de turism
o Agentul de la firma de turism
o Media TV si Radio
o Blogguri
o Panouri publiciatre stradale
o Alte surse
6. Cate nopti are de obicei sejjurul ales de dumneavoastra?
o 3
o 5
o 7
o Peste 7
7. Cum apreciati preturile practicate de organizatia noastra?
 o Mici
o Accesibile
o Mari
o Foarte mari
8. Ce parere aveti despre calitatea resursei umane?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
9. Cat de multumit/a sunteti de calitatea servicilor de baza?
o Foarte multumit/a
o Multumit/a
o Satisfcator
o Nemultumit/a
o Foarte nemultumit/a
10. Ce anume considerati ca ar trebui inbunatatit?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
11. Care este varsta dumneavoastra:
o 18-30 ani
o 30-45 ani
o 45-60 ani
12. Care este domeniul dumneavoastra de activitate:
o Privat
o Student/elev
o Somer
o Pensionar
o Altul(mentionati): ……………………………….
13. Stare civila:
o Casatorit/a
o Necasatorit/a
o Vaduv/a
14. Ce venituri aveti?
o Sub 1000 RON
o Intre 1000-2500 RON
o Peste 2500 RON

Va multumesc!