Sunteți pe pagina 1din 32

Colegiul Economic Ion Ghica Bacau

Profil : Turism si alimentatie

Atestat pentru obtinerea certificatului de competente


profesionale nivelul IV

Profesor coordonator : Ciorba Maria


Elev : Donici Iulian Marian
Valorificarea Potentialului turistic in judetul Constanta
Modulul : Oferta de produse si servicii in cadrul agentiei de turism

An scolar 2014 2015

Cuprins
Argument
..pag. 3-4

Capitolul I - Rolul si importanta turismului in economia


romaneasca.............pag. 5-6

Capitolul II Municipiul Constanta


1.Asezare
geograficapag. 7-8
2.Istoric.pag.
8-11
3.Hidrografia.pag.
11-12
4.Clima..pag.
12

Capitolul III Potentialul turistic al Judetului Constanta.


..pag. 13
1.Muzeepag.
14-20
2.Obiective turistice
religioase..pag. 20-24
3.Pachet turistic in Judetul
Constanta..pag. 25

Capitolul IV- Resurse,nevoi si solutii pentru dezvoltarea Judetului


Constanta
1.Resurse care pot contribui la dezvoltarea
microregiunii..pag. 26
2.Nevoile Judetului
Constanta.pag. 26-27
3.Obiectivul general si prioritatile de
dezvoltare.........................pag. 27-28
4.Plan de
actiune..pag. 28-31

Bibliografie......
................pag. 32
ARGUMENT

Constana este cel mai vechi ora locuit din Romnia. Este un important municipiu i
un centru cultural, economic i social de referin.
Din punct de vedere al numrului de locuitori este posibil ca dou mari centre
universitare ale rii s-l depeasc datorit numrului mare de studeni flotani (n 2007), dar
din punct de vedere al numrului de locuitori stabili la 1 ianuarie 2006 se afla pe locul doi. Este
cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al
doilea ca mrime, dup Rotterdam. Constana este capitala judeului Constana, cel mai mare
ora din ntreaga Dobroge i din regiunea de dezvoltare Sud-Est.
Constana este locul preferat al vacanelor de var, fapt constat, nu fr resentimente, de
constneni. Ins, daca ncerci mcar odat sa vezi totul prin ochii unui turist venit pentru un
sejur de cteva zile pe litoral, resentimentele nu i mai au rostul.
Ca turist, principalul obiectiv este marea si plaja. Insa, nici daca te strduieti nu poi sai petreci tot timpul pe plaja. Aa c, intre doua bi de soare o plimbare este binevenit. i, aa

ajungi sa te ndrepi spre Piaa Ovidiu, in zona peninsular a oraului Constana cu dorina de a
ajunge la Faleza de la Cazino.
In drum, treci pe lng Muzeul de Art, Muzeul de Art Popular, Muzeul de Istorie si
Arheologie si, dac eti in una din acele zile in care curiozitatea este unul din factorul dominant,
nu poi rezista tentaiei de a intra.
De pe treptele muzeului de istorie se vede nlndu-se turnul moscheii i nu trebuie sa
ai o imaginaie ieit din comun ca sa i dai seama ca nu i poi permite sa ratezi ansa de a privi
Constana de acolo, de sus. Dup aceea ai de ales intre o plimbare pe mare cu vaporaul sau pe
faleza din faa Cazinoului cu vizitarea Acvariului i o baie in mare la plaja Modern situat in
apropiere.
Odat cu lsarea serii, parcul de distracii din satul de vacanta, terasele, restaurantele,
cluburile i discotecile din Constana sau Mamaia ofer o gama variata de servicii.
i s-ar prea o zi cam epuizant, dar vara n Constana timpul are alta dimensiune i a
doua zi eti gata de noi provocri. Aa c, sigur nu vei rezista tentaiei de a merge la Aqua Magic
unde i vei spori doza de adrenalin. Si, daca asta nu a fost suficient, o plimbare cu telegondola
i va oferi o privelite complet a staiunii Mamaia care i va deschide apetitul de a simi la pas
punctul terminus al staiunii.
Sa nu crezi ca asta e tot ceea ce poi face la Constana i ca zilele ce vin se vor fi scurge
monoton intre doua bi de soare....
Vara, in Constana fiecare zi este unic si pot spune c, dei locuiesc aici, nu m pot opri
sa nu vad Constana cu ochi de turist si s triesc o var ntreag cu disperarea celui care
urmeaz ca a doua zi sa se urce intr-un tren care va transforma marea intr-o frumoasa amintire de
vacan.

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANA TURISMULUI IN


ECONOMIA ROMANEASCA

Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod plcut si instructiv a


timpului liber, ct si ca activiti prestatoare de servicii solicitate n diverse etape ale unei
calatorii turistice, reprezint una dintre caracteristicile civilizaiei actuale, cu largi perspective de
evoluie, fiind concomitent consecina si cauza unor mutaii economice, sociale, culturale si de
mediu.
Turismul, n calitate de activitate economica, i manifesta rolul n diferite sfere ale
economiei si, n acelai timp are o profunda semnificaie socio-umana, ce se exercita att asupra
turitilor ct si asupra populaiei zonelor vizitate.
Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai creterea numrului locurilor
de munca, practicarea unor meserii tradiionale, atragerea populaiei n practicarea turismului, ca

activitate alternativa, ci determina si creterea continua a nivelului de pregtire si instruire


profesionala a personalului implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregtire a
lucrtorilor este unul dintre cei mai importani factori ai productivitii muncii, permind
obinerea unor performante superioare, si n acelai timp, acesta se reflecta n mod nemijlocit n
calitatea serviciilor oferite turitilor. Dup cum se tie, calitatea serviciilor turistice n Romnia
nu se ridica la nivelul ateptrilor consumatorilor, decalajul dintre ateptri si experiena trita,
aducndu-i si el contribuia la situaia actuala a turismului romnesc. De aceea pentru
impulsionarea activitii turistice la nivel naional se impune creterea calificrii si pregtirii
profesionale a personalului implicat n domeniul turistic. Din pcate si n aceasta direcie
turismul romnesc ntlnete obstacole, determinate de inerie, lipsa fondurilor, mentaliti.
Turismul influeneaz modul de viata al locuitorilor si acioneaz n vederea lrgirii
orizontului lor spiritual, ncurajnd pstrarea elementelor tradiionale, eliminnd tendinele de
uniformizare si generalizare, favoriznd pstrarea identitii socio-culturale si asumarea unei
personaliti distincte ce individualizeaz turismul romnesc n cadrul turismului mondial.
n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evideniat prin creterea ansei
sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n serviciile turistice, ct si n
infrastructura generala, apariia unor locuri de munca sezoniere, mai ales pentru tineri si femei,
asigurarea progresului social, de cretere a cureniei si igienei publice, a confortului general n
localitile turistice si prin scderea diferenelor dintre categoriile socio-profesionale n ceea ce
privete veniturile realizate.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihn, recreere si refacere a capacitii de
munca, turismul reprezint si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoatere, de educare a
gustului estetic, de respect pentru valorile naionale, devenind, aa cum arata Barbu Ghe., un act
de cunoatere, de instruire si de educaie.
Valorificnd motenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul modern contribuie
la revitalizarea actelor de cultura si reprezint o modalitate de afirmare a culturii tradiionale si
de promovare a imaginii Romniei n lume.

Intensificarea activitii turistice favorizeaz dezvoltarea si revigorarea tradiiilor


culturale si religioase, acioneaz n sensul creterii interesului populaiei pentru pstrarea,
conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleiti turistice.
Prin turism se poate promova potenialul cultural romnesc, aceasta permind ca
numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile tarii noastre, de la piatra
nelefuita pn la arta si cultura dacica si romana, de la construciile populare pn la valoroasele
edificii de arta si arhitectura muatine si brncoveneti sa fie popularizate att pe plan intern ct
si internaional, evideniindu-se contribuia adusa de locuitorii acestor pmnturi la patrimonial
cultural universal.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare msura un
adevrat act de cultura si educaie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificaie n
societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta ntre toate
organismele si ntre toate forurile specializate n activitatea culturala si n cea turistica.
CAPITOLUL II:

MUNICIPIUL CONSTANA

II.1. Aezare geografic

Oraul se afl n sud-estul Romniei, avnd ieire la Marea Neagr. Constana se afl
ntr-o zon lagunar n partea de nord-est i de est, uor deluroas n partea central i de nord i
de cmpie n sud i vest, avnd coordonatele: 440 11`- latitudine nordic, 280 39`- longitudine
estic.

Suprafaa teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. n aceast


suprafa nu este inclus i suprafaa portului care are 31,82 km2, totalul n
acest caz fiind de 1153,48 km2. Portul Constana este principalul port al
Romniei la Marea Neagr si al patrulea ca suprafa din Europa, avnd 3182
ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a oraului se situeaz staiunea
Mamaia, plaja ntinzndu-se pe o lungime de 6 km orientat spre est ceea ce
i confer nsorire tot timpul zilei.

Din punct de vedere geografic staiunea Mamaia este o lagun. Din punct de vedere
administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constana. Merit subliniat faptul ca oraul
Constana este lipit n partea lagunar de nord prin staiunea Mamaia de oraul Nvodari, n
partea deluroas de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraul Ovidiu, iar n partea de
sud prin portul Constana Sud de comuna Agigea.

II.2. Istoric

Constana a fost fondat n urma colonizrii greceti a Pontului Euxin de ctre colonitii
greci din Milet n secolele VII-V . Ch, sub numele de Tomis. Acetia au gsit pe aceste locuri o
aezare getica, noul ora ajungnd la nivelul unui polis de abia n secolul IV-III . Ch. Port folosit
de greci pentru comerul cu locuitorii acestor regiuni (daci, scii si celi), Tomis nflorete
urbanistic din secolul III . Ch. ncepnd cu secolul I . Ch., Tomisul intr n vizorul romanilor,
care devin stpnii acestor meleaguri din sec I d. Ch. n acest timp, mai precis ntre anii 8-17
d.Hr si-a gsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt
ani din viata aici. Oraul rezist vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presrate de
numeroase invazii barbare, si devine reedina provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios cretin, cretinism cu


origine apostolica datorat sfntului apostol Andrei. n aceasta perioada, confruntata cu
numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, ttarii si turcii), portul
Tomis este numit n izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel
Mare (274-337) n onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pn la sfritul sec. XIX,
Constanta intra n componenta imperiului otoman, dup ce n secolele X-XIII a fost un important
port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.

n urma Rzboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin,


provincia dintre Dunre si Marea Neagra a revenit Romniei. Prin aceasta a nceput dezvoltarea
urbanistica a Constantei si a Dobrogei n general. Totodat au fost luate masuri de romnizare a
provinciei, locuita la acea vreme n majoritate de turci si de ttari. Dup construirea Podului de la
Cernavoda ntre 1890-1895, de ctre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritim Romn
si s-au deschis linii maritime ctre Istanbul. Portul se dezvolt ntre 1895-1909, Serviciul
Maritim Romn avnd linii ctre Constantinopol, Pireu, sau chiar Rotterdam. Dup perioada
nefast a Primului Rzboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare
de fora de munca, 70% din traficul maritim tranzitnd portul.
n 1910 populaia era de 12.725, din care doar jumtate erau romni, n ora trind n
continuare importante comuniti de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul
recensmnt, n Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind romni.
Minoriti importante sunt turcii, ttarii, armnii, armenii si grecii.
Evenimente:

4200 .Hr.-3700 .Hr. - Primele aezri umane, din neolitic, atestate de descoperirile de la
Hamangia.

2500 .Hr. - Este fondat Tomis de ctre colonitii greci din Milet.

657 .Hr. - Negustorii eleni ntemeiaz cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul
celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis i in alte puncte litorale
favorabile lor.

260 .Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atest
importana Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria i Callatis, coalizate, pe de alta de
Bizan.

72 .Hr.-71 .Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus, realizeaz


o expediie pe rmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.

62 .Hr.-61 .Hr. - Rsculaii greci i nfrunt pe romani sub zidurile Histriei. Aici,
proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoate poate cea mai ruinoas
nfrngere suferit cndva de un general roman.

55 .Hr.-54 .Hr. - Burebista reuete s integreze statul sau n toate cetile vest-pontice,
de la Olbia n nord (la gurile Bugului), pn la Apollonia (Sozopol) n sud (n Bulgaria).

29 .Hr.-28 .Hr. - O invazie a dacilor i bastarnilor n sudul Dunrii este respins de


proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.

9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu i va afla la Tomis a doua patrie.

170 - Pacea romana va fi tulburat, ns, de atacurile costobocilor i, la mijlocul secolului


urmtor, de incursiunile rzboinice ale geilor, n alian cu carpii, cum aflm n Zosimos.

270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de aprare.

369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, n conflict cu mpratul


Valens, apar acerb ortodoxismul.

381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic

585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor i avarilor, sunt urmate de ptrunderile, pe uscat i pe


ap n peisajul tomitan.

679 - Bulgarii venii la Gurile Dunrii de pe Volga nfrng otile lui Constantin IV
Pogonatul (668-685) i, sub conductorul lor, Asparuch sau Isperich, ntemeieaz un stat
n Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.

1318 - n cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se afl nscris i
Constanza

1374 - Este menionat n confruntare cu genovezii, Dobrotici se consider protectorul


porturilor de la Mare i Dunre

1388-1390 - n cursul confruntrilor, att succesorul lui Dobrotici, Ivanco, ct si arul


Sisman, de la Vidin, pier n lupt.

II.3. Hidrografia

O mare parte din suprafaa municipiului este amplasat ntr-o arie lagunar, avnd lacul
Siutghiol (lacul lptos n turcete, cunoscut ca Ghiolul Mare printre constneni i lacul
Mamaia n limbaj turistic) n nord i lacul Tbcrie (Ghiolul Mic) n nord-est. Constana se
afl practic pe o insul, municipiul fiind mrginit la nord i nord-vest de Canalul Poarta AlbMidia Nvodari, la est de Marea Neagr, iar la sud i vest de Canalul Dunre-Marea Neagr.
Dei la suprafa nu exist nici o surs de ap curgtoare, pe sub Constana trece un
fluviu subteran prin acviferul Jurasic-superior barremian, care curge cu doi metri pe zi din
direcia sud-vest spre nord-est i al crui debit este comparabil cu al Dunrii, fiind cel mai
important zcmnt de ap potabil din Romnia. Toat apa potabil furnizat populaiei
Constanei este extras prin cteva zeci de puuri din acest fluviu subteran i numai consumul
industrial se face din sursa de suprafa Galeu aflat pe Canalul Poarta Alb-Midia-Nvodari.
Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodat n situaia de a restriciona consumul de ap
potabil, chiar i n vrf de sezon turistic, pe canicul sau secet prelungite. De asemenea,
Constana este singurul municipiu din Romnia i printre puinele orae din lume care trateaz
apa potabil destinat populaiei prin raze ultraviolete n locul clorului.

II.4. Clima

Clima municipiului Constana evolueaz pe fondul general al climei temperate


continentale, prezentnd anumite particulariti legate de poziia geografic i de componentele
fizico-geografice ale teritoriului. Existena Mrii Negre i, la nivel mai mic, a Dunrii, cu o
permanent evaporare a apei, asigur umiditatea aerului i totodat provoac reglarea nclzirii
acestuia. Temperaturile medii anuale se nscriu cu valori superioare mediei pe Romnia + 11,2C.
Temperatura minim nregistrat n Constana a fost -25C la data de 10 februarie 1929, iar cea
maxim +38,5C la data de 10 august 1927. Vnturile sunt determinate de circulaia general
atmosferic. Brizele de zi i de noapte sunt caracteristice ntregului jude Constana.

CAPITOLUL III:

POTENIALUL TURISTIC AL JUDETULUI CONSTANA

Printre cele mai importante atracii turistice ale municipiului Constana sunt: Muzeul de
Istorie Naional si Arheologie, Statuia lui Ovidiu, Marea Moschee Mahomed al II-lea, Cazinoul
Constanta, Farul Genovez, Edificiul Roman cu Mozaic, Ruinele cetii antice Tomis, Muzeul
Marinei Romne, Catedrala Ortodoxa Sfinii Apostoli Petru si Pavel, Micro-Delta, Parcul
arheologic, Tomis Mall, Biserica greaca Schimbarea la Fa, Delfinariul, Muzeul de Art
Popular, Acvariul, Biserica romano-catolica Sfntul Anton, Parcul Tbcarie, Planetariul, Satul

de vacanta, Farul, Portul Tomis, Cazinoul Mamaia cu fntnile arteziene, Telegondola Mamaia,
Biserica din lemn Sf. Mare Mucenic Mina, Insula Ovidiu, Muzeul de Art, Fntna Cinetica,
Parcul acvatic Aqua Magic. De asemenea se poate face Turul Constanei cu autobuzele cu etaj
descoperite. Strada tefan cel Mare cuprinde cea mai important artera comerciala a oraului,
magazine cu suveniruri si restaurante. Tot aici se afla Tomis Mall, cel mai important centru
comercial al oraului
Constanta are cea mai mare capacitate de cazare din ar n hoteluri, vile, pensiuni si
apartamente particulare. Cei mai muli turiti vin aici in cutarea plajelor, majoritatea foarte bine
ntreinute.

III.1. Muzee

Muzeul de Istorie Naional si Arheologie din Constanta

A fost nfiinat n anul 1878 ns nu a avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914.
In 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la Statul Romn, muzeul a
fost reamenajat n forma actual.
Muzeul este gzduit intr-o cldire monumental (fostul sediu al primriei din
Constana),

construita

intre

anii

1911-1921

de

ctre

arhitectul

Vasile

tefnescu.

Muzeul de Istorie Naional si Arheologie din Constanta este a doua instituie de acest fel din

Romnia (dup cea din Bucureti), avnd un patrimoniu impresionant si o buna reprezentare a
istoriei Dobrogene din paleolitic si pn in prezent. Este o construcie masiva, proiectata de unul
dintre elevii scolii de arhitectura a lui Ion Mincu. Stilul brncovenesc se regsete in loggia
caracteristica de pe frontonul mare, in holul cu deschidere larga, sprijinita pe coloanele groase,
iar in exterior prin ferestrele mici, nguste de la etajul al treilea.
Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei si familiei, sec.
2-3 d.H., Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului si portului, sec. 2-3 d.H.,
Ganditorul de la Hamangia i femeia sa - arta neolitica descoperita la Cernavoda.
O sala dedicata poetului Publius Ovidius Naso i un amplu lapidarium, in curtea muzeului.

Mozaicul roman

In spatele cldirii Consiliului Judeean Constanta, in anii 1958-1959, au fost descoperite


structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Construcia se ntinde pe circa 100m
de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m si nalte de 6m au fost aezate pe un
suport lat de 3m si adnc de peste 2m, realizat din bolovani legai cu mortar. Faada zidurilor a
fost placata cu marmura alba si colorata, pstrata azi numai fragmentar.
Pardoseala edificiului era formata dintr-un excepional covor de mozaic policrom,
decorat cu motive geometrice si vegetale. Iniial, mozaicul avea o suprafa de 2000 mp, din care
doar jumtate s-a pstrat in stare buna, nc un sfert aflat in stare de degradare, a fost recuperat.

Sub terasa cu mozaic au fost descoperite ncperi boltite, care serveau ca depozite de
mrfuri. Deasupra intrrii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comerului.

Zidul roman de incinta

Oraul antic era aezat pe partea peninsulara, ridicata la 15-30m deasupra nivelului
marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna sigurana, att in
partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de
aprare ale crui urme au fost interceptate de la Bd.Republicii de aici cobornd spre vechiul port.
O poriune a zidului a fost dezvelita mpreuna cu un turn de aprare de forma rotunda
(Turnul Mcelarilor). Turnul este o adugire mai trzie. Au fost, de asemenea, interceptate urme
de pori ale cetii Tomis si ale altor turnuri de aprare.
In apropierea Turnului Mcelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt
prezentate chiupuri, coloane, frize, cornie, blocuri de piatra din vechile construcii.
Pe peretele cldirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o harta
arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante aezri din epoca greco-romana.
Pe terenul fostei gri si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente
sculpturale, acum expuse in muzeu, si numeroase construcii din sec. IV-VI (strzi pavate,
fntni, locuine, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta reedina episcopal a
Tomisului).

Muzeul de Arta Constanta

nfiinat in 1961, Muzeul de Arta Constanta deine valoroase lucrri de pictura,


sculptura si grafica, ale artitilor notri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion
Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si
cuprinde arta romneasca modern si contemporan, de la finele veacului trecut pn in prezent.
Muzeul de Arta Populara Constana

Cldirea muzeului a fost construit n 1896 n stil brncovenesc, fiind adpostul unei
colecii impresionante de ceramic, costume populare dobrogene, esturi, unelte, covoare.

Complexul Muzeal de tiinele Naturii


Muzeul de tiine ale naturii cuprinde Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul
Astronomic.
Acvariul Constana

Acvariul din Constanta a fost inaugurat la 1 Mai 1958 si de atunci s-a remarcat printr-o
activitate tiinifica complexa, dedicata nevoii umane de a se apropia de natura.
Situat chiar in fata cazinoului din Constanta, acvariul va invita sa facei o incursiune
fascinanta in minunata lume subacvatica. Aici putei admira fauna acvatica formata din peti
exotici si autohtoni, att de apa dulce cat si de apa srata.
Totodat la acvariul din Constanta putei vedea specii de nevertebrate de apa dulce.
Se pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta Marii Negre din Delta Dunrii, din
Marea Neagra, din zonele tropicale si subtropicale.

Aici se afla o importanta colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea
Neagra. Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc in captivitate de peste 15 ani.
Tot la acvariul constnean putei admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre
(vulpe de mare, pisica de mare, cluul de mare, pestele dragon, pestele scorpion) precum si
specii migratoare din Mediterana ( hering/macrou...).

Delfinariul Constanta
Deschis la 1 iunie 1972 Delfinariul Constanta este o mare atracie pentru turiti.
Frumoasele mamifere nzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distreaz in acelai timp.
De-a lungul anilor au aprut alturi de delfini in acelai bazin si foci sau pinguini, completnd
spectacolul acvatic. Este un loc pe care nici un vizitator al Constantei nu trebuie sa l ocoleasc.

Planetariul Constanta
Pentru cei ce sunt interesai de astre si constelaii, sau pentru cei ce doresc sa i lrgeasc
cunotinele, Planetariul din Constanta este locul excelent de vizitat. Pe un tavan de forma boltii
cereti este proiectat cerul cu stele si cursul lor in timpul anului, totul fiind nsoit de explicaiile
unui specialist.

III.2. Obiective turistice religioase

Catedrala Ortodoxa Sfinii Apostoli Petru si Pavel

Catedrala Arhiepiscopala Sfinii Apostoli Petru si Pavel este situata in zona peninsulara
a Constantei si adpostete moatele Sfinilor Mucenici Epictet si Astion precum si Sfintele
oseminte ale Sfntului Auxentiu si ale Sfntului Simeon Stalpnicul. Un odor drag nchintorilor
din acest lca sfnt este racla cu moatele Sfntului Pantelimon aduse din Orientul Apropiat.
Planurile de construcii aparin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-1912), considerat creatorul
unui stil inspirat din tradiia romneasca a secolelor XVII - XVIII. La 3 August 1914, din cauza

unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si parial
distruse. La 1 decembrie 2001 devine biserica arhiepiscopal.

Biserica Ortodoxa Sfinii Arhangheli Mihail si Gavril

Biserica a fost ridicata in anul 1939 in vechiul spirit arheologic romanesc, cu profunde
trsturi bizantine. Pn in septembrie 1949 a fost folosita pentru asistenta religioasa a
militarilor, slujind apoi drept catedrala episcopala.

Biserica Ortodoxa Sfinii Imprai Constantin si Elena

Parohia Sfinii mprai s-a nfiinat in anul 1919 si a fost sfinita de nsui patriarhul

Romniei de atunci, Miron Cristea (1919-1939). Catapeteasma este sculptata in marmur bogat
ornamentata cu motive decorative vegetale. Pictura Bisericii a fost realizata in tehnica fresc si
este podoab a oraului si una dintre frumoasele noastre cldiri din ultimul timp.

Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I

Biserica Adormirea Maicii Domnului este aezata in zona centrala a Constantei, piatra
de temelie fiind pusa in ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte l confer bisericii, ferestrele
cu vitralii in culori vii, nfind scene din viata Maicii Domnului si mozaicul exterior al faadei.

Biserica Ortodoxa Sfntul Mina

Piatra de temelie a fost pusa la 31 iulie 1994 de ctre nalt Prea Sfinitul Lucian,
Arhiepiscopul Tomisului. Construita intre anii 1995-1997 in stil autentic maramureean, este una
dintre cele mai mari biserici de lemn din tara. Biserica Sf. Mucenic Mina, amplasata pe malul
lacului Tabacariei, este o oaza de linite si spiritualitate autentica intr-un ora modern.

Biserica Ortodoxa Schimbarea la Fata

Biserica Schimbarea la Fata a fost construita intre ani 1867-1868 prin efortul
credincioilor greci, din oraul Constanta. Hramul acestui lca de cult este Metamorfosis
(Schimbarea la Fata). Biserica nu are turle datorita restriciilor impuse de autoritile otomane
care stpneau la acea data teritoriul Dobrogea. In anul 1954, biserica a fost declarata monument
istoric si inclusa in patrimoniul naional si cultural. In momentul de fata, biserica Schimbarea la
Fata are statut de parohie mixta romano-elena, slujbele fiind inute att in limba romana cat si in
limba greaca.

Biserica romano-catolic Sfntul Anton


Biserica ce l are ca patron pe Sf. Anton de Padova a fost construita intre 1885-1934 in
stil romanic, dup planurile arhitectului Romano de Simon fiind inspirat dup bazilicile italiene
din secolul XIII.

Moscheea Constana

Aflata in imediata apropiere a Pieei Ovidiu, a fost cldita in anul 1910, pe locul unei
vechi geamii. Minaretul, a crui nlime atinge 50m, si cupola cldirii au fost construite din
beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scrilor s-a folosit calcarul de Albeti, iar pentru
poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura
interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rou.
Dei principala atracie este turnul, putini tiu ca acest sla de cult reprezint o
combinare a stilului egipteano-bizantin cu inserii arhitectonice romneti iar in interior pe lng
obiectele de cult, exista un covor lucrat manual, ce cntrete 490 de Kg.
Dup ce urci o scara in spirala, ajungi in turn unde te ntmpina prima rafala de vnt si,
odat cu ea, panorama oraului vechi si a Portului Tomis.

III 3.Pachet turistic in judetul Constanta

Constanta : Acvariul Constanta unde puteti admira cele mai frumoase spectacole cu delfini din
oras ; Biserica Sfantul Mina ; Muzeul Marinei Romane ; Planetariu -> Pranzul la restaurantul
Sabroso *** ; Catedrala Ortodoxa Sfintii Apostol si Pavel ; Cazino Constanta ; Muzeul de arta
populara Geamia Hunchiar ; Edificiul Roman cu mosaic ->> Cazare la Hotel Arion , cina in
incinta hotelului
Mangalia : Micul dejun la Terasa Kremlin ->> Cetatea Callatis ; Edificiul bizantin ;
Monumentul Eroilor ; Mormantul crestin cu psalmi ; Pestera Movile
Navodari : Pranzul la restaurantul Costa del Sore ->> Cetatea Histria ; Lacul Tasaul ; Lacul
Siutghiol ; in restul zilei program de voie pe litoralul statiunii Mamaia ->> Cazare la Hotel
Olimpus ***,cina in incinta hotelului
Murfatlar : Micul dejun la restaurantul Magic ->> Complexul Monastic de la Basarabi alcatuit
din 6 biserici si capele ortodoxe ; Rezervatia Naturala Fantanita ; Podgoria Murfatlar ; Canalul
Dunare Marea Neagra ; Conacul lui Mihail Kogalniceanu ->> pranzul la Popas Kogalniceanu
->> Constanta

Tariful include :
- transport autocar modern
- 2 nopti de cazare cu 3 mese incluse
- intrari la muzee
Tariful nu include :
-taxa pentru parcari si poduri
-taxele de intrare ce nu tin de muzee

Tip pachet : Circuit cu plecare din Constanta,Romania


Numar nopti : 2 nopti/3 zile
Pret : 539 Lei/persoana

CAPITOLUL IV
RESURSE , NEVOI I SOLUII PENTRU DEZVOLTAREA JUDETULUI CONSTANA
IV 1. Resurse care pot contribui la dezvoltarea microregiunii
Resursele umane sunt cel mai valoros activ de care dispune Constana i pe care ar putea s-l
utilizeze n deplin msur pentru a pi pe calea unei dezvoltri durabile.
Resursele energetice : surse primare de energie (bio-mase, combustibili fosili curai, uraniu),
Resurse inepuizabile : apa, vnt, soare, valuri pentru construirea de hidrocentrale, eoliene i alte
mecanisme de captivare a energiei electrice.
IV 2. Nevoile Judetului Constana
DE MEDIU
msuri de ordin tehnologic n vederea proteciei mediului i reducerii polurii;
programe educative privind protecia mediului;
protejarea speciilor de flor i faun marin, care sunt ameninate de activitile economice
desfurate n zon i datorit pescuitului industrial;
creterea spaiilor verzi, n special n zona central a oraului;
DE INFRASTRUCTURA
politici strategii coerente de dezvoltare integrate a zonei costiere;
realizarea unei noi osele de centur care ocolete ntreaga zon metropolitan i ofer
posibilitatea devierii traficului greu i fluidizrii circulatiei;
dezvoltarea accelerat a sectorului de construcii i crearea unor noi cartiere de locuine n zona
periurban a municipiului;
dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu gaze i extinderea acesteia la nivelul ntregului ora,
mai ales n zonele periurbane ;
mai multe locuri de parcare.

IN TURISM
valorificarea potenialului istoric i cultural de care dispune zona prin alocarea fondurilor
publice/europene pentru dezvoltare n domeniul turismului ;
porturi turistice i de agreement (pentru turismul de croaziera)
produse /programe turistice competitive, comparabile din punct de vedere al preurilor si al
calitii serviciilor oferite cu cele din strintate ;
materiale promoionale pentru promovarea turismului ;
mentenana plajelor i a falezelor care datorit fenomenul de eroziune poate afecta pe
termen lung dezvoltarea activitilor turistice n aceast zon;
CULTURALE
modernizarea monumentelor arheologice i a unor edificii cu valoare arhitectural si istoric
deosebit;
conservarea patrimoniului arheologic;
amenajarea/mbuntirea centrului istoric Constana (n present: cladiri neingrijite, trotuare
bombardate, gropi pline cu gunoaie).

IV 3.Obiectivul general i prioritile de dezvoltare

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabil a municipiului Constana l constituie


impunerea zonei metropolitane Constana ca un centru multifuncional competitiv al Romniei i
principalul polarizator economic n regiunea Mrii Negre.
n ceea ce privete abordarea prioritilor de dezvoltare durabil a municipiului Constana i n
scopul atingerii obiectivului general, se are n vedere punerea n aplicare a urmtoarei strategii de
aciune:
n scopul dezvoltrii durabile i integrate a regiunii i innd cont de relaiile teritoriale,
administrative i economice pe care municipiul Constana le are cu teritoriile sale nvecinate, vor
fi ntreprinse demersuri i aciuni n vederea constituirii zonei metropolitane Tomis Constana.
Zona metropolitan va cuprinde n afara municipiului Constana o serie de localiti urbane i
rurale situate n zona de proximitate, pe o raz de cca. 20 25 Km:

Prioriti de dezvoltare durabil


Creterea competitivitii sectorului productiv;
Dezvoltarea turismului i a sectorului teriar;
Asigurarea creterii veniturilor pe termen lung;
mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaii i energie;
Dezvoltarea resurselor umane, creterea ratei de ocupare i combaterea excluderii sociale i a
dezechilibrelor sociale;
Conformarea progresiv cu standardele de mediu din Uniunea European pe care Romnia va
trebui s le ating n totalitate n 2017.

IV 4.Plan de aciune
Planul Local de Aciune - ca instrument de planificare i implementare - conine un set de msuri
i aciuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmeaz a se aplica gradual, n scopul
realizrii obiectivelor de dezvoltare a municipiului Constana.
Implementarea de programe de modernizare i reabilitare pentru staiunea Mamaia:
n cadrul acestui program se au n vedere urmtoarele aciuni:
Reabilitarea tramei stradale (se folosete sintagma tram stradal pentru a desemna reeaua de
ci de comunicaie, majore i minore, dintr-o localitate sau din o poriune a acesteia), a aleilor i
parcrilor din jurul hotelurilor;
Reabilitarea iluminatului public i aducerea acestuia la standarde europene att n ceea ce
privete traficul auto i pietonal, ct i a iluminatului arhitectural;
Reabilitarea spaiilor publice prin amenajarea Piaetei Cazino Mamaia i Piaetei Perla,
reabilitarea zonelor pietonale i a falezei de promenad, achiziionarea i montarea de bnci de
odihnsi repararea i vopsirea altor bnci existente, montarea de pavele autoblocante;
Renovarea i estetizarea faadelor tuturor unitilor turistice din staiunea Mamaia;
Montarea de indicatoare rutiere i indicatoare turistice noi. Pentru a nlesni accesul turitilor
spre locurile de cazare;

Amenajarea de locuri de joac pentru copii, amplasate ntre hoteluri;


Amenajarea de fntni arteziene i bazine ornamentale moderne;
Plantarea, n staiunea Mamaia, de palmieri, ca elemente decorative i de atractie turistic;
Reconsiderarea traficului auto din staiune prin amenajarea de noduri de ntoarcere cu sens
giratoriu, reabilitarea semnalizrilor rutiere i executarea de marcaje de-a lungul ntregii staiuni;
Amenajarea de locuri de parcare noi i reabilitarea parcrilor existente;
Realizarea unui sistem de irigat modern i performant cu ajutorul cruia s se revigoreze
spaiile verzi din staiune i suprafeele de gazon din jurul hotelurilor.
nfiinarea unui serviciu de salvamar modern. n acest sens s fie amenajate posturi de
observare, s se achiziioneze brci cu rame, alupe rapide i planse de not.
Amenajarea de baze de agrement nautic care ofer turitilor o gam larg de servicii specifice;

MEDIU:
Planul de protecie costier a zonei nordice a rmului romnesc al Mrii Negre (Constana,
Mamaia);
Protecia integrat a plajelor mpotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea i consolidarea
digului marin de protecie;
Parteneriate tiinifice i tehnologice pentru promovarea managementului durabil al pescriilor
marine romneti bazat pe abordarea ecosistemic;
Reabilitarea ecologic a zonei lacului Tbcrie (lac situat in partea nordic a municipiului
Constana);
Conservarea ecosistemului marin i promovarea utilizrii sale durabile;
Construire de spaii moderne pentru recipiente de colectare a deeurilor menajere;
Creterea numrului de surse de energie alternativ prin instalarea unor centrale eoliene n
vecintatea staiunii Mamaia;

INFRASTRUCTURA RUTIER:
Construcia unui drum de acces care s fac legtura ntre Portul Turistic Tomis i staiunea
Mamaia;
Construcia unei osele de centur pe axa Ovidiu Lazu Agigea, n scopul redirecionrii
traficului greu i a fluidizrii circulaiei;
Construirea de locuri de parcare n zona centrala i peninsular a municipiului Constana dar i
n staiunea Mamaia;
DEZVOLTARE ECONOMIC:
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin construirea unui centru expoziional modern;
nfiinarea unui centru de consultan n afaceri destinat investitorilor strini;

TURISM:
Construcia unei pasarele pietonale i a unui port de agrement n staiunea Mamaia;
Reabilitarea Portului Turistic Tomis i transformarea sa ntr-un centru de atracie pentru turismul
de croazier i itinerar;
Reabilitarea i estetizarea monumentelor istorice i de arhitectur;
Lansarea centrului istoric al oraului ca produs touristic internaional prin organizarea unor
festivaluri i carnavaluri tematice;
Construcia unui teren de golf la standarde internaionale n municipiul Constana;
Amenajarea unei grdini botanice n municipiul Constana;
PROTECTIA SOCIAL:
Reducerea consumului de substane halucinogene n rndul copiilor strzii din Municipiul
Constana ;
CULTUR:
Reabilitarea i relansarea Muzeelor Constnene (de art, popular) n circuitul turistic i
expoziional naional i internaional;

nfiinarea i dezvoltarea unui centru de informare cultural puternic i vizibil n municipiul


Constana;
SPORT:
Reabilitarea bazinelor de not;
Reabilitarea patinoarului artificial descoperit din cartierul Tbcriei;
Construirea unui centru destinat sporturilor acvatice la standarde internaionale.

BIBLIOGRAFIE

ADAM, Ioan. Constana pitoreasc cu mprejurimile ei : Cluz descriptiv cu


ilustraii.
ANTIPA, Grigore.Marea Neagr. - Bucureti ; Monitorul Oficial, 1941.

DNESCU, Grigore Gr. : Dicionarul geografic i statistic, economic i istoric al


Judeului Constana. Bucureti: Tipografia i Fonderia de Litere Thoma
Vasilescu, 1897.
BENONE ZOTTA, Geografia municipiului Constana, Editura Muntenia, 1995

www.primaria-constanta.ro

ro.wikipedia.org/wiki/Constana
www.constantaonline.ro