FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ ÎN

ROMÂNIA

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata
in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).

Turismul este considerat, in primul rand, "o forma de recreere alaturi de alte activitati si
formule de petrecere a timpului liber"; el presupune " miscarea temporara a oamenilor spre
destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate in timpul liber petrecut la
acele destinsii"; de asemenea, in cele mai multe situatii, el implica efectuarea unor cheltuieli cu
impact asupra economiilor zonelor vizitate.

I.TURISMUL IN ROMANIA

Datorită configurației variate a teritoriului și istoriei multimilenare a poporului român,

potențialul turistic al României este de o mare complexitate și de o valoare deosebită. El este
reprezentat în primul rând de relieful foarte diferit, de o rețea deasă de ape curgătoare și stătătoare,
de o bogată fauna și de o vegetație foarte diferită de zone cu climat reconfortant, iar în al doilea
rând, de monumentele istorice și de arhitectură de o inestimabilă valoare științifică, de obiective
folclorice și de arte specifice fie unor localități, fie unor areale sau regiuni turistice.

Potențialul turistic al României este valorificat într-o măsură apreciabilă, amenajările și

dotările existente punând în valoare multe obiective turistice. Atenția care se acordă dezvoltării
acestei ramuri a economiei naționale a ridicat la valori înalte multe potente turistice, activitatea de
introducere în circuitul turistic a noi obiective și regiuni fiind în continuă intensificare.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.

Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și

1
împăduriții Munții Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai
mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele, unde
oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o abundență a
arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor.

Turismul balnear este o „structura geologică și morfologică variată a diferitelor zone

geografice ale Ținutului Secuiesc oferă turiștilor nu numai forme de relief spectaculoase ci și
numeroase izvoare de apă minerală și mofete apărute ca urmare a activității vulcanice din trecut.”1

In ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de
60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, O
limp și Mamaia(numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp
de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt
destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate
acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu
Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și
turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte
de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn
din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România
sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva
peșteri din Munții Apuseni.

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune

montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o
activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură
exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450
de ani.

Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție

indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin
valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice.
Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora
presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei

1 Horvath, A., Manuscris 2002, pag.13

2
strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și
imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă
interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o
activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la
modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează
unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.

Evoluția spectaculoasă a turismului, sub cele două lături corelative ale sale: producția și
consumul, urmată de amplificarea și diversificarea implicațiilor sale, relevă receptivitatea acestui
domeniu la dinamică societății, evoluția lui sub incidența unui sistem complex de factori,
diferențiați între ei prin natură, rol și participare în proporții diferite la determinarea fenomenului
turistic. Influență lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcție de conținutul specific al
fiecăruia, ci și în raport cu momentul și locul acțiunii. În plus, interconditionarea lor reciprocă și
simultaneitatea acțiunii acestora potențează efectul final, facând destul de greoaie cuantificarea
aportului fiecăruia.

În literatură de profil constatăm existența unor referiri numeroase la întelegerea cauzelor

apariției și dezvoltării turismului, precum și încercari de grupare a factorilor de influență și de
consemnare a dimensiunii și sensului acțiunii lor.

Activitatea turistică apare că o cursa între solicitări și potențial, între cerere și oferta.

Cererea turistică este impulsionată de factori că: motivațiile turistice, cum sunt: tratamentul,
îmbogatirea nivelului de cunoștințe, sportul, vânatoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri
sau congrese, afaceri, distracții și agrement etc; existența timpului liber din fondul de timp al
individului; nivelul veniturilor personale și partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai
multor motivații turistice.

Oferta turistică depinde de posibilitățile unei zone sau țări și anume de: condițiile naturale
(relief, climă, flora, fauna etc); valorile istorice și culturale, constituite din vestigii istorice,
obiceiuri și folclor; construcții industriale și culturale, care prezintă interes pentru turiști; baza
materială: unități de cazare, de alimentație, mijloace și cai de transport, baze de tratament, de
agrement etc.

Intre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si variate
resurse turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest
potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief si peisaje
pitoresti, armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima favorabila practicarii
turismului in tot cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes vanatoresc, inegalabile

3
monumente istorice, de arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate satisface, printr-o
multitudine de forme de turism, variate motivatii ale turistilor romani si straini.2

II. CLASIFICAREA FACTORILOR DE INFLUENTA IN INDUSTRIA TURISMULUI

De obicei, alegerea unei destinații turistice reprezintă o hotarâre majoră pentru turiști.
Această se face, de cele mai multe ori, în funcție de o experiență anterioară, sau când oferta se
suprapune în motivație.

Nivelul satisfacției turistului, după alegerea destinației, depinde de cum este prezentată
oferta la față locului și de felul în care caracteristicile ofertei din informațile publicitare se
suprapun condițiilor reale.

Deci, criteriul de alegere a unei destinații este rezultatul experiențelor anterioare și

receptării informațiilor din mediul social sau comercial, acestea transformându-se continuu.

Turistul caută ceea ce a descoperit un întreprinzator și a pregătit pentru el prin publicitate.3

În literatură de specialitate există mai multe încercari de clasificare a factorilor de

influență, precum și de cuantificare a mărimii și sensului lor; criteriile sunt variate:

1. După natură social-economică:

a) factori economici - veniturile populației și modificările acestora; prețurile și modificările

acestora; prețurile și tarifele; oferta turistică;

Turismul este o activitate care o practică în primul rând cei care și-au asigurat, cel puțîn,
mijloacele minime de existența. Această presupune un anumit nivel de trăi dincolo de satisfacerea
căruia individul poate economisi banii necesari celorlalte nevoi umane fireșți: odihnă , refacerea,
culturalizarea etc.

Factorii economici pot influență direct și indirect promovarea turismului. Influență directă
se manifestă prin creșterea productivității muncii și a veniturilor populației. Că urmare, crește rată
timpului socialmente necesar altor activități decât cele productive, respectiv resursele financiare
ale oamenilor.

2 Glavan, V., Turismul in Romania, Ed. Economica, 2000, pag. 9

3 Ionescu, I., Turismul - fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, 2000, pag 46.
4
 Turismul se manifestă că preocupare în viață individului, grupului social numai în clipă în
care resursele financiare ale acestora depășesc pragul critic al satisfacerii nevoilor umane
imediate(hrană, adăpostul, îmbrăcămintea, școlarizarea întreținerea sănătății). Există o corelație
strânsă între mărimea veniturilor populației și parte alocată activităților recreative.

Nivelul veniturilor dictează nu numai formă de turism(de scurtă sau de lungă durata), și
calitatea serviciilor turistice(a confortului),ci și distanță la care se practică acesta. O economie
avansată presupune o largă dezvoltare a infrastructurii, a cailor de comunicație, o sporire a
securității sociale. Industrializarea și tertializarea economiei mondiale, la fel și automatizare ei a
avut că urmare reducere continuă a timpului de muncă, respectiv creșterea bugetului de timp liber
din care o fracțiune din ce în ce mai mare va fi alocată activităților turistice.

Există o influență indirectă, benefică pentru turism, ce derivă din neajunsurile economiilor
dezvoltate. Astfel, industrializarea și urbanizarea a rupt tot mai mult omul de mediul natural
originar, poluarea și stresul au amplificat necesitățile de recreare și refacere a organismelor umane
supuse, într-o perioada evolutivă scurtă, insuficientă adaptării, unor presiuni ale mediului
deosebite

b) factori tehnici - performanțele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcții; parametrii

tehnici ai instalațiilor și echipamentelor specifice etc.;

c) factori sociali - urbanizarea și timpul liber;

În cadrul acestei categorii la loc de frunte se situează timpul liber al populației. Noțiunea
de timp liber cu valoare generalizatoare, apare abia odată cu trecerea economiei mondiale la
industrializare și tertializare. Mașinismul, respectiv în prezent robotizarea, a dus la mărirea fără
precedent a productivității muncii, fapt ce a permis reducerea treptată a zilei de muncă și creșterea
intervalului temporal în care individul poate desfășura alte activități, între care și turismul. Se
înțelege de la sine că nu întregul timp liber este alocat activităților recreative, ci numai acele
intervale în care necesitățile de ordin profesional , familiale , sau civice nu se reclamă. Durata
acestui timp este strâns dependență de angajamentele sociale ale fiecare persoane, de modul sau
de a-și organiza și concepe viață.

În funcție de durata și perioada desfășurării sale timpul liber apare în cadrul fiecărei zile,
la sfârșitul săptămânii și în perioada concediului. Pentru oamenii de vârstă a treia timpul liber are
o altă semnificație, durata să având valori mult mai mari.

În general timpul liber poate fi de trei categorii:

5
1. Timpul liber de la sfârșitul zilei de lucru, în acest caz va da naștere la un consum de distracții
mai mult sau mai puțîn motivate, cum ar fi televizorul, concertele, filmul, lectură, diverse
spectacole culturale și sportive, jocurile etc. Acest timp este ideal pentru sporirea motivației
evadării viitoare.

2. Timpul liber de la sfârșitul săptămânii sau weekendul, care da posibilitatea unor călătorii de
scurtă sau medie durata și cu deplasări rapide spre reședința secundară sau în hotel, camping
etc., cât și simplă evadare turistică.

3. Timpul liber de turism și al vacanțelor se divide în vacanțe “fulger” de la una la două

săptămâni și în vacanțe lungi de la patru la șase săptămâni. În această perioada se consumă
cel mai mult produsul turistic.

Durata intervalelor de timp liber diferă foarte mult de la o țară la altă, în funcție de gradul
lor de dezvoltare economică, dar și de la o grupa socială la altă, respectiv de la o categorie de
vârstă la altă. În țările dezvoltate se remarcă o durata mai lungă a timpului liber de la sfârșitul
săptămânii datorită regimului de muncă de 5 zile. Piață concediilor a transformat turismul într-un
fenomen de masă, majoritatea populației utilizând o parte din acest timp pentru recreere.În
România numărul zilelor de concediu este de 21 de zile pe an, iar programul de lucru este de 5
zile pe săptămâna.

Gradul de cultură și educație al indivizilor reprezintă de asemenea un factor esențial al

indivizilor reprezentând de altfel și un factor esențial al apariției și dezvolării fenomenului turistic.
Cine nu are receptivitatea necesară pentru frumusețile naturii și creațiile umane, pentru valorile
culturii materiale și spirituale ale omenirii, nu va fi tentat să le vadă, să le simtă, chiar dacă
întrunește celelalte condiții că banii, timpul ,liber, mijloacele de locomoție. Indivizii cu un înalt
grad de cultură și educație sunt mai curajoși, mai dornici de cunoaștere și mai apți de contacte
noi, mai comunicativi între ei, mai mobili; ei vor să vadă pe “viu” ceea ce cunosc teoretic.
Turismul în sine este un act de cultură, un component al civilizației, un mijloc polivalent de
educație.

d)Factorii culturali - aceştia au o importanţă decisivă în dezvoltarea turismului. Din factorii sociali
decurge raportul dintre timpul productiv şi neproductiv al omului. Creşterea timpului neproductiv
oferă şanse practicării turismului. Timpul neproductiv poate fi constrâns şi util.
Timpul neproductiv constrâns se consumă cu activităţi cotidiene: circulaţie, activităţi
casnice, cumpărături etc.

6
 Timpul neproducitv util se consumă pentru: pregătire profesională (cursuri, biblioteci,
pregătire individuală etc.); ridicarea nivelului de cultură generală (citit literatură, ascultat muzică,
vizitarea unei expoziţii); activităţi sportive (alergări, gimnastică, tenis etc.); activităţi destinate
manifestărilor sociale (întruniri), culturale (teatru, cinema).
Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerinţelor şi condiţiilor unei perioade
istorice. Repartiţia timpului liber în cursul unui an este importantă pentru delimitarea tipurilor de
turism şi a modului de amenajare al teritoriului.
Timpul liber apare în următoarele perioade:
Ø în timpul săptămânii (după orele de muncă);
Ø la sfârşitul săptămânii (week-end);
Ø în sărbătorile legale;
Ø în perioada concediilor anuale şi a vacanţelor.
Un rol important în dezvoltarea turismului revine concediilor plătite. Acestea se acordă
în majoritatea ţărilor în mod diferenţiat (în totalitate sau fracţionat). Existenţa concediilor plătite
a contribuit la transformarea turismului într-un fenomen de masă şi la intensificarea turismului
internaţional.
În funcţie de durata timpului liber utilizat pentru turism, apar trei categorii principale:
*Turismul ocazional, din timpul săptămânii, după orele de muncă. Se practică la distanţă
mică sau la imediată apropiere.
*Turismul de recreere se practică la sfârşitul săptămânii (fiind numit şi turism de week-
end), cu durată de până la 2 1/ 2 zile. În funcţie de mijloacele de transport folosite, se desfăşoară
la distanţe diferite de locul de reşedinţă (de preferinţă până la 150 km). Perfecţionarea mijloacelor
de transport şi a rutelor atrag tot mai mulţi turişți, cu posibilităţi financiare la distanţe mai mari.
*Turismul de recreere şi îngrijirea sănătăţii se desfăşoară în perioada concediilor şi a
vacanţelor anuale, cu o durată mai mare şi la orice distanţă. În această categorie se practică
turismul intern şi internaţional.
Analiză evoluţiei timpului în ţările dezvoltate arată schimbări în următoarele direcţii
Ø micşorarea timpului productiv (4-5 zile de muncă pe săptămână; ziua de muncă de 6-8 ore);
Ø creşterea timpului liber la sfârşit de săptămână (2 1/ 2-3 zile);
Ø creşterea duratei concediilor anuale (de la 2 la 4 săptămâni; se prevede să crească la 10 săptămâni
în viitor);
Ø fracţionarea concediilor anuale (2-4 pe an), este motivată de faptul că un singur concediu pe an
determină o perioadă îndelungată de uzură a forţei de muncă, dar şi de necesitatea corelării cu
vacanţele elevilor şi studenţilor;
Ø lărgirea posibilităţilor de opţiune în alegerea perioadei de afectuare a concediilor.
7
 Cunoaşterea acestor aspecte reprezintă o condiţie determinată pentru dezvoltarea turismului.
Creşterea timpului liber va duce la conservarea sănătăţii populaţiei, la sporirea gradului de cultură
şi de educaţie

e) factori demografici - evoluția numerică a populației; modificarea duratei medii a vieții; structura
pe sexe, grupe de vârsta și socio-profesională;

Factorii demografici acționează prin: creșterea numerică a populației globului, această

fiind privită că rezervor potențial de practicanți ai drumeților și călătoriilor; sporirea longevității
și creșterea ponderii tineretului și a grupelor de vârstă înaintată în cadrul populației.

Produsul turistic, indiferent de structura și compoziția să, de concentrarea sau dispersia să

teritorială este generat și utilizat de factorul uman; în consecință, cu cît numărul persoanelor, a
populației actuale este mai mare, cu atât probabilitatea existenței unui număr mai ridicat de
practicanți ai turismului crește. Această particularitate este exprimată prin conceptul de densitate
turistică(N de turișți la 1000 de locuitori). Creșterea numerică a populației globului nu este numai
izvorul principal de practicanți a turismului, ci și un factor indirect al accentuării nevoii de a face
turism prin stresul social pe care-l implică, mai ales în contextul unor mari aglomerații urbane.

Sporirea longevității a condus la creșterea spectaculoasă a ponderii grupei vârstnice în

structura populației. Este grupa de vârstă aflată la pensie când, din punct de vedere al implicării
sociale și a cantității de timp liber, există cele mai optime condiții pentru activități de recreere.
Mai menționăm că această grupa de vârstă este nevoie de recuperare biologică, de menținere a
sănătății realizate prin turismul curativ

O sporire spectaculoasă se înregistrează de asemenea în ceea ce privește grupa de vârstă

tânăra. Numărul turiștilor aparțînând acestei categorii crește proporțional cu ridicarea gradului de
școlarizare a copiilor lumii în care trăiesc, dar și a ridicării standardelor de viață actuale.

f) factori psihologici, educativi și de civilizație - nivelul de instruire; setea de cultură; dorința de

cunoaștere; caracterul individului; temperamentul; modă etc.;

Factorii psihologici au un rol din ce în ce mai important în promovarea activităților de

recreere. Dacă elementele de ordin economic sunt indispensabile în asigurarea condițiilor
materiale ale oricărei călătorii, cele politice în asigurarea cadrului lor de desfășurare elementare
psihologice determina nevoia sau necesitatea călătoriei. Avem în vedere presiunea exercitată
asupra psihicului uman de către ansamblul de factori ai stresului cotidian, de îndepărtarea treptată

8
a omului de natură, adică de mediul în care această a apărut și s-a afirmat că specie cu caractere
superioare, de imperativele cunoașterii altor locuri și realități. Tot pe filiera psihologică se
manifestă adesea nevoia biologică de refacere și menținere a sănătății sau cea de evadare din
obișnuitul de fiecare zi.

Pe lângă motivația sus menționată, a nevoii de călătorie factorii psihologici se manifestă

activ și în timpul desfășurării acesteia. Ei impun individului, într-o pondere importantă, dar greu
de estimat, tipul de turism și particularitățile acestuia. Prin sensibilitatea deosebită la calitatea
infrastructurii, la propagandă turistică, la tot ceea ce pot să-i ofere individului satisfacere cât mai
rapidă și deplină a nevoilor sale de recreere și refacere fizico-psihică, factorii sus menționați
dirijează “din umbră”, adică din interiorul fiecărei cunoștințe, parametrii viitoarei activități.
Decizia elaborată se sprijină pe luarea în considerare a tuturor aspectelor celorlalți factori
(economici, politici, sociali) implicăți în actul turistic, elementul psihologic devenind astfel o
condiționare de prima importantă a fenomenului turistic în general.

Este important faptul că factorii apariției și dezvoltării turismului sub raport motivațional
sunt grupați în factori de natură socială, familială și personală. Prezentăm mai jos câteva din
motivațiile cele mai puternice din cele de natură socială, familială și personală după cum urmează:

g) factori organizatorici - formalități la frontiere; facilități sau priorități în turismul organizat;

regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

h) Factorii politici pot contribui adesea, e drept pe perioade scurte, la afirmarea sau restrângerea
activităților turistice prin regimul impus între state aflate în conflict sau cu orânduiri social-politice
diferite. Este cunoscut în acest sens marele obstacol în liberei circulații a persoanelor de către
“războiul rece” promovat de către cele două ideologii diametral opuse (comunistă și democratică)
ce-au coexistat aproape o jumătate de veac în Europa. După înlăturarea regimurilor totalitare din
Europa de est apare o nouă piedică pentru cetățenii acestor țări, a căror circulație spre vestul
Europei este îngreunată din motive financiare, dar și de măsurile restrictive luate de guvernele
unor țări stăvilirea imigrației (dificultăți în obținerea vizelor).

i) Factori naturali

Înregistrând o mare varietate, factorii naturali, că resurse potențiale, au un rol principal în

dezvoltarea turismului. Prin caracteristicile sale, relieful țării noastre se înscrie cu cel mai variat
și mai important potențial turistic, el puțând fi valorificat prin dotări și amenajări diferențiate în
funcție de particularități locale, de potențialul lor estetic.

9
 Potențialul turistic montan are că principale componente culmile înalte cu marea lor
varietate de forme (piscuri golașe sau vârfuri acoperite de vegetație, stânci enorme cu aspect de
ruine), de un relief cu bogate și foarte diferite fenomene carstice (peșteri, chei), de numeroase
urme glaciare (lacuri, căldări), de vai, adânci, și pitoreșți etc. Dealurile și podișurile, că treaptă
medie de relief, au un potențial ridicat din punct de vedere turistic, reprezentat de întinse păduri
de foioase, de vii sau livezi, de covorul pasiunilor sau fânețelor naturale, de vai mai largi sau mai
înguste pe care le înșiră - sate pitoreșți.

Relieful de câmpie prin prezența unor vai cu lunci largi și însorite de brâuri de vegetație
arborescentă, prin existența unor particularități ale micro-formelor de relief (crovuri, meandre,
belciuge, maluri abrupte la baza cărora apar șiruri de izvoare), dispune și el de un apreciabil
potențial turistic, valorificat, însă în mai mică măsură, în comparație cu acela al munților și
dealurilor.

Lunca și mai ales Delta Dunării, că unități de relief joase, prin caracterele lor marfo-
hidrografice, floristice și faunistice se înscriu cu un potențial turistic atractiv, valorificat într-o
însemnată proporție.

Rețeaua de ape este unul dintre cei mai remarcabili factori generatori de turism. Apele
curgătoare se înscriu cu un potențial ridicat, atât datorită peisajului pe care îl reprezintă în cadrul
naturii înconjurătoare, cât și posibilităților pe care le oferă pentru pescuit sportive, pentru baie și
plajă, pentru atractivitatea diferitelor amenajări hidrotehnice.

Prin valoarea lor terapeutică, izvoarele și apele minerale generează amenajări și dotări
speciale, care au atras și atrag un număr mare de turișți.

Stațiunile balneare sunt astăzi renumite obiective turistice, spre care converg inseninate
fluxuri de turișți în toate anotimpurile.

Litoralul românesc la Marii Negre oferă o gama variată de folosințe turistice, înscriindu-
se, după munți, cu cea mai ridicată valoare a potențialului turistic, amenajările și dotările existente
transformându-l în cea mai renumită și atractivă regiune turistică a țării, atât pentru turismul intern
cât și pentru cel internațional.

Că elemente ale naturii, vegetația și fauna au o apreciabilă importantă turistică, înscriindu-

se printre cei mai active factori generatori de turism. Ei reprezintă un valoros potențial, în toate
regiunile țării.
10
 Vegetația ierboasă a pajiștilor naturale (alpine, montane, și submontane) se înscrie că
element apreciabil în componentă potențialului turistic, iar pădurile constituie un mediu de mare
valoare pentru turism, atât în zona montană și deluroasă, cât și mai ales în zona de câmpie (în
special când sunt situate pe malul sau în imediată apropiere a apelor). În același timp, valoarea
turistică a pădurilor crește prin existența unor arbori declarați monumente ale naturii sau
rezervațiilor cu caracter științific sau funcțional. De aceea, datorită posibilităților pe care le oferă
pentru turism, alături de funcțiile economice și naturale, pădurile se înscriu, din ce în ce mai mult
și că factor generator de turism. Această ultima funcție oglindește condițiile pe care le oferă pentru
recreere și agrement, mai ales în zonele periurbane.

Din punct de vedere turistic, fauna reprezintă interes în funcție de caracterul ei cinegetic
sau estetic, că și al popularii regiunilor turistice.

Fauna acvatică, element de mare atractivitate turistică, constituie o principala componentă

a factorilor generatori de turism. Numeroși amatori de recreere prin pescuit sunt atrași de bogată
și variată fauna piscicolă a râurilor, lacurilor, iazurilor și mai ales a Deltei Dunării.

Rolul turistic al faunei de interes vânătoresc este în creștere de la un an la altul, recreerea

prin vânătoare și mai ales prin pescuit căpătând tot mai mulți adepți, care, în zilele de odihnă sau
week-end, fac excursii în regiunile apropiate sau mai îndepărtate de localitatea de domiciliu.

2. După durata în timp a acțiunii lor:

a) factori de influență permanentă - creșterea timpului liber; modificarea veniturilor;

mișcarea naturală și migratorie a populației;

b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice și convulsiile sociale;

confruntările armate locale și regionale; catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare etc.

3. După importantă în determinarea fenomenului turistic:

a) factori primari - oferta turistică; veniturile populației; timpul liber; mișcările populației;

b) factori secundari - cooperarea internațională, facilitățile de viza sau alte măsuri

organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare s.a.

4. După natură provenienței și sensul intervenției:

a) factori exogeni - sporul natural al populației (care stă la baza creșterii numărului
turiștilor potențiali), creșterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creșterea gradului
de urbanizare; mobilitatea sporită a populației, că urmare a motorizării s.a.

11
 b) factori endogeni - varietatea conținutului activitățîi turistice, lansarea de noi și tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregătire a personalului din turism s.a.

5. După profilul de marketing:

a) factori ai cererii turistice - veniturile populației; urbanizarea; timpul liber; dinamică-

evoluției populației;

b) factori ai ofertei - diversitatea și calitatea serviciilor; costul prestațiilor; nivelul de

pregătire și structura forței de muncă etc.

Turismul României a fost puternic influențat de ideologiile și personalitatea liderilor din

țările comuniste. Prea puțînă atenție a fost acordată dezvoltării turismului în imediată perioada de
după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naștere, turismul
României a avut foarte puțîn de oferit.

În momentul de față, România este pe punctul de a deveni o destinație turistică importantă,

dar înainte de toate va trebui să-și estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziție
concurențială pe piață internațională turistică. Această s-a datorat unui program de dezvoltare a
turismului prost administrat, dar și datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat
după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei românesti și a societății,
dar mai ales fără o privatizare a acestui sector și fără un bun program de promovare a acesteia
peste hotare, nu se poate speră că România să devină o atracție importantă a turismului
internațional.

CONCLUZII

În concluzie turismul se prezintă, așadar, că o activitate complexă, cu o multitudine de

fațete, cu încărcătură economică semnificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și
sectoare din economie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu
privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.

Acțiunea concentrată a acestor factori va declanșa cererea turistică, specifică țărilor sau
regiunilor care constată arii de plecare a turiștilor, sau arii “exportatoare” de turiști. Acești factori
generează turiști potențiali – acțiunea lor nu este suficientă pentru că fenomenul turistic să de
producă. Pentru această este nevoie să existe arii de primire a turiștilor, a căror putere de atracție
este determinată de valoarea produsului turistic pe care îl oferă, adică de complexul de bunuri și
servicii turistice, de potențialul turistic a cărui oferta să satisfacă cererea turistică declanșată în
cadrul ariilor de plecare.
12
 În afară acestor factori de baza, fenomenul turistic este stimulat și de o serie de factori
complementari că de ex. publicitatea, nivelul calitativ al serviciilor turistice, gradul de
diversificare a acestora, accesibilitatea maselor la călătorii turistice etc.

Turismul este un produs al atmosferei de înțelegere internațională el contribuind, prin

propria desfășurare, la adâncirea și extinderea conlucrării între popoare, indiferent de
particularitățile sociale și politice existente. Conflictele din anumite zone ale globului, prin
insecuritatea produsă dar și prin consecințele dezastruoase asupra infrastructurii turistice
dereglează profund circulația turistică în perimetrele în cauza, scoțându-le adesea din catalogul
ofertei propriu-zise. Un exemplu recent este dat de confruntările armate din Iugoslavia (1991) care
a redus drastic numărul turiștilor și valoarea veniturilor eferențe. Că să nu vorbim de războiul din
Liban care a transformat una dintre cele mai vizitate țări ale Orientului Apropiat într-o ruină etc.

Politică economică a statelor influențează direct turismul prin liberalizarea plăților, cât și
a circulației persoanelor, prin facilități bancare, vamale, prin simplificarea formalităților de trecere
a frontierelor de stat, prin stabilirea prețurilor și tarifelor nediscriminatorii, prin modul de eliberare
a vizelor turistice, prin înlesnirile de circulație re diferite tipuri de transport pe teritoriul țărilor,
prin simplificarea formalităților la recepțiile hotelurilor.

BIBLIOGRAFIE

1. BĂCANU, B., Managementul strategic în turism. Concepte şi studii de caz, Editura Polirom,
Iaşi, 2009.

2. BĂLOIU, L., M., FRĂSINEANU, I., Inovarea în economie, Editura Economică, Bucureşti,
2004.

4. CIOBANU, I., CIULU, R., Strategiile competitive ale firmei, Editura Polirom, Iaşi, 2005.

5.CRISTUREANU, C., Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona, Bucureşti,

1992.

6.Dinu M., Geografia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2006

7.IONCICĂ, M., MINCIU, R. şi STĂNCIULESCU, G., Economia serviciilor, Editura Uranus,

Bucureşti, 1996.
13
8. KOTLER, Ph., Marketingul locurilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001.

9.MINCIU, R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

10.https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

11.www.cotidianul.ro/turismul-in-romania-o-afacere-cu-afaceri/

12. http://www.romaniaturistica.ro/

14